COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 10.3.2026

COM(2026) 116 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia de investiții în energia curată

1Introducere

Tranziția către o energie curată este vitală pentru autonomia strategică, competitivitatea și prosperitatea durabilă a Europei. Decarbonizarea reprezintă o oportunitate pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă pe întregul continent. După cum subliniază raportul Draghi 1 , transformarea ambițiilor noastre în realitate necesită niveluri fără precedent de investiții și, în special, o abordare mai integrată în ceea ce privește mobilizarea capitalului public și privat.

Comisia estimează 2 că, pentru a ne atinge obiectivele în materie de tranziție energetică și pentru a asigura o energie accesibilă ca preț, eficientă și curată pentru toți europenii, nivelurile investițiilor din sectorul energetic trebuie să ajungă la aproximativ 660 de miliarde EUR pe an în perioada 2026-2030 și să crească la 695 de miliarde EUR pe an în perioada 2031-2040. Este vorba despre o creștere substanțială în comparație cu media anuală de 240 de miliarde EUR observată între 2011 și 2021. Aceste investiții trebuie să includă oferta (producția), cererea (eficiența energetică) și infrastructura (rețelele).

Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) este un finanțator esențial al tranziției Europei către energia curată, combinând împrumuturi, garanții, investiții și sprijin consultativ pentru a accelera trecerea la un sistem energetic sigur, competitiv și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În acest context, grupul intenționează să furnizeze finanțare în valoare de peste 75 de miliarde EUR în următorii trei ani pentru a sprijini obiectivele tranziției energetice și ale prezentei strategii de investiții în energia curată, bazându-se pe întreaga gamă de produse financiare și servicii de consiliere aflate la dispoziția sa.

În plus, inițiative europene precum Mecanismul pentru interconectarea Europei - Energie (MIE), Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și capitolele privind REPowerEU au contribuit la accelerarea investițiilor. Cu toate acestea, există încă obstacole care afectează ritmul și amploarea mobilizării capitalului privat în toate segmentele energiei curate. Deși Europa oferă previzibilitate în materie de reglementare și stabilitate din punctul de vedere al politicilor pentru mobilizarea pe termen lung a capitalului la nivel instituțional, procesele îndelungate de autorizare și de conectare la rețea încetinesc implementarea și sporesc riscurile. Piețele fragmentate – cu norme, standarde și practici de planificare divergente – sporesc costurile tranzacțiilor și împiedică extinderea. În multe domenii nu se reflectă valoarea sistemică totală a investițiilor în energia curată, ceea ce reduce atractivitatea acestora pentru investitorii privați. Dovezi recente sugerează că, în anumite sectoare, creșterea investițiilor încetinește și chiar se inversează.

Capitalul privat este disponibil și trebuie mobilizat

Cu toate acestea, amploarea investițiilor necesare pentru tranziția energetică depășește cu mult capacitatea de finanțare publică din bugetele naționale, din cadrul financiar multianual (CFM) și din partea Grupului BEI. Fondurile publice nu trebuie utilizate ca sursă principală de finanțare, ci ca pârghie strategică pentru a atrage această combinație mai largă de finanțare din partea băncilor și de pe piețele de capital, reducând în cele din urmă costul total al tranziției. Acest lucru este deosebit de important într-un sistem energetic determinat din ce în ce mai mult de cheltuielile inițiale de capital. În plus, sprijinul public poate contribui la repartizarea costurilor tranziției pe durata de viață a activelor, prevenind vârfurile de preț pe termen scurt.

Satisfacerea nevoilor de investiții din perspectiva amplorii și a domeniului de aplicare depinde de diversificarea surselor de finanțare cu scopul de a mobiliza pe deplin capitalul instituțional, capitalul de risc și capitalul privat, precum și de surse mai tradiționale. Privind spre viitor, succesul uniunii economiilor și a investițiilor va fi esențial pentru crearea piețelor de capital profunde și lichide necesare în acest scop.

Prezenta strategie urmărește să faciliteze mobilizarea investițiilor private pentru sectorul energetic prin îmbunătățirea legăturii dintre capitalul privat disponibil și rezerva de proiecte energetice a Europei. Se estimează că în Europa se află în gestiune privată active în valoare de 33,7 mii de miliarde EUR 3 . Investitorii instituționali (de exemplu, asigurătorii și fondurile de pensii) controlează active în valoare de peste 12 mii de miliarde EUR 4 în Europa și urmăresc randamentul stabil pe termen lung pe care îl pot oferi proiectele energetice, cu un cadru adecvat în vigoare.

Strategia de investiții în energia curată completează atât inițiative ale UE, cât și acțiuni ale statelor membre menite să reducă riscurile și incertitudinea și să creeze condiții stabile și atractive pentru investiții, consolidând astfel competitivitatea și securitatea energetică a Europei.

2Deblocarea capitalului privat la scara necesară pentru realizarea tranziției energetice

Prin urmare, prezenta strategie de investiții în energia curată este concepută pentru a promova mobilizarea capitalului privat, reducerea specifică a riscurilor investițiilor și o cooperare structurată cu comunitatea financiară.

SPRIJINIREA ACCESULUI INFRASTRUCTURII ENERGETICE LA PIEȚELE DE CAPITAL

Creșterea și accelerarea investițiilor în rețele, care reprezintă coloana vertebrală a sistemului energetic, sunt esențiale pentru competitivitatea și securitatea europeană. Raportul Draghi avertizează că nu este suficient doar să se investească în producția de energie electrică curată; pentru a se asigura o tranziție energetică de succes, sunt esențiale eforturi paralele de consolidare și modernizare a infrastructurii de rețea și a integrării sistemelor, inclusiv prin soluții inovatoare și digitale. Cu toate acestea, mecanismele de finanțare actuale nu reușesc să mobilizeze capital la scara și viteza necesare.

Pentru a elimina aceste lacune, în completarea pachetului privind rețelele europene, Comisia, în strânsă coordonare cu Grupul BEI, va pune în aplicare o abordare specifică pentru a transforma drepturile financiare asupra viitoarelor fluxuri de numerar asociate activelor energetice în titluri de valoare lichide din categoria investment grade.

În plus, programele legislative, precum și alte reforme ale cadrului prudențial pentru asigurători întreprinse în cadrul revizuirii Regulamentului delegat Solvabilitate II vor juca un rol central în deblocarea capitalului privat. Prin reducerea costului investițiilor de capital și al securitizărilor pe termen lung și prin recunoașterea efectului de reducere a riscurilor pe care îl exercită garanțiile UE sau cele naționale în cadrul cerințelor de capital, aceste reforme pot încuraja investițiile în energia curată. Asigurătorii vor trebui să integreze scenarii climatice orientate spre viitor în strategiile lor de gestionare a riscurilor, ceea ce ar trebui să sprijine în continuare o reorientare treptată a investițiilor către energia curată.

Acțiunea 1: Consolidarea bilanțului operatorilor de rețele

Pentru a se asigura că operatorii (OSD și OTS) pot finanța modernizări masive ale infrastructurii, menținând în același timp ratinguri de credit ridicate, vor fi implementate o serie de facilități adaptate la nevoile diferiților operatori:

a) Fondul de investiții strategice în infrastructură (Fondul SII)

Multe proiecte esențiale de tranziție energetică nu reușesc să ajungă la închiderea financiară din cauza deficitelor de capital pe care fondurile specializate sau investitorii privați nu le pot acoperi singuri. Pentru a aborda acest aspect, Fondul de investiții strategice în infrastructură (Fondul SII) va acționa ca o platformă de capitaluri proprii care va facilita coinvestițiile alături de fondurile de infrastructură.

Grupul BEI își va asuma un angajament cu un cuantum orientativ de până la 500 de milioane EUR, furnizând capitalul de referință necesar pentru investiții în proiecte specifice de infrastructură energetică. Acest model de colaborare le permite administratorilor privați să valorifice orizontul de investiții pe termen lung și expertiza tehnică a BEI, asigurând mobilizarea capitalului privat la scară largă în segmentele cele mai critice ale rețelei energetice europene.

Coinvestițiile permit un sprijin specific pentru proiectele sau întreprinderile care nu dispun de finanțare sau care întâmpină dificultăți în a mobiliza suficient capital pentru a-și finaliza planurile de investiții. Acest lucru asigură maximizarea impactului Grupului BEI, prin strategii specifice care abordează domenii prioritare de politică clar definite, ceea ce ar fi dificil de egalat prin strategiile generaliste tradiționale disponibile pe piață.

b) Mecanismul de securitizare pentru operatori

Pe baza rolului consacrat al Grupului BEI în finanțarea infrastructurii energetice europene, Comisia și Grupul BEI intenționează să colaboreze în vederea realizării unui mecanism de securitizare pentru operatori (Operator Securitisation Facility – OSF). Această inițiativă ar urmări să completeze instrumentele existente ale BEI prin evaluarea structurilor de finanțare extrabilanțiere care ar putea transforma viitoarele fluxuri de venituri reglementate în lichidități imediate. Obiectivul principal este acela de a evalua modul în care capitalul instituțional poate fi mobilizat în mod eficace, cu garantarea faptului că activele fizice rămân în proprietatea publică. Prin alinierea perioadelor de finanțare la ciclul de viață lung al activelor de rețea, OSF ar putea contribui la atenuarea riscurilor de refinanțare și la reducerea costului total al capitalului, sprijinind dezvoltarea rețelei fără a pune o presiune nejustificată asupra tarifelor la energie. Pentru a răspunde diferitelor nevoi ale pieței și diferitelor profiluri ale operatorilor, cadrul propus rămâne flexibil. Deși operatorii de rețele de mari dimensiuni pot recurge la emisiuni de sine stătătoare, mecanismul permite, de asemenea, printre alte opțiuni posibile, să se ia în considerare punerea în comun a emisiunilor diferiților operatori de rețea, în special în cazul entităților mai mici.

c) Obligațiuni hibride

BEI sprijină investițiile realizate de serviciile reglementate de utilități publice prin achiziționarea de obligațiuni hibride 5 . Participarea Grupului BEI în calitate de investitor de referință transmite un semnal pozitiv altor investitori și stimulează interesul pentru procesul de strângere de fonduri. De asemenea, consolidează poziția financiară a operatorilor, deoarece instrumentele utilizate sunt tratate drept capitaluri proprii, ceea ce este benefic pentru bilanțurile acestora.

Acțiunea 2: Sprijinirea accesului la finanțare pentru operatori prin intermediul securitizării împrumuturilor și al împrumuturilor intermediate pentru micii operatori

Comisia va analiza, împreună cu BEI, modul optim de sprijinire a accesului la finanțare pentru operatorii de rețea prin eliberarea capacității de creditare a băncilor, permițându-le acestora să acorde noi împrumuturi operatorilor de rețea fără a se baza direct pe subvenții publice sau pe bugete de stat și atrăgând totodată capital instituțional privat.

Obiectivul este acela de a stimula băncile comerciale să acorde noi împrumuturi operatorilor de rețea, inclusiv prin furnizarea de sprijin pentru promovarea securitizării portofoliilor de împrumuturi existente, în conformitate cu cadrul de securitizare al UE, astfel încât băncile participante să utilizeze capacitatea bilanțului eliberat pentru a acorda noi credite operatorilor de rețea. Grupul BEI ar putea contribui la inițiativă prin intermediul produselor sale existente, inclusiv al securitizării – în funcție de cererea demonstrată. 

În plus, recunoscând că peisajul OSD din UE constă într-un număr mare și divers de operatori având dimensiuni, medii juridice și regimuri de reglementare diferite, băncile comerciale regionale și locale pot juca un rol important în depășirea fragmentării sectorului și în sprijinirea agregării proiectelor pentru micii operatori. În urma anunțului recent privind prima operațiune Growth for Energy (Creștere pentru energie) 6 , BEI va extinde această inițiativă în funcție de particularitățile și de nevoile fiecărui stat membru. Această inițiativă va consolida capacitatea rețelelor bancare locale de a acorda împrumuturi micilor operatori.

Reducerea riscurilor prin utilizarea strategică a fondurilor publice

Capitalul public joacă un rol vital în reducerea riscurilor și în mobilizarea finanțării private pentru tranziția către o energie curată. CFM a fost un instrument-cheie pentru reducerea riscurilor investițiilor în energia curată, oferind finanțare publică esențială, inclusiv prin intermediul programului InvestEU, programul emblematic de investiții al Uniunii Europene. InvestEU sprijină investițiile în energia curată într-un mod transversal prin garanții, permițând investițiile în proiecte și întreprinderi care vizează toate etapele de dezvoltare, inclusiv întreprinderile nou-înființate până la faza de extindere, precum și implementarea. Până în prezent, InvestEU a mobilizat investiții legate de energie în valoare de peste 57 de miliarde EUR.

Propunerea Comisiei pentru următorul CFM reafirmă sprijinul continuu pentru producția de tehnologii curate și pentru lanțul său de aprovizionare 7 , precum și pentru proiectele privind tranziția energetică, inclusiv în etapa de cercetare și inovare, printre altele prin consolidarea instrumentelor financiare pentru mobilizarea investițiilor private. Finanțarea pentru investiții în energie este disponibilă în special în cadrul PPNR-urilor, al ECF, al programului Orizont Europa și al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) – Energie, al cărui buget a fost majorat de cinci ori, ajungând la aproximativ 30 de miliarde EUR. Programul pentru cercetare și formare al Euratom va rămâne un instrument-cheie pentru sprijinirea cercetării și inovării în domeniul nuclear.

În iunie 2025, Comisia a adoptat Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (Clean Industrial Deal State Aid Framework, CISAF) 8 , care stabilește criteriile pe care Comisia le va aplica pentru a evalua propunerile de ajutoare de stat ale statelor membre pentru sprijin financiar în scopul realizării obiectivelor Pactului pentru o industrie curată și a tranziției către zero emisii nete. CISAF va permite acordarea rapidă de ajutoare pentru proiecte și contribuie la reziliența UE prin accelerarea independenței față de importurile de combustibili fosili, decarbonizarea industriei și noile investiții în producția de tehnologii curate, menținând totodată integritatea pieței unice.

Comisia încurajează statele membre să utilizeze CISAF pentru a accelera energia curată, măsurile de flexibilitate în materie de combustibili nefosili, mecanismele de asigurare a capacității și măsurile de decarbonizare industrială, precum și să contribuie la reducerea riscurilor investițiilor în aceste domenii prioritare prin intermediul unor fonduri de investiții specifice. Comisia estimează că CISAF ar putea mobiliza investiții de ordinul a sute de miliarde dacă statele membre continuă să instituie scheme similare celor instituite în temeiul cadrului temporar de criză și de tranziție (TCTF) 9 .

În cadrul Pactului pentru o industrie curată, Comisia a prezentat, de asemenea, o recomandare pentru conceperea unor măsuri fiscale eficiente din punctul de vedere al costurilor, simple și oportune, care să stimuleze investițiile în tehnologii curate și în decarbonizarea industrială 10 .

Acțiunea 3: Reducerea riscurilor tehnologiilor inovatoare de producție și de stocare pe termen lung a energiei curate

Agenția Internațională a Energiei estimează că aproximativ 35 % din reducerile de emisii necesare până în 2050 se vor baza pe tehnologii care nu sunt încă disponibile pe piață 11 . Succesul tranziției depinde din punct de vedere structural de inovare – de prezentarea unei noi generații de tehnologii energetice curate, capabile să furnizeze energie accesibilă ca preț, fiabilă și decarbonizată la scară largă. Comisia propune următoarele acțiuni de sprijinire a inovării:

a)Introducerea pe piață a următoarei generații de tehnologii energetice curate

Comisia, în cooperare cu Grupul BEI, își va intensifica sprijinul pentru investițiile private în tehnologii energetice inovatoare curate [de exemplu, stocarea energiei pe termen lung, instalațiile eoliene plutitoare, sistemele fotovoltaice flotante, energia oceanelor (a valurilor și a mareelor) și energia eoliană aeropurtată; noi forme de utilizare a surselor regenerabile de energie, cum ar fi sistemele agrofotovoltaice, soluțiile avansate bazate pe bioresurse regenerabile, captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon (CUSC)], precum și pentru extinderea tehnologiilor consacrate pe noi piețe cu riscuri specifice de dezvoltare (de exemplu, incertitudini geofizice pentru proiectele geotermale). Aceasta ar putea include consolidarea sau extinderea mecanismelor existente, precum operațiunile cu împrumuturi de risc și cu capital propriu care pot fi eligibile pentru sprijin din programul InvestEU. De asemenea, Comisia va explora posibilitatea de a investi în fonduri care să pună accentul pe tehnologiile energetice curate, inclusiv pe stocarea energiei pe termen lung.

În plus, reducerea riscurilor legate de tehnologiile curate, în special în cazul în care depindem de furnizori din țări terțe cu grad ridicat de risc, cum ar fi invertoarele solare, trebuie consolidată la nivel național și la nivelul UE. Este esențial să se efectueze o analiză aprofundată a riscurilor în materie de securitate cibernetică pentru toate implementările avute în vedere pentru finanțare și să se definească măsuri adecvate de atenuare a riscurilor, atunci când este necesar.

Schema consolidată și extinsă de comercializare a certificatelor de emisii va spori stimulentele economice pentru tehnologiile energetice curate, reducând astfel cerințele în materie de sprijin financiar. Programul Orizont Europa și Fondul pentru inovare vor continua să ofere sprijin relevant sub formă de granturi. De exemplu, în cadrul programului de lucru pentru perioada 2026-2027 al programului Orizont Europa, Comisia lansează o cerere emblematică în valoare de 600 de milioane EUR pentru a sprijini Pactul pentru o industrie curată și pentru a accelera maturitatea tehnologică și pregătirea pentru piață a demonstratorilor avansați în domeniul tehnologiilor curate și al decarbonizării industriale. În plus, în cadrul viitoarei foi de parcurs strategice pentru digitalizare și IA în domeniul energiei, Comisia va lansa o acțiune privind digitalizarea procedurilor de autorizare pentru a sprijini dezvoltarea unui portal digital pilot de autorizare cu instrumente de IA generativă.

b)Reactoarele modulare mici / reactoarele modulare avansate (SMR/AMR)

Mai multe concepte SMR, inclusiv modelele modulare avansate și cele de generația IV, înregistrează în actualul deceniu progrese în direcția demonstrației. Comisia adoptă astăzi o strategie pentru dezvoltarea și implementarea SMR-urilor în Europa 12 . Pentru ca aceste tehnologii să ajungă la stadiul de comercializare la începutul anilor 2030, trebuie să abordăm provocările în materie de finanțare cauzate de riscuri tehnologice și de implementare mai ridicate.

Grupul BEI va sprijini, prin intermediul împrumuturilor de risc și al altor produse financiare, reducerea riscurilor legate de investițiile realizate în conformitate cu strategia SMR, precum și de instalațiile aferente ciclului combustibilului și lanțul de aprovizionare conexe, care pot fi eligibile pentru sprijin și în cadrul programului InvestEU 13 .

c)Sprijinirea extinderii noilor tehnologii energetice curate prin intermediul Fondului „Scale-up Europe”

Ca parte a Strategiei UE privind start-upurile și întreprinderile în fază de extindere, publicată în mai 2025, Comisia a lansat Fondul „Scale-up Europe”, gestionat și cofinanțat din fonduri private, cu scopul de a reduce deficitul de finanțare pentru întreprinderile din domeniul tehnologiei profunde și pentru întreprinderile revoluționare în fază de extindere. Fondurile de capital de risc ale întreprinderilor din domeniul energiei și alți potențiali investitori interesați de energia curată inovatoare se pot alătura deja rețelei existente de investitori de încredere pentru a deveni parteneri de investiții în cadrul Consiliului European pentru Inovare, pe care Fondul „Scale-up Europe” îl va completa.

d)Consolidarea finanțării eficienței energetice

Comisia, împreună cu Grupul BEI, lucrează la consolidarea produsului de garantare axat pe sustenabilitate al InvestEU, gestionat de FEI. Această capacitate sporită, împreună cu introducerea de noi oportunități prin coinvestiții, va permite, în consecință, un acces mai larg la produsul respectiv pentru decarbonizarea IMM-urilor și sporirea eficienței lor energetice.

În conformitate cu Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, Comisia și Grupul BEI vor lansa în 2026 o schemă-pilot care vizează mobilizarea unei finanțări în valoare de 500 de milioane EUR pentru a accelera, de asemenea, oferta și adoptarea modelelor de „eficiență energetică drept serviciu”, alături de fondurile de investiții specializate și cu sprijinul potențial al Platformei de consiliere InvestEU. Acest lucru va completa sprijinul actual acordat de Grupul BEI serviciilor energetice și soluțiilor de decarbonizare pentru IMM-uri.

În următorul CFM, consolidarea eficienței energetice urmează să fie sprijinită în cadrul noului Fond european pentru competitivitate (European Competitiveness Fund, ECF). Un instrument de accelerare a eficienței energetice ar putea utiliza instrumentele ECF (de exemplu, o combinație de granturi, sprijin rambursabil și servicii de consiliere precum asistența pentru dezvoltarea de proiecte). El va sprijini agregarea proiectelor de investiții, inclusiv pentru încălzire și răcire, pentru a spori accesul acestora la piețele de capital, facilitând dezvoltarea unei piețe tranzacționabile a eficienței energetice.

Grupul BEI poate juca un rol esențial prin propunerea unei oferte consolidate de finanțare (de exemplu, împrumuturi, garanții și granturi), inclusiv prin resurse proprii.

Sprijinul Uniunii ar putea să fie canalizat prin intermediul instrumentului InvestEU al ECF și al unor instrumente precum Inițiativa privind eficiența energetică pentru IMM-uri și să ia forma unui sprijin rambursabil, a unui sprijin consultativ și a unor granturi.

e)Asigurarea sinergiilor și maximizarea finanțării publice eficace pentru tranziția către o energie curată

Statele membre utilizează, de asemenea, fonduri naționale pentru a reduce riscurile aferente investițiilor în energia curată; cu toate acestea, lipsa de coordonare dintre ele poate conduce la ineficiențe. Valorificând cadrele existente, cum ar fi Grupul operativ pentru uniunea energetică și Consiliul pentru investiții în tranziția energetică (a se vedea acțiunea 4), Comisia va facilita schimbul de informații și cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește implementarea schemelor lor naționale de finanțare publică (de exemplu, prin intermediul băncilor naționale de promovare). Scopul este acela de a oferi orientări politice cu privire la prioritățile comune și de a optimiza utilizarea resurselor, de a preveni duplicarea în cercetare și dezvoltare și în proiectele transfrontaliere, precum și de a încuraja cooperarea transfrontalieră, schimbul de bune practici și proiectele-pilot.

Un dialog actualizat privind investițiile & finanțarea strategică

Acțiunea 4: Instituirea unui Consiliu de investiții pentru tranziția energetică

Comisia va institui Consiliul pentru investiții în tranziția energetică, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor de investiții (inclusiv investitori instituționali) și ai altor instituții financiare, reprezentanți ai statelor membre și funcționari de nivel înalt din cadrul Comisiei. Consiliul va servi drept platformă specifică axată pe energie pentru feedbackul strategic, contribuind la asigurarea faptului că politicile și finanțarea UE se aliniază la nevoile investitorilor și sprijină investițiile private pe termen lung în sectorul energetic, pe baza experienței acumulate cu ocazia Dialogului investitorilor privind energia, instituit în 2022. Consiliul se va asigura că activitățile sale se desfășoară fără a se suprapune cu viitoarele structuri de guvernanță ale ECF sau fără a le afecta în vreun fel. El va cuprinde, de asemenea, o dimensiune de inovare și de introducere pe piață, în coordonare cu Planul SET, și va explora potențialele sinergii cu platforma de investiții T-Med.

Consiliul pentru investiții în tranziția energetică va avea un subgrup alcătuit din reprezentanți ai Grupului BEI, ai instituțiilor financiare internaționale (IFI), ai băncilor și instituțiilor naționale de promovare (NBPI) și ai altor bănci publice naționale pentru a discuta rolul acestor instituții în consolidarea fluxurilor de finanțare pentru proiectele energetice și în intensificarea mobilizării capitalului privat.

3Concluzii și perspective 

Investițiile în tranziția către o energie curată înseamnă investiții în securitatea, competitivitatea și durabilitatea Uniunii. Prezenta strategie și acțiunile specifice ale acesteia urmăresc să contribuie la mobilizarea capitalului privat instituțional la scară largă, bazându-se pe recunoașterea faptului că, pentru asigurarea competitivității, securității și decarbonizării europene, sunt necesare investiții private suplimentare în tranziția către o energie curată.

Strategia se bazează pe cadrul de politică și financiar existent. Uniunea Europeană dispune de un cadru juridic solid și previzibil, iar agenda sa politică este clar stabilită. Viitorul cadru privind energia și clima pentru deceniul următor va clarifica și mai mult domeniul de aplicare și natura investițiilor necesare. În al 4-lea trimestru al anului 2026, Comisia va prezenta o evaluare a nevoilor sistemului energetic pentru tranziția curată (Energy-System Needs Assessment for the Clean Transition, ENACT) și pachetul legislativ post-2030, care se vor baza pe o evaluare cuprinzătoare a impactului, pentru a actualiza amploarea și natura nevoilor de investiții și pentru a oferi mai multe detalii și perspective în scopul sprijinirii procesului decizional al investitorilor și al administrațiilor publice.

Viitoarele planuri naționale privind energia și clima ar trebui să facă o distincție clară între contribuția finanțării publice și oportunitățile oferite pentru investiții private. Acest lucru va contribui la o mai bună înțelegere a oportunităților de finanțare publică și a investițiilor private în toate statele membre, garantând o utilizare specifică a resurselor. CFM 2028-2034 și schemele naționale de sprijin public vor fi pârghii esențiale pentru deblocarea finanțării private.

Punerea în aplicare cu succes a strategiei de investiții în energia curată necesită alinierea strategică a fondurilor și a politicilor de susținere ale UE, alături de implicarea colectivă a instituțiilor UE, a statelor membre, a capitalului instituțional și a entităților financiare private. Grupul BEI este un partener-cheie în punerea în aplicare a prezentei strategii, care intenționează să își asume un angajament global de finanțare în valoare de 75 miliarde EUR în următorii trei ani pentru a sprijini obiectivele tranziției energetice și ale strategiei. Programul InvestEU va spori capacitatea de intervenție a Grupului BEI și a altor parteneri de implementare în ceea ce privește operațiunile cu risc ridicat.

Strategia poate da cu adevărat roade numai dacă este pusă în aplicare pe deplin și în mod eficace. Comisia va executa și va monitoriza progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor strategiei prin intermediul Consiliului pentru investiții în tranziția energetică, care oferă un parteneriat structurat cu comunitatea de investiții. Prima reuniune a Consiliului pentru investiții în tranziția energetică va fi convocată de Comisia Europeană în al 2-lea trimestru al anului 2026. Progresele vor fi, de asemenea, monitorizate în contextul Grupului operativ pentru uniunea energetică.

Amploarea provocării în materie de investiții este considerabilă. Dar la fel este și capitalul privat disponibil care ar putea fi mobilizat pentru tranziția energetică. Accelerarea ritmului investițiilor este esențială pentru ca UE să își sporească competitivitatea și să pună în aplicare Pactul pentru o industrie curată și Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile.

(1)

  https://commission.europa.eu/topics/eu-competitiveness/draghi-report_en .

(2)

Toate cifrele referitoare la nevoile de investiții din prezentul document se bazează, cu excepția cazului în care se prevede altfel, pe modelarea privind evaluarea impactului pentru 2040 (SWD/2024/63 final).

(3)

EFAMA Asset Management in Europe (Gestionarea activelor în Europa), (Ediția a 16-a, 2024) & EFAMA: Our Industry in Numbers (Industria noastră în cifre) (pagina cu date în timp real).

(4)

EIOPA: EIOPA and the EU Institutions (EIOPA și instituțiile UE) - Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale .

(5)

Obligațiunile hibride sunt tratate parțial drept capitaluri proprii, permițându-le operatorilor să își sporească capacitatea de îndatorare și, prin urmare, capacitatea de investiții, fără a încălca limitele de creditare sau a dilua proprietatea și controlul existente.

(6)

În cadrul acestei operațiuni, BEI acoperă un procent din expunerea la risc a Commerzbank în ceea ce privește împrumuturile pentru proiecte energetice eligibile la nivelul serviciilor de utilități publice municipale, permițând băncii să aloce mai puțin capital fiecărui subîmprumut, sporind astfel capacitatea sa de creditare; a se vedea https://www.eib.org/en/press/all/2025-469-eib-and-commerzbank-join-forces-for-eur1-2-billion-energy.

(7)

În conformitate cu Regulamentul privind industria „zero net” și cu Regulamentul privind materiile prime critice.

(8)

Pentru informații suplimentare, a se vedea: https://competition-policy.ec.europa.eu/about/contribution-clean-just-and-competitive-transition/clean-industrial-deal-state-aid-framework-cisaf_en .

(9)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată, [SWD(2025) 850 final, 4.11.2025], p. 22.

(10)

Recomandarea Comisiei din 2.7.2025 privind stimulentele fiscale pentru sprijinirea Pactului pentru o industrie curată și din perspectiva Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată [C(2025) 4319 final].

(11)

Agenția Internațională a Energiei, Net Zero by 2050 – A Roadmap for the Global Energy Sector (Neutralitate climatică până în 2050 – O foaie de parcurs pentru sectorul energetic mondial), 2021.

(12)

Comunicarea Comisiei „Strategia pentru dezvoltarea și implementarea reactoarelor modulare mici (SMR) în Europa”, COM(2026) 117.

(13)

Garanția InvestEU nu poate fi utilizată pentru operațiuni axate pe dezafectarea, exploatarea, adaptarea sau construirea de centrale nucleare.