—

nu a luat în considerare în mod suficient circumstanțele speciale rezultate din modul în care ABN AMRO a conceput operațiunile sale de securitizare;

—

a interpretat articolul 70 din Regulamentul nr. 806/2014 contrar textului, obiectivelor și contextului acestui regulament, prin faptul că nu s-a limitat să includă în baza de calcul a contribuției obligațiile efective ale AAHG;

—

a aplicat definiția „totalul pasivelor” de la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul delegat 2015/63 în mod eronat și nejustificat în scopul stabilirii părții fixe din contribuția la FUR, în condițiile în care aceasta se aplică numai contribuției ajustate în funcție de risc; și

—

a aplicat Regulamentul nr. 806/2014 și Regulamentul delegat 2015/63 cu încălcarea obiectivelor acestora, creând astfel o dublă contabilizare nejustificată și incomprehensibilă.

—

SRB retrage de facto, cu încălcarea legii, deciziile de percepere anterioare adoptate formal pentru anii 2016-2022 în privința AAHG.

—

SRB revine, inclusiv în ceea ce privește anul 2023, asupra unei practici constante de lungă durată în ceea ce privește stabilirea contribuțiilor AAHG, precum și asupra așteptărilor cărora SRB și De Nederlandsche Bank N.V. (denumită în continuare: „DNB”) le-au dat naștere pentru ABN AMRO timp de mulți ani, care rezultă din corespondența purtată cu SRB și DNB și din deciziile formale de stabilire a contribuțiilor pentru anii 2016-2022.

—

ABN AMRO a acționat în conformitate cu așteptările create. În consecință, ABN AMRO a fost privată de posibilitatea de a contabiliza în alt mod operațiunile de securitizare în bilanț, de a le întrerupe sau de a le lichida mai devreme, astfel încât să evite postul de ajustare din bilanțul AAHG și, prin urmare, dubla contabilizare nejustificată.

—

ABN AMRO a trebuit să plătească FUR, în numele AAHG, o contribuție cu un cuantum mult prea ridicat.

—

Efectele negative ale deciziei atacate asupra ABN AMRO ar fi disproporționate în raport cu obiectivul care trebuie atins de SRB de a continua cu această decizie.