1.

Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2009/101/CE (1) poate fi interpretat în sensul că stabilește o obligație pentru statul membru de a permite publicitatea unui contract de societate, care, potrivit articolului 119 din Targovski zakon (Codul comercial), este supus declarării, în cazul în care în acesta conține, pe lângă numele asociaților, care, potrivit articolului 2 alineatul (2) din Zakon za targovskia registar i registara na yuriditcheskite litsa s nestopanska tsel (Legea privind registrul comerțului și registrul persoanelor juridice fără scop lucrativ), sunt supuse declarării obligatorii și alte date cu caracter personal? Pentru a răspunde la această întrebare este important să se țină seama de faptul că Agenția pentru înregistrări este o instituție din sectorul public căreia, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, i se pot opune dispozițiile directivei care produc efecte directe (Hotărârea din 7 septembrie 2006, Vassallo, С-180/04, ECLI:EU:C:2006:518, punctul 26 și jurisprudența citată).

2.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, se poate prezuma că, în situația care a declanșat litigiul din procedura principală, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Agenția pentru înregistrări este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul 2016/679 (2)?

3.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebările anterioare, se poate prezuma admisibilă o dispoziție națională precum cea a articolului 13 alineatul (9) din Zakon za targovskia registar i registara na yuriditcheskite litsa s nestopanska tsel (Legea privind registrul comerțului și registrul persoanelor juridice fără scop lucrativ), potrivit căreia, în cazul în care într-o cerere sau în documentele anexate acestei cereri sunt indicate date cu caracter personal care nu sunt cerute de lege, se consideră că persoanele care le-au pus la dispoziție și-au dat consimțământul pentru prelucrarea acestor date de către agenție și pentru facilitarea accesului public la acestea, drept clarificare în legătură cu posibilitatea unei „publicități voluntare” în sensul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2009/101/CE și a datelor cu caracter personal, independent de considerentele (32), (40), (42), (43) și (50) ale Regulamentului 2016/679?

4.

În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la articolul 3 alineatul (7) din Directiva 2009/101/CE, potrivit căreia statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a evita apariția unor neconcordanțe între cele publicate în aplicarea alineatului (5) și conținutul dosarului sau al registrului și pentru a ține seama de interesele terților de a cunoaște actele esențiale ale societății comerciale și alte informații privind societatea, menționate în considerentul (3) al aceleiași directive, este permisă adoptarea unor dispoziții naționale care reglementează o procedură (cereri tipizate, înaintarea copiilor documentelor în care au fost ocultate datele cu caracter personal) pentru exercitarea dreptului persoanelor fizice în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul 2016/679 de a cere operatorului să șteargă fără întârzieri nejustificate datele cu caracter personal care le privesc, în cazul în care datele cu caracter personal a căror ștergere se solicită fac parte din documentele făcute publice (declarate), puse la dispoziția operatorului în conformitate cu o altă procedură similară de către o altă persoană, care prin acest act a stabilit și scopul prelucrării pe care a inițiat-o?

5.

În situația care a declanșat litigiul principal, Agenția pentru înregistrări acționează numai în calitate de operator al datelor cu caracter personal sau este și destinatara acestora, în cazul în care scopurile prelucrării lor au fost determinate de un alt operator ca parte din documentele prezentate în scopul declarării?

6.

Semnătura olografă a unei persoane fizice reprezintă o informație privind o persoană fizică identificată sau este inclusă în noțiunea „date cu caracter personal” în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679?

7.

Noțiunea „prejudiciu moral” de la articolul 82 alineatul (1) din Regulamentul 2016/679 trebuie interpretată în sensul că pentru a se prezuma un prejudiciu moral este necesar să existe consecințe defavorabile sesizabile și o atingere obiectiv determinabilă a intereselor personale sau este suficientă în acest scop o simplă pierdere pe termen scurt a capacității persoanei vizate de a dispune în mod suveran de datele sale, din cauza publicării datelor cu caracter personal în registrul comerțului, fără ca aceasta să fi condus la consecințe sesizabile sau defavorabile pentru persoana vizată?

8.

Avizul nr. 01-116(20)/01.02.2021 al autorității naționale de supraveghere – Komisia za zashtita na lichnite danni (Comisia pentru protecția datelor cu caracter personal) – emis în conformitate cu articolul 58 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul 2016/679, potrivit căruia Agenția pentru înregistrări nu are nicio posibilitate legală sau competența de a restricționa, din oficiu sau la cererea persoanei vizate, prelucrarea datelor deja publicate, poate fi admis ca probă în sensul articolului 82 alineatul (3) din Regulamentul 2016/679 a faptului că Agenția pentru înregistrări nu este răspunzătoare în niciun fel pentru evenimentul care se presupune că a cauzat prejudicii persoanei fizice?