Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document C2007/170/59

Cauza T-173/07: Acțiune introdusă la 18 mai 2007 — Reno Schuhcentrum/OAPI — Payless ShoeSource Worldwide (Payless ShoeSource)

JO C 170, 21.7.2007, pp. 30–31 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

21.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 170/30


Acțiune introdusă la 18 mai 2007 — Reno Schuhcentrum/OAPI — Payless ShoeSource Worldwide (Payless ShoeSource)

(Cauza T-173/07)

(2007/C 170/59)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Reno Schuhcentrum GmbH (Thaleischweiler-Fröschen, Germania) (reprezentant: S. Schäffner, lawyer)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura în fața camerei de recurs: Payless ShoeSource Worldwide, Inc. (Topeka, Statele Unite)

Concluziile reclamantei

anularea deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 28 februarie 2007 (cauza R 1209/2005-1) de respingere a recursului împotriva procedurii de decădere nr. 731C 0000 186 163/1 (marca comunitară nr. 186 163 — Payless ShoeSource);

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Marca comunitară înregistrată care a făcut obiectul unei cereri de decădere: marca comunitară figurativă „Payless ShoeSource” pentru produse și servicii din clasele 25, 35 și 42 — cererea de înregistrare nr. 186 163.

Titularul mărcii comunitare: Payless ShoeSource Worldwide, Inc.

Partea care solicită decăderea din drepturi a titularului mărcii comunitare: Reno Schuhcentrum GmbH.

Decizia diviziei de anulare: respinge în parte cererea de decădere, menținând înregistrarea pentru anumite produse și servicii din clasa 25.

Decizia camerei de recurs: respinge recursul introdus cu privire la celelalte bunuri și servicii din clasa 25.

Motivele invocate: reclamanta susține că decizia este afectată de un visiu substanțial de formă care rezultă din articolul 74 din RMC (Regulamentul privind marca comunitară) și din sarcina probei. Potrivit reclamantei, în cadrul unei proceduri de decădere, sarcina probei utilizării serioase revine titularului mărcii. Reclamanta susține, în plus, că OAPI nu poate proceda la examinarea din oficiu a faptelor, ci că examinarea trebuie să se rezume la aprecierea motivelor invocate și a cererilor introduse de părți. În consecință, reclamanta susține că trebuie declarată inadmisibilă comunicarea camerei de recurs din 18 octombrie 2006, prin care s-a solicitat titularului mărcii să furnizeze originalele anumitor declarații legale, în special din moment ce camera de recurs considerase în prealabil că dovezile prezentate inițial de titularul mărcii erau insuficiente pentru dovedirea utilizării serioase.

Reclamanta afirmă, în plus, că originalele menționate nu au fost furnizate în termenul prescris în conformitate cu articolul 74 alineatul (2) din RMC și, în consecință, nu trebuie admise.

În sfârșit, reclamanta susține greșita interpretare, de către camera de recurs, a noțiunii de utilizare serioasă, încălcând astfel articolul 15 din RMC.


Top