1

Prin recursul formulat, El Corte Inglés SA (denumită în continuare „El Corte Inglés”) solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 15 octombrie 2014, El Corte Inglés/OAPI – English Cut (The English Cut) (T‑515/12, EU:T:2014:882, denumită în continuare „hotărârea atacată”), prin care s‑a respins acțiunea acesteia privind anularea Deciziei Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 6 septembrie 2012 (cauza R 1673/2011‑1, denumită în continuare „decizia în litigiu”) referitoare la o procedură de opoziție între această societate și The English Cut SL (denumită în continuare „The English Cut”).

2

Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1) prevede:

„(1)   La opoziția titularului unei mărci anterioare, se respinge înregistrarea mărcii solicitate atunci când:

[…]

(2)   În înțelesul alineatului (1), «mărci anterioare» înseamnă:

[…]

(5)   La opoziția titularului unei mărci anterioare în înțelesul alineatului (2), se respinge înregistrarea mărcii solicitate, de asemenea, în cazul în care este identică sau similară cu marca anterioară și în cazul în care este destinată să fie înregistrată pentru produse sau servicii care nu sunt similare celor pentru care este înregistrată marca anterioară, atunci când, în cazul unei mărci comunitare anterioare, aceasta este de notorietate în cadrul Comunității și, în cazul unei mărci naționale anterioare, este de notorietate în respectivul stat membru și în cazul în care utilizarea fără un motiv întemeiat a mărcii solicitate ar genera un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau în cazul în care ar aduce atingere acestora.”

3

La 9 februarie 2010, The English Cut a prezentat OAPI o cerere de înregistrare ca marcă comunitară a semnului verbal „The English Cut”.

4

Produsele a căror înregistrare s‑a solicitat fac parte din clasa 25 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare (denumit în continuare „Aranjamentul de la Nisa”), și corespund următoarei descrieri:

„Îmbrăcăminte, cu excepția costumelor, pantalonilor și jachetelor; încălțăminte, articole pentru acoperirea capului”.

5

Cererea de înregistrare a acestei mărci comunitare a fost publicată în Buletinul mărcilor comunitare nr. 2010/122 din 6 iulie 2010.

6

La 4 octombrie 2010, El Corte Inglés a formulat opoziție la înregistrarea mărcii menționate pentru produsele vizate la punctul 4 din prezenta hotărâre.

7

Opoziția se întemeia în special pe mărcile anterioare următoare:

8

Motivele invocate în susținerea opoziției erau cele menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

9

La 12 iulie 2011, divizia de opoziție a OAPI a respins opoziția.

10

La 16 august 2011, El Corte Inglés a formulat o cale de atac împotriva acestei decizii. Prin decizia în litigiu, Camera întâi de recurs a OAPI a respins această cale de atac.

11

În primul rând, în măsura în care opoziția se întemeia pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, camera de recurs a statuat, în ceea ce privește existența unei similitudini, în sensul acestei dispoziții, între semnele în conflict, că acestea din urmă nu prezentau niciun element de similitudine pe plan vizual sau fonetic. Astfel, pe plan conceptual, ea a considerat că semnul verbal „The English Cut”, luat în ansamblu, ar fi perceput ca o denumire fantezistă de publicul spaniol care nu posedă un grad ridicat de cunoaștere a limbii engleze. Aceasta a admis însă că, în pofida nivelului scăzut de cunoaștere a limbii engleze de către consumatorii spanioli medii, termenul englezesc „English” ar fi înțeles de majoritatea acestor consumatori ca exprimând un concept similar celui exprimat prin termenul spaniol „Inglés”.

12

În consecință, camera de recurs a constatat că semnele în conflict prezentau o similitudine conceptuală legată de unul dintre elementele lor verbale, chiar dacă, în ansamblu, nu erau similare.

13

Procedând, în continuare, la aprecierea globală a riscului de confuzie, camera de recurs a considerat că cuvintele „El Corte” și „Cut” reprezentau elementele dominante ale semnelor în conflict și că publicul relevant nu ar fi în măsură să stabilească nicio „coincidență conceptuală” între acestea. Ea a concluzionat că semnele menționate prezentau, desigur, o similitudine conceptuală, pe care a calificat‑o în mod expres, la punctul 43 din decizia în litigiu, drept „minimă”, însă erau în ansamblu diferite, astfel încât opoziția, în măsura în care se întemeia pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, trebuia respinsă.

14

În al doilea rând, în măsura în care opoziția se întemeia pe articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, camera de recurs a considerat că, în pofida renumelui important de care se bucurau mărcile anterioare în sectorul marii distribuții, El Corte Inglés nu a prezentat probe suficiente privind existența reală sau potențială a prejudiciului sau a profitului necuvenit obținut din renumele mărcilor respective. În consecință, a respins opoziția formulată de El Corte Inglés în temeiul acestei dispoziții.

15

Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 22 noiembrie 2012, El Corte Inglés a formulat o acțiune în anularea deciziei în litigiu.

16

În susținerea acțiunii formulate, El Corte Inglés a invocat două motive, întemeiate, primul, pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, iar al doilea, pe încălcarea articolului 8 alineatul (5) din acest regulament.

17

Prin hotărârea atacată, Tribunalul a respins acțiunea în totalitate.

18

În ceea ce privește primul motiv, Tribunalul a considerat mai întâi că, întrucât constatările camerei de recurs referitoare la definiția publicului relevant și la comparația produselor și a serviciilor în cauză nu erau contestate de părți și nu conțineau erori, se impunea confirmarea acestora.

19

În ceea ce privește, în continuare, similitudinea semnelor în conflict, în sensul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009, Tribunalul a arătat, pe de o parte, că acestea conțineau cuvinte compuse dintr‑un număr diferit de litere și provenind din limbi distincte și, pe de altă parte, că aveau o pronunție și un număr de silabe diferite. Tribunalul a dedus că în mod întemeiat camera de recurs a considerat că semnele menționate nu erau similare nici pe plan vizual, nici pe plan fonetic. În schimb, în ceea ce privește planul conceptual, Tribunalul a arătat că semnele în conflict aveau aceeași semnificație literală, și anume „croială englezească”. Cu toate acestea, a apreciat că consumatorii spanioli nu ar fi în măsură să perceapă caracterul identic al acestei semnificații decât după traducerea în limba lor a semnului verbal „The English Cut”, ceea ce excludea ca aceștia să realizeze o asociere conceptuală imediată între semnele în conflict. În consecință, Tribunalul, la punctul 29 din hotărârea atacată, a calificat drept „scăzut” gradul de similitudine conceptuală care exista între aceste semne.

20

În sfârșit, în urma analizei sale, la punctul 33 din hotărârea atacată, Tribunalul a statuat că exista o similitudine conceptuală scăzută, însă nicio similitudine vizuală sau fonetică între semnele în conflict. În consecință, a considerat că camera de recurs a concluzionat în mod întemeiat că semnele erau în ansamblu diferite. Reținând că una dintre condițiile cumulative ale aplicării articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 nu era îndeplinită, Tribunalul a decis că nu era necesar să procedeze la aprecierea globală a riscului de confuzie. În consecință, a respins primul motiv ca neîntemeiat.

21

În ceea ce privește cel de al doilea motiv, Tribunalul l‑a respins ca fiind neîntemeiat pentru motivul că, deși mărcile anterioare beneficiau de un larg renume, din comparația semnelor în conflict efectuată în cadrul primului motiv rezulta că acestea nu erau similare, astfel încât condiția referitoare la caracterul lor identic sau similar, necesară în vederea aplicării articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, lipsea în speță.

22

El Corte Inglés solicită Curții:

23

OAPI solicită Curții:

24

În susținerea recursului formulat, El Corte Inglés invocă trei motive întemeiate, în primul rând, pe o denaturare a faptelor de către Tribunal, în al doilea rând, pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 și, respectiv, în al treilea rând, pe încălcarea articolului 8 alineatul (5) din acest regulament.

25

Potrivit El Corte Inglés, întrucât decizia în litigiu indică o similitudine conceptuală între semnele în conflict, Tribunalul nu putea, fără a denatura faptele din speță, să diminueze importanța acestei similitudini calificând‑o, la punctele 29, 30 și 33 din hotărârea atacată, drept „slabă” sau drept „minimă”.

26

În această privință, trebuie arătat că o asemenea afirmație se întemeiază pe o lectură eronată a deciziei în litigiu. Astfel, deși la numeroase puncte ale acestei decizii camera de recurs indică o similitudine conceptuală între semnele în conflict fără să o caracterizeze, în schimb, la punctul 43 din această decizie, ea a calificat în mod expres similitudinea drept „minimă”. În consecință, arătând, la punctul 30 din hotărârea atacată, că camera de recurs a recunoscut existența unei similitudini conceptuale „minime” între semnele în conflict și decizând, la punctele 29 și 33 din această hotărâre, să califice această similitudine drept „scăzută”, Tribunalul nu a denaturat faptele din speță și, prin urmare, nu a diminuat importanța similitudinii constatate prin decizia în litigiu.

27

Trebuie arătat că, în orice caz, caracterul slab, scăzut sau minim al unei similitudini conceptuale ține de o apreciere a faptelor din speță. Or, Tribunalul nu este ținut de o asemenea apreciere efectuată de camera de recurs atunci când aceasta face parte din motivarea deciziei a cărei legalitate este contestată în fața sa (a se vedea în acest sens Hotărârea Les Éditions Albert René/OAPI, C‑16/06 P, EU:C:2008:739, punctele 47 și 48).

28

În aceste condiții, este necesar să se respingă primul motiv ca nefondat.

29

El Corte Inglés susține că, excluzând, la punctele 26-33 din hotărârea atacată, existența oricărei similitudini vizuale și fonetice între semnele în conflict și nerecunoscând decât o similitudine scăzută între acestea, Tribunalul a încălcat dispozițiile articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

30

Cu toate acestea, o asemenea argumentație tinde să repună în discuție aprecierea faptelor efectuată de Tribunal.

31

Or, din articolul 256 alineatul (1) TFUE și din articolul 58 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene rezultă că recursul se limitează la chestiuni de drept. Întrucât aprecierea faptelor și a elementelor de probă nu constituie o chestiune de drept supusă, ca atare, controlului Curții în cadrul unui recurs, Tribunalul este, prin urmare, singurul competent să constate și să aprecieze aceste fapte și elemente (a se vedea în acest sens în special Hotărârea Les Éditions Albert René/OAPI, C‑16/06 P, EU:C:2008:739, punctul 68, și Ordonanța Repsol YPF/OAPI, C‑466/13 P, EU:C:2014:2331, punctul 54).

32

În consecință, al doilea motiv trebuie respins ca fiind inadmisibil.

33

El Corte Inglés susține că, potrivit jurisprudenței Curții, gradul de similitudine dintre semnele în conflict necesar pentru aplicarea alineatului (1) litera (b) și, respectiv, a alineatului (5) al articolului 8 din Regulamentul nr. 207/2009 este diferit. Astfel, din jurisprudența Curții, în special din cuprinsul punctelor 72-78 din Hotărârea Intra‑Presse/Golden Balls (C‑581/13 P și C‑582/13 P, EU:C:2014:2387), ar reieși că, contrar alineatului (1) litera (b) al articolului 8 din Regulamentul nr. 207/2009, alineatul (5) al acestui articol impune doar un grad scăzut de similitudine între semnele în conflict. În consecință, întrucât, în speță, Tribunalul a admis existența unei similitudini conceptuale, desigur scăzute, între aceste semne, în mod eronat această instanță nu a examinat dacă, ca urmare a prezenței altor factori relevanți, precum notorietatea sau renumele mărcilor anterioare, acest grad scăzut de similitudine conceptuală nu era însă suficient pentru ca publicul vizat să stabilească o legătură între semnele menționate.

34

OAPI arată că Hotărârea Intra‑Presse/Golden Balls (C‑581/13 P și C‑582/13 P, EU:C:2014:2387), pe care se întemeiază El Corte Inglés pentru a‑și dezvolta argumentele, trebuie corelată cu Hotărârile Calvin Klein Trademark Trust/OAPI (C‑254/09 P, EU:C:2010:488) și Ferrero/OAPI (C‑552/09 P, EU:C:2011:177). În aceste ultime două hotărâri, Curtea ar fi statuat astfel că Tribunalul a stabilit în mod întemeiat caracterul vădit inaplicabil al articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94, ale cărui dispoziții erau identice cu cea a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, deși a indicat prezența unui termen sau a unui element figurativ comun la examinarea condițiilor de aplicare a protecției actuale prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b) din acest din urmă regulament.

35

Potrivit OAPI, această diferență de soluții se explică prin împrejurarea că, în cauzele în care s‑au pronunțat Hotărârile Calvin Klein Trademark Trust/OAPI (C‑254/09 P, EU:C:2010:488) și Ferrero/OAPI (C‑552/09 P, EU:C:2011:177), spre deosebire de situația care prevalează în Hotărârea Intra‑Presse/Golden Balls (C‑581/13 P și C‑582/13 P, EU:C:2014:2387), Tribunalul a ținut seama, încă din stadiul comparației vizuale, fonetice și conceptuale a semnelor în conflict, de factori precum elementele distinctive și dominante ale fiecăruia dintre aceste semne care, în alte situații, nu ar fi examinate decât în cadrul unei aprecieri globale a riscului de confuzie. Din aceasta OAPI deduce că, atunci când Tribunalul ține seama de elementele distinctive și dominante ale fiecăruia dintre semnele în conflict încă din stadiul comparării acestora, situație care se regăsește în speță, însă ajunge, în urma acestei examinări, la concluzia că nu există, în pofida existenței unei ușoare similarități conceptuale, un risc de confuzie, această instanță poate concluziona că aplicarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 este în mod necesar exclusă.

36

Cu titlu subsidiar, OAPI susține că, deși din punct de vedere formal Tribunalul nu a examinat în mod expres, în cadrul aplicării articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, dacă ușoara similitudine conceptuală constatată cu ocazia examinării condițiilor de aplicare a alineatului (1) litera (b) al aceluiași articol era suficientă pentru ca publicul să stabilească o legătură între semnele în conflict, trebuie totuși să se deducă din anumite considerații ale Tribunalului dezvoltate în cadrul acestei din urmă examinări că nici articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 nu își găsea aplicarea, pentru motivul că consumatorii nu ar putea percepe, eventual, faptul că semnele în conflict au o semnificație identică decât după traducerea semnului „The English Cut” în limba lor maternă, astfel încât aceștia nu ar realiza o asociere conceptuală imediată între aceste semne.

37

Este necesar să se arate, cu titlu introductiv, că dispozițiile alineatului (1) litera (b) și ale alineatului (5) ale articolului 8 din Regulamentul nr. 207/2009 le preiau în mod identic pe cele ale alineatului (1) litera (b) și ale alineatului (5) ale articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 01, p. 146). În consecință, jurisprudența Curții referitoare la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (5) ale articolului 8 din Regulamentul nr. 40/94 trebuie considerată pertinentă pentru interpretarea alineatului (1) litera (b) și a alineatului (5) ale articolului 8 din Regulamentul nr. 207/2009.

38

Din cuprinsul articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 rezultă că aplicarea acestuia este supusă îndeplinirii a trei condiții care țin, în primul rând, de identitatea sau de similitudinea semnelor în conflict, în al doilea rând, de existența unui renume al mărcii anterioare invocate în susținerea opoziției și, în al treilea rând, de existența unui risc ca cel care utilizează fără un motiv întemeiat semnul a cărui înregistrare ca marcă este solicitată să obțină un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau să le aducă atingere. Pe de altă parte, din această formulare rezultă că cele trei condiții evocate anterior trebuie să fie considerate ca fiind cumulative. În sfârșit, trebuie arătat că condiția referitoare la identitatea sau la similitudinea semnelor în conflict este comună alineatului (1) litera (b) și alineatului (5) ale articolului 8 din acest regulament.

39

Dat fiind că nici din textul alineatului (1) litera (b) și al alineatului (5) ale articolului 8 din Regulamentul nr. 207/2009, nici din jurisprudența Curții nu reiese că noțiunea de similitudine prezintă un sens diferit în fiecare dintre aceste alineate, rezultă în special că, atunci când, în cadrul examinării condițiilor de aplicare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din acest regulament, Tribunalul stabilește inexistența unei similitudini între semnele în conflict, alineatul (5) al aceluiași articol este și el, în mod necesar, inaplicabil în speță. Invers, atunci când Tribunalul consideră, în cadrul aceleiași examinări, că există o anumită similitudine între semnele în conflict, o asemenea constatare este valabilă și pentru aplicarea atât a alineatului (1) litera (b), cât și a alineatului (5) ale articolului 8 din regulamentul menționat.

40

Cu toate acestea, în situația în care gradul de similitudine în discuție nu se dovedește suficient pentru a determina aplicarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, nu se poate deduce că aplicarea alineatului (5) al acestui articol este în mod necesar exclusă.

41

Astfel, gradele de similitudine dintre semnele în conflict necesare în cadrul celor două alineate ale acestei dispoziții sunt diferite. În timp ce punerea în aplicare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 este condiționată de constatarea unui grad de similitudine între semnele în cauză care să poată genera, în percepția publicului vizat, un risc de confuzie între acestea, existența unui astfel de risc nu este impusă, în schimb, drept condiție de aplicare a alineatului (5) al aceluiași articol.

42

Întrucât articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 se limitează să impună ca similitudinea existentă să poată determina publicul vizat nu să confunde semnele în conflict, ci să realizeze o asociere între acestea, cu alte cuvinte să stabilească o legătură între ele, trebuie să se concluzioneze că protecția pe care o prevede această dispoziție în favoarea mărcilor de renume se poate aplica chiar dacă semnele în conflict prezintă un grad de similitudine mai redus (a se vedea prin analogie Hotărârea Adidas‑Salomon și Adidas Benelux, C‑408/01, EU:C:2003:582, punctele 27, 29 și 31, precum și Hotărârea Intel Corporation, C‑252/07, EU:C:2008:655, punctele 57, 58 și 66).

43

Rezultă că, în ipoteza în care examinarea condițiilor de aplicare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 a indicat o anumită similitudine între semnele în conflict, revine Tribunalului, pentru a determina, de această dată, dacă condițiile de aplicare a alineatului (5) al aceluiași articol sunt întrunite, sarcina să examineze dacă, dată fiind prezența altor factori relevanți, precum notorietatea sau renumele mărcii anterioare, publicul vizat poate stabili o legătură între aceste semne (a se vedea în acest sens Hotărârea Intra‑Presse/Golden Balls, C‑581/13 P și C‑582/13 P, EU:C:2014:2387, punctul 73).

44

În temeiul considerațiilor care precedă, trebuie să se examineze dacă, în speță, astfel cum susține El Corte Inglés, Tribunalul a încălcat articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

45

În această privință, trebuie arătat că, în cadrul examinării condițiilor de aplicare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din acest regulament, Tribunalul a constatat, la punctul 29 din hotărârea atacată, existența unei similitudini conceptuale scăzute între semnele în conflict. Cu toate acestea, la punctul 33 din hotărârea menționată, acesta a considerat că, având în vedere lipsa similitudinii vizuale și fonetice, în decizia în litigiu s‑a constatat în mod întemeiat că semnele respective erau în ansamblu diferite. În consecință, Tribunalul a statuat că, întrucât una dintre condițiile cumulative de aplicare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 lipsea, nu era necesar să se efectueze o apreciere globală a riscului de confuzie.

46

Cu toate acestea, în ceea ce privește aprecierea condițiilor de aplicare a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, Tribunalul a indicat, la punctul 39 din hotărârea atacată, că din comparația semnelor în conflict, realizată în cadrul alineatului (1) litera (b) al articolului menționat, rezultă că acestea nu erau similare și, prin urmare, condițiile de aplicare a alineatului (5) al articolului amintit nu erau întrunite.

47

Or, statuând în acest sens, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept. Astfel, acesta nu putea ignora propria constatare, care figurează la punctul 29 din hotărârea atacată, potrivit căreia exista o similitudine conceptuală între semnele în conflict.

48

În aceste condiții, Tribunalul ar fi trebuit să examineze dacă acest grad de similitudine, deși scăzut, nu era suficient, dată fiind prezența altor factori relevanți, precum notorietatea sau renumele mărcii anterioare, pentru ca publicul vizat să stabilească o legătură între aceste semne, în sensul articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

49

Această concluzie nu este contrazisă de jurisprudența Curții rezultată din Hotărârile Calvin Klein Trademark Trust/OAPI (C‑254/09 P, EU:C:2010:488) și Ferrero/OAPI (C‑552/09 P, EU:C:2011:177) invocate de OAPI, deoarece aceste hotărâri privesc situații diferite. În special, deși în aceste cauze exista un termen sau un element comun între semnele în conflict, Tribunalul a constatat în mod formal, contrar hotărârii atacate, inexistența unei similitudini între semnele în conflict.

50

În sfârșit, chiar presupunând, astfel cum susține OAPI, că din hotărârea atacată se poate deduce că Tribunalul, după ce a efectuat analiza privind existența unei eventuale legături între semnele în conflict, a ajuns la concluzia că, în speță, condițiile de aplicare a articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 nu erau întrunite pentru motivul că din analiza pe care a efectuat‑o în legătură cu condițiile de aplicare a alineatului (1) litera (b) a acestui articol rezulta că consumatorii în cauză nu erau în măsură să realizeze o asociere conceptuală imediată între semnele în conflict, ar fi necesar să se constate că un asemenea motiv ar fi afectat de o eroare de drept. Astfel, atingerile prevăzute la articolul 8 alineatul (5) din acest regulament nu impun ca asocierea pe care consumatorii ar putea să o facă între semnele în conflict să fie imediată.

51

În aceste condiții, este necesar să se admită al treilea motiv de recurs ca fiind întemeiat.

52

Rezultă că hotărârea atacată trebuie anulată în măsura în care prin aceasta s‑a stabilit că din faptul că semnele în conflict nu prezentau un grad de similitudine suficient pentru a determina aplicarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 rezulta că nici condițiile de aplicare a alineatului (5) al acestui articol nu erau, prin urmare, întrunite în speță. Este necesar să se respingă recursul în rest.

53

În conformitate cu articolul 61 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție, în cazul în care Curtea anulează decizia Tribunalului, aceasta poate fie să soluționeze ea însăși în mod definitiv litigiul, atunci când acesta este în stare de judecată, fie să trimită cauza Tribunalului pentru a se pronunța asupra acesteia.

54

Or, în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca Curtea să poată să soluționeze ea însăși în mod definitiv litigiul. Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctului 48 din prezenta hotărâre, revine Tribunalului sarcina să examineze, în fapt, dacă gradul de similitudine, deși scăzut, dintre semnele în conflict, constatat la punctul 29 din hotărârea atacată în cadrul examinării condițiilor de aplicare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, nu era suficient, dată fiind prezența altor factori relevanți, precum notorietatea sau renumele mărcii anterioare, pentru ca publicul vizat să stabilească o legătură între aceste semne, în sensul articolului 8 alineatul (5) din acest regulament.

55

În consecință, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului și soluționarea cererii privind cheltuielile de judecată odată cu fondul.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară și hotărăște: