Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62010CN0115

    Cauza C-115/10: Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Fővárosi Bíróság (Republica Ungară) la 3 martie 2010 — Bábolna Mezőgazdasági Termelő, Fejlesztő és Kereskedelmi Zrt. „f.a.” /Mezőgazdasági és Vidékfejlesztési Hivatal Központi Szerve

    JO C 134, 22.5.2010, p. 22–23 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    22.5.2010   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 134/22


    Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Fővárosi Bíróság (Republica Ungară) la 3 martie 2010 — Bábolna Mezőgazdasági Termelő, Fejlesztő és Kereskedelmi Zrt. „f.a.”/Mezőgazdasági és Vidékfejlesztési Hivatal Központi Szerve

    (Cauza C-115/10)

    2010/C 134/34

    Limba de procedură: maghiara

    Instanța de trimitere

    Fővárosi Bíróság

    Părțile din acțiunea principală

    Reclamantă: Bábolna Mezőgazdasági Termelő, Fejlesztő és Kereskedelmi Zrt. „f.a.”.

    Pârât: Mezőgazdasági és Vidékfejlesztési Hivatal Központi Szerve

    Întrebările preliminare

    1.

    Condițiile de acordare a ajutoarelor comunitare din cadrul politicii agricole comune (FEOGA) pot fi diferite de condițiile de acordare a ajutoarelor naționale suplimentare, cu alte cuvinte pot fi stabilite pentru ajutoarele naționale suplimentare condiții diferite și mai stricte decât cele care reglementează ajutoarele finanțate prin FEOGA?

    2.

    Domeniul de aplicare referitor la beneficiarii ajutoarelor, stabilit la articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 (1) și la articolul 10 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1259/1999 (2), poate fi interpretat în sensul că, din punctul de vedere al determinării beneficiarilor lor, ajutoarele nu sunt subordonate decât îndeplinirii a două condiții: are dreptul să primească un ajutor a) un grup de producători agricoli (sau un producător agricol individual) b) ale căror (cărui) exploatații se află pe teritoriul Comunității?

    3.

    Regulamentele citate anterior pot fi interpretate în sensul că producătorul agricol a cărui exploatație se află pe teritoriul Comunității dar care vrea să își înceteze activitatea în viitor (după ce va fi utilizat subvenția) nu are dreptul să beneficieze de un ajutor?

    4.

    Cum trebuie să fie interpretată noțiunea de statut juridic deținut în temeiul dreptului național, în sensul celor două regulamente citate anterior?

    5.

    Statutul juridic deținut în temeiul dreptului național include și statutul juridic care reglementează modul eventualei încetări a activității producătorului agricol (sau a grupului de producători)? Astfel, dreptul maghiar prevede câte un statut juridic diferit pentru posibilele situații de încetare a activității (proceduri de concordat, de faliment și de lichidare).

    6.

    Pot fi prevăzute în mod distinct și în totală independență unele de celelalte condițiile de solicitare a plății (comunitare) unice la suprafață și condițiile de solicitare a unui ajutor național suplimentar? Ce legătură există (sau poate să existe) între principiile, regimurile și obiectivele celor două tipuri de subvenții?

    7.

    Se poate exclude de la beneficiul ajutorului național suplimentar un grup (sau un producător individual) care întrunește condițiile pentru acordarea plății unice la suprafață?

    8.

    Domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1259/1999 include, în temeiul articolului 1 din acesta, și ajutorul național suplimentar, având în vedere că ceea ce nu se finanțează decât în parte prin FEOGA se finanțează prin intermediul ajutorului național suplimentar?

    9.

    Un producător care funcționează efectiv și în deplină legalitate și a cărui exploatație se află pe teritoriul Comunității are dreptul la un ajutor național suplimentar?

    10.

    În cazul în care dreptul național reglementează procesul de încetare a activității societăților comerciale prin intermediul unei legislații distincte, această legislație prezintă vreo relevanță din perspectiva ajutorului comunitar (și a ajutoarelor naționale care au legătură cu acesta)?

    11.

    Normele comunitare și naționale care reglementează funcționarea politicii agricole comune pot fi interpretate în sensul că prin acestea trebuie să se creeze un regim juridic complex, care trebuie interpretat în mod uniform și care funcționeză potrivit unor principii și unor condiții identice?

    12.

    Domeniul de aplicare determinat prin articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul nr. 3508/92 și prin articolul 10 litera (a) din Regulamentul nr. 1259/1999 poate fi interpretat în sensul că, din punctul de vedere al subvenției, intenția producătorului agricol de a-și înceta activitatea pentru viitor și statutul juridic corespunzător intenției respective sunt complet lipsite de relevanță?


    (1)  Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 al Consiliului din 27 noiembrie 1992 de stabilire a unui sistem de gestionare și control integrat pentru anumite regimuri de ajutoare comunitare (JO L 355, p. 1).

    (2)  Regulamentul (CE) nr. 1259/1999 din 17 mai 1999 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în conformitate cu politica agricolă comună (JO L 160, p. 113).


    Top