9.5.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 116/11

1)

Facilitățile fiscale acordate societăților cooperative în temeiul articolelor 10-13 și 14 din D.P.R. 601 din 1973 sunt compatibile cu normele privind concurența și, în special, pot fi calificate ca ajutoare de stat în sensul articolului 87 CE, mai ales în prezența unui sistem inadecvat de supraveghere și de combatere a abuzurilor prevăzut de D. Lgs. C.P.S. nr. 1577 din 1947?

2)

În special, în ceea ce privește problema calificării ca ajutoare de stat a facilităților fiscale în litigiu, astfel de măsuri pot fi considerate proporționale în raport cu obiectivele întreprinderii cooperative?

Evaluarea proporționalității poate avea ca obiect în afară de fiecare măsură în mod individual și avantajul conferit prin aceste măsuri privite în ansamblul lor, cu consecința denaturării concurenței?

3)

Pentru a răspunde la întrebările anterioare, ținând seama de faptul că sistemul de supraveghere a fost ulterior slăbit în mod profund prin reforma în materia societăților, în special în ceea ce privește cooperativele cu caracter preponderent, dar nu integral de ajutor reciproc, potrivit Legii nr. 311 din 2004, făcând abstracție de posibilitatea de a califica facilitățile fiscale în discuție ca ajutor de stat, utilizarea formei de societate cooperativă, chiar și în afara cazurilor de fraudă sau de simulație, poate fi considerată abuz de drept, în cazul în care recurgerea la o astfel de formă are ca scop exclusiv sau principal realizarea unei economii de impozit?