—

anularea deciziei atacate;

—

obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

—

eroare de drept gravă întrucât transformarea într-o marcă austriacă nu este în mod vădit exclusă;

—

încălcarea articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și presupunerea arbitrară că reclamanta nu ar fi arătat niciodată în mod suficient că trebuia admisă o utilizare în Austria;

—

încălcarea articolului 103 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

neregularitate de procedură gravă și eroare de drept întrucât camera de recurs a ignorat constatarea și voința Oficiului în sensul că transformarea într-o marcă germană a avut loc corespunzător cerințelor legale;

—

încălcarea articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prin ignorarea în mod repetat a dovezilor de utilizare prezentate în cadrul procedurii C-118/18 P;

—

neregularitate de procedură și încălcarea articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene întrucât nu lipsește interesul economic al reclamantei în soluționarea cauzei;

—

neregularitate de procedură gravă și eroare de drept prin neluarea în considerare a argumentelor conținute de memoriul din 23 septembrie 2019 al intervenientei din cauza pretinsei cereri de marcă națională depuse cu rea-credință de reclamantă;

—

eroare de drept gravă prin excluderea transformării în temeiul articolului 139 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului în temeiul Hotărârii pronunțate în cauza C-149/11;

—

neregularitate de procedură gravă și eroare de drept în măsura în care observațiile Oficiului nu au fost solicitate decât după anularea mărcii austriece, iar Oficiul nu s-a pronunțat până în prezent asupra argumentelor reclamantei din cadrul cererii de transformare;

—

eroare de drept cu privire la cheltuielile de judecată.