(1)

La 26 noiembrie 2008, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a adoptat Comunicarea „Un plan european de redresare economică” (denumit în continuare „planul de redresare”) pentru a conduce restructurarea Europei din actuala stare de criză financiară (1). Planul de redresare se bazează pe două elemente care se sprijină reciproc. În primul rând, măsuri pe termen scurt pentru stimularea cererii, menținerea locurilor de muncă și restabilirea încrederii și în al doilea rând, „investiții inteligente” pentru a determina o creștere mai importantă și o prosperitate durabilă pe termen mai lung. Planul de redresare va consolida și accelera reformele începute deja în cadrul Strategiei de la Lisabona.

(2)

În acest context, provocarea este aceea de a evita intervenția publică ce ar submina obiectivul unui ajutor de stat mai puțin și mai bine direcționat. Cu toate acestea, în anumite condiții, este necesară acordarea temporară de noi ajutoare de stat.

(3)

Autoritatea AELS de Supraveghere (denumită în continuare „Autoritatea”) consideră că trebuie puse în practică instrumente noi pentru a permite aplicarea normelor privind ajutoarele de stat astfel încât să existe o flexibilitate maximă în soluționarea crizei, menținându-se, în același timp, condiții de egalitate pe piață și evitându-se restricțiile nejustificate ale concurenței. Prezentele orientări oferă detalii privind un număr de posibilități suplimentare și temporare la dispoziția statelor AELS pentru a acorda ajutoare de stat.

(4)

În primul rând, criza financiară a avut un impact puternic asupra sectorului bancar în SEE și a luat amploare fără precedent în Islanda. Consiliul European a subliniat faptul că, deși intervențiile publice trebuie să se decidă la nivel național, acestea trebuie efectuate într-un cadru coordonat și pe baza unui număr de principii comunitare comune (2). Comisia a reacționat imediat și a adoptat Comunicarea privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale (3) și un număr de decizii de autorizare a ajutoarelor pentru salvare în beneficiul instituțiilor financiare. Autoritatea a adoptat măsurile corespunzătoare (4).

(5)

Accesul suficient și în condiții abordabile la finanțare reprezintă o condiție prealabilă pentru investiții, creștere și crearea de locuri de muncă în sectorul privat. Statele AELS trebuie să folosească pârghiile pe care le-au obținut prin oferirea de sprijin financiar important sectorului bancar, pentru a se asigura că acest sprijin nu conduce doar la o îmbunătățire a situației financiare a băncilor, fără niciun beneficiu în ceea ce privește economia în general. Prin urmare, ar trebui ca sprijinul îndreptat către sectorul financiar să fie bine orientat, astfel încât să garanteze că băncile își reiau activitatea normală de creditare. Autoritatea va lua în considerare acest aspect cu ocazia analizării ajutoarelor de stat acordate băncilor.

(6)

Deși situația de pe piețele financiare pare să se amelioreze, impactul total al crizei financiare asupra economiei reale se resimte în prezent pe deplin. O încetinire foarte pronunțată a creșterii afectează economia în ansamblul său, afectând gospodăriile, întreprinderile și locurile de muncă. În special, băncile încep să reducă efectul de pârghie (deleveraging) ca urmare a crizei pe piețele financiare și devin mult mai refractare la adoptarea de riscuri față de anii precedenți, generând astfel o limitare a creditelor. Această criză financiară poate provoca raționalizarea creditării, scăderea cererii și recesiune.

(7)

Astfel de dificultăți pot afecta nu numai întreprinderile fragile, fără protecții de solvabilitate, dar și întreprinderile solide, care se vor confrunta brusc cu o penurie sau chiar cu o lipsă a creditelor. Această situație va fi în special valabilă pentru întreprinderile mici și mijlocii („IMM”-uri), care se confruntă în general cu dificultăți mai mari de accesare a finanțării față de întreprinderile mai mari. Aceste circumstanțe nu numai că pot afecta grav situația economică a multor întreprinderi solide și a angajaților acestora pe termen scurt și mediu, dar poate avea și efecte negative de durată mai lungă deoarece ansamblul investițiilor din SEE în viitor – în special cele legate de dezvoltarea durabilă și de alte obiective ale Strategiei de la Lisabona – ar putea fi întârziate sau chiar abandonate.

(8)

În contextul actualei situații financiare, statele AELS ar putea fi tentate să acționeze individual și, mai ales, să înceapă o competiție a subvențiilor pentru a sprijini întreprinderile proprii. Experiențele anterioare arată că astfel de acțiuni individuale nu pot fi eficace și pot afecta în mod grav piața internă. În momentul acordării unui astfel de sprijin, luându-se în considerare pe deplin situația economică specifică actuală, este crucial să se asigure condiții de egalitate pentru întreprinderile SEE și să se evite situația în care statele AELS să înceapă o competiție a subvențiilor, care nu ar fi durabilă și ar acționa în detrimentul întregului SEE. Politica în domeniul concurenței are exact acest rol.

(9)

Măsurile suplimentare temporare prevăzute în prezentele orientări urmăresc două obiective: în primul rând, ca urmare a problemelor de finanțare excepționale și tranzitorii legate de criza bancară, deblocarea activității de creditare bancară către întreprinderi și, prin aceasta, garantarea continuității accesului acestora la finanțare. În această privință, IMM-urile au o importanță deosebită pentru întreaga economie a SEE și îmbunătățirea situației financiare a acestuia va avea, de asemenea, efecte pozitive pentru întreprinderile mari, sprijinind astfel creșterea și modernizarea economică generală pe termen lung.

(10)

Al doilea obiectiv este încurajarea întreprinderilor să continue să investească în viitor, în special într-o economie cu o creștere durabilă. Într-adevăr, consecințele ar putea fi dramatice dacă progresele semnificative realizate în domeniul mediului ar fi stopate sau chiar inversate ca urmare a crizei actuale. Din acest motiv, ar trebui acordat întreprinderilor un sprijin specific temporar pentru a investi în proiecte de mediu (care ar asigura, inter alia, avansul tehnologic al industriei din SEE), combinând astfel sprijinul financiar urgent și necesar cu beneficiile pe termen lung pentru SEE.

(11)

Prezentele orientări reamintesc, în primul rând, posibilitățile multiple de sprijin public care sunt deja la dispoziția statelor AELS în cadrul normelor existente privind ajutoarele de stat, înainte de a stabili măsuri suplimentare de ajutor de stat pe care statele AELS le pot acorda pe o perioadă temporară pentru a remedia dificultățile actuale cu care se confruntă anumite întreprinderi în ceea ce privește accesul la finanțare și pentru a promova investițiile spre îndeplinirea obiectivelor din domeniul mediului.

(12)

Autoritatea consideră că instrumentele de ajutor propuse sunt cele mai adecvate pentru a atinge obiectivele menționate anterior.

(13)

Planul de redresare a fost adoptat ca răspuns la situația economică actuală. Având în vedere amploarea crizei cu care ne confruntăm, Comunitatea are nevoie de o abordare coordonată, suficient de vastă și de ambițioasă pentru a reda încrederea consumatorilor și întreprinderilor. Același lucru este valabil pentru redresarea în statele AELS.

(14)

Obiectivele strategice ale planului de redresare sunt:

(15)

Pentru a realiza aceste obiective, statele AELS au deja la dispoziție un număr de instrumente care nu sunt considerate ajutoare de stat. De exemplu, anumite întreprinderi ar putea să se confrunte în prezent cu dificultăți de accesare a finanțării într-o măsură mai acută decât alte întreprinderi, amânând astfel finanțarea necesară pentru creșterea acestora și pentru punerea în aplicare a investițiilor preconizate sau chiar eșuând să obțină această finanțare. În acest scop, statele AELS ar putea să adopte o serie de măsuri generale de politică, care să fie aplicabile tuturor întreprinderilor pe teritoriul fiecăruia și, prin urmare, să nu se încadreze în normele privind ajutoarele de stat, vizând atenuarea temporară a problemelor financiare pe termen scurt și mediu. De exemplu, termenele de plată ar putea fi extinse în cazul contribuțiilor la asigurarea socială și în cazul unor contribuții similare sau chiar în cazul taxelor și impozitelor. Dacă astfel de măsuri sunt disponibile tuturor întreprinderilor, în principiu acestea nu constituie ajutoare de stat.

(16)

De asemenea, statele AELS pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu pentru a casa produse vechi și/sau a cumpăra produse ecologice. Dacă acest sprijin este acordat fără discriminare în ceea ce privește originea produselor, nu constituie ajutor de stat.

(17)

Mai mult, programele generale ale Comunității, precum programul-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013) stabilit prin Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 (5) și cel de-al șaptelea program cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) stabilit prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 (6), pot fi folosite în mod optim pentru a sprijini atât IMM-urile, cât și societățile mari.

(18)

În ultimii ani, Autoritatea a modernizat în mod semnificativ normele privind ajutoarele de stat pentru a încuraja statele AELS să direcționeze mai bine sprijinul public către investițiile durabile, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona. În acest context, IMM-urilor li s-a acordat o atenție deosebită, precum și posibilități sporite pentru a beneficia de ajutoare de stat. În plus, normele privind ajutoarele de stat au fost simplificate și reorganizate într-o mare măsură în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (7), recent adoptat, care în prezent oferă statelor AELS o panoplie largă de măsuri de ajutor presupunând sarcini administrative minime. În ceea ce privește situația economică actuală, următoarele instrumentele de ajutor de stat existente sunt de o deosebită importanță:

(19)

Regulamentul de minimis  (8), astfel cum a fost adaptat la Acordul privind SEE, precizează că măsurile de sprijin de până la 200 000 EUR pe întreprindere acordate pe parcursul oricărei perioade de trei ani nu constituie ajutor de stat în sensul Acordului privind SEE. Regulamentul stabilește, de asemenea, că garanțiile de până la 1,5 milioane EUR nu depășesc pragul de minimis menționat anterior și, în consecință, nu constituie ajutor de stat. Drept urmare, statele AELS pot acorda asemenea garanții fără calcularea unui ajutor corespunzător echivalent și fără sarcini administrative.

(20)

Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare („RGEC”) menționat anterior reprezintă elementul central al normelor privind ajutorul de stat prin faptul că simplifică procedura privind ajutorul de stat pentru anumite măsuri importante de ajutor și prin faptul că susține redirecționarea ajutorului de stat către obiectivele prioritare ale SEE. Toate exceptările pe categorii anterioare împreună cu noile domenii (inovare, mediu, cercetare și dezvoltare pentru societățile mari și măsuri de capital de risc pentru IMM-uri) au fost grupate într-un instrument unic. În toate cazurile acoperite de RGEC, statele AELS pot acorda ajutoare fără notificarea prealabilă a Autorității. În consecință, viteza procesului respectiv se află pe deplin în mâinile statelor AELS. GBER este deosebit de important pentru IMM-uri prin faptul că prevede norme speciale pentru ajutorul pentru investiții și ocuparea forței de muncă exclusiv pentru IMM-uri. În plus, toate cele 26 de măsuri incluse sunt deschise IMM-urilor, permițându-le statelor AELS să sprijine IMM-urile pe parcursul diferitelor stadii de dezvoltare, să le acorde asistență în domenii precum accesarea finanțării, cercetare și dezvoltare, inovare, formare, ocuparea forței de muncă, măsuri privind mediul etc.

(21)

Noile orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului (9) prevăd că statele AELS pot acorda ajutor de stat, inter alia, după cum urmează:

(22)

La data de 7 februarie 2007, Autoritatea a adoptat noile Orientări privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Acest text conține noile dispoziții privind inovarea, care se adresează în special IMM-urilor și care corespund, de asemenea, unei mai bune direcționări a ajutorului către crearea de locuri de muncă și creștere, în conformitate cu linia de acțiune stabilită în Strategia de la Lisabona. Statele AELS pot acorda în special ajutoare de stat, inter alia, după cum urmează:

(23)

Formarea reprezintă, de asemenea, un element-cheie al competitivității. Este extrem de important să se mențină investițiile în domeniul formării, chiar și în momente de creștere a șomajului, pentru dezvoltarea de noi abilități. În temeiul noului RGEC, statele AELS pot acorda societăților lor ajutor de până la 80 % din costurile eligibile, atât pentru formare generală, cât și specifică.

(24)

În 2008, Autoritatea a adoptat noile Orientări privind ajutorul de stat sub formă de garanții, care precizează condițiile în care garanțiile publice pentru împrumuturi nu constituie ajutoare de stat. Conform acestor orientări, garanțiile nu sunt considerate ajutoare de stat în special atunci când pentru acestea se plătește prețul pieței. Pe lângă clarificarea condițiilor legate de prezența sau absența ajutorului sub formă de garanții, noile orientări introduc, de asemenea, pentru prima oară, prime specifice de siguranță (safe-harbour) pentru IMM-uri, permițând astfel o utilizare mai ușoară, dar mai sigură a garanțiilor în scopul susținerii finanțării IMM-urilor.

(25)

Noile Orientări privind ajutoarele de stat în vederea promovării investițiilor în capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii au fost adoptate de Autoritate la data de 25 octombrie 2006. Aceste orientări vizează IMM-urile inovatoare și cu ritm alert de creștere – element-cheie al Strategiei de la Lisabona. Autoritatea a instituit un nou prag de siguranță de 1,5 milioane EUR pe IMM-ul avut în vedere, ceea ce reprezintă o creștere cu 50 % față de situația din trecut. Sub acest plafon Autoritatea acceptă, ca regulă, că nu există mijloace alternative de finanțare pe piața financiară (și anume că există o disfuncționalitate a pieței). În plus, ajutorul pentru capitalul de risc a fost inclus în RGEC.

(26)

În regiunile dezavantajate, statele AELS pot acorda ajutor pentru investiții în vederea creării unui nou sediu, extinderii unui sediu existent sau diversificării cu noi produse, în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat regionale 2007-2013, aplicabile din luna ianuarie 2007.

(27)

Aceste Orientări privind ajutoarele de stat regionale 2007-2013 introduc, de asemenea, o nouă formă de ajutor pentru a acorda stimulente de sprijinire a înființării de întreprinderi, precum și a dezvoltării în primele stadii a întreprinderilor mici din zonele asistate.

(28)

În cadrul Orientărilor existente privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, statele AELS pot acorda, de asemenea, ajutor societăților care au nevoie de sprijin public. În acest scop, statele AELS pot notifica schema de ajutor pentru salvare și/sau restructurare pentru IMM-uri.

(29)

În temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE, Autoritatea poate declara compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE, ajutoarele al căror obiectiv este de a „remedia perturbări grave ale economiei unui stat AELS”. Această dispoziție este identică cu textul articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE, pe baza căruia Tribunalul de Primă Instanță a decis că perturbările respective trebuie să afecteze întreaga economie a statului membru în cauză, nu numai economia dintr-o regiune sau parte a teritoriului acestuia. În plus, acest lucru este conform cu necesitatea de a interpreta în mod strict orice dispoziții derogatorii precum articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE (10).

(30)

Această interpretare strictă a fost aplicată în mod constant de Comisie în practica sa de luare a deciziilor (11). De asemenea, Autoritatea a adoptat o interpretare strictă a articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE (12).

(31)

În acest context, Autoritatea consideră că, pe lângă ajutorul de urgență acordat sistemului financiar, actuala criză financiară mondială necesită răspunsuri strategice excepționale.

(32)

Toate statele AELS vor fi afectate de această criză, în moduri și grade diferite, și este probabil ca șomajul să crească, cererea să scadă și situațiile bugetare să se deterioreze.

(33)

În lumina actualei crize financiare a cărei gravitate este fără precedent și a impactului său asupra economiei generale a statelor AELS, Autoritatea consideră că anumite categorii de ajutoare de stat sunt necesare, pentru o perioadă de timp limitată, pentru a depăși aceste dificultăți, și că aceste ajutoare pot fi declarate compatibile cu Acordul privind SEE în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b).

(34)

În consecință, statele AELS trebuie să demonstreze că măsurile de ajutor de stat notificate Comisiei în temeiul acestui cadru sunt necesare, adecvate și proporționale pentru remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat AELS și că toate condițiile sunt respectate în totalitate.

(35)

Articolul 2 din regulamentul de minimis  (13), astfel cum a fost adaptat la Acordul privind SEE prevede că:

„Se consideră că ajutoarele nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE și, prin urmare, sunt scutite de obligația de notificare prevăzută la articolul 2 din partea II la Protocolul 3 la Acordul de Supraveghere și Curtea, în cazul în care ajutoarele îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2)-(5) din prezentul articol.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeași întreprinderi nu poate să depășească 200 000 EUR pentru o perioadă de trei exerciții fiscale. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeași întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul transportului rutier nu depășește 100 000 EUR pe durata a trei exerciții fiscale. Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul AELS este finanțat în totalitate sau parțial din resurse de origine comunitară. Perioada se stabilește în funcție de exercițiile fiscale folosite de către întreprinderea din statul AELS în cauză”.

(36)

Criza financiară nu afectează numai întreprinderile slabe din punct de vedere structural, ci și cele care se vor confrunta cu o penurie de credite sau chiar cu lipsa acestora. Îmbunătățirea situației financiare a acestor societăți va avea efecte pozitive asupra întregii economii SEE.

(37)

Prin urmare, având în vedere situația economică actuală, se consideră că este necesar să se permită temporar acordarea de ajutoare cu o valoare limitată care vor intra, cu toate acestea, sub incidența articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, având în vedere că depășesc pragul indicat în Regulamentul de minimis.

(38)

Autoritatea va considera aceste ajutoare de stat compatibile cu piața comună în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

(39)

Orientările privind ajutoarele de stat sub formă de garanții au drept obiectiv oferirea de orientări detaliate statelor AELS cu privire la principiile pe care Autoritatea intenționează să se bazeze în interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul privind SEE și în aplicarea acestora la garanțiile de stat. Orientările precizează, în special, condițiile în care se poate considera că ajutoarele de stat nu sunt prezente. Textul respectiv nu prevede criterii de compatibilitate pentru evaluarea garanțiilor.

(40)

Pentru a încuraja și mai mult accesul la finanțare și pentru a reduce actuala aversiune puternică față de risc a băncilor, garanțiile la împrumuturile subvenționate pentru o perioadă de timp limitată pot reprezenta o soluție adecvată și bine direcționată pentru facilitarea accesului întreprinderilor la finanțare.

(41)

Autoritatea va considera aceste ajutoare de stat compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din tratat, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

(42)

Orientările Comisiei privind ratele de referință și de scont stabilesc o metodă de calcul al ratei de referință pe baza ratei de referință interbancare (IBOR) corespunzătoare scadenței de 1 an, la care se adaugă marjele cuprinse între 60 și 1 000 de puncte de bază, în funcție de solvabilitatea societății și de nivelul garanțiilor oferite. Metoda de calcul al ratelor de referință și de scont poate fi modificată de Comisie pentru a reflecta condițiile de piață predominante. Dacă statele AELS aplică metoda de stabilire a ratelor de referință și de scont stabilită în Orientările în vigoare la data acordării împrumutului și respectă condițiile prevăzute de orientările în cauză, rata dobânzii nu conține, în principiu niciun element care constituie ajutor de stat.

(43)

Societățile pot întâmpina greutăți în a găsi finanțare în circumstanțele actuale ale pieței. Prin urmare, Autoritatea acceptă să se acorde împrumuturi publice sau private cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata la vedere a băncii centrale la care se adaugă o primă egală cu diferența dintre rata interbancară medie cu scadența de un an și rata la vedere medie a băncii centrale pe perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, plus prima pe credit de risc corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, astfel cum se stipulează în Orientările Autorității privind metoda de stabilire a ratei de referință și de scont.

(44)

Elementul de ajutor conținut în diferența dintre această rată a dobânzii și rata de referință definită în Orientări privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont va fi considerat, temporar, a fi compatibil cu funcționarea Acordului privind SEE pe baza articolului 61 alineatul (3) litera (b), sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:

(45)

Orientările Comisiei privind ratele de referință și de scont stabilesc o metodă de calcul al ratei de referință pe baza ratei de referință interbancare (IBOR) corespunzătoare scadenței de 1 an, la care se adaugă marjele cuprinse între 60 și 1 000 de puncte de bază, în funcție de solvabilitatea societății și de nivelul garanțiilor oferite. Metoda de calcul al ratelor de referință și de scont poate fi modificată de Comisie pentru a reflecta condițiile de piață predominante. Dacă statele AELS aplică metoda de stabilire a ratelor de referință și de scont stabilită în Orientările în vigoare la data acordării împrumutului și respectă condițiile prevăzute de orientările în cauză, rata dobânzii nu conține, în principiu niciun element care constituie ajutor de stat.

(46)

Din cauza crizei financiare actuale, societățile întâmpină, de asemenea, mai multe dificultăți pentru a avea acces la finanțare în vederea fabricării de produse mai ecologice. Este posibil ca ajutorul sub formă de garanții să nu fie suficient pentru a finanța proiectele costisitoare care vizează sporirea protecției mediului prin adaptarea anticipată la standardele viitoare, care nu au intrat încă în vigoare, sau prin adoptarea de standarde mai stricte decât acestea.

(47)

Autoritatea consideră că realizarea obiectivelor privind mediul ar trebui să rămână o prioritate în ciuda crizei financiare. Fabricarea de produse mai ecologice, inclusiv de produse eficiente din punct de vedere energetic, este în interesul comun al SEE și este important ca această criză financiară să nu împiedice realizarea acestui obiectiv.

(48)

Prin urmare, măsurile suplimentare sub formă de împrumuturi subvenționate ar putea încuraja fabricarea de „produse ecologice”. Cu toate acestea, împrumuturile subvenționate pot conduce la denaturarea gravă a concurenței și, prin urmare, acestea ar trebui limitate strict la situații specifice și la investiții cu obiective precise.

(49)

Autoritatea consideră că, pentru o perioadă de timp limitată, statele AELS ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda ajutoare sub formă de reduceri ale ratei dobânzilor.

(50)

Autoritatea va considera compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE, pe baza articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE, subvențiile la rata dobânzii pentru împrumuturile pentru investiții care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

(51)

Orientările privind ajutorul de stat în vederea promovării investițiilor de capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat care sprijină investițiile de capital de risc pot fi considerate compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE în conformitate cu articolul 61 alineatul (3) din Acordul privind SEE.

(52)

Pe baza experienței dobândite din aplicarea Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru promovarea capitalul de risc, Autoritatea consideră că nu există niciun risc general de disfuncționalitate a pieței de capital în SEE. Cu toate acestea, Autoritatea recunoaște că există deficite pe piață pentru anumite tipuri de investiții în anumite etape ale dezvoltării întreprinderilor, care rezultă din disparitatea dintre cererea și oferta de capital de risc și care poate fi descrisă, în general, ca deficit de capital propriu.

(53)

Punctul 4.3 din orientările menționate stipulează că, pentru tranșe de finanțare care nu depășesc 1,5 milioane EUR pe IMM-ul vizat pe fiecare perioadă de douăsprezece luni, se prezumă deja existența unei disfuncționalități a pieței, care nu mai trebuie demonstrată de statele AELS.

(54)

La punctul 5.1 (a) din aceleași orientări se prevede că „Autoritatea cunoaște fluctuația constantă a pieței de capital de risc și a diferenței de capital propriu de-a lungul timpului, precum și de gradul diferit în care sunt afectate întreprinderile de eșecul pieței în funcție de mărimea lor, de stadiul de dezvoltare și de sectorul lor economic. De aceea, Autoritatea este pregătită să aibă în vedere declararea măsurilor cu privire la capitalul de risc care oferă tranșe de investiții ce depășesc pragul de 1,5 milioane de euro pe fiecare întreprindere anual drept compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE, cu condiția să se prezinte dovada necesară a eșecului piețelor”.

(55)

Tulburările de pe piața financiară au afectat în mod negativ piața de capital de risc a IMM-urilor aflate în fază incipientă de dezvoltare prin restrângerea disponibilității capitalului de risc. Din cauza percepției actuale privind existența unor riscuri mult mai mari asociate capitalului de risc legate de incertitudini ce rezultă din posibilitatea unor așteptări reduse în ceea ce privește randamentul, în prezent investitorii tind să investească mai degrabă în active mai sigure, ale căror riscuri sunt mai ușor de evaluat în comparație cu cele asociate investițiilor cu capital de risc. În plus, faptul că investițiile cu capital de risc nu sunt lichide s-a dovedit a fi în prezent un motiv în plus ca investitorii să fie reticenți în privința acestora. Există dovezi că actuala limitare a lichidităților în cadrul condițiilor de piață actuale a sporit deficitul de capital propriu al IMM-urilor. Prin urmare, se consideră că este adecvat să fie majorat temporar pragul de siguranță pentru investițiile cu capital de risc pentru a atenua deficitul de capital propriu care în prezent este mai mare și să se diminueze temporar procentul participației minime a investitorilor privați la 30 % și în cazul măsurilor care vizează IMM-urile care nu își au sediul în zonele asistate.

(56)

În consecință, pe baza articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE, se adaptează temporar anumite limite prevăzute în Orientările privind ajutorul de stat în vederea promovării investițiilor de capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii, până la data 31 decembrie 2010, după cum urmează:

(57)

Plafoanele de ajutor stabilite în temeiul prezentelor orientări se vor aplica indiferent dacă sprijinul acordat proiectului care beneficiază de ajutor este finanțat în întregime din resursele statului sau este parțial finanțat de Comunitate.

(58)

Măsurile de ajutor temporare prevăzute de prezentele orientări nu pot fi cumulate cu ajutor de minimis pentru aceleași costuri eligibile. În cazul în care întreprinderea a primit deja ajutor de minimis înainte de intrarea în vigoare a acestui cadru temporar, valoarea ajutorului primit în temeiul măsurilor care fac obiectul punctului 4.2 din prezentele orientări și a ajutorului de minimis primit nu poate depăși 500 000 EUR între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2010. Valoarea ajutorului de minimis primit după 1 ianuarie 2008 trebuie dedusă din valoarea ajutorului compatibil acordat din același motiv în temeiul punctelor 4.3, 4.4, 4.5 sau 4.6.

(59)

Măsurile de ajutor temporare pot fi cumulate cu alte tipuri de ajutor compatibil sau cu alte forme de finanțare comunitară, cu condiția să fie respectate intensitățile maxime ale ajutorului indicate în orientările sau regulamentele de exceptare pe categorii de ajutoare relevante.

(60)

Orientările privind asigurarea de credit la export pe termen scurt prevăd că riscurile negociabile nu pot fi acoperite prin asigurări ale creditului la export cu sprijinul statelor AELS. Riscurile negociabile sunt riscuri comerciale și politice aferente debitorilor publici și debitorilor care nu sunt publici, stabiliți în țările enumerate în anexa la orientările menționate anterior, cu o perioadă maximă de risc mai mică de doi ani. Riscurile aferente debitorilor stabiliți în statele membre ale UE și statele AELS, împreună cu alte opt state membre ale OCDE sunt considerate riscuri negociabile.

(61)

Autoritatea consideră că lipsa capacității de asigurare sau reasigurare, ca urmare a crizei financiare actuale, nu este resimțită în fiecare stat AELS, dar nu se poate exclude că, în anumite țări, asigurarea pentru riscurile negociabile ar putea fi temporar indisponibilă.

(62)

Punctul 4, alineatele (9)-13 din orientările menționate anterior stipulează că:

„în astfel de circumstanțe, acele riscuri nenegociabile temporar pot fi asigurate de către o societate de asigurare a creditului la export publică sau care beneficiază de sprijinul statului pentru riscurile nenegociabile, asigurate pe seama sau cu garanția statului. Acest asigurător ar trebui, în măsura posibilului, să alinieze ratele primelor percepute pentru astfel de riscuri la ratele percepute în alte țări de asigurătorii privați ai creditelor la export pentru acest tip de risc.

Orice stat AELS care intenționează să utilizeze clauza derogatorie trebuie să notifice de îndată Autoritatea AELS de Supraveghere cu privire la proiectul său de decizie. Notificarea trebuie să conțină un raport de piață care să demonstreze indisponibilitatea acoperirii riscurilor pe piața asigurărilor private prin furnizarea unor elemente de probă în acest sens provenind de la două mari societăți internaționale renumite de asigurare privată a creditelor la export, precum și de la o societate națională de asigurare a creditelor, justificând astfel utilizarea clauzei derogatorii. Alternativ, se poate probabil demonstra indisponibilitatea acoperirii riscurilor pe piața asigurărilor private prin intermediul unui raport privind piața, executat de un consultant independent, considerat de Autoritate, ca fiind de încredere și imparțial. În plus, notificarea ar trebui să conțină o descriere a condițiilor pe care societatea publică de asigurare a creditului la export sau care beneficiază de sprijinul statului intenționează să le aplice cu privire la astfel de riscuri.

În termen de două luni de la primirea unei astfel de notificări, Autoritatea va analiza dacă utilizarea clauzei derogatorii este în conformitate cu condițiile menționate anterior și compatibilă cu Acordul privind SEE.

În cazul în care Autoritatea constată că au fost îndeplinite condițiile pentru utilizarea clauzei derogatorii, decizia sa privind compatibilitatea se limitează la doi ani de la data deciziei, cu condiția ca circumstanțele de piață care justifică utilizarea clauzei derogatorii să nu se modifice în cursul perioadei respective.

Mai mult, Autoritatea poate, după consultarea celorlalte state AELS, revizui condițiile de utilizare a clauzei derogatorii; de asemenea, poate decide încetarea utilizării acesteia sau înlocuirea sa cu alt sistem adecvat.”

(63)

Aceste dispoziții, aplicabile societăților mari și IMM-urilor, constituie un instrument adecvat în situația economică actuală, în cazul în care statele AELS consideră că nu este disponibilă acoperirea riscurilor pe piața asigurărilor private pentru anumite riscuri de credit negociabile și/sau pentru anumiți cumpărători ai unei protecții de risc.

(64)

În acest context, pentru a accelera procedura pentru statele AELS, Autoritatea consideră că, până la 31 decembrie 2010, statele AELS pot demonstra lipsa pieței prin furnizarea unor elemente suficiente de probă cu privire la indisponibilitatea acoperirii riscurilor pe piața asigurărilor private. Utilizarea clauzei derogatorii se consideră în orice caz justificată dacă:

(65)

Autoritatea, în strânsă cooperare cu statele AELS în cauză, va asigura adoptarea rapidă a deciziilor privind aplicarea clauzei derogatorii.

(66)

Măsurile de ajutor de stat menționate în prezentele orientări trebuie notificate Autorității. În afară de măsurile esențiale formulate în prezentele orientări, Autoritatea este hotărâtă să asigure autorizarea rapidă a măsurilor de ajutor de stat aferente crizei actuale în conformitate cu aceste orientări, cu condiția ca statele AELS în cauză să asigure o cooperare strânsă și să furnizeze informații complete.

(67)

Acest angajament se adaugă procesului aflat în curs, prin care Comisia elaborează în prezent o serie de îmbunătățiri referitoare la procedurile sale generale privind ajutoarele de stat, în special pentru a permite adoptarea mai rapidă și mai eficientă a deciziilor, în strânsă cooperare cu statele membre. Acest pachet general de măsuri de simplificare ar trebui, în special, să consacre angajamentele comune ale Comisiei și ale statelor membre de a adopta proceduri mai simplificate și mai previzibile în fiecare etapă a investigării unui ajutor de stat, precum și să permită aprobarea mai rapidă a cazurilor clare de compatibilitate cu normele privind ajutoarele de stat.

(68)

Decizia nr. 195/04/COL din 14 iulie 2004 privind punerea în aplicare a dispozițiilor la care se face referire în articolul 27 din partea II a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție solicită ca statele AELS să prezinte Autorității rapoarte anuale.

(69)

Până la 31 iulie 2009, statele AELS trebuie să prezinte Autorității o listă a schemelor instituite în baza prezentelor orientări.

(70)

Statele AELS trebuie să asigure păstrarea informațiilor detaliate referitoare la acordarea ajutorului, prevăzute de prezentele orientări. Aceste înregistrări, care trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a se stabili că au fost respectate condițiile necesare, trebuie păstrate timp de zece ani și furnizate, la cerere, Autorității. În special, statele AELS trebuie să fi obținut informații care să demonstreze că beneficiarii ajutoarelor care fac obiectul măsurilor de la punctele 4.2, 4.3, 4.4 și 4.5 nu erau societăți aflate în dificultate la 1 iulie 2008.

(71)

În plus, statele AELS ar trebui să prezinte până la data de 31 octombrie 2009 un raport cu privire la măsurile instituite în baza prezentelor orientări. În special, raportul ar trebui să conțină elemente care să indice necesitatea menținerii de către Autoritate după 31 decembrie 2009 a măsurilor care fac obiectul prezentelor orientări, precum și informații detaliate cu privire la beneficiile de mediu ale împrumuturilor subvenționate. Statele AELS furnizează aceste informații pentru fiecare an ulterior în care este valabil cadrul actual, până la data de 31 octombrie a fiecărui an.

(72)

Autoritatea poate solicita informații suplimentare referitoare la ajutorul acordat, pentru a verifica dacă au fost respectate condițiile deciziei Autorității de aprobare a măsurii de ajutor.

(73)

Autoritatea va aplica prezentele orientări de la data adoptării lor. Prezentele Orientări se justifică prin actualele probleme financiare cu caracter excepțional și tranzitoriu legate de criza bancară și vor înceta să mai fie valabile la 31 decembrie 2010. După consultarea statelor AELS, Autoritatea le poate aduce modificări înainte de data menționată anterior pe baza unor considerente importante care țin de politica de concurență sau pe baza unor considerente economice importante. Acolo unde este necesar, Autoritatea mai poate furniza clarificări suplimentare referitor la abordarea anumitor aspecte.

(74)

Autoritatea va aplica dispozițiile prezentelor orientări tuturor măsurilor de capital de risc notificate, măsuri cu privire la care trebuie să adopte o decizie după ce sunt adoptate orientările, chiar dacă măsurile au fost notificate anterior publicării prezentelor orientări.

(75)

În conformitate cu Orientările privind ajutorul de stat cu privire la normele aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal, Autoritatea va aplica în cazul ajutorului care nu a fost notificat:

(76)

Autoritatea, în strânsă cooperare cu statele AELS în cauză, asigură adoptarea rapidă a deciziilor în momentul notificării complete a măsurilor care fac obiectul prezentului document. Statele AELS ar trebui să informeze Autoritatea cu privire la intențiile lor și să notifice planurile de a introduce astfel de măsuri cât mai repede și cât mai detaliat posibil.

(77)

Autoritatea dorește să reamintească faptul că orice îmbunătățire procedurală depinde în totalitate de prezentarea unor notificări clare și complete.