Recurs introdus la 29 august 2024 de TO împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a zecea) din 19 iunie 2024 în cauza T-831/22, TO/AUEA

(Cauza C-576/24 P)

(C/2024/7020)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: TO (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Agenția Uniunii Europene pentru Azil (AUEA)

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, TO invocă un motiv unic întemeiat pe denaturarea faptelor prin hotărârea atacată, pe erori vădite de apreciere și pe contradicții care implică o motivare inexactă în drept, precum și pe neluarea în considerare a tuturor înscrisurilor din dosar, pe încălcarea principiului liberei administrări a probelor și a noțiunii de serie de indicii concordante și, prin urmare, pe nerespectarea normelor privind sarcina probei, precum și pe neluarea în considerare a tuturor motivelor recurentei.

Mai întâi, Tribunalul ar fi denaturat în mod vădit mijloacele de probă, faptele și înscrisurile aflate la dispoziția sa prin faptul că nu a dedus consecințele juridice și nu a reținut ca indicii ale hărțuirii, care au condus la adoptarea deciziei atacate, fapte dovedite și cu privire la care ar fi constatat totuși materialitatea și reaua-credință.

În continuare, tot în acest cadru, Tribunalul nu ar fi luat în considerare toate datele relevante din dosar pentru a aprecia o situație complexă și pentru a deduce de aici consecințele juridice, ignorând în analiza sa fapte și înscrisuri care i-au fost prezentate și, prin urmare, deducând concluzii vădit eronate doar din faptele pe care le-ar fi reținut în mod arbitrar. În general, recurenta reproșează Tribunalului că nu a examinat mai multe argumente și înscrisuri pe care le-ar fi evidențiat, totuși pertinente și operante, și că nu a răspuns la acestea.

Astfel, în special, Tribunalul ar fi denaturat probele care figurează în dosar și ar fi săvârșit erori vădite de apreciere prin faptul că a stabilit o răspundere pentru afirmațiile și comportamentele ofensatoare pretins suferite de recurentă în sarcina acesteia, sau prin faptul că a analizat în mod foarte incomplet și părtinitor elemente pentru a deduce, în mod vădit inexact, că nu mai era posibilă nicio mobilitate din moment ce recurenta și-ar fi epuizat „a doua șansă”, quod non.

Recurenta reproșează de asemenea Tribunalului că a analizat dosarul care i -a fost prezentat doar din perspectivă favorabilă pârâtului, ale cărui afirmații le-a reținut ca dovedite, în condițiile în care o analiză completă și concretă a faptelor și a probelor prezentate ar fi trebuit să îl determine să admită o serie de motive formulate.

Recurenta reproșează Tribunalului faptul că a dat o interpretare tendențioasă și vădit falsă unui înscris din dosar pentru a nega existența unei identificări indirecte a recurentei într-un proces care este însă suficient pentru a considera informația ca fiind date personale care pot fi protejate.

Recurenta reproșează de asemenea Tribunalului concluziile vădit eronate pe care le-a dedus din faptele referitoare la sănătatea sa și la vulnerabilitatea sa medicală, într-un context în care i-au fost adresate întrebări neadecvate cu privire la datele sale medicale, care sunt însă confidențiale, și din răspunsurile solicitate de directoarea executivă și de serviciul său juridic în cadrul audierii prealabile deciziei de a rezilia anticipat contractul său, deși aceste persoane nu sunt medici, iar acest lucru s-a petrecut în afara oricărui cadru statutar în ceea ce privește aspectele medicale și/sau respectul pentru datele sale personale.