This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62016CN0326
Case C-326/16 P: Appeal brought on 9 July 2016 by LL against the order of the General Court (Seventh Chamber) made on 19 April 2016 in Case T-615/15 LL v European Parliament
Cauza C-326/16 P: Recurs introdus la 9 iulie 2016 de LL împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a șaptea) din 19 aprilie 2016 în cauza T-615/15, LL/Parlamentul European
Cauza C-326/16 P: Recurs introdus la 9 iulie 2016 de LL împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a șaptea) din 19 aprilie 2016 în cauza T-615/15, LL/Parlamentul European
JO C 343, 19.9.2016, p. 25–27
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
19.9.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 343/25 |
Recurs introdus la 9 iulie 2016 de LL împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a șaptea) din 19 aprilie 2016 în cauza T-615/15, LL/Parlamentul European
(Cauza C-326/16 P)
(2016/C 343/38)
Limba de procedură: lituaniana
Părțile
Recurent: LL (reprezentanți: J. Petrulionis, advokatas)
Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European
Concluziile
— |
anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene (Camera a șaptea) din 19 aprilie 2016 în cauza T-615/15, prin care Tribunalul a respins cererea reclamantului de anulare, în primul rând, a Deciziei D(2014) 15503 din 17 aprilie 2014 a Secretarului General al Parlamentului European, prin care se impunea rambursarea indemnizației de asistență parlamentară care i-a fost plătită în mod necuvenit, și, în al doilea rând, a Notei de debit nr. 2014-575 din 5 mai 2014; |
— |
trimiterea cauzei spre rejudecare. |
Motivele și principalele argumente
Recurentul invocă cinci motive în susținerea acțiunii sale.
1. |
În adoptarea ordonanței, Tribunalul Uniunii Europene nu a examinat și nu a apreciat în mod aprofundat, corect, cuprinzător și obiectiv toate înscrisurile depuse împreună cu cererea introductivă care prezentau relevanță pentru stabilirea adecvată și corectă a termenului de introducere a acțiunii și, în consecință, în ordonanță au fost adoptate concluzii contrare elementelor din dosar și prevederilor legale menționate în recurs, precum inter alia acelea că „acțiunea a fost introdusă la mai mult de 17 luni de la cea din urmă dată”, că „[…] reclamantul nu a dovedit sau cel puțin nu a făcut referire la […] împrejurări care ar permite o derogare de la termenul în discuție în temeiul articolului 45 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene […]” și că „[…] acțiunea trebuie să fie respinsă ca vădit inadmisibilă din cauza tardivității sale […]”. |
2. |
În ordonanță, Tribunalul nu a aplicat în mod adecvat articolul 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, de asemenea, a încălcat articolul 72 din Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European și a apreciat în mod incorect posibilitățile de aplicare a articolului 45 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene:
|
3. |
În ordonanță, Tribunalul a aplicat în mod eronat articolul 126 din Regulamentul de procedură al Tribunalului și, ca urmare a acestui fapt, a hotărât prin ordonanță să nu continue procedura și să respingă acțiunea;
|
4. |
Ordonanța Tribunalului a încălcat dreptul reclamantului la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil prevăzut la articolul 47 primul și al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene întrucât, prin ordonanță, Tribunalul a respins acțiunea în mod nelegal și eronat, în temeiul articolului 126 din regulamentul său de procedură, ca vădit inadmisibilă, pentru motivul că ar fi fost tardivă, și nu a examinat pe fond cererea introductivă și argumentele și concluziile formulate în cuprinsul acesteia. |
5. |
Prin ordonanță, Tribunalul a hotărât în mod eronat obligarea reclamantului să își suporte propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii desfășurate în fața Tribunalului [articolul 133 și articolul 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului]: prin ordonanță, Tribunalul a respins acțiunea în mod eronat în temeiul articolului 126 din regulamentul său de procedură și, prin urmare, a hotărât de asemenea în mod eronat obligarea reclamantului să își suporte propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii desfășurate în fața Tribunalului. În urma anulării ordonanței Tribunalului și a trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, aspectul alocării cheltuielilor de judecată trebuie să fie stabilit din nou prin decizia Tribunalului prin care se finalizează judecata și, dacă acțiunea va fi admisă, pârâtul, Parlamentul European, va trebui să fie obligat să plătească reclamantului toate cheltuielile de judecată efectuate de acesta [articolul 133 și articolul 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului]. |