Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62013CA0327

    Cauza C-327/13: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 4 septembrie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel de Bruxelles – Belgia) – Burgo Group SpA/Illochroma SA, în lichidare, Jérôme Theetten, în calitate de lichidator al societății Illochroma SA (Trimitere preliminară – Cooperare judiciară în materie civilă – Proceduri de insolvență – Noțiunea „sediu” – Grup de societăți – Sediu – Dreptul de a solicita deschiderea unei proceduri secundare de insolvență – Criterii – Persoană abilitată să solicite deschiderea unei proceduri secundare de insolvență)

    JO C 395, 10.11.2014, p. 17–18 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    10.11.2014   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 395/17


    Hotărârea Curții (Camera întâi) din 4 septembrie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel de Bruxelles – Belgia) – Burgo Group SpA/Illochroma SA, în lichidare, Jérôme Theetten, în calitate de lichidator al societății Illochroma SA

    (Cauza C-327/13) (1)

    ((Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă - Proceduri de insolvență - Noțiunea „sediu” - Grup de societăți - Sediu - Dreptul de a solicita deschiderea unei proceduri secundare de insolvență - Criterii - Persoană abilitată să solicite deschiderea unei proceduri secundare de insolvență))

    (2014/C 395/21)

    Limba de procedură: franceza

    Instanța de trimitere

    Cour d'appel de Bruxelles

    Părțile din procedura principală

    Reclamantă: Burgo Group SpA

    Pârâtă: Illochroma SA, în lichidare, Jérôme Theetten, în calitate de lichidator al societății Illochroma SA

    Dispozitivul

    1)

    Articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență trebuie interpretat în sensul că, în cadrul intrării în lichidare a unei societăți într-un alt stat membru decât cel în care are sediul social, această societate poate face de asemenea obiectul unei proceduri secundare de insolvență în celălalt statul membru în care aceasta are sediul social și dispune de personalitate juridică.

    2)

    Articolul 29 litera (b) din Regulamentul nr. 1346/2000 trebuie interpretat în sensul că problema stabilirii persoanei sau a autorității abilitate să solicite deschiderea unei proceduri secundare de insolvență trebuie apreciată în temeiul dreptului național al statului membru pe teritoriul căruia se solicită deschiderea acestei proceduri. Dreptul de a solicita deschiderea unei proceduri secundare de insolvență nu poate fi totuși limitat doar la creditorii care au domiciliul sau sediul social în statul membru pe teritoriul căruia se află sediul în discuție sau doar la creditorii a căror creanță a luat naștere din exploatarea acestui sediu.

    3)

    Regulamentul nr. 1346/2000 trebuie interpretat în sensul că, întrucât procedura principală de insolvență este o procedură de lichidare, luarea în considerare a unor criterii de oportunitate de către instanța sesizată cu o cerere de deschidere a unei proceduri secundare de insolvență este o problemă de drept național al statului membru pe teritoriul căruia se solicită deschiderea acestei proceduri. Statele membre, atunci când stabilesc condițiile pentru deschiderea unei astfel de proceduri, trebuie totuși să respecte dreptul Uniunii și în special principiile generale ale acestuia, precum și dispozițiile Regulamentului nr. 1346/2000.


    (1)  JO C 226, 3.8.2013.


    Top