Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 62020TN0241

    Cauza T-241/20: Acțiune introdusă la 27 aprilie 2020 – Susta/Parlamentul

    JO C 215, 29.6.2020, p. 46–47 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    29.6.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 215/46

    Acțiune introdusă la 27 aprilie 2020 – Susta/Parlamentul

    (Cauza T-241/20)

    (2020/C 215/57)

    Limba de procedură: franceza

    Părțile

    Reclamant: Gianluca Susta (Biella, Italia) (reprezentanți: A. Schmitt și A. Grosjean, avocați)

    Pârât: Parlamentul European

    Concluziile

    Reclamantul solicită Tribunalului:

    să declare și să hotărască

    —

    admisibilitatea prezentei acțiuni;

    —

    în măsura în care este necesar, ca măsuri de organizare a procedurii sau ca măsuri de cercetare judecătorească în prezenta cauză, obligarea Parlamentului European la depunerea avizelor redactate de Serviciul juridic al Parlamentului European, care ar fi fost emise la 16 iulie 2018, precum și la 3 decembrie 2018, sub rezerva datei exacte, dar, în orice caz, înainte de adoptarea deciziei luate de Biroul Parlamentului la 10 decembrie 2018 de modificare a Normelor de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European (2018/C 466/02, Jurnalul Oficial din 28 decembrie 2018, C 466/8);

    —

    anularea deciziei individuale atacate, notificată reclamantului de Unitatea „Remunerație și drepturi sociale ale deputaților” din cadrul Direcției Generale Finanțe a Parlamentului European, referitoare la drepturile reclamantului la pensia sa suplimentară (facultativă), în temeiul articolului 263 TFUE, întrucât această decizie a pus în aplicare creșterea vârstei care dă dreptul la perceperea pensiei suplimentare (facultativă) datorate reclamantului de 63-65 de ani începând cu 1 ianuarie 2019, instituită prin decizia Biroului din 10 decembrie 2018 menționată mai sus;

    —

    declararea anulării deciziei adoptate de Biroul Parlamentului la 10 decembrie 2018, menționată mai sus, în caz contrar inaplicabilă, în temeiul articolului 277 TFUE, în măsura în care aceasta modifică articolul 76 din NASD și, în special, în măsura în care aceasta crește vârsta care dă dreptul la pensia suplimentară (facultativă), exigibilă începând cu 1 ianuarie 2019;

    —

    obligarea Parlamentului la plata cheltuielilor de judecată.

    Motivele și principalele argumente

    În susținerea acțiunii, reclamantul invocă cinci motive.

    1.

    Primul motiv, întemeiat pe necompetența ratione materiae a Biroului

    —

    pe de o parte, decizia Biroului din 10 decembrie 2018 (denumită în continuare „decizia Biroului”) a fost adoptată cu încălcarea Statutului deputaților în Parlamentul European, adoptat prin Decizia 2005/684/CE, Euratom a Parlamentului European din 28 septembrie 2005 (JO 2005, L 262, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 6, p. 28) (denumit în continuare „statutul”). Decizia Biroului este contrară, printre altele, dispozițiilor articolului 27 din statut, care impun păstrarea „drepturilor dobândite” și a „drepturilor în curs de a fi dobândite”;

    —

    pe de altă parte, decizia Biroului creează o taxă prin introducerea unei prelevări speciale de 5 % din valoarea nominală a pensiei, deși crearea unei taxe nu este de competența Biroului, potrivit articolului 223 alineatul (2) TFUE.

    2.

    Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură

    —

    pe de o parte, se reproșează Biroului că a adoptat decizia fără a respecta normele impuse la articolul 223 TFUE;

    —

    pe de altă parte, decizia Biroului este insuficient motivată și încalcă astfel obligația de motivare prevăzută la articolul 296 al doilea paragraf TFUE și la articolul 41 alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

    3.

    Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea drepturilor dobândite și a drepturilor în curs de a fi dobândite și a principiului încrederii legitime

    —

    pe de o parte, decizia Biroului încalcă drepturile dobândite și drepturile în curs de a fi dobândite care rezultă atât din principiile generale de drept, cât și din statut, care prevede în mod expres că acestea se păstrează „integral” (articolul 27);

    —

    pe de altă parte, decizia Biroului încalcă principiul încrederii legitime.

    4.

    Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității și a principiilor egalității de tratament și nediscriminării

    —

    pe de o parte, atingerile aduse drepturilor reclamantului sunt disproporționate în raport cu obiectivele urmărite de decizia Biroului;

    —

    pe de altă parte, decizia Biroului trebuie să fie declarată inaplicabilă întrucât încalcă principiile egalității de tratament și nediscriminării.

    5.

    Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului securității juridice și pe lipsa unor măsuri tranzitorii

    —

    pe de o parte, decizia Biroului încalcă principiul securității juridice întrucât produce în mod nelegal efecte retroactive;

    —

    pe de altă parte, decizia Biroului încalcă principiul securității juridice întrucât a omis să prevadă măsuri tranzitorii.
    Top