Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62025TN0611

Cauza T-611/25: Acțiune introdusă la 9 septembrie 2025 – UU/Comisia

JO C, C/2025/5855, 10.11.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5855/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5855/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2025/5855

10.11.2025

Acțiune introdusă la 9 septembrie 2025 – UU/Comisia

(Cauza T-611/25)

(C/2025/5855)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: UU (reprezentant: S. Makoumbou, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea deciziei directorului general al OLAF din 4 iunie 2025 de respingere a reclamației administrative a reclamantei din 8 ianuarie 2025 (denumită în continuare „prima decizie atacată”);

anularea deciziei directorului general al OLAF din 8 noiembrie 2024 de respingere a cererii de despăgubire a reclamantei din 12 iulie 2024, pe care prima decizie atacată o confirmă (denumită în continuare „a doua decizie atacată”);

repararea prejudiciului material și moral care urmează să fie stabilit ex aequo et bona și estimat provizoriu de către reclamantă la 50 000 de euro

sau

redeschiderea investigației în privința lui [confidențial(1) și eliminarea din modul de redactare a concluziilor raportului de investigație în privința reclamantei, astfel cum se solicită la punctul 65 din reclamația sa, a următoarelor cuvinte:

„Therefore, despite that giving the interview to [... ] by [confidentiel] technically transgressed Articles 11 and 12 of the Staff Regulations”;

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept și pe o eroare vădită de apreciere privind inadmisibilitatea cererii de reparație în natură.

Reclamanta arată că pârâta săvârșește o eroare vădită de apreciere atunci când consideră inadmisibilă o cerere de reparație în natură, precum modificarea parțială a modului de redactare a concluziilor unui raport de investigație, din cauza caracterului inatacabil al acestuia din urmă sau realizarea unei investigații deschise inițial și apoi închise de OLAF în privința unui fost membru al Tribunalului Uniunii, ca urmare a lipsei dreptului la redeschiderea unei investigații a OLAF. Pe de o parte, reclamanta nu formulează o acțiune în anulare împotriva raportului de investigație, ci o acțiune în despăgubire, și propune modificarea voluntară de către OLAF, ca mijloc de reparare în natură a prejudiciului moral. Pe de altă parte, investigația suplimentară solicitată face parte integrantă din investigația desfășurată împotriva sa timp de cinci ani, fără ca faptele aflate la origine să fi fost cercetate.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare de drept în aplicarea condițiilor de angajare a răspunderii extracontractuale.

Reclamanta susține că o decizie a OLAF, adoptată în temeiul articolului 90a din Statutul funcționarilor, privind o cerere de despăgubire referitoare la prejudiciile suferite ca urmare a unei investigații a OLAF pentru o abatere profesională împotriva unui membru al personalului instituțiilor trebuie să fie considerată ca intrând în contenciosul în materia funcției publice (articolul 270 TFUE) și, prin urmare, să urmeze condițiile de angajare a răspunderii extracontractuale, prevăzute de jurisprudența în acest domeniu.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe nerespectarea vădită a puterii discreționare conferite directorului general, pe nerespectarea independenței OLAF și pe încălcarea articolului 1 alineatul (4) și a articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, precum și pe un abuz de putere – Excepție de nelegalitate a deciziei interne a Curții din 12 iulie 2011.

Potrivit reclamantei, definirea întinderii unei investigații pentru divulgarea către presă de către un membru al personalului unei instituții, avertizor de integritate, a unor informații care compromit un fost membru al unei instituții, având ca obiect violențe suferite, fără a investiga aceste fapte, ar încălca larga putere de apreciere a directorului general al OLAF. Reclamanta susține, în această privință, că decizia de închidere a investigației cu privire la faptele de violență menționate, în urma poziției Curții de Justiție potrivit căreia, în temeiul deciziei interne a Curții din 12 iulie 2011 privind condițiile și modalitățile de efectuare a investigațiilor interne pentru combaterea fraudei, a corupției și a oricăror activități ilegale care prejudiciază interesele Uniunii Europene, OLAF nu este competent să investigheze nerespectarea gravă a obligațiilor membrilor Curții care nu au consecințe financiare asupra bugetului, încalcă sfera de competență și independența directorului general al OLAF și încalcă articolul 1 alineatul (4) și articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul nr. 883/2013. Decizia internă menționată a Curții ar fi nelegală în măsura în care derogă de la Regulamentul nr. 883/2013, fără un alt temei legal.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolelor 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a principiului nediscriminării și a Convenției de la Istanbul, precum și a protecției avertizorilor de integritate.

Reclamanta arată că deciziile atacate, ținând seama de contextul factual al prezentei cauze, determină o discriminare extrem de gravă în privința reclamantei, cu încălcarea articolelor 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale, a articolului 18 alineatul (3) a treia liniuță, a articolului 30 și a articolului 49 din Convenția de la Istanbul și a dispozițiilor privind protecția avertizorilor de integritate (articolul 22a din statut).

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale și a principiilor tratamentului echitabil, imparțialității, bunei administrări și obligației de diligență.

Reclamanta susține că o investigație trunchiată în ceea ce privește obiectul său, luarea în considerare a unui act care nu poate deroga de la cadrul normativ care stabilește competențele OLAF, modalitățile invazive și durata excesivă a unei astfel de investigații încalcă principiile bunei administrări, imparțialității, tratamentului echitabil și obligației de diligență.

6.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității și pe un abuz de putere.

Reclamanta arată că deschiderea, modalitățile de desfășurare și durata investigației în litigiu erau disproporționate în raport cu obiectul investigației, cu cooperarea de care a dat dovadă reclamanta, cu faptul că Curtea de Justiție exclusese eventualitatea deschiderii unei proceduri disciplinare având în vedere faptele care făceau obiectul anchetei, cu caracterul extrem de invaziv și cu durata lungă a măsurilor de cercetare puse în aplicare. Astfel, investigația în ansamblul său a dobândit un caracter punitiv față de reclamantă, ceea ce depășește sfera de competențe și scopul pentru care sunt acordate OLAF competențele de investigare.


(1)  Date confidențiale ocultate.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5855/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)


Top