Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62012CA0315

    Cauza C-315/12: Hotărârea Curții (Camera a opta) din 18 iulie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Højesteret — Danemarca) — Metro Cash & Carry Danmark ApS/Skatteministeriet [Accize — Directiva 92/12/CEE — Articolele 7-9 — Directiva 2008/118/CE — Articolele 32-34 — Circulația intracomunitară a produselor supuse accizelor — Regulamentul (CEE) nr. 3649/92 — Articolele 1 și 4 — Documentul de însoțire simplificat — Exemplarul 1 — Activitatea de „cash & carry” — Produse eliberate pentru consum într-un stat membru și deținute în scopuri comerciale într-un alt stat membru sau produse achiziționate de particulari pentru uz propriu și transportate de aceștia — Băuturi spirtoase — Lipsa obligației de verificare de către furnizor]

    JO C 260, 7.9.2013, p. 18–19 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
    JO C 260, 7.9.2013, p. 17–18 (HR)

    7.9.2013   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 260/18


    Hotărârea Curții (Camera a opta) din 18 iulie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Højesteret — Danemarca) — Metro Cash & Carry Danmark ApS/Skatteministeriet

    (Cauza C-315/12) (1)

    (Accize - Directiva 92/12/CEE - Articolele 7-9 - Directiva 2008/118/CE - Articolele 32-34 - Circulația intracomunitară a produselor supuse accizelor - Regulamentul (CEE) nr. 3649/92 - Articolele 1 și 4 - Documentul de însoțire simplificat - Exemplarul 1 - Activitatea de „cash & carry” - Produse eliberate pentru consum într-un stat membru și deținute în scopuri comerciale într-un alt stat membru sau produse achiziționate de particulari pentru uz propriu și transportate de aceștia - Băuturi spirtoase - Lipsa obligației de verificare de către furnizor)

    2013/C 260/30

    Limba de procedură: daneza

    Instanța de trimitere

    Højesteret

    Părțile din procedura principală

    Reclamantă: Metro Cash & Carry Danmark ApS

    Pârât: Skatteministeriet

    Obiectul

    Cerere de decizie preliminară — Højesteret — Interpretarea articolului 7 alineatul (4) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse (JO L 76, p. 1, Ediție specială 09/vol. 1, p. 129) și a articolului 34 alineatul (1) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO L 9, p. 12), precum și a Regulamentului (CEE) nr. 3649/92 al Comisiei din 17 decembrie 1992 privind documentul de însoțire simplificat pentru circulația intracomunitară a produselor supuse accizelor și care au fost eliberate pentru consum în statul membru de expediere (JO L 369, p. 17, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 162) — Accize — Produse achiziționate de particulari pentru uz propriu — Existența sau inexistența unei obligații pentru o întreprindere dintr-un stat membru de a se asigura că exemplarul 1 al documentului de însoțire simplificat este primit la vânzarea de alcool în magazinele sale din statul membru respectiv către resortisanții din alte state membre care își fac cumpărăturile prin prezentarea unui card al magazinului eliberat pe numele întreprinderilor stabilite în alte state membre, în cazurile în care deținătorului cardului i se livrează băuturile alcoolice pe loc pentru a le transporta el însuși în statul membru în care are reședința.

    Dispozitivul

    1.

    Articolele 7-9 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992, precum și articolele 1 și 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3649/92 al Comisiei din 17 decembrie 1992 privind documentul de însoțire simplificat pentru circulația intracomunitară a produselor supuse accizelor și care au fost eliberate pentru consum în statul membru de expediere trebuie să fie interpretate în sensul că nu impun unui operator economic, precum cel în discuție în litigiul principal, să verifice dacă cumpărătorii care provin din alte state membre au intenția să importe produsele accizabile în alt stat membru și, dacă este cazul, dacă un astfel de import este realizat în scopuri private sau în scopuri comerciale.

    2.

    Articolele 32-34 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE trebuie interpretate în sensul că nu aduc modificări de fond articolelor 7-9 din Directiva 92/12, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108, care să justifice, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, un răspuns diferit la prima întrebare.

    3.

    Articolul 8 din Directiva 92/12, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108, trebuie interpretat în sensul că este susceptibil să acopere achiziționarea de produse accizabile în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal în cazul în care aceste produse sunt achiziționate de particulari pentru uz propriu și sunt transportate de aceștia, aspect care trebuie verificat de autoritățile naționale competente de la caz la caz.


    (1)  JO C 258, 25.8.2012.


    Top