25.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 118/36

1.

Referitor la articolul 7 din Acordul privind Spațiul Economic European, au statele membre care sunt părți la acord libertatea de a alege forma și mijloacele de punere în aplicare, în momentul transpunerii în propriul lor sistem juridic, a dispozițiilor Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora?

2.

Oare ar trebui ca articolul 27 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE să fie interpretat în sensul că simplul fapt că autoritățile competente dintr-un stat membru al Spațiului Economic European consideră, pe baza unei evaluări a riscurilor, că o organizație din care face parte individul în chestiune are legături cu criminalitatea organizată, iar evaluarea riscurilor este bazată pe premisa că acolo unde asemenea organizații au reușit să își stabilească sediul, acest lucru a atras după sine creșterea cazurilor de infracționalitate și criminalitate organizată, este suficient pentru a considera că un cetățean al Uniunii reprezintă o amenințare pentru ordinea și siguranța publică a statului respectiv?

3.

Pentru a răspunde la întrebarea a doua, este important dacă un stat membru a scos sau nu în afara legii organizația din care individul în chestiune face parte și dacă apartenența la o asemenea organizație e interzisă în statul respectiv?

4.

Considerând că un stat membru al Spațiului Economic European, care este parte la Acordul privind Spațiul Economic European, a definit în legislația sa națională ca fiind pasibil de pedeapsă orice comportament care constă în complotarea cu o altă persoană în scopul comiterii unei fapte care face parte din activitățile unei organizații criminale, poate fi acest lucru considerat ca un motiv suficient pentru a considera că sunt amenințate ordinea și siguranța publică în temeiul articolului 27 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE sau se consideră că o asemenea legislație are rolul de prevenție generală în temeiul articolului 27 alineatul (2) din aceeași directivă? Această întrebare se bazează pe faptul că, în sensul definit de legislația internă a țării respective, „criminalitatea organizată” se referă la asocierea a trei sau mai multe persoane, care au ca scop principal, din motive de câștig, prin mijloace directe sau indirecte, comiterea intenționată a unei infracțiuni, sau la situația în care o parte considerabilă a activităților acestora presupune săvârșirea unei asemenea fapte.

5.

Ar trebui oare ca articolul 27 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE să fie interpretat în sensul că, pentru a putea pune în aplicare măsurile prevăzute la articolul 27 alineatul (1) din aceeași directivă împotriva unui individ anume, statul membru trebuie să invoce posibilitatea ca individul în cauză să intenționeze să se implice în activități care includ sau exclud anumite fapte, astfel încât conduita persoanei în cauză să poată fi considerată ca o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății?