This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52025PC0787
Proposal for a COUNCIL IMPLEMENTING DECISION amending the Implementing Decision of 4 October 2022 on the approval of the assessment of the recovery and resilience plan for the Netherlands
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos
COM/2025/787 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.12.2025
COM(2025) 787 final
2025/0425(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos
{SWD(2025) 427 final}
2025/0425 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În urma transmiterii de către Țările de Jos a planului național de redresare și reziliență („PRR”) la 8 iulie 2022, Comisia a propus Consiliului ca acesta să fie evaluat pozitiv. La 4 octombrie 2022, Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă printr-o decizie de punere în aplicare (denumită în continuare „Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022”) 2 . Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 a fost modificată prin Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului din 17 octombrie 2023 3 , 5 noiembrie 2024 4 și 13 mai 2025 5 .
(2)La 13 noiembrie 2025, Țările de Jos au adresat Comisiei o cerere motivată de a prezenta o propunere de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, pe motiv că, în parte, planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat din cauza unor circumstanțe obiective. Pe această bază, Țările de Jos au prezentat un plan de redresare și reziliență modificat.
Modificări în baza articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241
(3)Modificările care au fost aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Țările de Jos din cauza unor circumstanțe obiective privesc 34 de măsuri.
(4)Țările de Jos au explicat că, în parte, una dintre măsuri nu mai poate fi realizată în intervalul de timp al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) din cauza unei combinații de provocări tehnice și întârzieri în furnizarea de echipamente. Este vorba despre măsura C2.2 I3 Stații rutiere inteligente (iWKS). Pe această bază, Țările de Jos au solicitat modificarea măsurii respective. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie modificată în consecință.
(5)Țările de Jos au explicat că, în parte, două măsuri nu mai pot fi realizate din cauza unor majorări neprevăzute ale prețurilor. Este vorba despre măsurile C1.1 I1 Energie eoliană offshore și C3.1 I1 Lansarea de noi proiecte de construcții. Pe această bază, Țările de Jos au solicitat modificarea măsurilor respective. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie modificată în consecință.
(6)Țările de Jos au explicat că, în parte, una dintre măsuri nu mai poate fi realizată din cauza deficitelor de pe piața forței de muncă și a progreselor neașteptat de rapide în sectorul IA, care au sporit cerințele impuse personalului. Este vizată măsura C4.2 I1 Laboratorul național de educație în domeniul IA. Pe această bază, Țările de Jos au solicitat modificarea măsurii respective. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie modificată în consecință.
(7)Țările de Jos au explicat că trei dintre măsuri au fost modificate pentru a pune în aplicare o alternativă mai bună în scopul atingerii nivelului de ambiție inițial al măsurilor respective. Este vorba despre măsurile C3.1 R3 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe, C8 R1 Pachetul de reformă a pieței energiei și C4.1 R4 Combaterea activităților independente fictive. Pe această bază, Țările de Jos au solicitat modificarea măsurilor menționate anterior. Întrucât circumstanțele respective justifică o modificare a măsurilor, Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie modificată în consecință.
(8)Țările de Jos au explicat că 23 de măsuri au fost modificate pentru a pune în aplicare alternative mai bune, care să permită reducerea sarcinii administrative și să simplifice Decizia de punere în aplicare a Consiliului, atingând în același timp obiectivele măsurilor respective. Este vorba despre următoarele măsuri: C1.1 R1 Reforma impozitării energiei, C1.1 R4 Reforma impozitării vehiculelor, C1.1 R5 Legea privind energia, C1.1 I2 Energia verde a hidrogenului, C1.1 I3 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul „Servicii cu emisii zero” (ZES), C1.1 I4 Aviația în tranziție, C1.2 I1 Programul „Natura”, C2.1 I1 Quantum Delta NL, C2.1 I2 AI Ned și comunitățile de învățare în domeniul IA aplicate, C2.1 I3 Impulsul în materie de educație digitală, C2.1 I4 Logistica infrastructurii digitale, C2.2 I1 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), C2.2 I2 Mobilitatea sigură, inteligentă și durabilă, C2.3 R1 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă), C2.3 I1 Reînnoirea infrastructurii informatice la Ministerul Apărării, C3.2 I1 Schema de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public, C4.1 R2 Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente, C4.1 R3 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii, C4.1 I1 Țările de Jos continuă să învețe, C4.1 I3 Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor, C5.1 I1 Capacitatea temporară de resurse umane suplimentare pentru îngrijire în perioade de criză, C6.1 R1 Politica fiscală a Țărilor de Jos, C6.2 R6 Politica privind combaterea spălării banilor. Pe această bază, Țările de Jos au solicitat modificarea măsurilor respective. Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie modificată în consecință.
(9)În urma scăderii nivelului de punere în aplicare a măsurilor în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/241, Țările de Jos au solicitat utilizarea resurselor care au redevenit disponibile prin scăderea nivelului lor de punere în aplicare pentru a adăuga două măsuri și a spori nivelul de punere în aplicare a două măsuri. Sunt vizate măsurile C1.1 I5 Schema de subvenții pentru vehiculele personale electrice (SEPP) și C1.1 I6 AanZET, Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (C3.2 I2 și C.8 I1). Pe această bază, Țările de Jos au solicitat adăugarea a două noi investiții [C1.1 I5 Schema de subvenții pentru vehiculele personale electrice (SEPP), C1.1 I6 AanZET] și creșterea nivelului de punere în aplicare a două măsuri (C3.2 I2 și C.8 I1). Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie modificată în consecință.
Distribuirea jaloanelor și a țintelor
(10)Distribuirea jaloanelor și a țintelor în tranșe ar trebui să fie modificată pentru a se ține seama de modificările aduse planului de redresare și reziliență și de calendarul orientativ prezentat de Țările de Jos.
Evaluarea realizată de către Comisie
(11)Comisia a evaluat planul de redresare și reziliență modificat în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241.
Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”
(12)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.4 din anexa V la acesta, se preconizează că planul de redresare și reziliență modificat va asigura faptul că nicio măsură (nota A) de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 6 (principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”).
(13)Planul de redresare și reziliență modificat evaluează respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, urmând metodologia stabilită în orientările tehnice furnizate în Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări tehnice privind aplicarea principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative» în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență” 7 . Evaluarea se efectuează în mod sistematic pentru fiecare reformă și investiție nouă, urmând abordarea în două etape. În urma evaluării rezultă că, pentru toate măsurile noi, nu există niciun risc de prejudiciu semnificativ. Aceasta include două investiții care subvenționează vehiculele electrice și cu emisii zero, respectând orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Investițiile și reformele modificate sunt evaluate ca fiind conforme cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Pe baza informațiilor furnizate, se poate concluziona că nicio măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.
Contribuția la îndeplinirea obiectivelor REPowerEU
(14)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (da) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.12 din anexa V la acesta, se preconizează că nou-introdusul capitol privind REPowerEU va contribui în mod eficace în mare măsură (nota A) la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice, la sporirea capacităților de stocare a energiei sau la reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030.
(15)Țările de Jos au solicitat o scădere a nivelului de punere în aplicare a anumitor măsuri și utilizarea resurselor care au redevenit disponibile pentru a crește nivelul de punere în aplicare a măsurii C8 I1 Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie, sporind astfel resursele alocate capitolului privind REPowerEU și contribuind în continuare la atingerea obiectivelor REPowerEU, în special îmbunătățirea eficienței energetice și accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate
(16)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.5 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Cuantumul aferent măsurilor de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 54,3 % din suma totală alocată planului de redresare și reziliență modificat și 100 % din costurile totale estimate ale măsurilor din capitolul privind REPowerEU, calculate în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență modificat este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.
(17)Țările de Jos au solicitat o scădere a nivelului de punere în aplicare a anumitor măsuri și utilizarea resurselor care au redevenit disponibile pentru a adăuga două noi măsuri, și anume C1.1 I5 Schema de subvenții pentru vehiculele personale electrice (SEPP) și C1.1 I6 AanZET, precum și creșterea nivelului de punere în aplicare a măsurii C3.2 I2 Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie. În pofida celor două investiții noi, care, conform evaluării, contribuie la obiectivele climatice, aceste modificări reprezintă o ușoară variație negativă a contribuției planului de redresare și reziliență modificat la tranziția verde. Măsurile din planul de redresare și reziliență modificat contribuie în continuare în mod semnificativ la tranziția verde.
(18)Măsura C1.1 I5 Schema de subvenții pentru vehiculele personale electrice (SEPP) oferă sprijin financiar persoanelor fizice pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule personale electrice, contribuind la reducerea emisiilor. Se preconizează că acest sprijin financiar va stimula și va accelera mobilitatea verde. Se preconizează că investiția va avea un impact de durată datorită longevității vehiculelor subvenționate și a impactului lor pe termen lung asupra emisiilor.
(19)Măsura C1.1 I6 AanZET furnizează sprijin financiar pentru achiziționarea de camioane cu emisii zero. Se preconizează că acest sprijin financiar va accelera adoptarea camioanelor electrice, contribuind la reducerea emisiilor. Se preconizează că investiția va avea un impact de durată datorită longevității camioanelor subvenționate și a impactului lor pe termen lung asupra emisiilor.
(20)În fine, măsura C3.2 I2 Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie oferă gospodăriilor subvenții pentru mai multe intervenții de îmbunătățire a eficienței energetice în mediul construit. Se preconizează că aceste intervenții vor reduce cererea de energie și vor contribui la electrificarea producției de energie termică, sprijinind astfel decarbonizarea producției de energie din Țările de Jos și utilizarea energiei din surse regenerabile. Se preconizează că investiția va avea un impact de durată datorită longevității instalațiilor subvenționate și a impactului lor pe termen lung asupra cererii de energie.
Contribuția la tranziția digitală
(21)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.6 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Cuantumul aferent măsurilor de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 28,3 % din suma totală alocată planului de redresare și reziliență modificat, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VII la regulamentul menționat.
Stabilirea costurilor
(22)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.9 din anexa V la acesta, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență modificat cu privire la cuantumul costului total estimat al planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, respectă principiul eficienței costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.
(23)Informațiile privind costurile furnizate de Țările de Jos pentru planul de redresare și reziliență modificat sunt detaliate și bine fundamentate. În plus, Țările de Jos au prezentat documente separate, inclusiv descrieri mai detaliate ale metodologiei care stă la baza calculării costurilor și explicații cu privire la modul în care proiectele anterioare se raportează ca documentație la estimările costurilor aferente măsurilor modificate, precum și cu privire la adiționalitatea finanțării din partea UE, după caz. Evaluarea estimărilor costurilor și a informațiilor justificative arată că majoritatea costurilor aferente măsurilor modificate și noilor măsuri sunt bine justificate, rezonabile și plauzibile și nu includ costurile acoperite de finanțarea existentă sau planificată din partea Uniunii. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este în concordanță cu principiul eficienței costurilor și este proporțional cu impactul economic și social național preconizat. Prin urmare, nota B este justificată pentru planul de redresare și reziliență modificat.
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
(24)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.10 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență modificat sunt considerate adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor evita în mod eficace dubla finanțare în temeiul regulamentului menționat și al altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace vizând promovarea și asigurarea respectării dreptului Uniunii, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protecția bugetului Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 8 .
(25)De la evaluarea anterioară, Comisia a avut acces la informații privind punerea în aplicare efectivă a sistemului de audit și control din Țările de Jos.
(26)Având în vedere aceste informații, Comisia consideră că sistemul de control intern al planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos este, în ansamblu, adecvat. Planul de redresare și reziliență modificat include o actualizare a sistemului de control în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea conflictelor de interese atunci când se utilizează fondurile din cadrul MRR. Acesta include o actualizare a metodologiei pentru controalele ex post bazate pe riscuri privind conflictele de interese, în special a procedurii de verificare încrucișată a conflictelor de interese utilizând surse de date fiabile. Alte proceduri legate de conflictele de interese și, în sens mai larg, de protecția intereselor financiare ale Uniunii rămân în vigoare și sunt considerate adecvate și solide.
Orice alte criterii de evaluare
(27)Comisia consideră că modificările prezentate de Țările de Jos nu afectează evaluarea pozitivă a planului de redresare și reziliență prevăzută în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența acestui plan în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (a), (b), (c), (db), (g), (h) și (k).
Măsuri de sprijinire a operațiunilor de investiții care contribuie la obiectivele platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP)
(28)În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) 9 , Țările de Jos au considerat prioritare proiectele cărora le-a fost acordată o marcă de suveranitate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/795. Cu toate acestea, Țările de Jos au considerat că niciun proiect căruia i s-a acordat o marcă de suveranitate nu urma să fie inclus în planul de redresare și reziliență modificat, având în vedere cuantumul limitat al finanțării per proiect și provocările legate de asigurarea fezabilității în intervalul de timp al MRR.
Evaluarea pozitivă
(29)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență modificat, cu constatarea că planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) și cu anexa V la regulamentul respectiv, ar trebui să fie stabilite reformele și proiectele de investiții necesare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și cuantumul pus la dispoziție de Uniune pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat.
Contribuția financiară
(30)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos sunt de 5 443 185 601 EUR. Întrucât cuantumul costului total estimat al planului de redresare și reziliență modificat este mai mare decât contribuția financiară maximă actualizată disponibilă pentru Țările de Jos, contribuția financiară stabilită în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului 10 , cu articolul 20 alineatul (4) și cu articolul 21a alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241 care este alocată planului de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos ar trebui să fie egală cu 5 441 423 046 EUR. Prin urmare, contribuția financiară pusă la dispoziția Țărilor de Jos rămâne neschimbată.
(31)Prin urmare, Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie modificată în consecință. Din motive de claritate, anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 ar trebui să fie înlocuită în întregime.
(32)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de mecanism sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență
Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență modificat al Țărilor de Jos pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241.
Articolul 2
Modificări
Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos se modifică după cum urmează:
anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.
Articolul 3
Destinatar
Prezenta decizie se adresează Regatului Țărilor de Jos.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.12.2025
COM(2025) 787 final
ANEXĂ
la
Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 4 octombrie 2022 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos
{SWD(2025) 427 final}
ANEXĂ
SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII ÎN CADRUL PLANULUI DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
1.Descrierea reformelor și a investițiilor
A.COMPONENTA 1: PUNEREA ÎN APLICARE A TRANZIȚIEI VERZI
Obiectivul acestei componente a planului neerlandez de redresare și reziliență este de a promova și de a accelera tranziția verde în Țările de Jos și de a aborda problemele cauzate de nivelurile excesive ale depunerilor de azot care apar în zonele Natura 2000 din Țările de Jos și în jurul acestora. Componenta constă în cinci reforme și șase investiții dedicate promovării tranziției verzi, dintre care două investiții abordează provocările legate de azot.
Obiectivele tranziției verzi sunt sprijinite de un pachet de reforme fiscale de ecologizare menite să facă sursele de energie durabile mai atractive din punct de vedere financiar în raport cu combustibilii fosili și să stimuleze cetățenii și întreprinderile să își limiteze consumul de energie. De exemplu, reforma cuprinzătoare a Legii energiei vizează actualizarea, modernizarea și integrarea cadrului de reglementare pentru sistemele energetice de gaze și energie electrică în vederea sprijinirii tranziției rețelei de energie electrică către sistemul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceste reforme sunt completate de programe de investiții pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (și anume, energia eoliană offshore) și a purtătorilor (și anume, hidrogenul verde), precum și de investiții în dezvoltarea de soluții de mobilitate durabilă, cum ar fi navele de navigație interioară cu emisii zero și aeronavele alimentate cu sisteme de propulsie pe bază de hidrogen.
Provocările legate de azot sunt abordate printr-un sistem cuprinzător de refacere a naturii, cu accent pe reducerea depunerilor de azot asupra habitatelor sensibile din siturile Natura 2000. Provocările legate de azot sunt abordate în continuare printr-o schemă de subvenții pentru încetarea activității fermelor de porci situate în apropierea siturilor Natura 2000.
Componenta contribuie la realizarea obiectivelor neerlandeze în materie de energie și climă, inclusiv a Planului național privind energia și clima (PNEC). Componenta sprijină, de asemenea, abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra politica economică legată de investiții asupra energiei din surse regenerabile, a eficienței energetice și a strategiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019), de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și de a reduce dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, în special prin stimularea investițiilor complementare în infrastructura de rețea și prin simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare, prin îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri, și prin accelerarea investițiilor în transportul durabil și în agricultura durabilă (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
1.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C1.1 R1: Reforma impozitării energiei
Obiectivul acestei reforme este de a stimula întreprinderile și gospodăriile să își limiteze consumul de energie, să treacă la surse de energie mai ecologice și să reducă emisiile de CO2. Reforma constă într-o combinație de modificări tarifare și ajustări structurale ale impozitării energiei.
Reforma C1.1 R2: Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie
Obiectivul acestei reforme este de a reduce emisiile de CO2 ale industriei printr-o taxă pe CO2 pentru industrie. Această taxă acționează ca un prag de preț, stabilind un preț minim pentru o tonă de CO2 emis: în cazul în care prețul din sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) scade sub acest preț minim, diferența dintre prețul ETS și pragul de preț se percepe ca taxă.
Reforma legată de taxa pe CO2 pentru industrie include următoarele elemente:
a)introducerea taxei pe CO2 pentru industrie; și
b)înăsprirea taxei cu obiectivul de a reduce și mai mult emisiile de CO2 generate de industrie.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C1.1 R3: Majorarea taxei pe transportul aerian (TTA)
Obiectivul acestei reforme este de a reflecta mai bine costurile sociale ale transportului aerian de pasageri și de a descuraja zborurile pe distanțe scurte. Reforma majorează taxa pe transportul aerian, ceea ce duce la o creștere imediată a prețului biletelor de avion pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport situat în Țările de Jos.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C1.1 R4: Reforma impozitării vehiculelor
Obiectivul acestei reforme este de a reduce numărul de kilometri parcurși de vehiculele alimentate cu combustibili fosili. Reforma constă în eliminarea treptată a unei scutiri fiscale pentru achiziționarea de autovehicule și motociclete pentru camionetele antreprenorilor alimentate cu combustibili fosili, introducerea unei taxe pentru camioane bazate pe kilometraj și publicarea unui program multianual de reducere a taxei pentru camioane.
Reforma C1.1 R5: Legislația în domeniul energiei
Obiectivul acestei reforme este de a actualiza, moderniza și integra cadrul de reglementare pentru sistemele energetice de gaze și energie electrică. Reforma constă în intrarea în vigoare a Legii energiei.
Investiția C1.1 I1: Energia eoliană offshore
Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea de generare a energiei eoliene. Investiția constă în semnarea de contracte și/sau acorduri de grant pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a acțiunilor de îmbunătățire a naturii și de protecție a speciilor, semnarea de contracte pentru proiecte care contribuie la îmbunătățirea și/sau refacerea naturii, publicarea de rapoarte de cercetare, semnarea de certificate de încheiere a activității pentru senzori la două stații de monitorizare statice, semnarea de acorduri de guvernanță, semnarea de acorduri administrative, adoptarea deciziei (deciziilor) privind pachetul de Impulse Ecologice Marea Wadden și adoptarea deciziei (deciziilor) privind acțiunile de compensare și de atenuare a salinizării terenurilor agricole.
Investiția C1.1 I2: Energia verde a hidrogenului
Obiectivul acestei investiții este de a accelera și de a extinde un ecosistem al hidrogenului verde în Țările de Jos. Investiția constă în publicarea unei agende privind capitalul uman, construirea de instalații demonstrative și proiecte de cercetare.
Investiția C1.1 I3: Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul Servicii cu emisii zero (ZES)
Obiectivul acestei investiții este de a implementa un transport pe căile navigabile interioare complet electric, cu emisii zero. Investiția constă în instalarea de containere energetice interschimbabile și de stații de andocare pentru nave.
Investiția C1.1 I4: Aviația în tranziție
Obiectivul acestei investiții este de a asigura sustenabilitatea sectorului aviației din Țările de Jos. Investiția constă în confirmarea de către Comitetul Fondului național de creștere a faptului că proiectul Hidrogen și optimizare (HOT) este pregătit pentru a doua etapă, în confirmarea de către Comitetul Fondului național de creștere a faptului că proiectul HAPSS (Hydrogen Aircraft Powertrain and Storage Systems) este pregătit pentru a doua etapă și în publicarea de către grupul de reflecție „Flying Vision” a unei foi de parcurs către o aviație neutră din punct de vedere climatic.
Investiția C1.1 I5: Sistemul de subvenții pentru vehiculele personale electrice (SEPP)
Obiectivul acestei investiții este de a stimula și de a accelera mobilitatea ecologică. Investiția constă în furnizarea de sprijin financiar pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule personale electrice.
Investiția C1.1 I6: AanZET
Obiectivul acestei investiții este de a încuraja achiziționarea de noi camioane fără emisii de către întreprinderi și instituții non-profit, pentru a reduce emisiile de CO2. Investițiile constau în furnizarea de sprijin financiar pentru achiziționarea de camioane cu emisii zero.
Investiția C1.2 I1: Programul „Natura”
Obiectivul acestei investiții este de a reduce efectele negative ale emisiilor de azot în Țările de Jos, care au afectat în special speciile și habitatele, și de a reface natura vulnerabilă. Investiția constă în prezentarea planurilor de punere în aplicare la nivel de provincie și a acțiunilor întreprinse, în plata fondurilor către organizațiile de gestionare a terenurilor, în prezentarea de rapoarte și în angajarea de fonduri pentru sprijinirea activităților. .
Investiția C1.2 I2: Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci
Obiectivul acestei investiții este de a reduce pe termen scurt cantitatea de emisii de amoniac și de mirosuri neplăcute în zonele în care concentrarea fermelor de porci este ridicată, precum și depunerile de azot în siturile Natura 2000. Se acordă granturi pentru a sprijini crescătorii de porci să pună capăt în mod permanent și irevocabil fermelor lor de porci, pe bază voluntară, prin intermediul:
a)renunțarea permanentă la drepturile lor de a crește porci; și
b)obligația beneficiarilor subvențiilor de a-și demola capacitatea de producție, inclusiv grajdurile, pivnițele pentru gunoi de grajd, silozurile pentru gunoi de grajd și silozurile pentru furaje.
Crescătorii de porci primesc compensații pentru restituirea drepturilor lor de a crește porci, precum și pentru pierderea valorii activelor productive. Prin reducerea populației de porcine din Țările de Jos cu cel puțin 6 % la nivel național comparativ cu 2019, investiția reduce mirosul neplăcut care poate fi atribuit gunoiului de grajd și reduce emisiile de azot în siturile Natura 2000. Se acordă compensații pentru închiderea a 275 ferme de porci, care se estimează că vor reduce emisiile de amoniac cu aproximativ 900 000 kg față de 2019.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2023.
1.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
1 |
C1.1 R1-1 Reforma impozitării energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a tarifelor de impozitare a energiei |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2024 |
Intrarea în vigoare a legislației care modifică tarifele de impozitare a energiei după cum urmează: a)Prima tranșă a tarifului pentru utilizarea gazelor se majorează, iar prima tranșă a tarifului pentru utilizarea energiei electrice se reduce. Rata primei tranșe a tarifului pentru gaze se majorează cu cel puțin 2.5 cenți/m³ în termeni reali în 2024 comparativ cu 2023, iar această creștere a ratei crește la cel puțin 3.5 cenți/m³ în termeni reali în 2026. Tariful pentru prima bandă de energie electrică se reduce cu cel puțin 2.5 cenți/kWh în termeni reali în 2024 comparativ cu 2023, iar această scădere a tarifului crește la cel puțin 3.5 cenți/kWh în termeni reali în 2026. b)Tarifele pentru utilizarea energiei electrice în a doua și a treia bandă se reduc în termeni reali în 2024 comparativ cu 2023. c)Structura tarifară a energiei devine mai puțin degresivă prin creșterea ratelor atât în tranșele cu cel mai mare consum de gaze, cât și în cele cu cel mai mare consum de energie electrică. d)Valoarea forfetară anuală a reducerii impozitului pe energie pentru consumatorii de energie electrică se stabilește la cel puțin 49 327 EUR pentru fiecare racordare la rețeaua de energie electrică în 2023. |
|||
|
2 |
C1.1 R1-2 Reforma impozitării energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a elementelor structurale ale taxelor pe energie |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2025 |
Intrarea în vigoare a unei legi care conține următoarele modificări: a)Introducerea unui preț al CO2 care să fie plătit de întreprinderile din sectorul horticulturii cu efect de seră pentru emisiile lor de CO2. Acest preț al CO2 se stabilește la cel puțin 9,50 EUR pe tonă de CO2 în 2025 și la 11,14 EUR pe tonă de CO2 în 2026. b)Scutirea de la plata impozitului pe energie pentru consumul de gaze naturale în instalațiile de producere a energiei electrice este limitată la cel mult 0.2808 Nm3 per kWh de energie electrică produsă în 2025 și la cel mult 0.2635 Nm3 per kWh de energie electrică produsă în 2026. Legea limitează și mai mult scutirea de la plata impozitului pe energie pentru consumul de gaze naturale în perioada 2027-2030 și impune ca, în 2030, scutirea să fie de cel mult 0.1896 Nm3 per kWh de energie electrică produsă. c)Rata redusă a impozitului pe energie pentru consumul de gaze naturale destinate utilizării pentru încălzire în horticultura din sere este limitată după cum urmează: -în 2025, pentru tranșa de până la 170 000 m³, tariful este de cel puțin 23 % din tariful obișnuit pentru gazele naturale din tranșa respectivă, astfel cum este stabilit în Legea privind taxele de mediu (Wet belasting milieugrondslag), iar pentru tranșa cuprinsă între 170 000 m³ și 1 000 000 m³, tariful este de cel puțin 43 % din tariful normal pentru gazele naturale din tranșa respectivă; -în 2026, pentru tranșa de până la 170 000 m³, tariful este de cel puțin 30 % din tariful obișnuit pentru gazele naturale din tranșa respectivă, astfel cum este stabilit în Legea privind taxele de mediu (Wet belasting milieugrondslag), iar pentru tranșa cuprinsă între 170 000 m³ și 1 000 000 m³, tariful este de cel puțin 48 % din tariful obișnuit pentru gazele naturale din tranșa respectivă. Legea elimină cota redusă până în 2035. |
|||
|
3 |
C1.1 R2-1 Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a taxei pentru emisiile industriale de CO2 |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2021 |
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei taxe naționale pe CO2 pentru industrie. Taxa acționează ca un prag de preț, stabilind un preț minim pentru o tonă de CO2 emis: în cazul în care prețul sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) scade sub acest preț minim, diferența dintre prețul ETS și pragul de preț se percepe ca taxă. |
|||
|
4 |
C1.1 R2-2 Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi care înăsprește taxa pentru emisiile industriale de CO2 |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a legislației care majorează taxa industrială pe CO2 de la 30 EUR pe tonă în 2021 la 50,10 EUR pe tonă în 2023 și apoi treptat la 82,80 EUR pe tonă în 2026, precum și intrarea în vigoare a legislației care reduce treptat cantitatea de emisii de CO2 scutite de taxa industrială pe CO2, având ca rezultat o reducere preconizată a emisiilor de CO2 cu 2.4 milioane de tone în 2026. |
|||
|
5 |
C1.1 R3-1 Majorarea taxei pe transportul aerian (TTA) |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de majorare a taxei pe transportul aerian pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a unei legi de majorare a taxei pe transportul aerian pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos. Taxa este de cel puțin trei ori mai mare decât taxa din 2022 (7,94 EUR per plecare per pasager în 2022). |
|||
|
6 |
C1.1 R4-1 Reforma impozitării vehiculelor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de eliminare treptată a scutirii de la plata taxei pe achiziționarea de autovehicule și motociclete (BPM) pentru camionetele comerciale |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2025 |
Intrarea în vigoare a legii de eliminare treptată a scutirii de la plata taxei pe achiziționarea de autovehicule și motociclete(„Belasting van Personenauto’s en Motorrijwielen”, BPM) pentru camionetele antreprenorilor alimentate cu combustibili fosili, astfel cum sunt definite la articolul 7 din Legea privind TVA (Wet op de omzetbelasting 1968). |
|||
|
7 |
C1.1 R4-2 Reforma impozitării vehiculelor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii care introduce o taxă pentru camioane, bazată pe kilometraj |
Dispoziție dintr-un decret regal care prevede intrarea în vigoare a legii de introducere a unei taxe pentru camioane, bazată pe kilometraj |
T2 |
2026 |
Intrarea în vigoare a legii care introduce o taxă pentru camioane, bazată pe kilometraj. Legea stabilește specificațiile tipului de taxă, modul în care trebuie structurată cota și modul în care trebuie stabilită înregistrarea kilometrajului. |
|||
|
8 |
C1.1 R4-3 Reforma impozitării vehiculelor |
Etapă |
Publicarea unui program multianual de reducere a taxei pe camioane |
Publicarea unui program multianual de reducere a taxei pe camioane |
T2 |
2025 |
Publicarea unui program multianual de reducere a taxei pe camioane, care să detalieze modul în care veniturile obținute din taxa pe camioane vor fi utilizate pentru a sprijini inovarea și sustenabilitatea în sectorul transporturilor. |
|||
|
9 |
C1.1 R5-1 Legislația în domeniul energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a Legii energiei |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2025 |
Intrarea în vigoare a Legii energiei, care integrează actuala Lege a gazelor naturale și actuala Lege privind energia electrică într-un singur cadru juridic și care are următoarele caracteristici: a)îmbunătățirea sistemului de colectare, stocare și schimb de date privind gazele și energia electrică; b)revizuirea temeiului juridic pentru intervenția guvernului provincial sau central în proiectele de infrastructură energetică pentru a optimiza acordarea autorizațiilor și punerea în aplicare a proiectelor de interes național – Energieprojecten van Nationale Belang (prin intermediul Sistemului național de coordonare – Rijkscoördinatieregeling, RCR) c)actualizarea cadrului de reglementare al operatorilor de sisteme de transport și al operatorilor de sisteme de distribuție; d)să reglementeze posibilitățile utilizatorilor de energie electrică de a deveni actori activi pe piața energiei, permițând (a) contractarea mai multor operatori pe o singură conexiune, (b) vânzarea de energie electrică autoprodusă și (c) monetizarea flexibilității utilizatorilor finali în ceea ce privește cererea reală prin agregare; și e)îmbunătățirea protecției consumatorilor finali. |
|||
|
10 |
C1.1 I5 Sistemul de subvenții pentru vehiculele personale electrice (SEPP) |
Țintă |
Sprijin acordat pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule personale electrice |
0 |
105 000 |
T2 |
2026 |
Deciziile de acordare a granturilor emise după achiziționarea sau luarea în leasing a unui total de 105 000 de vehicule personale electrice. |
||
|
11 |
C1.1 I6 AanZET |
Țintă |
Granst a confirmat ATFER achiziționarea de camioane cu emisii zero |
0 |
551 |
T2 |
2026 |
Cel puțin 551 granturi se confirmă după achiziționarea de camioane cu emisii zero, astfel cum se demonstrează într-un act de încheiere (vaststelling). |
||
|
13 |
C1.1 I1-4 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Dezvoltarea și punerea în aplicare a îmbunătățirii naturii și a protecției speciilor |
Contracte sau acorduri de grant semnate pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a ameliorării naturii și a protecției speciilor |
T4 |
2025 |
Contracte și/sau acorduri de grant semnate pentru dezvoltarea acțiunilor de îmbunătățire a naturii și de protecție a speciilor: a)cel puțin șase planuri de protecție a speciilor sau planuri de îmbunătățire a naturii; b)cel puțin patru studii de cercetare de monitorizare pentru îmbunătățirea în continuare a planurilor de protecție a speciilor și/sau a planurilor de îmbunătățire a naturii și pentru stabilirea unei cartografieri de referință; c)cel puțin trei proiecte (pilot) pentru acțiuni de testare identificate în planurile de protecție a speciilor și/sau în planurile de îmbunătățire a naturii și/sau în studiile de cercetare ulterioare. Contracte și/sau acorduri de grant semnate pentru punerea în aplicare a următoarelor acțiuni de îmbunătățire a naturii și de protecție a speciilor: a)cel puțin două sanctuare pentru păsări; b)cel puțin cinci acțiuni de protecție a speciilor la scară mică; c)acțiuni de refacere a naturii sau de îmbunătățire a naturii în cel puțin trei parcuri eoliene offshore. |
|||
|
14 |
C1.1 I1-5 Energia eoliană offshore |
Țintă |
Ecosistemul Mării Nordului – Proiecte care contribuie la consolidarea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000 și în zonele protejate înconjurătoare în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD) |
Numărul de proiecte pentru care au fost semnate contracte |
0 |
4 |
T4 |
2025 |
Contracte semnate pentru cel puțin patru proiecte care contribuie la consolidarea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000, în zonele din jurul zonelor Natura 2000 și în zonele protejate în temeiul Directivei 2008/56/CE de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” – MSFD). Aceste patru proiecte iau măsuri care vizează unul sau mai multe dintre obiectivele de conservare raportate în planurile de gestionare a acestor zone protejate. |
|
|
15 |
C1.1 I1-6 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Ecosistemul Mării Nordului – Programul ecologic pentru energia eoliană offshore (WOZEP) |
Publicarea rapoartelor de cercetare |
T1 |
2026 |
Rapoartele de cercetare se publică la adresa: a)colectarea și modelarea datelor privind efectele dezvoltării energiei eoliene offshore și ale turbinelor eoliene asupra păsărilor și liliecilor; b)efectele dezvoltării energiei eoliene offshore asupra mamiferelor marine; c)efectele energiei eoliene offshore asupra ecosistemului Mării Nordului; și d)impactul cumulat al parcurilor eoliene planificate și existente asupra speciilor protejate. |
|||
|
16 |
C1.1 I1-7 Energia eoliană offshore |
Țintă |
Ecosistemul Mării Nordului – Digitalizarea stațiilor de monitorizare din Marea Nordului |
Numărul de certificate de completare pentru senzorii de la stațiile de monitorizare |
0 |
2 |
T1 |
2026 |
Certificate de încheiere semnate pentru senzorii de la două stații de monitorizare statică. |
|
|
17 |
C1.1 I1-8 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Acorduri de guvernanță pentru planurile de investiții zonale |
Acorduri de guvernanță semnate |
T2 |
2024 |
Se semnează acorduri de guvernanță între Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice și fiecare dintre regiunile cu puncte de debarcare a energiei eoliene offshore (cel puțin Borssele, Maasvlakte, Noordzeekanaalgebied și Eemshaven). Aceste acorduri conțin cel puțin: a)Drepturile și responsabilitățile părților și ale părților interesate implicate în sistemul de guvernanță pentru gestionarea investițiilor în regiunile cu locuri de debarcare a energiei eoliene offshore; b)Specificarea infrastructurii necesare pentru energia verde și a consecințelor acesteia pentru fiecare regiune; c)Suma alocată regiunii pentru acțiuni de atenuare a impactului negativ al debarcărilor de energie eoliană offshore asupra calității mediului de viață din regiune; și d)Tipul de acțiuni de atenuare avute în vedere. |
|||
|
18 |
C1.1 I1-9 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Acorduri administrative pentru planurile de investiții zonale |
Acorduri administrative semnate |
T1 |
2026 |
Se semnează acorduri administrative între Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice și fiecare dintre regiunile cu puncte de debarcare a energiei eoliene offshore (cel puțin Borssele, Maasvlakte, Noordzeekanaalgebied și Eemshaven). Aceste acorduri conțin pachete de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în regiuni pentru a atenua impactul negativ al debarcărilor de energie eoliană offshore asupra calității mediului fizic de viață și angajamentul de finanțare corespunzător. Acordurile administrative includ în mod colectiv cel puțin următoarele acțiuni: a)Protecția împotriva zgomotului pentru stațiile de înaltă tensiune b)Spații verzi și/sau de agrement, de exemplu păduri sau parcuri c)Îmbunătățirea infrastructurii locale de mobilitate, de exemplu piste pentru biciclete sau pentru mersul pe jos d)Centre de informare publică pentru tranziția energetică. Cel puțin 200 000 000 EUR sunt angajate de Ministerul Politicilor Climatice și Creșterii verzi pentru toate acțiunile întreprinse împreună. |
|||
|
19 |
C1.1 I1-10 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Pachetul privind impulsurile ecologice de la Marea Wadden |
A (u) fost adoptată (adoptate) decizia (deciziile) privind pachetul de măsuri privind impulsurile ecologice pentru Marea Wadden |
T3 |
2025 |
Decizia (deciziile) privind pachetul de măsuri privind impulsurile ecologice pentru Marea Wadden este (sunt) adoptată (adoptate) de Consiliul de politică pentru regiunea Mării Wadden, format (e) din reprezentanți ai guvernelor naționale și regionale. Pachetul privind impulsurile ecologice pentru Marea Wadden cuprinde acțiuni care sprijină: a)Punerea în aplicare a etapei a II-a a Planului de acțiune privind păsările de reproducție 1 ; b)Punerea în aplicare a planului de gestionare integrală al Autorității de gestionare a Mării Wadden 2 , care sprijină biodiversitatea subacvatică, de exemplu refacerea algelor marine în jurul structurilor dure create de om sub malurile de apă și de midii, monitorizarea, consolidarea mlaștinilor sărate și supravegherea și punerea în aplicare; c)Refacerea naturii în zonele de confluență a apei de mare cu apa dulce; și d)Cercetare privind efectele cumulative ale presiunilor umane în Marea Wadden și efectele ecologice ale schimbărilor climatice. Decizia (deciziile) include (includ), de asemenea, angajamentul de finanțare corespunzător acestor acțiuni. Cel puțin 17 000 000 EUR sunt angajați de Ministerul Agriculturii, Pescuitului, Securității Alimentare și Naturii pentru toate acțiunile întreprinse împreună. |
|||
|
20 |
C1.1 I1-11 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Compensarea și atenuarea salinizării terenurilor agricole |
Decizia (deciziile) adoptată (adoptate) de Consiliul de politică pentru regiunea Mării Wadden |
T3 |
2025 |
Consiliul de politică pentru regiunea Mării Wadden decide cu privire la acțiunile de compensare și de atenuare a salinizării terenurilor agricole. Cel puțin 4 875 000 EUR sunt angajate de Ministerul Politicilor Climatice și Creșterii verzi pentru toate acțiunile întreprinse împreună. |
|||
|
21 |
C1.1 I2-1 Energia verde a hidrogenului |
Etapă |
Publicarea agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde |
Adoptarea și publicarea Agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde |
T3 |
2023 |
Adoptarea de către guvern și publicarea agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde. Această agendă stabilește un plan de acțiune pentru instituirea a cel puțin 5 de comunități de învățare regionale, materiale de curs și evenimente sau centre pentru a facilita schimburile dintre întreprinderi și instituțiile de învățământ sau de cercetare. |
|||
|
22 |
C1.1 I2-2 Energia verde a hidrogenului |
Țintă |
Granturi acordate instalațiilor demonstrative pentru hidrogen verde |
Numărul de granturi acordate |
0 |
2 |
T2 |
2025 |
Granturi acordate pentru construirea a cel puțin două instalații demonstrative pentru tehnologii pe bază de hidrogen verde. |
|
|
23 |
C1.1 I2-3 Energia verde a hidrogenului |
Țintă |
Granturi acordate pentru proiecte de cercetare privind hidrogenul verde |
Numărul de granturi acordate |
0 |
3 |
T2 |
2025 |
Granturi acordate pentru cel puțin trei proiecte de cercetare axate pe producția, stocarea, transportul sau utilizarea hidrogenului verde. |
|
|
24 |
C1.1 I3-1 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES |
Țintă |
Megawați-oră (MWh) de energie electrică furnizată de recipiente energetice care pot fi schimbate |
MWh |
0 |
64 |
T2 |
2026 |
Recipientele energetice interschimbabile adecvate pentru navele de navigație interioară cu o capacitate totală de cel puțin 64 MWh trebuie să fie instalate și funcționale. |
|
|
25 |
C1.1 I3-2 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES |
Țintă |
Numărul de stații de andocare |
Numărul de stații de andocare |
0 |
8 |
T2 |
2026 |
Trebuie instalate și funcționale 8 stații de andocare. Stațiile de andocare se utilizează pentru încărcarea rezervoarelor de energie interschimbabile. Aceste stații de andocare trebuie să fie echipate cu o rețea cu „acces liber”. |
|
|
27 |
C1.1 I4-1 Aviația în tranziție |
Etapă |
Proiectul „Hidrogen și optimizare” |
Atestare din partea Comitetului Fondului Național pentru Creștere |
T4 |
2025 |
Comitetul Fondului național de creștere atestă că proiectul de optimizare și testare a hidrogenului (HOT) este pregătit pentru a doua etapă, după prima etapă de cercetare și proiectare. |
|||
|
28 |
C1.1 I4-2 Aviația în tranziție |
Etapă |
Proiectul privind sistemele de propulsie și de stocare ale aeronavelor cu hidrogen |
Atestare din partea Comitetului Fondului Național pentru Creștere |
T4 |
2025 |
Comitetul Fondului național de creștere atestă că proiectul privind sistemele de propulsie și de stocare a aeronavelor cu hidrogen (HAPSS) este pregătit pentru a doua etapă, după prima etapă de cercetare și proiectare. |
|||
|
29 |
C1.1 I4-3 Aviația în tranziție |
Etapă |
Foaie de parcurs tehnologică către o aviație neutră din punct de vedere climatic |
Publicarea unei foi de parcurs tehnologice către o aviație neutră din punct de vedere climatic |
T4 |
2025 |
Grupul de reflecție privind aviația „Viziunea de zbor” își publică prima foaie de parcurs tehnologică către o aviație neutră din punct de vedere climatic. Această foaie de parcurs definește: a)posibile soluții pe termen lung la provocările legate de zborurile neutre din punct de vedere climatic; și b)nevoile în materie de cercetare și tehnologie la nivel de industrie. |
|||
|
30 |
C1.2 I1-1 Programul „Natura” |
Țintă |
Acțiuni în zonele Natura 2000 și în jurul acestora pentru conservarea și refacerea naturii |
Numărul de hectare afectate |
0 |
101 924 |
T2 |
2026 |
Planurile provinciale de punere în aplicare care descriu acțiunile din zonele Natura 2000 și din jurul acestora sunt prezentate guvernului național. Guvernul național aprobă finanțarea acțiunilor din planurile de punere în aplicare. Acțiunile includ, de exemplu: a)conservarea și refacerea naturii; b)acțiuni hidrologice; c)achiziționarea și optimizarea amenajării zonelor naturale; d)măsuri în zonele de tranziție, inclusiv legătura dintre zone; e)acțiuni de împădurire pentru a compensa pierderea pădurilor în zonele desemnate. Se iau măsuri care afectează 101 924 hectare de natură. Diferite acțiuni din aceeași zonă pot contribui cumulativ la obiectivul privind hectarele naturale afectate. |
|
|
31 |
C1.2 I1-2 Programul „Natura” |
Țintă |
Refacerea naturii de către organizațiile de gestionare a terenurilor |
Suma (EUR) |
0 |
49 410 000 |
T2 |
2026 |
Cel puțin 49 410 000 EUR sunt plătiți de guvernul național organizațiilor de gestionare a terenurilor pentru acțiuni de conservare și refacere a naturii în zonele Natura 2000 și în jurul acestora. |
|
|
32 |
C1.2 I1-3 Programul „Natura” |
Etapă |
Proiecte privind gestionarea apei, planificarea hidrologică și de altă natură, precum și coridoarele de infrastructură |
T2 |
2026 |
Se prezintă rapoarte pentru proiecte care acoperă cel puțin trei tipuri de acțiuni: a)Creșterea sustenabilității gestionării apei, de exemplu în zonele inundabile; b)Luarea de măsuri hidrologice și alte măsuri de planificare; c)Reproiectarea sau refacerea și conservarea naturii în zonele limitrofe infrastructurii. |
||||
|
33 |
C1.2 I1-4 Programul „Natura” |
Țintă |
Acțiuni care contribuie la monitorizarea și dezvoltarea unei baze de cunoștințe pentru programul „Natură” |
Suma (EUR) |
0 |
18 800 000 |
T2 |
2026 |
Guvernul național angajează cel puțin 18 800 000 EUR pentru a sprijini activitățile care vizează în principal dezvoltarea cunoștințelor privind refacerea naturii (inclusiv îmbunătățirea Rețelei de cunoștințe pentru redresarea și gestionarea naturii, OBN), comunicarea și gestionarea părților interesate, precum și ajustarea monitorizării existente a naturii pentru a permite evaluarea acțiunilor din cadrul acestei investiții, având ca rezultat: a)Prima versiune îmbunătățită a sistemului de monitorizare a naturii este operațională; b)Se publică cel puțin trei rapoarte pentru îmbunătățirea calității naturii în habitatele sensibile la azot; și c)Se elaborează o strategie de comunicare. |
|
|
34 |
C1.2 I2-1 Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci |
Țintă |
Numărul de situri de creștere a porcilor închise |
Numărul de situri de creștere a porcilor închise |
0 |
275 |
T2 |
2023 |
Se acordă compensații pentru închiderea a 275 de ferme de porcine, ceea ce reduce populația de porcine cu cel puțin 6 % la nivel național comparativ cu 2019. Ca urmare a închiderii celor 275 de situri de reproducere a porcilor, se estimează că emisiile de amoniac vor fi reduse cu aproximativ 900 000 kg față de 2019. |
|
B.COMPONENTA 2: ACCELERAREA TRANSFORMĂRII DIGITALE
Această componentă a planului neerlandez de redresare și reziliență urmărește să accelereze tranziția digitală a economiei neerlandeze. Componenta include un pachet de nouă investiții și o reformă cu obiectivele (i) de a promova dezvoltarea tehnologiilor inovatoare și a competențelor digitale, (ii) de a adapta mobilitatea la exigențele viitorului și (iii) de a accelera digitalizarea administrației centrale neerlandeze.
Componenta urmărește să contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să concentreze investițiile pe tranziția digitală (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2020) și să reducă blocajele din transporturi (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
2.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția C2.1 I1: Delta cuantică NL
Obiectivul acestei investiții este de a accelera introducerea aplicațiilor tehnologiei cuantice, de a atrage și de a păstra talentele și de a stimula înființarea de noi întreprinderi în domeniul tehnologiei cuantice în Țările de Jos. Investiția constă în finalizarea etapelor unu și doi ale planului de acțiune publicat de Quantum Delta NL.
Investiția C2.1 I2: Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate
Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta și de a exploata potențialul inteligenței artificiale (IA) pentru economia și societatea neerlandeză. Investiția constă în burse și granturi de cercetare în domeniul IA, în crearea de laboratoare de cercetare și în crearea a șase comunități de învățare în domeniul IA aplicate.
MRR sprijină o parte din costurile granturilor de cercetare. Granturile pentru cercetare pot beneficia, de asemenea, de sprijin din partea altor programe sau instrumente ale Uniunii pentru costuri care nu sunt sprijinite de MRR.
Investiția C2.1 I3: Impulsul educației digitale
Obiectivul acestei investiții este de a exploata în continuare oportunitățile oferite de digitalizare pentru învățământul profesional și superior și de a îmbunătăți competențele digitale ale studenților și ale cadrelor didactice.
Investiția constă în:
a)o platformă pentru schimbul de materiale didactice digitale; și
b)centre de predare și învățare care pot oferi sprijin studenților, lectorilor și cercetătorilor în ceea ce privește materialele didactice digitale.
Investiția C2.1 I4: Logistica infrastructurii digitale
Obiectivul acestei investiții este de a accelera și de a facilita digitalizarea sectorului logistic.
Investiția constă în:
a)crearea unei infrastructuri de date de bază pentru Țările de Jos;
b)crearea unui pachet de lucru privind pregătirea digitală; și
c)conectarea a cel puțin patru laboratoare vii la infrastructura de date de bază.
Investiția C2.2 I1: Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
Obiectivul acestei investiții este de a contribui la înlocuirea sistemului analogic existent de protecție a trenurilor cu standardul digital european pentru protecția și controlul trenurilor, Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS). Investiția constă în crearea de studii de planificare pentru tronsoanele ERTMS, instalarea de piloni GSM-Rail capabili să funcționeze în cadrul sistemului ERTMS, adaptarea sistemelor logistice și crearea sistemului central de siguranță.
Investiția C2.2 I2: Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă
Obiectivul acestei investiții este de a promova tranziția către o mobilitate sigură, inteligentă și durabilă prin optimizarea utilizării rețelelor de infrastructură existente. Investiția constă în instalarea de dispozitive inteligente de control al traficului, în crearea unei infrastructuri digitale naționale pentru o mobilitate rezilientă în viitor (DITM), în proiectul de servicii prioritare de siguranță și în platforma punctelor naționale de acces la datele privind mobilitatea (NTM).
Investiția C2.2 I3: Stații rutiere inteligente (iWKS)
Obiectivul acestei investiții este de a înlocui stațiile rutiere existente (WKS) cu stații rutiere inteligente (iWKS) cu funcționalități sporite. Investiția constă în achiziționarea și instalarea iWKS.
Reforma C2.3 R1: Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă)
Obiectivul acestei reforme este de a revizui gestionarea informațiilor de către administrația publică. Reforma constă în intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă; obligația organizațiilor guvernamentale centrale și a organismelor și agențiilor administrative autonome de a prezenta planuri de acțiune și încărcarea a cel puțin 330 de documente pe o platformă.
Investiția C2.3 I1: Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării
Obiectivul acestei investiții este de a permite Ministerului Apărării să utilizeze sisteme securizate. Investiția constă în acțiuni de securitate cibernetică, cum ar fi punerea la dispoziția personalului civil al Ministerului Apărării a unei rețele securizate la distanță, modernizarea rețelei și migrarea către o nouă infrastructură informatică.
Investiția C2.3 I2: Digitalizarea lanțului justiției penale
Această investiție urmărește să îmbunătățească eficiența lanțului justiției penale prin înlocuirea formalităților administrative din procesele existente cu mijloace digitale și prin asigurarea accesului permanent la informațiile relevante.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)dezvoltarea unui portal care să le permită cetățenilor să îndeplinească acte în cadrul procedurilor penale, inclusiv să depună rapoarte; și
b)îmbunătățirea sistemelor informatice existente în lanțul justiției penale pentru a permite gestionarea digitală a cauzelor penale din categoria „Criminalitate frecventă” de către părțile interesate (și anume poliția, parchetul și sistemul judiciar) din lanțul justiției penale; și să ofere părților interesate acces la materiale video și audio legate de cazurile din categoria „Criminalitate frecventă”.
Implicarea ramurii judiciare este asigurată pentru conceperea și punerea în aplicare a acestei măsuri.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023.
2.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Jalon/
|
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
35 |
C2.1 I1-1 Delta cuantică NL |
Etapă |
Configurația Delta cuantică NL |
Sprijin acordat întreprinderii Quantum Delta NL și publicarea planului de acțiune |
T4 |
2021 |
Delta cuantică NL beneficiază de sprijin din Fondul național de creștere pentru a stimula informatica cuantică și colaborarea în rețea și pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea competențelor în domeniul cuantic. Delta cuantică NL publică un plan de acțiune detaliat, structurat în etape. Respectarea Orientărilor tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) se asigură prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|||
|
36 |
C2.1 I1-2 Delta cuantică NL |
Etapă |
Delta cuantică NL |
Etapele 1 & 2 ale planului de acțiune |
T2 |
2026 |
Quantum Delta NL trebuie să fi finalizat primele două etape ale planului său (cu excepția QCINed, care este finanțat prin DEP), astfel cum a fost prezentat Fondului național de creștere. Se înființează o instalație de tip pre-seed pentru întreprinderile nou-înființate, se dezvoltă o rețea de C & D NL cuantică, se acordă burse de doctorat în domeniul tehnologiei cuantice și se finalizează investițiile în curățenia Nanolab. |
|||
|
37 |
C2.1 I2-1 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Acordarea burselor |
Număr |
0 |
13 |
T1 |
2024 |
Se acordă 13 burse pentru numirea candidaților la doctorat și a cercetătorilor postdoctorali în domeniul IA. |
|
|
38 |
C2.1 I2-2 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Laboratoarele de cercetare în domeniul IA din cadrul ELSA |
Număr |
0 |
4 |
T4 |
2025 |
Cel puțin patru laboratoare de cercetare în domeniul IA privind aspectele etice, juridice și societale (ELSA) trebuie să funcționeze astfel cum o demonstrează rapoartele de activitate. |
|
|
39 |
C2.1 I2-3 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Granturi plătite pentru proiecte de C & D |
EUR |
0 |
4 488 450 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 4 488 450 EUR se plătesc pentru proiectele Newlife, A-IQ Ready, CLEVER și EdgeAI. Eventualele cuantumuri furnizate de alte programe sau instrumente ale Uniunii nu sunt luate în calcul pentru această sumă. |
|
|
40 |
C2.1 I2-4 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Comunitățile de învățare în domeniul IA |
Număr |
0 |
6 |
T1 |
2026 |
Se creează cel puțin șase comunități de învățare în domeniul IA sub forma unor parteneriate public-privat în cadrul nevoilor în materie de IA. |
|
|
41 |
C2.1 I3-1 Impulsul educației digitale |
Etapă |
Platforma de accesare a materialelor didactice digitale create și soluția de identitate digitală pentru elevii în uz |
Platforma este creată și se utilizează o soluție de identitate digitală pentru elevi |
T4 |
2025 |
Se creează o platformă pentru găsirea, partajarea și reutilizarea materialelor didactice digitale pentru învățământul profesional (MBO), universitățile de științe aplicate (HBO) și universitățile de cercetare (WO). Platforma este disponibilă online și oferă acces la materiale didactice digitale. Soluția privind identitatea digitală pentru elevii din MBO, HBO și WO trebuie să fie utilizată și să permită identificarea elevilor și schimbul de informații cu privire la elevi între instituțiile de învățământ. |
|||
|
42 |
C2.1 I3-2 Impulsul educației digitale |
Țintă |
Înființarea centrelor de predare și învățare |
Număr |
0 |
20 |
T4 |
2025 |
Se prezintă rapoarte intermediare pentru a demonstra că au fost înființate 20 de centre de predare și învățare (CTL) în învățământul profesional (MBO), universități de științe aplicate (HBO) sau universități de cercetare (WO). |
|
|
43 |
C2.1 I4-1 Logistica infrastructurii digitale |
Țintă |
Infrastructura de date de bază creată |
Procentul |
0 |
80 |
T4 |
2024 |
Se creează o infrastructură de date de bază, care include cel puțin 80 % din următoarele două instrumente-cheie de implementare (KIT): Evenimentul de încredere KIT și logistică KIT. |
|
|
44a |
C2.1 I4-2 Logistica infrastructurii digitale |
Etapă |
Pachetul de lucru privind pregătirea digitală și tratatele vii |
A fost creat pachetul de lucru privind pregătirea digitală și au fost conectate laboratoare vii |
T2 |
2026 |
Se creează un pachet de lucru privind pregătirea digitală pentru sectorul logistic neerlandez. Cel puțin 4 laboratoare vii trebuie conectate la infrastructura de date de bază. |
|||
|
46 |
C2.2 I1-1 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Studiul de planificare ERTMS Kijfhoek- frontiera belgiană finalizată |
Finalizarea proiectării traficului feroviar |
T4 |
2022 |
Proiectarea traficului feroviar va fi finalizată ca parte a studiului de planificare pe tronsonul de cale ferată dintre Kijfhoek și frontiera belgiană. Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de gestionare a traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța și interoperabilitatea feroviară. |
|||
|
47 |
C2.2 I1-2 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Finalizarea studiului de planificare ERTMS în nordul Țărilor de Jos |
Finalizarea proiectării funcționale integrate a sistemului și a proiectării traficului feroviar |
T1 |
2023 |
În cadrul studiului de planificare pe tronsoanele de cale ferată din nordul Țărilor de Jos, se finalizează proiectarea sistemului integrat funcțional și proiectarea traficului feroviar. Proiectarea traficului feroviar trebuie să demonstreze că ajustările necesare în materie de gestionare a traficului respectă legislația și reglementările relevante privind siguranța feroviară și interoperabilitatea și că proiectarea funcțională a sistemului integrat asociată a fost elaborată. |
|||
|
48 |
C2.2 I1-3 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Țintă |
Numărul de piloni GSM-Rail capabili să funcționeze în cadrul sistemului ERTMS |
Număr |
0 |
130 |
T2 |
2026 |
130 stațiile de transmisie de bază (stâlpii GSM-Rail) trebuie să poată funcționa în cadrul sistemului ERTMS. |
|
|
49 |
C2.2 I1-4 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Sisteme logistice adaptate la ERTMS |
Sistemul logistic IT poate primi și prelucra informații ERTMS/CSS |
T2 |
2026 |
Un control efectuat de o parte terță confirmă faptul că sistemele de logistică informatică pot primi și prelucra informațiile corecte privind ERTMS. |
|||
|
50 |
C2.2 I1-5 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Sistemul central de siguranță |
Sistemul central de siguranță este conform |
T2 |
2026 |
Sistemul central de siguranță (CSS) trebuie să fie conform cu specificațiile tehnice de interoperabilitate confirmate de ProRail. |
|||
|
51 |
C2.2 I2-1 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Dispozitive inteligente de control al traficului |
Număr |
0 |
402 |
T2 |
2026 |
Cel puțin 402 dispozitive inteligente de control al traficului (Intelligente Verkeersregelinstalaties) trebuie conectate la Platforma națională de acces la datele urbane. |
|
|
52 |
C2.2 I2-2 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Servicii prioritare în materie de siguranță |
Procentul de kilometri parcurși |
7 |
12.5 |
T1 |
2025 |
Pentru cel puțin 12.5 din 100 kilometri parcurși în Țările de Jos, utilizatorii drumurilor trebuie să poată beneficia de serviciile prioritare de siguranță furnizate de producătorii de autoturisme sau de dispozitivele de navigație. Aceasta se referă la distanța parcursă de utilizatorii drumurilor din Țările de Jos cu serviciile prioritare de siguranță active în timpul conducerii. Această valoare este de 7 % în 2022. |
|
|
53 |
C2.2 I2-3 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Infrastructura digitală pentru o mobilitate rezilientă în viitor (DITM) |
EUR |
0 |
29 700 000 |
T2 |
2026 |
Se angajează subvenții pentru inovare în valoare de 29 700 000 EUR, iar 90 % din acestea se plătesc de către guvernul național consorțiului de întreprinderi selectat pentru dezvoltarea unei infrastructuri digitale pentru o mobilitate rezilientă în viitor (DITM). |
|
|
54 |
C2.2 I2-4 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Seturi de date disponibile la punctul național de acces la datele privind mobilitatea |
Număr |
0 |
20 |
T2 |
2026 |
Cel puțin 20 de seturi de date se publică online pe platforma punctelor de acces la datele privind mobilitatea națională. |
|
|
55 |
C2.2 I3-1 Stații rutiere inteligente (iWKS) |
Țintă |
Numărul de stații rutiere inteligente instalate |
Număr |
0 |
152 |
T4 |
2023 |
Trebuie instalate cel puțin 152 stații inteligente amplasate pe șosea, adică poziționate fizic și operaționale. |
|
|
56 |
C2.2 I3-2 Stații rutiere inteligente (iWKS) |
Țintă |
Numărul final de stații rutiere inteligente suplimentare |
Număr |
0 |
394 |
T2 |
2026 |
Cel puțin 394 stații inteligente amplasate pe șosea trebuie să fie instalate sau să funcționeze pentru o viitoare instalare. |
|
|
58 |
C2.3 R1-1 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă) |
Etapă |
Intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T2 |
2022 |
Legea privind guvernarea deschisă intră în vigoare. Printre altele, actul extinde domeniul de aplicare al cerințelor de transparență la Parlament, Consiliul Judiciar, Consiliul de Stat, Biroul General de Audit și Ombudsmanul național, include o obligație de divulgare activă pentru instituțiile care fac obiectul acestor cerințe de transparență, scurtează perioada de prelucrare a cererilor de informații și instituie un consiliu consultativ privind transparența. Actul asigură faptul că informațiile din sectorul public sunt ușor de accesat în format digital de către cetățeni, presă și mass-media, deputații în Parlament și personalul acestora. Obligația de a divulga în mod activ anumite categorii de informații (articolul 3.3 din Legea privind guvernarea deschisă) poate intra în vigoare în etape, în momente care urmează să fie stabilite printr-un decret regal. |
|||
|
59 |
C2.3 R1-2 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă) |
Etapă |
Publicarea planurilor de acțiune actualizate privind îmbunătățirea gestionării informațiilor |
Publicarea unui plan de acțiune actualizat de către organizațiile guvernamentale centrale |
T4 |
2022 |
Organizațiile guvernamentale centrale (12 ministere, inclusiv organismele și agențiile lor administrative autonome) publică planuri de acțiune actualizate pentru a îmbunătăți accesibilitatea digitală a sistemelor lor informatice. Planurile de acțiune actualizate ale ministerelor abordează următoarele 8 priorități: 1.Instituirea propriului sistem de guvernanță relevant la nivelul ministerelor, al organismelor administrative autonome și al agențiilor. 2.Efectuarea măsurării de referință în sistemul informatic al ministerului. 3.Punerea în aplicare a cadrului de calitate sau a unor funcții similare ale sistemului IV. 4.Punerea în aplicare a documentelor parlamentare de către departamentele centrale. 5.Conectarea componentelor naționale la Platforma de informare publică deschisă (PLOOI). 6.Punerea în aplicare a manualului de arhivare a e-mailurilor administrației centrale. 7.Implementarea liniei de politică a aplicațiilor de mesagerie. 8.Punerea în aplicare a arhivării web în conformitate cu contractul-cadru relevant. |
|||
|
60 |
C2.3 R1-3 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă) |
Etapă |
Platforma Legii privind guvernarea deschisă |
Platformă accesibilă |
T2 |
2026 |
O platformă a Legii privind guvernarea deschisă trebuie să fie accesibilă și să conțină cel puțin 330 000 de documente care aparțin cel puțin 4 dintre cele 17 categorii de informații enumerate la articolul 3.3 din Legea privind guvernarea deschisă. |
|||
|
61 |
C2.3 I1-1 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Acțiuni de securitate cibernetică puse în aplicare |
Acțiuni de securitate cibernetică puse în aplicare |
T1 |
2024 |
Ministerul Apărării pune în aplicare următoarele acțiuni de securitate cibernetică: -Consolidarea capacităților de apărare și monitorizare ale Centrului de operații de securitate; -Îmbunătățirea sistemului de identificare și de gestionare a accesului pentru a asigura un mediu mai sigur pentru colaborarea cu părțile terțe; -Punerea în aplicare a unei soluții pentru schimbul de informații cu un nivel scăzut de clasificare (LGI) și de informații cu un nivel ridicat de clasificare (HGI); și -Punerea în aplicare a unei soluții pentru controlul accesului digital la centrele de date. |
|||
|
62 |
C2.3 I1-2 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Personalul civil al Ministerului Apărării care lucrează de la distanță prin intermediul unei rețele securizate |
O rețea securizată este accesibilă personalului civil al Ministerului Apărării |
T4 |
2024 |
O rețea securizată la distanță este accesibilă personalului civil al Ministerului Apărării, inclusiv: a) mijloacele de comunicare (voce, video și chat); b) locuri de muncă virtuale față în față; (c) spații colaborative uniforme; și d) aplicații de bază (inclusiv prelucrarea prezentărilor, a foilor de calcul, a internetului de afaceri și a facilităților de tipărire). |
|||
|
63 |
C2.3 I1-3 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Modernizarea rețelelor și migrarea către o nouă infrastructură informatică |
Modernizarea rețelei și migrarea către o nouă infrastructură informatică |
T3 |
2025 |
Unitatea de date a Ministerului Apărării este dotată cu noi echipamente de rețea. O aplicație back-end este migrată către o nouă infrastructură a centrului de date și către platforme de găzduire. |
|||
|
64 |
C2.3 I1-4 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Personal civil al Ministerului Apărării cu acces la facilități suplimentare de muncă de la distanță |
Un centru de contact reînnoit accesibil personalului civil al Ministerului Apărării |
|
T1 |
2026 |
Personalul civil al Ministerului Apărării are acces la un centru de contact reînnoit. |
||
|
65 |
C2.3 I2-1 Digitalizarea lanțului justiției penale |
Etapă |
Portalul digital pentru comunicarea oficială în cadrul procedurilor penale este operațional |
Portalul digital este operațional |
T1 |
2023 |
Un portal digital pentru comunicarea digitală este operațional și accesibil cetățenilor, oferind condițiile pentru ca comunicarea oficială privind procedurile penale cu victimele, avocații și infractorii (inclusiv depunerea de rapoarte) să aibă loc în format digital. |
|||
|
66 |
C2.3 I2-2 Digitalizarea lanțului justiției penale |
Etapă |
Prelucrarea digitală operațională a cazurilor frecvente de criminalitate |
Prelucrarea digitală operațională a cazurilor frecvente de criminalitate |
T4 |
2023 |
Toate cauzele penale din categoria „Infracțiuni frecvente” (veel voorkomende criminaliteit, VVC) pot fi prelucrate digital. Rapoartele poliției (procese-verbale) se inițiază în format digital, iar deciziile privind cauzele penale se creează și se prelucrează în format digital. Probele sub formă de materiale video și audio privind cauzele penale din categoria „Criminalitate frecventă” (VVC) sunt puse la dispoziția poliției, a parchetului și a sistemului judiciar în format digital. |
|||
C.COMPONENTA 3: AM DOVEDIT CĂPIAȚA LOCUINȚELOR ESTE MAI EFICIENTĂ DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC ȘI FAC CA SECTORUL IMOBILIAR SĂ DEVINĂ MAI EFICIENT DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC
Această componentă a planului neerlandez de redresare și reziliență urmărește să contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă piața neerlandeză a locuințelor. Acesta constă în cinci reforme și trei investiții dedicate (i) eliminării caracteristicilor sistemului fiscal neerlandez care favorizează anumite tipuri de proprietate imobiliară rezidențială în detrimentul altora, (ii) accelerării și deblocării activității de construcții în Țările de Jos și (iii) îmbunătățirii eficienței energetice atât a bunurilor imobile private, cât și a celor publice prin subvenții pentru renovare. Măsurile din cadrul acestei componente vizează reducerea inegalităților de pe piața locuințelor prin eliminarea denaturărilor fiscale, sporind în același timp oferta de locuințe (la prețuri accesibile) prin planificarea centralizată a ofertei de noi locuințe, prin eliminarea blocajelor din procesul de planificare a construcțiilor și prin furnizarea de investiții publice pentru deblocarea proiectelor de construcții de locuințe. Aceasta urmărește, de asemenea, să facă chiria socială mai dependentă de venit, permițând creșteri mai mari ale chiriilor pentru chiriașii cu venituri mai mari. Investițiile din a doua subparte a componentei vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private, inclusiv intervenții precum instalarea de pompe de căldură și de cazane solare, precum și îmbunătățirea izolării locuințelor.
Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să reducă tendința de favorizare a îndatorării gospodăriilor și denaturările de pe piața locuințelor, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării sectorului privat al închirierilor, și să ia măsuri pentru a spori oferta de locuințe (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2019, Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2022) și să „reducă dependența generală de combustibilii fosili prin (...) îmbunătățirea eficienței energetice, în special a clădirilor” (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022) și să „concentreze politica economică legată de investiții asupra (...) eficienței energetice și a strategiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (...)” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
3.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C3.1 R1: Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante și cea a posesiei vacante
Această reformă majorează raportul dintre valoarea posesiei vacante (leegwaarderatio) în sistemul fiscal neerlandez. Impozitarea actuală a activelor private presupune că valoarea de evaluare a bunurilor imobile care nu sunt ocupate de proprietar depășește valoarea reală a proprietății. Prin urmare, valoarea proprietății închiriate este corectată cu raportul dintre valoarea posesiei vacante, introducând efectiv o reducere fiscală pentru proprietarii de proprietăți cumpărate în vederea închirierii. Scopul creșterii raportului este de a alinia mai bine impozitarea proprietăților de închiriat la valoarea economică reală pe care o reprezintă pentru proprietarii de proprietăți, reducând astfel denaturările de pe piața locuințelor.
Pentru proprietățile închiriate cu o chirie anuală care depășește 5 % din valoarea de evaluare a proprietății stabilită de municipalitatea relevantă [și anume Waardering Onroerende Zaken (WOZ)] și pentru proprietățile închiriate părților afiliate, raportul se majorează la 100 %, eliminând efectiv reducerea fiscală. Pentru proprietățile închiriate cu o chirie anuală mai mică sau egală cu 5 % din valoarea de evaluare, raportul se majorează cu cel puțin 25 puncte procentuale în comparație cu raportul aplicabil în 2022. Valoarea posesiei neocupate nu se aplică imobilelor închiriate cu contract de închiriere temporară, eliminând efectiv reducerea fiscală în aceste cazuri.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C3.1 R2: Eliminarea treptată a scutirii fiscale a donațiilor pentru finanțarea achizițiilor de locuințe
Această reformă va elimina, în două etape, scutirea fiscală pentru cadourile destinate finanțării achizițiilor de locuințe pentru tineri. În 2022, orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani are dreptul la o scutire fiscală unică pentru primirea de cadouri de până la 106 EUR în cazul în care suma donată este utilizată pentru achiziționarea primei locuințe a persoanei (ocupate de proprietar). Începând cu 1 ianuarie 2023, scutirea fiscală se reduce cu cel puțin 70 % față de scutirea din 2022. Se elimină de la 1 ianuarie 2024. Reforma urmărește să reducă atât denaturările, cât și inegalitatea de pe piața locuințelor.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024. Reforma C3.1 R3: Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe
Obiectivul acestei reforme este de a spori oferta de locuințe. Reforma constă în stabilirea numărului de locuințe care urmează să fie construite sau transformate din alte utilizări în fiecare provincie și în instituirea unui sistem de monitorizare.
Reforma C3.1 R4: Creșterea dependenței de venituri a chiriei
Această reformă va majora cuantumul cu care pot fi majorate anual chiriile pentru chiriașii cu venituri medii spre ridicate ai locuințelor sociale. Noua majorare maximă a chiriei lunare este de 50 EUR pentru chiriașii cu venituri medii și de 100 EUR pentru chiriașii cu venituri ridicate începând cu 1 ianuarie 2022. Această reformă vizează o mai bună aliniere a chiriilor la veniturile chiriașilor și facilitarea furnizării mai specifice de locuințe la prețuri accesibile gospodăriilor cu venituri mici, ajutând în același timp societățile din domeniul locuințelor să sporească investițiile în noi proprietăți închiriate.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022. Reforma C3.1 R5: Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție a locuințelor
Această reformă urmărește să elimine blocajele din procedura de planificare și de autorizare pentru procesele de construcție din Țările de Jos. Într-o primă etapă, ministerul de resort elaborează un plan de acțiune sub forma unei scrisori adresate Parlamentului. Planul de acțiune include o listă de acțiuni pentru accelerarea procedurilor de planificare și autorizare și un calendar pentru punerea lor în aplicare. Într-o a doua etapă, se efectuează un set substanțial de acțiuni identificate. Aceasta include cel puțin (i) acțiuni de îmbunătățire a cunoștințelor municipalităților și ale societăților de construcții cu privire la procedurile de planificare, (ii) înființarea unei echipe de experți care să poată ajuta municipalitățile și societățile din domeniul locuințelor să accelereze procedurile necesare pentru construirea de noi locuințe și (iii) înființarea unei echipe naționale care să poată sprijini municipalitățile în abordarea blocajelor din cadrul procedurilor de planificare, (iv) lansarea unui sistem de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește accelerarea procedurilor.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024. Investiția C3.1 I1: Deblocarea de noi proiecte de construcții
Obiectivul acestei investiții este de a oferi municipalităților mijloacele necesare pentru a efectua investițiile necesare pentru a facilita construcția de locuințe. Investiția constă în sprijin financiar acordat municipalităților printr-o schemă de subvenții.
Investiția C3.2 I1: Sistem de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți eficiența energetică și de a reduce emisiile de CO2 generate de bunurile imobile publice. Investiția constă în sprijin financiar pentru finalizarea renovărilor sau a intervențiilor în materie de eficiență energetică.
Investiția C3.2 I2: Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți eficiența energetică a locuințelor. Investiția constă în acordarea de subvenții gospodăriilor pentru intervenții în domeniul economiilor de energie.
3.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
67 |
C3.1 R1-1 Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante și cea a posesiei vacante |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei vacante și cea a posesiei vacante |
Dispoziție din legislație care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei vacante și cea a posesiei vacante. Raportul se majorează la 100 % pentru proprietățile închiriate cu o chirie anuală care depășește 5 % din valoarea de evaluare a proprietății stabilită de municipalitatea relevantă [și anume Waardering Onroerende Zaken (WOZ)] și pentru proprietățile închiriate părților afiliate. Pentru proprietățile închiriate cu o chirie anuală mai mică sau egală cu 5 % din valoarea de evaluare, raportul se majorează cu cel puțin 25 puncte procentuale în comparație cu raportul aplicabil în 2022. Valoarea posesiei vacante nu se aplică imobilelor închiriate cu contract de închiriere temporară. |
|||
|
68 |
C3.1 R2-1 Eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor de locuințe |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legislației de eliminare treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor de locuințe în două etape |
Dispoziție din legislație care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2024 |
Intrarea în vigoare a legislației care include următoarele două etape pentru eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru cadourile destinate finanțării achizițiilor de locuințe: (1)începând cu 1 ianuarie 2023, o reducere a scutirii fiscale maxime pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor de locuințe cu cel puțin 70 % în comparație cu scutirea fiscală maximă din 2022 (2)eliminarea scutirii fiscale începând cu 1 ianuarie 2024. |
|||
|
69 |
C3.1 R3-1 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Acorduri între guvernul național și provincii privind realizarea a 900 000 de locuințe noi |
Semnarea acordurilor între guvernul național și provincii |
T4 |
2022 |
Semnarea de acorduri între guvernul național și provincii privind numărul de locuințe noi care urmează să fie realizate până în 2030, inclusiv prin transformare. Acordurile stabilesc numărul de locuințe noi care urmează să fie construite pe provincie și numărul de locuințe noi care trebuie să fie accesibile ca preț. Suma numărului de locuințe noi din provincii însumează cel puțin 900 000 de locuințe, dintre care cel puțin 600 000 sunt locuințe la prețuri accesibile. Locuințele la prețuri accesibile sunt definite ca (a) locuințe sociale de închiriat, (b) locuințe închiriate până la o anumită chirie maximă, stabilită la 1 000 EUR pe lună în 2022 și (c) locuințe ocupate de proprietari cu un preț mai mic sau egal cu prețul maxim de achiziție al unei locuințe pentru care garanția ipotecară națională (NHG) garantează ipoteca. Chiria maximă menționată la litera (b) poate fi ajustată în anii următori dacă acest lucru este justificat de evoluțiile politice și economice, cum ar fi evoluția prețurilor sau a veniturilor. Orice ajustare, în special cele care depășesc indexarea în funcție de evoluția prețurilor și a veniturilor, este justificată în mod corespunzător. |
|||
|
70 |
C3.1 R3-2 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Acorduri între provincii și municipalități privind realizarea a 900 000 de locuințe noi |
Semnarea acordurilor dintre provincii și municipalități |
T2 |
2023 |
Semnarea de acorduri între provincii și municipalități privind numărul specific municipalității de locuințe noi care urmează să fie realizate pentru a realiza realizarea a 900 000 de locuințe noi la nivel național, inclusiv prin transformare, până în 2030, din care cel puțin 600 000 trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar. Aceste acorduri includ cel puțin următoarele elemente: (1)obiective privind numărul de locuințe specifice municipalității care urmează să fie realizate, indicând separat numărul de locuințe la prețuri accesibile; (2)o dispoziție care precizează resursele și instrumentele de stat care urmează să fie utilizate și (3)un calendar pentru realizarea noilor locuințe. Locuințele la prețuri accesibile sunt definite ca (a) locuințe sociale de închiriat, (b) locuințe închiriate până la o anumită chirie maximă, stabilită la 1 000 EUR pe lună în 2022 și (c) locuințe ocupate de proprietari cu un preț mai mic sau egal cu prețul maxim de achiziție al unei locuințe pentru care garanția ipotecară națională (NHG) garantează ipoteca. Chiria maximă menționată la litera (b) poate fi ajustată în anii următori dacă acest lucru este justificat de evoluțiile politice și economice, cum ar fi evoluția prețurilor sau a veniturilor. Orice ajustare, în special cele care depășesc indexarea în funcție de evoluția prețurilor și a veniturilor, este justificată în mod corespunzător. |
|||
|
71 |
C3.1 R3-3 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Lansarea sistemului de monitorizare pentru punerea în aplicare a acordurilor cu municipalitățile |
Lansarea sistemului de monitorizare |
T3 |
2023 |
Se instituie un sistem de monitorizare pentru a monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordurilor semnate între provincii și municipalități, și anume pentru a monitoriza progresele înregistrate în realizarea de noi locuințe. |
|||
|
72 |
C3.1 R3-4 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii de stabilire a acțiunilor suplimentare întreprinse de stat pentru a pune în aplicare acordurile privind construirea sau transformarea de noi locuințe |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T2 |
2026 |
Intrarea în vigoare a legii care permite guvernului național să intervină în acțiuni administrative sau judiciare în cazul încălcării obligațiilor care decurg din acordurile provinciale sau regionale privind construirea sau transformarea de noi locuințe. Legea include dispoziții care permit guvernului să stabilească, să atingă și să pună în aplicare obiective privind construirea și conversia de noi locuințe. |
|||
|
73 |
C3.1 R4-1 Creșterea dependenței de venituri a chiriei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legislației de creștere a creșterii maxime anuale a chiriilor pentru chiriașii cu venituri medii spre ridicate care trăiesc în locuințe sociale |
Dispoziție din legislație care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2022 |
Intrarea în vigoare a unei legislații care să majoreze posibila creștere anuală maximă admisibilă a chiriei lunare pentru locuințele sociale la 50 EUR pentru chiriașii cu venituri medii și la 100 EUR pentru chiriașii cu venituri ridicate începând cu 1 ianuarie 2022. Chiriașii cu venituri medii sunt definiți ca având un venit anual cuprins între 47 948 EUR și 56 527 EUR (gospodării cu o singură persoană) sau între 55 486 EUR și 75 369 EUR (gospodării cu mai multe persoane) (nivelul prețurilor din 2022). Chiriașii cu venituri ridicate sunt definiți ca având venituri anuale care depășesc limita superioară a acestor marje. |
|||
|
74 |
C3.1 R5-1 Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție a locuințelor |
Etapă |
Scrisoare adresată Parlamentului privind blocajele din procesul de planificare, identificând posibilele soluții publicate |
Publicarea scrisorii adresate Parlamentului |
T4 |
2022 |
Publicarea unei scrisori adresate Parlamentului de către Ministerul Afacerilor Interne și Relațiilor din cadrul Regatului, în care să se identifice acțiunile de eliminare a blocajelor care întârzie procesul de planificare, emiterea autorizațiilor și procedurile juridice legate de proiectele de construcții de locuințe, inclusiv prin modificări legislative, dacă este necesar; și un calendar cu măsuri concrete pentru punerea în aplicare a acțiunilor. |
|||
|
75 |
C3.1 R5-2 Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție a locuințelor |
Etapă |
Acțiuni de accelerare a procesului de planificare a proiectelor de locuințe |
Punerea în aplicare a unui set substanțial de acțiuni identificate în scrisoarea adresată Parlamentului |
T1 |
2024 |
Se va realiza un set substanțial de acțiuni identificate în scrisoarea adresată Parlamentului în cadrul jalonului 74, pentru a accelera procesul de planificare a proiectelor de construcții rezidențiale. Aceasta include cel puțin (i) acțiuni de îmbunătățire a cunoștințelor municipalităților și ale societăților de construcții cu privire la procedurile de planificare, (ii) înființarea unei echipe de experți care să poată ajuta municipalitățile și societățile din domeniul locuințelor să accelereze procedurile necesare pentru construirea de noi locuințe și (iii) înființarea unei echipe naționale care să poată sprijini municipalitățile în abordarea blocajelor din cadrul procedurilor de planificare, (iv) lansarea unui sistem de monitorizare a progreselor înregistrate în ceea ce privește accelerarea procedurilor. |
|||
|
77 |
C3.1 I1-2 Deblocarea de noi proiecte de construcții |
Țintă |
Lucrări de construcții (secțiunea 1) |
Număr |
0 |
10 000 |
T4 |
2024 |
Se aprobă sprijinul financiar acordat municipalităților prin intermediul sistemului de subvenții. Trebuie să înceapă construcția a 10 000 de locuințe. Demararea proiectelor de construcții de locuințe în contextul acestui obiectiv se definește ca începerea lucrărilor la fundația clădirilor care conțin locuințele. |
|
|
79 |
C3.1 I1-4 Deblocarea de noi proiecte de construcții |
Țintă |
Lucrări de construcții (secțiunea 2) |
Număr |
10 000 |
60 400 |
T2 |
2026 |
Se aprobă sprijinul financiar acordat municipalităților prin intermediul sistemului de subvenții. Trebuie să înceapă construcția unui număr suplimentar de 50 400 de locuințe. Demararea proiectelor de construcții rezidențiale în contextul acestui obiectiv este definită ca începerea lucrărilor la fundația clădirilor care conțin locuințele, transformarea clădirilor nerezidențiale în clădiri rezidențiale sau extinderea clădirilor rezidențiale existente. |
|
|
80 |
C3.1 I1-5 Deblocarea de noi proiecte de construcții |
Etapă |
Acțiuni de adaptare la schimbările climatice |
Raport publicat privind acțiunile de adaptare la schimbările climatice care îndeplinesc standardele minime stabilite prin convențiile relevante în conformitate cu cererile de subvenție aprobate |
T2 |
2026 |
Guvernul național publică un raport. Raportul furnizează dovezi calitative privind acțiunile de adaptare la schimbările climatice care îndeplinesc standardele minime stabilite prin pactele relevante în conformitate cu cererile de subvenție aprobate. Convențiile sunt acorduri între provincii, municipalități și alte părți interesate în procesul de construcție rezidențială și comercială, în care părțile interesate se angajează să respecte standarde minime pentru construcțiile adaptabile la schimbările climatice pe teren privat și public în ceea ce privește protecția împotriva căldurii, secetei, inundațiilor pluviale, fluviale și costiere, precum și în ceea ce privește incluziunea naturii. |
|||
|
81 |
C3.2 I1-1 Sistem de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public |
Etapă |
Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare |
Dispoziție din regulament care indică intrarea sa în vigoare |
T2 |
2022 |
Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare. Sistemul de subvenții acordă subvenții proprietarilor de bunuri imobile publice, cum ar fi clădirile administrațiilor locale sau ale instituțiilor de învățământ și de sănătate, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor. |
|||
|
82 |
C3.2 I1-2 Sistem de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public |
Țintă |
Suma reducerii anuale a emisiilor de CO2 (în Kton) din toate intervențiile aprobate în materie de renovare și eficiență energetică subvenționate în cadrul schemei |
Kilotone de reduceri ale emisiilor de CO2 pe an |
0 |
110 |
T1 |
2025 |
Intervențiile aprobate în materie de eficiență energetică în cadrul schemei de subvenții însumează o reducere a emisiilor de CO2 de 110 kilotone pe an, estimată ex ante. Intervențiile realizează, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante. |
|
|
83 |
C3.2 I2-1 Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie |
Țintă |
Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie |
Numărul de intervenții subvenționate |
605 320 |
653 611 |
T1 |
2026 |
Se încheie cel puțin 48 291 intervenții suplimentare în cadrul subvenției pentru investiții pentru energie durabilă și economii de energie (de exemplu, cazane solare, izolație, pompe de căldură), astfel cum se demonstrează în decizia de plată. Intervențiile trebuie să realizeze, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară, astfel cum se demonstrează într-un raport emis de Agenția pentru Întreprinderi din Țările de Jos (RVO), care simulează economiile de energie pe baza unei metodologii stabilite și obiective. Cerința de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară se referă în mod specific la intervențiile totale subvenționate în cadrul țintelor 83 și 128. |
|
D.COMPONENTA 4: SCONSOLIDAREA PIEȚEI FORȚEI DE MUNCĂ, A PENSIILOR ȘI AEDUCAȚIEI ORIENTATESPRE VIITOR
Obiectivul acestei componente a planului neerlandez de redresare și reziliență, care constă în patru reforme și șase investiții, este (i) de a pregăti piața forței de muncă și sistemul de pensii pentru provocările actuale și viitoare și (ii) de a combate pierderile în materie de învățare ca urmare a pandemiei, promovând în același timp inovarea digitală în educație. Măsurile incluse în această componentă vizează reducerea diferențelor dintre angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă și abordează activitatea independentă fictivă, precum și investițiile în capacitatea de inserție profesională durabilă a forței de muncă prin oportunități de perfecționare și recalificare. În plus, se preconizează că al doilea pilon al sistemului de pensii va fi reformat, astfel încât să fie mai bine adaptat la piața forței de muncă în schimbare, îmbunătățind în același timp echitatea între generații, transparența și reziliența la șocuri. În domeniul educației, sunt planificate măsuri de combatere a pierderilor educaționale cauzate de închiderea școlilor în timpul pandemiei de COVID-19. Componenta include, de asemenea, o investiție pentru stimularea inovării digitale în educație.
Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special pentru a se asigura că al doilea pilon al sistemului de pensii este mai transparent, mai echitabil între generații și mai rezilient la șocuri (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2019 și Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2022), pentru a reduce stimulentele pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați, promovând în același timp o protecție socială adecvată pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și combătând activitatea independentă fictivă, precum și pentru a atenua impactul (și social) asupra ocupării forței de muncă al crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pentru a consolida competențele, în special ale persoanelor aflate la periferia pieței forței de muncă și ale persoanelor inactive (Recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2019, Recomandarea specifică fiecărei țări 2 din 2020 și Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2022).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
4.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C4.1 R1: Reducerea deducerii pentru persoanele care desfășoară activități independente
Scopul reformei este de a reduce diferența de tratament fiscal dintre angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă. Suma maximă pe care o poate deduce un lucrător care desfășoară o activitate independentă din impozitele sale se reduce treptat, în etape, de la 6 310 EUR în 2022 la 3 710 EUR sau mai puțin în 2026. Suma maximă deductibilă atinge nivelul său structural de 1 200 EUR sau mai puțin în 2030.
Reforma se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma C4.1 R2: Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente
Obiectivul acestei reforme este de a spori protecția socială a persoanelor care desfășoară o activitate independentă prin introducerea unei asigurări obligatorii de invaliditate. Reforma constă în intrarea în vigoare a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate.
Reforma C4.1 R3: Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii
Obiectivul acestei reforme este de a face ca al doilea pilon al sistemului neerlandez de pensii să fie mai transparent, mai echitabil, mai rezistent la șocuri și mai bine adaptat la o piață a forței de muncă în schimbare. Reforma constă în intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de al doilea pilon al sistemului de pensii și a deciziilor obligatorii privind transferul activelor aferente pensiilor a cel puțin 66 % dintre deținătorii de polițe din cadrul celui de al doilea pilon al sistemului de pensii către noul sistem de pensii.
Reforma C4.1 R4: Combaterea activităților independente fictive
Obiectivul reformei este de a reduce activitatea independentă falsă. Reforma constă în:
a)o scrisoare adresată Parlamentului în care sunt descrise acțiunile planificate pentru reducerea activității independente fictive.
b)publicarea unei legi de modificare a definiției unui raport de muncă; și
c)abolirea moratoriului de executare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă.
Investiția C4.1 I1: Țările de Jos continuă să învețe
Obiectivul investiției este de a sprijini poziția pe piața forței de muncă și capacitatea de inserție profesională a persoanelor pe piața forței de muncă din Țările de Jos. Această investiție constă în consiliere pentru dezvoltarea profesională a persoanelor fizice, activități de sprijinire a dezvoltării competențelor persoanelor fizice, crearea de parcursuri sectoriale adaptate și o evaluare a efectelor socioeconomice ale schemelor de subvenții.
Investiția C4.1 I3: Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor
Obiectivul acestei investiții este de a spori reangajarea persoanelor care primesc indemnizații de șomaj temporar și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă. Investiția constă în sprijin financiar pentru programe de formare pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor din grupul-țintă.
Investiția C4.2 I1: Laboratorul național de educație IA
Obiectivul acestei investiții este de a pune la dispoziție soluții scalabile de inteligență artificială (IA) pentru procesul de învățare din învățământul primar și/sau secundar. Investiția constă în proiecte de inovare digitală pentru învățământul primar și/sau secundar.
Investiția C4.2 I2: Sprijin pentru nou-veniți pentru a preveni pierderile în materie de învățare
Scopul acestei investiții este de a preveni pierderile de învățare pentru nou-veniți, cauzate de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele care rezultă din închiderea școlilor. Școlile primare și secundare primesc finanțare care le permite să ofere sprijin elevilor din învățământul secundar proveniți din familii de migranți care locuiesc în Țările de Jos de mai puțin de doi ani sau elevilor din învățământul primar proveniți din familii de migranți care se află în Țările de Jos de mai puțin de patru ani.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C4.2 I3: Sprijin pentru elevii din ultimul an de învățământ secundar
Scopul acestei investiții este de a oferi sprijin suplimentar elevilor din ultimul an de învățământ secundar pentru a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele cauzate de închiderea școlilor. Investiția constă în lansarea de către Ministerul Educației, Culturii și Științei a unei platforme online cu materiale didactice pentru a sprijini elevii cu examenul final în învățământul secundar și finanțare suplimentară pentru consiliile școlare din învățământul secundar, care să le permită școlilor să ofere sprijin suplimentar elevilor din ultimul an de învățământ secundar. Consiliile școlare ale școlilor cu elevi defavorizați primesc sprijin financiar suplimentar.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C4.2 I4: Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă, pentru a combate și a atenua pierderile în materie de învățare
Investiția urmărește să sprijine școlile să organizeze activități de educație hibridă și online pentru a combate și a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19, cum ar fi cele care rezultă din închiderea școlilor. Investițiile constau în furnizarea a 75 000 de dispozitive (laptopuri și tablete) școlilor selectate pentru a facilita educația online și hibridă pentru elevii din învățământul primar, secundar și profesional secundar.
Punerea în aplicare a investiției urma să fie finalizată până la 31 decembrie 2021.
4.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
84 |
C4.1 R1-1 Reducerea deducerii pentru persoanele care desfășoară activități independente |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii de reducere a deducerii fiscale pentru persoanele care desfășoară activități independente |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a Legii privind reducerea deducerii fiscale anuale pentru persoanele care desfășoară activități independente de la 6 310 EUR în 2022 la 5 660 EUR sau mai puțin în 2023, la 5 010 EUR sau mai puțin în 2024, la 4 360 EUR sau mai puțin în 2025 și la 3 710 EUR sau mai puțin în 2026. Legea reduce diferența de tratament fiscal dintre angajați și persoanele care desfășoară o activitate independentă. |
|||
|
85 |
C4.1 R2-1 Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente |
Etapă |
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente |
Publicarea în Jurnalul Oficial |
T1 |
2026 |
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente. Legea definește grupul de persoane asigurate, incluzând cel puțin persoanele care desfășoară activități independente cu personal și persoanele care desfășoară activități independente fără personal, precum și agențiile executive pentru punerea în aplicare a asigurării și stabilește modul de finanțare a asigurării. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru aplicarea asigurării. Instrucțiunile de punere în aplicare care impun agențiilor executive în cauză să se pregătească pentru introducerea asigurării obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente sunt emise de Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării Forței de Muncă și se aplică de la publicarea legii. |
|||
|
86 |
C4.1 R2-2 Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente |
Etapă |
Scrisoare adresată Parlamentului privind stadiul punerii în aplicare a asigurării obligatorii pentru persoanele cu handicap |
Scrisoare adresată Parlamentului |
T2 |
2026 |
O scrisoare a ministrului afacerilor sociale și ocupării forței de muncă adresată Parlamentului detaliază acțiunile întreprinse de agențiile executive mandatate pentru punerea în aplicare a asigurării obligatorii de invaliditate și descrie următoarele etape pentru a asigura aplicarea asigurării în conformitate cu legea de instituire a asigurării obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente. |
|||
|
87 |
C4.1 R3-1 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii. Legea elimină redistribuirea sistemică între diferitele grupe de vârstă (doorsneesystematiek), stabilește o rată a contribuției la sistemul de pensii independentă de vârstă, cu acumularea de drepturi de pensie corespunzătoare contribuției, și stabilește normele pentru noile contracte de pensii bazate pe acumularea de pensii în termeni de capital. Legea se aplică imediat contractelor de pensie semnate după intrarea în vigoare a legii. Legea poate prevedea o perioadă de tranziție rezonabilă pentru contractele de pensie existente, în cursul căreia contractele de pensie existente vor fi modificate, iar activele de pensie din cadrul contractelor de pensie existente vor fi transferate în noul sistem. Contractele de pensii cu o rată progresivă a contribuției pot fi exceptate de la aplicarea noii legi. |
|||
|
88 |
C4.1 R3-2 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Etapă |
Finalizarea și publicarea planurilor de tranziție către un nou sistem de pensii |
Publicarea planurilor de tranziție pe site-urile fondurilor de pensii |
T1 |
2025 |
Fondurile de pensii publică planurile de tranziție finalizate pentru contractele de pensii aflate în gestiunea lor pe site-urile lor web. Aceste planuri trebuie să specifice acordul dintre reprezentanții angajatorilor și angajați (adică partenerii sociali) cu privire la condițiile noilor contracte de pensie și la tranziția activelor sistemului de pensii către noul sistem de pensii. |
|||
|
89 |
C4.1 R3-3 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Etapă |
Finalizarea și publicarea planurilor de punere în aplicare a fondurilor de pensii |
Transmiterea planului de punere în aplicare către Autoritate și publicarea pe site-urile fondurilor de pensii |
T1 |
2026 |
Fondurile de pensii elaborează planuri de punere în aplicare pentru planurile de tranziție menționate la jalonul 88. Aceste planuri de punere în aplicare descriu modul în care trebuie executate noile contracte de pensii menționate în jalonul 88 și modul în care trebuie pusă în aplicare tranziția către noul sistem de pensii. Planurile de punere în aplicare se transmit supraveghetorului fondurilor de pensii și se publică pe site-urile internet ale fondurilor de pensii. |
|||
|
89a |
C4.1 R3-3 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Țintă |
Decizii aprobate privind transferul activelor de pensii ale deținătorilor de polițe către noul sistem de pensii |
Procentul deținătorilor de polițe |
0 |
66 % |
T2 |
2026 |
Fondurile de pensii iau decizii obligatorii (invaarbesluiten), și anume aprobate de supraveghetor, cu privire la transferul către noul sistem de pensii al activelor de pensii a cel puțin 66 % dintre deținătorii de polițe din cadrul celui de al doilea pilon al sistemului de pensii. Aceste decizii specifică o dată de transfer de cel târziu 1 ianuarie 2027. |
|
|
90 |
C4.1 R4-1 Combaterea muncii fals independente |
Etapă |
Planul de acțiune pentru reducerea muncii fals independente prezentat Parlamentului |
Scrisoare adresată Parlamentului în care se detaliază planul de acțiune |
T4 |
2022 |
Guvernul Țărilor de Jos trimite Parlamentului o scrisoare în care detaliază acțiunile planificate pentru reducerea activității independente fictive. Acesta descrie (a) măsurile care trebuie luate pentru abolirea moratoriului de executare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă, (b) acțiunile de intensificare a asigurării respectării legii respective la nivel public și de sporire a capacității agențiilor de executare relevante și (c) acțiunile preventive împotriva activităților independente fictive. |
|||
|
91 |
C4.1 R4-2 Combaterea muncii fals independente |
Etapă |
Publicarea în Jurnalul Oficial a unei legi de modificare a definiției raportului de muncă |
Publicarea legii în Monitorul Oficial |
T2 |
2026 |
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii care modifică definiția raportului de muncă. Legea intră în vigoare cel târziu la 1 iulie 2026. |
|||
|
92 |
C4.1 R4-3 Combaterea muncii fals independente |
Etapă |
Abolirea moratoriului de punere în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă |
Scrisoare adresată Parlamentului privind abolirea moratoriului de executare |
T1 |
2025 |
Moratoriul de executare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă (Wet deregulering beoordeling arbeidsrelaties) se abrogă. |
|||
|
93 |
C4.1 I1-1 Țările de Jos continuă să învețe |
Țintă |
Consiliere profesională pentru sprijinirea persoanelor |
Numărul de persoane care beneficiază de consiliere profesională |
0 |
68 705 |
T3 |
2020 |
68 705 persoanele beneficiază de consiliere în materie de dezvoltare profesională pentru a-și reorienta carierele, furnizată de consilieri calificați în materie de carieră. |
|
|
94 |
C4.1 I1-2 Țările de Jos continuă să învețe |
Țintă |
Cursuri de formare în materie de competențe pentru a sprijini persoanele fizice |
Numărul de persoane care beneficiază de formare în materie de competențe |
0 |
119 000 |
T4 |
2022 |
119 000 persoanele participă la activități gratuite de formare și învățare pentru a sprijini dezvoltarea competențelor. |
|
|
95 |
C4.1 I1-3 Țările de Jos continuă să învețe |
Țintă |
Parcursuri sectoriale adaptate pentru a sprijini tranziția către ocuparea forței de muncă |
Numărul de parcursuri personalizate create |
0 |
21 |
T2 |
2023 |
Se creează 21 căi sectoriale adaptate. Aceste căi trebuie să conțină cel puțin unul dintre următoarele elemente: consiliere în carieră (și anume, axată pe locul de muncă actual, pe competențe și pe parcursul carierei), orientare profesională (și anume, axată pe schimbări de carieră și/sau pe noi competențe și locuri de muncă), formare în materie de competențe și recunoașterea consilierii în materie de competențe dobândite. |
|
|
96 |
C4.1 I1-4 Țările de Jos continuă să învețe |
Etapă |
Evaluarea independentă a impactului socioeconomic al schemelor de subvenții din cadrul programului „Țările de Jos continuă să învețe” |
Finalizarea evaluării independente și publicarea raportului |
T4 |
2024 |
Se efectuează o evaluare independentă a efectelor socioeconomice ale schemelor de subvenții în cadrul secțiunii „Țările de Jos continuă să învețe”. Raportul de evaluare include informații cu privire la posibilele modalități de îmbunătățire a proceselor de politică care stau la baza conceperii și punerii în aplicare a schemelor. În raportul de evaluare se acordă o atenție deosebită impactului schemelor de subvenții asupra grupurilor vulnerabile, inclusiv asupra celor cu un nivel de educație în învățământul profesional sau mai scăzut. Raportul include informații de politică privind efectul socioeconomic și pe termen lung al sistemelor de subvenții. Raportul de evaluare se publică online. |
|||
|
97a |
C4.1 I3-1 Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi bugetare |
Dispoziție legală care prevede un cadru financiar |
T4 |
2023 |
Intrarea în vigoare a unei legi bugetare care prevede un cadru financiar prin care se pune la dispoziție un buget structural pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor care primesc indemnizații de șomaj temporar și care au o poziție slabă pe piața forței de muncă. |
|||
|
98a |
C4.1 I3-2 Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor |
Etapă |
Programe de formare pentru perfecționarea și recalificarea șomerilor |
Publicarea rapoartelor anuale care demonstrează că au fost acordate programe de formare |
T2 |
2026 |
Publicarea de rapoarte anuale de către UWV (Agenția de Asigurare a Angajaților din Țările de Jos) care să demonstreze că au fost acordate cel puțin 8 000 programe de formare în cadrul acestei măsuri (toegekende). |
|||
|
101 |
C4.2 I1-1 Laboratorul național de educație IA |
Țintă |
Proiecte selectate pentru promovarea soluțiilor educaționale digitale |
Număr de proiecte |
0 |
20 |
T2 |
2024 |
Cel puțin 20 proiecte în domeniul inovării digitale pentru învățământul primar și/sau secundar sunt selectate de comitetul director al Laboratorului național pentru educație privind inteligența artificială. |
|
|
102 |
C4.2 I1-2 Laboratorul național de educație IA |
Țintă |
Produse care au atins un nivel de maturitate tehnologică |
Numărul de produse |
0 |
12 |
T4 |
2025 |
Proiectele selectate trebuie să aibă ca rezultat două produse care au atins nivelul de maturitate tehnologică (TRL) 6 și 10 produse care au atins cel puțin TRL 4, astfel cum demonstrează rapoartele tehnice. |
|
|
104 |
C4.2 I2-1 Sprijin pentru nou-veniți pentru a preveni pierderile în materie de învățare |
Țintă |
Sprijin pentru consiliile școlare ale școlilor primare și secundare pentru a oferi sprijin suplimentar nou-veniților |
Numărul de școli primare și secundare care primesc finanțare prin intermediul consiliilor lor școlare |
0 |
2 198 |
T4 |
2023 |
Consiliile școlare din cel puțin 1 800 de școli primare și 398 de școli secundare primesc finanțare care le permite să ofere sprijin nou-veniților, cu scopul de a preveni pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19. |
|
|
105 |
C4.2 I3-1 Sprijin pentru elevii din ultimul an de învățământ secundar |
Etapă |
Lansarea unei platforme online pentru sprijinirea elevilor din ultimul an de învățământ secundar |
Lansarea unei platforme online |
T4 |
2021 |
Ministerul Educației, Culturii și Științei lansează o platformă online pentru a sprijini elevii din ultimul an de învățământ secundar cu examenul final. Platforma trebuie să conțină webinare, sarcini și materiale video de instruire pe teme de examinare. |
|||
|
106 |
C4.2 I3-2 Sprijin pentru elevii din ultimul an de învățământ secundar |
Țintă |
Sprijin acordat consiliilor școlare pentru a oferi sprijin suplimentar elevilor din ultimul an de învățământ secundar |
Numărul de consilii școlare care primesc finanțare |
0 |
300 |
T4 |
2022 |
Cel puțin 300 consilii școlare primesc finanțare care să le permită să sprijine elevii din ultimul an de învățământ secundar, cu scopul de a atenua pierderile de învățare cauzate de pandemia de COVID-19. Consiliile școlare ale școlilor cu elevi defavorizați primesc sprijin financiar suplimentar. |
|
|
107 |
C4.2 I4-1 Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă, pentru a combate și a atenua pierderile în materie de învățare |
Țintă |
Numărul de dispozitive digitale furnizate |
Numărul de dispozitive digitale |
0 |
75 000 |
T4 |
2021 |
75 000 de dispozitive digitale vor fi puse la dispoziția școlilor pentru a sprijini educația online și hibridă pentru elevii din învățământul primar, secundar și profesional (MBO). |
|
E.COMPONENTA 5: S CONSOLIDAREAASISTENȚEI MEDICALE PUBLICE ȘI A PREGĂTIRII PENTRU PANDEMII
Această componentă a planului neerlandez de redresare și reziliență se axează pe consolidarea sectorului sănătății publice și a pregătirii pentru pandemii a sistemului neerlandez de sănătate. Acesta include patru investiții pentru a reduce deficitul de resurse umane în sectorul asistenței medicale în perioade de criză sanitară și pentru a spori capacitatea de terapie intensivă. În plus, măsurile incluse în componentă urmăresc să permită asistența medicală la distanță prin utilizarea serviciilor electronice și să consolideze schimburile de date între instituțiile de asistență medicală.
Componenta urmărește să contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos, în special să ia toate măsurile necesare pentru a consolida reziliența sistemului de sănătate, inclusiv prin abordarea deficitului de lucrători din domeniul sănătății în perioade de criză sanitară și prin intensificarea implementării instrumentelor de e-sănătate relevante (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 din 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
5.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția C5.1 I1: Capacități suplimentare temporare de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză
Obiectivul acestei investiții este de a asigura capacitatea resurselor umane pentru îngrijire în perioade de criză. Investiția constă în furnizarea de educație și „formare la locul de muncă” și în crearea unei rezerve naționale de foști profesioniști din domeniul sănătății.
Investiția C5.1 I2: Extinderea terapiei intensive
Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea spitalelor de a îngriji pacienții, în special cei afectați de COVID-19. Investiția vizează îmbunătățirea atât a resurselor umane, cât și a infrastructurii din spitale pentru a le permite să aibă grijă de pacienții afectați de COVID-19, în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și ulterior. Spitalele pot menține sau elimina unitățile (în principal renovările spitalelor care vizează extinderea unităților de terapie intensivă) care au sporit capacitatea unităților de terapie intensivă în timpul pandemiei de COVID-19 după expirarea schemei de subvenții. Personalul instruit poate fi trimis în mod regulat sau recrutat permanent de spitale pentru a contribui la reducerea deficitului de forță de muncă în acest sector.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)51 de spitale să adapteze facilitățile pentru a crește numărul de paturi fixe și flexibile pentru terapie intensivă; și
b)67 de spitale să își formeze și să își educe personalul pentru a spori capacitatea unităților de terapie intensivă și clinică.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția C5.1 I3: STABILIȚI COVID-19
Obiectivul acestei investiții (Stimularea e-sănătății la domiciliu – Stimularea e-sănătății Thuis, SET) este de a sprijini îngrijirea persoanelor care trăiesc la domiciliu, în special a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu o stare de sănătate vulnerabilă. Asistența și sprijinul suplimentare necesare pentru aceste două categorii de persoane vulnerabile sunt furnizate prin soluții de e-sănătate în timpul pandemiei de COVID-19.
Investiția oferă sprijin financiar prin granturi pentru utilizarea diferitelor aplicații de e-sănătate (asistență medicală online prin conexiune video, diagnostic prin intermediul unei aplicații și distribuitoare de medicamente) de către furnizorii de servicii de îngrijire în domeniul asistenței medicale generale, al asistenței medicale districtuale, al asistenței medicale mintale și al asistenței sociale.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția C5.1 I4: Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI)
Obiectivul acestei investiții este de a stimula inovarea în domeniul științelor vieții și în sectorul asistenței medicale prin standardizarea și conectarea datelor între consorțiul Infrastructuri de cercetare în domeniul sănătății (Health Research Infrastructures – RI). Investiția vizează dezvoltarea unei infrastructuri naționale integrate de date privind sănătatea, eliminarea barierelor sociale și organizaționale prin intermediul unui acord între părțile interesate publice și private și crearea unui punct central pentru emiterea datelor.
Investiția oferă sprijin financiar pentru:
a)dezvoltarea și operaționalizarea unui sistem de sprijin pentru cercetători compus dintr-un serviciu de asistență la nivel regional și un serviciu central de asistență la nivel național;
b)adoptarea unei foi de parcurs pentru utilizarea secundară a datelor privind sănătatea, care precizează măsurile care trebuie luate de centrele medicale universitare pentru a se asigura că datele lor privind sănătatea pot fi localizate, accesate, schimbate și reutilizate; și
c)operaționalizarea unei prime versiuni a portalului de date pentru localizarea și accesarea datelor privind sănătatea.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023.
5.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
108a |
C5.1 I1-1 Capacități suplimentare temporare de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză |
Etapă |
Sisteme de subvenții pentru formarea profesională în sectorul asistenței medicale |
Intrarea în vigoare a schemelor de subvenții care integrează formarea în sectorul asistenței medicale |
T4 |
2024 |
Intrarea în vigoare a schemelor de subvenții care includ formarea în sectorul asistenței medicale. |
|||
|
109a |
C5.1 I1-2 Capacități suplimentare temporare de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză |
Țintă |
Numărul de persoane care participă la învățământul profesional și la programul de „formare la locul de muncă” |
Număr de persoane |
0 |
8 325 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 8 325 persoane trebuie să fi participat la programe de educație profesională și la programe de „formare la locul de muncă” în domeniul asistenței medicale profesionale |
|
|
110 |
C5.1 I1-3 Capacități suplimentare temporare de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză |
Țintă |
Crearea rezervei naționale de asistență medicală |
Numărul de rezerve pentru foștii profesioniști din domeniul sănătății |
0 |
2 500 |
T4 |
2024 |
Prin campanii de comunicare și prin formarea și corelarea foștilor profesioniști din domeniul sănătății cu organizațiile din domeniul sănătății, se creează o rezervă de cel puțin 2 500 de foști profesioniști din domeniul sănătății. |
|
|
111 |
C5.1 I2-1 Extinderea terapiei intensive |
Țintă |
Numărul de spitale care au finalizat adaptările facilităților pentru paturile fixe existente și paturile flexibile |
Număr de spitale |
0 |
51 |
T4 |
2023 |
Cel puțin 51 de spitale își adaptează unitățile pentru a crește numărul de paturi fixe și flexibile pentru terapie intensivă. |
|
|
112 |
C5.1 I2-2 Extinderea terapiei intensive |
Țintă |
Formarea personalului spitalicesc |
Număr de spitale |
0 |
67 |
T4 |
2023 |
Cel puțin 67 de spitale trebuie să își formeze și să își educe personalul pentru a spori capacitatea unităților de terapie intensivă și clinică. |
|
|
113 |
C5.1 I3-1 STABILIȚI COVID-19 |
Țintă |
Numărul de granturi acordate |
Număr |
0 |
1 000 |
T4 |
2022 |
Se acordă cel puțin 1 000 granturi furnizorilor de servicii medicale pentru utilizarea diferitelor aplicații de e-sănătate (cum ar fi asistența medicală online prin conexiune video, diagnosticarea prin intermediul unei aplicații și al distribuitoarelor de medicamente) în domeniul asistenței medicale generale, al asistenței medicale districtuale, al asistenței comunitare, al asistenței medicale mintale și al asistenței sociale. |
|
|
114 |
C5.1 I4-1 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI) |
Etapă |
Sistem de sprijin operațional pentru cercetători – Birouri de servicii |
Birourile regionale și naționale de servicii sunt operaționale |
T4 |
2022 |
Un sistem de sprijin pentru cercetători, compus dintr-un serviciu de asistență la nivel regional și un serviciu central de asistență la nivel național, este dezvoltat și operațional. |
|||
|
115 |
C5.1 I4-2 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI) |
Etapă |
A fost adoptată foaia de parcurs privind datele echitabile (asigurarea faptului că datele pot fi găsite, accesibile, interoperabile și reutilizabile) |
A fost adoptată o foaie de parcurs pentru crearea de date FAIR |
T4 |
2023 |
O foaie de parcurs pentru utilizarea secundară ușor de găsit, accesibilă, interoperabilă și reutilizabilă (FAIR) a datelor privind sănătatea este elaborată de consorțiul infrastructurii de cercetare în domeniul sănătății și adoptată de centrele medicale universitare (UMC). Foaia de parcurs specifică măsurile care trebuie luate de UMC pentru a se asigura că datele sale privind sănătatea pot fi localizate, accesate, schimbate și reutilizate. |
|||
|
116 |
C5.1 I4-3 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI) |
Etapă |
Portalul de date operaționale |
Portalul de date pentru localizarea și accesarea datelor de cercetare este operațional |
T4 |
2023 |
Prima versiune a portalului de date pentru localizarea și accesarea datelor privind sănătatea este operațională, ceea ce înseamnă că centrele medicale universitare (UMC) au devenit conectate la infrastructura națională de date. |
|||
F.COMPONENTA 6: TACȚIONAREA PLANIFICĂRII FISCALE AGRESIVE ȘI A SPĂLĂRII BANILOR
Obiectivul acestei componente a planului neerlandez de redresare și reziliență este de a combate într-un mod mai eficace planificarea fiscală agresivă și spălarea banilor în Țările de Jos. Componenta constă în cinci reforme care abordează planificarea fiscală agresivă și o reformă care abordează spălarea banilor.
Componenta contribuie la combaterea evaziunii fiscale prin (i) impunerea unui impozit reținut la sursă condiționat pentru dividendele plătite jurisdicțiilor cu un nivel redus de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor antiabuz din Țările de Jos, (ii) introducerea unei legi privind combaterea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline, (iii) prevenirea unei scutiri fiscale printr-o limitare specifică a deducerii dobânzilor, (iv) limitarea acordurilor de lichidare și de încetare a activității și (v) limitarea compensării pierderilor. Țările de Jos intenționează, de asemenea, să monitorizeze evoluțiile în ceea ce privește combaterea evitării obligațiilor fiscale.
Provocările legate de spălarea banilor sunt abordate printr-o strategie care vizează (i) creșterea capacității de personal a unității de informații financiare (FIU) cu 20 echivalente normă întreagă și (ii) introducerea unei limite privind plățile în numerar. În acest mod, componenta urmărește să ridice bariere în calea spălării banilor de către infractori și să consolideze capacitatea de investigare și de urmărire penală.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind planificarea fiscală agresivă (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 în 2019 și 4 în 2020) și privind spălarea banilor (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 în 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
6.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Reforma C6.1 R1: Politica fiscală olandeză
Obiectivul reformei este de a limita oportunitățile de planificare fiscală agresivă și de a reduce fondurile care provin din Țările de Jos către jurisdicțiile cu un nivel redus de impozitare. Reforma constă în introducerea unui impozit reținut la sursă pe dividendele plătite jurisdicțiilor cu un nivel redus de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor antiabuz din Țările de Jos.
Reforma C6.1 R2: Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline
Obiectivul acestei reforme este de a aborda neconcordanțele care rezultă dintr-o aplicare sau interpretare diferită a principiului concurenței depline în impozitarea societăților. În special, în situații internaționale, astfel de neconcordanțe pot conduce la neincluderea unei părți din profiturile unei societăți multinaționale într-un impozit pe profit. Scopul reformei este de a neutraliza prețurile de transfer sau câștigurile și pierderile din deținere pentru a preveni situațiile de dublă neimpozitare și pentru a face sistemul fiscal neerlandez mai transparent la nivel internațional.
Reforma constă în intrarea în vigoare a unei legi care abordează neconcordanțele în aplicarea
principiul concurenței depline.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022.
Reforma C6.1 R3: Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzii pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele pozitive în monedă
Obiectivul reformei este de a evita ca limitarea împotriva abuzurilor a deducerii dobânzilor din Legea privind impozitul pe profit (articolul 10a) să conducă la scutiri fiscale nejustificate.
Reforma constă în intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a evita aplicarea limitării specifice a deducerii dobânzilor atunci când aceasta conduce la o scutire de impozite pe dobânzile negative și pe rezultatele pozitive în valută.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2021.
Reforma C6.1 R4: Limitarea deducerii pierderilor din lichidare și din încetarea activității
Obiectivul reformei este de a limita deductibilitatea pierderilor finale ale unei entități (pierderi din lichidare) și a pierderilor finale ale unui sediu permanent (pierderi din încetare) în impozitul pe profit.
Această reformă modifică Legea privind impozitul pe profit pentru a limita deductibilitatea pierderilor din lichidare și din încetarea activității prin introducerea a trei condiții necesare pentru ca aceste pierderi să fie deductibile fiscal:
a)condiție temporală: pierderile rezultate în urma lichidării sau a încetării activității sunt deductibile numai în cazul în care lichidarea sau încetarea este finalizată în termen de trei ani de la anul calendaristic în care activitatea comercială a încetat sau de la anul calendaristic în care a fost luată decizia cu privire la aceasta;
b)condiția teritorială: pierderile rezultate din lichidare sau din încetarea activității sunt luate în considerare pentru deducerea fiscală numai în cazul în care entitatea dizolvată sau sediul permanent a fost stabilit în Țările de Jos, în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European sau în țări terțe cu care Uniunea Europeană are un acord de asociere eligibil; și
c)condiție cantitativă: deducerea pierderilor din lichidare este posibilă numai în cazul în care există o influență decisivă (participație de control), ceea ce înseamnă că contribuabilul are competența de a stabili activitățile entității lichidate.
Condițiile teritoriale și cantitative se aplică numai pierderilor care depășesc 5 000 000 EUR. Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2021.
Reforma C6.1 R5: Limitarea compensării pierderilor
Obiectivul reformei este de a limita posibilitatea de compensare a profiturilor cu pierderile din alți ani. Reforma urmărește să împiedice societățile cu activități profitabile din Țările de Jos să eludeze plata impozitului pe profit.
Această reformă modifică Legea privind impozitul pe profit, care limitează deducerea pierderilor din impozitul pe profit. Compensarea pierderilor este disponibilă numai până la 50 % din profitul impozabil care depășește suma de 1 000 000 EUR, combinat cu o perioadă nelimitată de reportare a pierderilor (anterior de până la șase ani). În cazul în care profiturile impozabile sunt mai mici sau mai mici de 1 000 000 EUR, pierderile sunt deductibile integral.
Punerea în aplicare a reformei urma să fie finalizată până la 31 martie 2022. Reforma C6.2 R6: Politica de combatere a spălării banilor
Obiectivul reformei este de a consolida cadrul Țărilor de Jos de combatere a spălării banilor și de a combate utilizarea abuzivă a sistemului financiar neerlandez de către infractori. Reforma constă în creșterea personalului unității de informații financiare (FIU); și intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită a plăților în numerar pentru bunuri.
6.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
117 |
C6.1 R1-1 Politica fiscală olandeză |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei rețineri la sursă |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2024 |
Intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2024, a unei legi privind impozitul reținut la sursă pentru dividendele plătite jurisdicțiilor cu un nivel redus de impozitare și în situații care constituie abuzuri fiscale în temeiul reglementărilor antiabuz din Țările de Jos. |
|||
|
118 |
C6.1 R1-2 Politica fiscală olandeză |
Etapă |
Scrisoare de monitorizare a efectelor modificărilor politicii fiscale trimisă Parlamentului |
Scrisoare de monitorizare trimisă de cabinet Parlamentului |
T4 |
2025 |
Cabinetul trimite Parlamentului o scrisoare de monitorizare a efectelor politicilor de combatere a evitării obligațiilor fiscale, care este pusă la dispoziția publicului online. Scrisoarea include monitorizarea timpurie a fluxurilor financiare (dividende, dobânzi și redevențe) din și către Țările de Jos, pe baza datelor independente raportate de banca centrală neerlandeză (De Nederlandsche Bank). |
|||
|
119 |
C6.1 R2-1 Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2022 |
Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline. Legea elimină neconcordanțele legate de o diferență în ceea ce privește prețurile de transfer sau evaluarea activelor achiziționate care conduc la dubla neimpozitare. |
|||
|
120 |
C6.1 R3-1 Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzii pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele pozitive în monedă |
Etapă |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a elimina scutirile fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele pozitive în valută |
Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2021 |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit (articolul 10a), care modifică limitarea specifică a deducerii dobânzii din Legea privind impozitul pe profit, astfel încât aplicarea acestei norme antiabuz să nu conducă la o scutire nejustificată de la plata impozitelor pe dobânzile negative și pe rezultatele pozitive în valută. |
|||
|
121 |
C6.1 R4-1 Limitarea deducerilor fiscale ca urmare a pierderilor din lichidare și încetare a activității |
Etapă |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita scutirea de impozite ca urmare a pierderilor cauzate de lichidare și de încetarea activității |
Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2021 |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit, care limitează deductibilitatea pierderilor din lichidare și din încetarea activității. Modificările introduc trei condiții necesare pentru ca pierderile din lichidare și din încetarea activității să fie deductibile fiscal: a)Condiție temporală: pierderile din lichidare și din încetare sunt deductibile numai dacă lichidarea sau încetarea este finalizată în termen de trei ani de la anul calendaristic în care activitatea comercială a încetat sau de la anul calendaristic în care a fost luată decizia cu privire la aceasta. b)Condiția teritorială: pierderile rezultate din lichidare și din încetarea activității sunt deductibile fiscal numai dacă entitatea sau sediul permanent a fost stabilit în Țările de Jos, în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European sau într-o țară terță cu care Uniunea Europeană are un acord de asociere eligibil. c)Condiție cantitativă: deducerea fiscală a pierderilor din lichidare este posibilă numai dacă există o influență decisivă (participație de control), ceea ce înseamnă că contribuabilul are competența de a stabili activitățile entității lichidate. Condițiile teritoriale și cantitative se aplică numai în cazul în care pierderile depășesc 5 000 000 EUR. |
|||
|
122 |
C6.1 R5-1 Limitarea compensării pierderilor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita compensarea pierderilor |
Dispoziție din legea de modificare a Legii privind impozitul pe profit care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2022 |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a reduce compensarea pierderilor în cadrul impozitării societăților, după cum urmează: compensarea pierderilor este disponibilă numai până la 50 % din profitul impozabil care depășește suma de 1 000 000 EUR, combinat cu o perioadă nelimitată de reportare a pierderilor (anterior de până la șase ani). În cazul profiturilor impozabile mai mici sau mai mici de 1 000 000 EUR, pierderile sunt deductibile integral. |
|||
|
123 |
C6.2 R6-1 Politica de combatere a spălării banilor |
Țintă |
Creșterea numărului de echivalente normă întreagă ale unității de informații financiare |
Număr |
82 |
102 |
T4 |
2024 |
Personalul unității de informații financiare (FIU) se majorează cu 20 de echivalente normă întreagă, comparativ cu ianuarie 2022, a căror sarcină principală este de a detecta spălarea banilor, de a combate frauda și de a urmări finanțarea infracțiunilor. |
|
|
124 |
C6.2 R6-2 Politica de combatere a spălării banilor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar pentru bunuri |
Dispoziție legală care prevede intrarea sa în vigoare |
T1 |
2025 |
Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită a plăților în numerar pentru bunuri. |
|||
G.AUDIT ȘI CONTROL
7.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Pentru a proteja în mod eficace interesele financiare ale Uniunii, înainte de depunerea primei cereri de plată trebuie să existe și să fie operațional un sistem central de registre pentru înregistrarea și stocarea tuturor datelor relevante legate de implementarea planului de redresare și reziliență – care să cuprindă cel puțin atingerea jaloanelor și a țintelor, date privind destinatarii finali, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali. Țările de Jos prezintă un raport de audit specific înainte de prima cerere de plată care confirmă existența funcționalităților sistemului de repertorii.
În plus, mandatele legale relevante și misiunile către autoritățile implicate în coordonarea, monitorizarea, controlul și auditul punerii în aplicare a planului neerlandez de redresare și reziliență se adoptă în conformitate cu legislația națională înainte de depunerea primei cereri de plată.
7.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Kilome
Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
125 |
C7-1 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate |
Etapă |
Sistemul de repertorii pentru audit și control: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a MRR |
Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de repertorii |
T1 |
2023 |
Trebuie să existe și să fie operațional un sistem centralizat de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Sistemul include cel puțin următoarele funcționalități: (a)colectarea de date și monitorizarea atingerii jaloanelor și a țintelor; (b)colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul (UE) 2021/241 (Regulamentul privind MRR). |
|||
|
126 |
C7-2 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate |
Etapă |
Intrarea în vigoare a decretului ministerial de modificare a statutului organismului de audit („Auditdienst rijk”) |
Dispoziție din decretul ministerial care indică intrarea sa în vigoare |
T4 |
2022 |
Decretul ministerial de modificare a statutului organismului de audit („Auditdienst Rijk”) include mandatul de a institui și de a efectua audituri de sistem și teste de fond legate de planul de redresare și reziliență al Țărilor de Jos. Ministerul Finanțelor acordă organismului de audit neerlandez („Auditdienst Rijk”) sarcina relevantă de a institui și de a efectua audituri de sistem și teste de fond legate de planul de redresare și reziliență al Țărilor de Jos. |
|||
|
127 |
C7-3 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizaționale („organisatiebesluit”) de definire a mandatului direcției de programe pentru planul de redresare și reziliență |
Dispoziție din decretul ministerial care indică data de intrare în vigoare |
T4 |
2022 |
Direcția de programe pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul Ministerului Finanțelor este mandatată oficial prin intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizatorice a Ministerului Finanțelor („organisatiebesluit Ministry of Finance”) în calitate de organism de coordonare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos. |
|||
H.REPowerEU
Componenta REPowerEU contribuie la abordarea provocării de a reduce dependența de combustibilii fosili. Obiectivele componentei sunt de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor, de a facilita investițiile în rețeaua de energie electrică, de a contribui la abordarea congestionării rețelei și de a accelera procedurile juridice pentru proiectele privind energia din surse regenerabile. Toate aceste obiective urmăresc să contribuie la obiectivul mai larg de creștere a ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Țărilor de Jos. Măsurile din cadrul acestei componente au o dimensiune transfrontalieră sau multinațională, deoarece contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie în întreaga Uniune.
Componenta REPowerEU contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări de a concentra politica economică legată de investiții asupra energiei din surse regenerabile, a eficienței energetice și a strategiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2019), de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 din 2020) și de a reduce dependența generală de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie, în special prin stimularea investițiilor complementare în infrastructura de rețea, prin simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare și prin îmbunătățirea eficienței energetice, în special în clădiri (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 din 2022).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).
8.1.Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil
Investiția C8 I1 (Măsură extinsă): Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie
Obiectivul acestei investiții este de a extinde C3.2 I2 „Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie” din cadrul componentei 3 (Îmbunătățirea pieței locuințelor și eficientizarea energetică a sectorului imobiliar). Investiția constă în acordarea de subvenții gospodăriilor pentru intervenții în domeniul economiilor de energie.
Reforma C8 R1: Pachetul de reformă a pieței energiei
Obiectivul acestei reforme este de a aborda mai multe provocări legate de piețele energiei cu care se confruntă Țările de Jos. Reforma constă în acțiuni menite să reducă congestionarea rețelei de energie electrică din Țările de Jos.
8.2.Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr secvențial |
Măsură (reformă sau investiție) |
Kilome
Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru obiectivele de etapă) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru finalizare |
Descrierea și definirea clară a fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitatea de măsură |
Scenariul de referință |
Obiectiv |
T |
Anul |
||||||
|
128 |
C8-I1 Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie |
Țintă |
Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie |
Numărul de intervenții subvenționate |
0 |
605 320 |
T4 |
2025 |
Se încheie cel puțin 605 320 intervenții în cadrul subvenției pentru investiții pentru energie durabilă și economii de energie (de exemplu, cazane solare, izolație și pompe de căldură), astfel cum se demonstrează în decizia de plată. Intervențiile trebuie să realizeze, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară, astfel cum se demonstrează într-un raport emis de Agenția pentru Întreprinderi din Țările de Jos (RVO), care simulează economiile de energie pe baza unei metodologii stabilite și obiective. Cerința de a realiza, în medie, o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară se referă la intervențiile totale subvenționate în cadrul acestui obiectiv. |
|
|
131 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică |
Dispoziție din decizia Autorității pentru Consumatori și Piețe care prevede intrarea sa în vigoare |
T4 |
2022 |
Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică. Decizia oferă operatorilor de rețea instrumente suplimentare pentru utilizarea flexibilă a rețelei atunci când rețeaua este congestionată. Acesta oferă, de asemenea, stimulente pentru reducerea cererii și pentru realocarea capacității rețelei către utilizatorii rețelei. |
|||
|
132 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețelele de energie electrică |
Dispoziție din decretul ministerial care prevede intrarea sa în vigoare |
T2 |
2023 |
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețeaua de energie electrică efectuate de operatorii de sisteme de transport și de distribuție. Cadrul asigură faptul că se acordă prioritate investițiilor care fac parte din programele multianuale naționale și provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (MIEK). |
|||
|
133 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Țintă |
Adoptarea „Programelor multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică 12” din 2.0 |
Numărul de programe adoptate |
0 |
12 |
T2 |
2025 |
Se adoptă în total 12 „Programe multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică (pMIEK) 2.0” (câte unul pentru fiecare provincie). Aceste programe includ proiecte de infrastructură energetică ale operatorilor de rețea legate de extinderea rețelei de energie electrică. |
|
|
134 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unui act de modificare a deciziei de mediu (Omgevings-besluit) |
Dispoziție din actul de modificare a Deciziei privind mediul (Omgevingsbesluit) care prevede intrarea sa în vigoare |
T2 |
2026 |
Intrarea în vigoare a unui decret guvernamental de modificare a deciziei de mediu (Omgevingsbesluit). Decretul guvernamental de modificare introduce următoarele modificări în procedurile de autorizare pentru proiectele de rețea de energie electrică cu o valoare mai mare sau egală cu 21 kilovolți: a)Căile de atac împotriva autorizațiilor de construcție (omgevingsvergunningen) se desfășoară în fața Consiliului de Stat; b)Consiliul de Stat se pronunță asupra recursurilor în termen de șase luni de la primirea acestora. c)Niciun motiv de recurs nu poate fi invocat și nici adăugat după expirarea termenului de recurs. |
|||
2. Costul total estimat al planului de redresare și reziliență
Costul total estimat al planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos este de 5 443 185 601 EUR.
Costurile totale estimate ale capitolului privind REPowerEU sunt de 1 417 054 120 EUR.
SECȚIUNEA 2: SPRIJINUL FINANCIAR
1.Contribuția financiară
Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/
|
Denumire |
|
3 |
C1.1 R2-1 Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a taxei pentru emisiile industriale de CO2 |
|
4 |
C1.1 R2-2 Introducerea și înăsprirea taxei pe CO2 pentru industrie |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi care înăsprește taxa pentru emisiile industriale de CO2 |
|
5 |
C1.1 R3-1 Creșterea taxei pe transportul aerian (TTA) |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de majorare a taxei pe transportul aerian pentru pasagerii care pleacă de pe un aeroport din Țările de Jos |
|
35 |
C2.1 I1-1 Delta cuantică NL |
Etapă |
Configurația Delta cuantică NL |
|
46 |
C2.2 I1-1 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Finalizarea studiului de planificare ERTMS Kijfhoek-frontiera belgiană |
|
58 |
C2.3 R1-1 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă) |
Etapă |
Intrarea în vigoare a Legii privind guvernarea deschisă |
|
59 |
C2.3 R1-2 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă) |
Etapă |
Publicarea planurilor de acțiune actualizate privind îmbunătățirea gestionării informațiilor |
|
67 |
C3.1 R1-1 Creșterea raportului dintre valoarea posesiei vacante și cea a posesiei vacante |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legislației care mărește raportul dintre valoarea posesiei vacante și cea a posesiei vacante |
|
69 |
C3.1 R3-1 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Acorduri între guvernul național și provincii privind realizarea a 900 000 de locuințe noi |
|
73 |
C3.1 R4-1 Creșterea dependenței de venituri a chiriei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legislației de creștere a creșterii maxime anuale a chiriilor pentru chiriașii cu venituri medii spre ridicate care trăiesc în locuințe sociale |
|
74 |
C3.1 R5-1 Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție a locuințelor |
Etapă |
Scrisoare adresată Parlamentului privind blocajele din procesul de planificare, identificând posibilele soluții publicate |
|
81 |
C3.2 I1-1 Sistem de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public |
Etapă |
Intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a schemei de subvenții pentru renovare |
|
84 |
C4.1 R1-1 Reducerea deducerii pentru persoanele care desfășoară activități independente |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii de reducere a deducerii fiscale pentru persoanele care desfășoară activități independente |
|
87 |
C4.1 R3-1 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii de reformare a celui de-al doilea pilon al sistemului de pensii |
|
90 |
C4.1 R4-1 Combaterea activităților independente fictive |
Etapă |
Planul de acțiune pentru reducerea activității independente fictive prezentat Parlamentului |
|
93 |
C4.1 I1-1 Țările de Jos continuă să învețe |
Țintă |
Consiliere profesională pentru sprijinirea persoanelor |
|
94 |
C4.1 I1-2 Țările de Jos continuă să învețe |
Țintă |
Cursuri de formare în materie de competențe pentru a sprijini persoanele fizice |
|
105 |
C4.2 I3-1 Sprijin pentru elevii din ultimul an de învățământ secundar |
Etapă |
Lansarea unei platforme online pentru sprijinirea elevilor din ultimul an de învățământ secundar |
|
106 |
C4.2 I3-2 Sprijin pentru elevii din ultimul an de învățământ secundar |
Țintă |
Sprijin acordat consiliilor școlare pentru a oferi sprijin suplimentar elevilor din ultimul an de învățământ secundar |
|
107 |
C4.2 I4-1 Laptopuri și tablete pentru educația online și hibridă, pentru a combate și a atenua pierderile în materie de învățare |
Țintă |
Numărul de dispozitive digitale furnizate |
|
113 |
C5.1 I3-1 STABILIȚI COVID-19 |
Țintă |
Numărul de granturi acordate |
|
114 |
C5.1 I4-1 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI) |
Etapă |
Sistem de sprijin operațional pentru cercetători – Birouri de servicii |
|
119 |
C6.1 R2-1 Abordarea neconcordanțelor în aplicarea principiului concurenței depline |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii care abordează neconcordanțele în aplicarea principiului concurenței depline |
|
120 |
C6.1 R3-1 Modificarea limitării specifice a deducerii dobânzii pentru a preveni scutirile fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele pozitive în monedă |
Etapă |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a elimina scutirile fiscale pentru dobânzile negative și rezultatele pozitive în valută |
|
121 |
C6.1 R4-1 Limitarea deducerilor fiscale ca urmare a pierderilor din lichidare și încetare a activității |
Etapă |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita scutirea de impozite ca urmare a pierderilor cauzate de lichidare și de încetarea activității |
|
122 |
C6.1 R5-1 Limitarea compensării pierderilor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind impozitul pe profit pentru a limita compensarea pierderilor |
|
125 |
C7-1 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate |
Etapă |
Sistemul de repertorii pentru audit și control: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a MRR |
|
126 |
C7-2 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate |
Etapă |
Intrarea în vigoare a decretului ministerial de modificare a statutului organismului de audit („Auditdienst rijk”) |
|
127 |
C7-3 Audit și control, punere în aplicare și complementaritate |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de modificare a deciziei organizaționale („organisatiebesluit”) de definire a mandatului direcției de programe pentru planul de redresare și reziliență |
|
131 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei decizii a Autorității pentru Consumatori și Piețe de modificare a codului rețelei de energie electrică |
|
Cuantumul tranșei |
1 332 776 071 EUR |
1.2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
C1.1 R1-1 Reforma impozitării energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a tarifelor de impozitare a energiei |
|
6 |
C1.1 R4-1 Reforma impozitării vehiculelor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de eliminare treptată a scutirii de la plata taxei pe achiziționarea de autovehicule și motociclete (BPM) pentru camionetele comerciale |
|
21 |
C1.1 I2-1 Energia verde a hidrogenului |
Etapă |
Publicarea agendei privind capitalul uman pentru a spori oferta de competențe în domeniul hidrogenului verde |
|
34 |
C1.2 I2-1 Schema de ajutoare pentru reabilitarea fermelor de porci |
Țintă |
Numărul de situri de creștere a porcilor închise |
|
47 |
C2.2 I1-2 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Finalizarea studiului de planificare ERTMS în nordul Țărilor de Jos |
|
55 |
C2.2 I3-1 Stații rutiere inteligente (iWKS) |
Țintă |
Numărul de stații rutiere inteligente instalate |
|
65 |
C2.3 I2-1 Digitalizarea lanțului justiției penale |
Etapă |
Portalul digital pentru comunicarea oficială în cadrul procedurilor penale este operațional |
|
66 |
C2.3 I2-2 Digitalizarea lanțului justiției penale |
Etapă |
Prelucrarea digitală operațională a cazurilor frecvente de criminalitate |
|
68 |
C3.1 R2-1 Eliminarea treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor de locuințe |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legislației de eliminare treptată a scutirii fiscale pentru donațiile destinate finanțării achizițiilor de locuințe în două etape |
|
70 |
C3.1 R3-2 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Acorduri între provincii și municipalități privind realizarea a 900 000 de locuințe noi |
|
71 |
C3.1 R3-3 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Lansarea sistemului de monitorizare pentru punerea în aplicare a acordurilor cu municipalitățile |
|
75 |
C3.1 R5-2 Accelerarea procesului și a procedurilor de construcție a locuințelor |
Etapă |
Acțiuni de accelerare a procesului de planificare a proiectelor de locuințe |
|
95 |
C4.1 I1-3 Țările de Jos continuă să învețe |
Țintă |
Parcursuri sectoriale adaptate pentru a sprijini tranziția către ocuparea forței de muncă |
|
97a |
C4.1 I3-1 Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi bugetare |
|
104 |
C4.2 I2-1 Sprijin pentru nou-veniți pentru a preveni pierderile în materie de învățare |
Țintă |
Sprijin pentru consiliile școlare ale școlilor primare și secundare pentru a oferi sprijin suplimentar nou-veniților |
|
111 |
C5.1 I2-1 Extinderea terapiei intensive |
Țintă |
Numărul de spitale care au finalizat adaptările facilităților pentru paturile fixe existente și paturile flexibile |
|
112 |
C5.1 I2-2 Extinderea terapiei intensive |
Țintă |
Formarea personalului spitalicesc |
|
115 |
C5.1 I4-2 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI) |
Etapă |
A fost adoptată foaia de parcurs privind datele echitabile (asigurarea faptului că datele pot fi găsite, accesibile, interoperabile și reutilizabile) |
|
116 |
C5.1 I4-3 Infrastructura de cercetare în domeniul sănătății (HRI) |
Etapă |
Portalul de date operaționale |
|
117 |
C6.1 R1-1 Politica fiscală olandeză |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de instituire a unei rețineri la sursă |
|
132 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unui decret ministerial de stabilire a cadrului prioritar pentru investițiile în rețelele de energie electrică |
|
Cuantumul tranșei |
1 185 101 166 EUR |
1.3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
|
2 |
C1.1 R1-2 Reforma impozitării energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi de ajustare a elementelor structurale ale taxelor pe energie |
|
|
8 |
C1.1 R4-3 Reforma impozitării vehiculelor |
Etapă |
Publicarea unui program multianual de reducere a taxei pe camioane |
|
|
9 |
C1.1 R5-1 Legislația în domeniul energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a Legii energiei |
|
|
15 |
C1.1 I1-6 Energia eoliană offshore |
Țintă |
Ecosistemul Mării Nordului – Programul ecologic pentru energia eoliană offshore (WOZEP) |
|
|
17 |
C1.1 I1-8 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Acorduri de guvernanță pentru planurile de investiții zonale |
|
|
28 |
C1.1 I4-2 Aviația în tranziție |
Etapă |
Proiectul privind sistemele de propulsie și de stocare ale aeronavelor cu hidrogen |
|
|
36 |
C2.1 I1-2 Delta cuantică NL |
Etapă |
Delta cuantică NL |
|
|
37 |
C2.1 I2-1 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Acordarea burselor |
|
|
43 |
C2.1 I4-1 Logistica infrastructurii digitale |
Țintă |
Infrastructura de date de bază creată |
|
|
54 |
C2.2 I2-4 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Seturi de date disponibile la punctul național de acces la datele privind mobilitatea |
|
|
61 |
C2.3 I1-1 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Punerea în aplicare a acțiunilor de îmbunătățire a securității cibernetice |
|
|
62 |
C2.3 I1-2 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Personalul civil al Ministerului Apărării care lucrează de la distanță prin intermediul unei rețele securizate |
|
|
64 |
C2.3 I1-4 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Personal civil al Ministerului Apărării cu acces la facilități suplimentare de muncă de la distanță |
|
|
77 |
C3.1 I1-2 Deblocarea de noi proiecte de construcții |
Țintă |
Lucrări de construcții (secțiunea 1) |
|
|
88 |
C4.1 R3-2 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Etapă |
Finalizarea și publicarea planurilor de tranziție către noul sistem de pensii |
|
|
92 |
C4.1 R4-3 Combaterea muncii fals independente |
Etapă |
Abolirea moratoriului de punere în aplicare a legii care dereglementează evaluarea raporturilor de muncă |
|
|
96 |
C4.1 I1-4 Țările de Jos continuă să învețe |
Etapă |
Evaluarea independentă a impactului socioeconomic al schemelor de subvenții din cadrul programului „Țările de Jos continuă să învețe” |
|
|
101 |
C4.2 I1-1 Laboratorul național de educație IA |
Țintă |
Proiecte selectate pentru promovarea soluțiilor educaționale digitale |
|
|
108a |
C5.1 I1-1 Capacități suplimentare temporare de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză |
Țintă |
Scheme de subvenții care integrează formarea în sectorul asistenței medicale |
|
|
110 |
C5.1 I1-3 Capacități suplimentare temporare de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză |
Țintă |
Crearea rezervei naționale de asistență medicală |
|
|
123 |
C6.2 R6-1 Politica de combatere a spălării banilor |
Țintă |
Creșterea numărului de echivalente normă întreagă ale unității de informații financiare |
|
|
124 |
C6.2 R6-2 Politica de combatere a spălării banilor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unei legi care introduce o limită pentru plățile în numerar pentru bunuri |
|
|
128 |
C8-I1 Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie |
Țintă |
Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie |
|
|
133 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Țintă |
Adoptarea „Programelor multianuale provinciale pentru infrastructura energetică și climatică 12” din 2.0 |
|
|
Cuantumul tranșei |
550 968 407 EUR |
|||
1.4.A patra tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
13 |
C1.1 I1-4 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Dezvoltarea și punerea în aplicare a îmbunătățirii naturii și a protecției speciilor |
|
14 |
C1.1 I1-5 Energia eoliană offshore |
Țintă |
Ecosistemul Mării Nordului – Proiecte care contribuie la consolidarea și/sau refacerea naturii în zonele Natura 2000 și în zonele protejate înconjurătoare în temeiul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD) |
|
16 |
C1.1 I1-7 Energia eoliană offshore |
Țintă |
Ecosistemul Mării Nordului – Digitalizarea stațiilor de monitorizare din Marea Nordului |
|
18 |
C1.1 I1-9 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Acorduri administrative pentru planurile de investiții zonale |
|
19 |
C1.1 I1-10 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Pachetul privind impulsurile ecologice de la Marea Wadden |
|
20 |
C1.1 I1-11 Energia eoliană offshore |
Etapă |
Racordarea electrică offshore la locurile de debarcare onshore – Compensarea și atenuarea salinizării terenurilor agricole |
|
22 |
C1.1 I2-2 Energia verde a hidrogenului |
Țintă |
Granturi acordate instalațiilor demonstrative pentru hidrogen verde |
|
23 |
C1.1 I2-3 Energia verde a hidrogenului |
Țintă |
Granturi acordate pentru proiecte de cercetare privind hidrogenul verde |
|
27 |
C1.1 I4-1 Aviația în tranziție |
Etapă |
Proiectul „Hidrogen și optimizare” |
|
29 |
C1.1 I4-3 Aviația în tranziție |
Etapă |
Foaie de parcurs tehnologică către o aviație neutră din punct de vedere climatic |
|
33 |
C1.2 I1-4 Programul „Natura” |
Țintă |
Acțiuni care contribuie la monitorizarea și dezvoltarea unei baze de cunoștințe pentru programul „Natură” |
|
38 |
C2.1 I2-2 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Laboratoarele de cercetare în domeniul IA din cadrul ELSA |
|
39 |
C2.1 I2-3 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Granturi plătite pentru proiecte de C & D |
|
40 |
C2.1 I2-4 Comunitățile de învățare în domeniul IA necesare și aplicate |
Țintă |
Comunitățile de învățare în domeniul IA |
|
41 |
C2.1 I3-1 Impulsul educației digitale |
Etapă |
Platforma de accesare a materialelor didactice digitale create și soluția de identitate digitală pentru elevii în uz |
|
42 |
C2.1 I3-2 Impulsul educației digitale |
Țintă |
Înființarea centrelor de predare și învățare |
|
44a |
C2.1 I4-2 Logistica infrastructurii digitale |
Țintă |
Pachetul de lucru privind pregătirea digitală și laboratoarele vii |
|
48 |
C2.2 I1-3 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Țintă |
Numărul de piloni GSM-Rail capabili să funcționeze în cadrul sistemului ERTMS |
|
52 |
C2.2 I2-2 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Servicii prioritare în materie de siguranță |
|
63 |
C2.3 I1-3 Reînnoirea infrastructurii informatice în cadrul Ministerului Apărării |
Etapă |
Modernizarea rețelelor și migrarea către o nouă infrastructură informatică |
|
82 |
C3.2 I1-2 Sistem de subvenții pentru sustenabilitatea bunurilor imobile din sectorul public |
Țintă |
Suma reducerii anuale a emisiilor de CO2 (în Kton) din toate intervențiile aprobate în materie de renovare și eficiență energetică subvenționate în cadrul schemei |
|
83 |
C3.2 I2-1 Subvenție pentru investiții în energie durabilă și economii de energie (ISDE) |
Țintă |
Intervenții subvenționate în domeniul energiei durabile și al economiilor de energie |
|
89 |
C4.1 R3-3 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Etapă |
Finalizarea și publicarea planurilor de punere în aplicare a fondurilor de pensii |
|
89a |
C4.1 R3-3 Reforma celui de al doilea pilon al sistemului de pensii |
Țintă |
Decizii aprobate privind transferul activelor de pensii ale deținătorilor de polițe către noul sistem de pensii |
|
98a |
C4.1 I3-2 Bugetul pentru perfecționare și recalificare destinat șomerilor |
Etapă |
Programe de formare acordate pentru perfecționarea și recalificarea șomerilor |
|
102 |
C4.2 I1-2 Laboratorul național de educație IA |
Țintă |
Produse care au atins un nivel de maturitate tehnologică |
|
109a |
C5.1 I1-2 Capacitate temporară suplimentară de resurse umane pentru îngrijire în perioade de criză |
Țintă |
Numărul de persoane care participă la învățământul profesional și la programul de „formare la locul de muncă” |
|
118 |
C6.1 R1-2 Politica fiscală olandeză |
Etapă |
Scrisoare de monitorizare prin care se evaluează efectele modificărilor politicii fiscale trimisă Parlamentului |
|
Cuantumul tranșei |
661 162 089 EUR |
1.5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
7 |
C1.1 R4-2 Reforma impozitării vehiculelor |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii care introduce o taxă pentru camioane, bazată pe kilometraj |
|
10 |
C1.1 I5 Sistemul de subvenții pentru vehiculele electrice personale (SEPP) |
Țintă |
Sprijin acordat pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule personale electrice |
|
11 |
C1.1 I6 AanZET |
Țintă |
Granturile au confirmat ATFER achiziționarea de camioane cu emisii zero |
|
24 |
C1.1 I3-1 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES |
Țintă |
Megawați-oră (MWh) de energie electrică furnizată de containere energetice interschimbabile |
|
25 |
C1.1 I3-2 Tranziția energetică pe căile navigabile interioare, proiectul ZES |
Țintă |
Numărul de stații de andocare |
|
30 |
C1.2 I1-1 Programul „Natura” |
Țintă |
Acțiuni în zonele Natura 2000 și în jurul acestora pentru conservarea și refacerea naturii |
|
31 |
C1.2 I1-2 Programul „Natura” |
Țintă |
Refacerea naturii de către organizațiile de gestionare a terenurilor |
|
32 |
C1.2 I1-3 Programul „Natura” |
Etapă |
Acțiuni pentru gestionarea naturii apei și a drumurilor |
|
49 |
C2.2 I1-4 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Sisteme logistice adaptate la ERTMS |
|
50 |
C2.2 I1-5 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
Etapă |
Sistemul central de siguranță |
|
51 |
C2.2 I2-1 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Dispozitive inteligente de control al traficului |
|
53 |
C2.2 I2-3 Mobilitate sigură, inteligentă și durabilă |
Țintă |
Infrastructura digitală pentru o mobilitate rezilientă în viitor (DITM) |
|
56 |
C2.2 I3-2 Stații rutiere inteligente (iWKS) |
Țintă |
Numărul final de stații rutiere inteligente suplimentare |
|
60 |
C2.3 R1-3 Gestionarea informațiilor publice (Legea privind guvernarea deschisă) |
Etapă |
Platforma Legii privind guvernarea deschisă |
|
72 |
C3.1 R3-4 Planificare centralizată pentru creșterea ofertei de locuințe |
Etapă |
Intrarea în vigoare a legii de stabilire a acțiunilor suplimentare întreprinse de stat pentru a pune în aplicare acordurile privind construirea sau transformarea locuințelor noi |
|
79 |
C3.1 I1-4 Deblocarea de noi proiecte de construcții |
Țintă |
Lucrări de construcții (secțiunea 2) |
|
80 |
C3.1 I1-5 Deblocarea de noi proiecte de construcții |
Etapă |
Acțiuni de adaptare la schimbările climatice |
|
85 |
C4.1 R2-1 Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă |
Etapă |
Publicarea în Jurnalul Oficial a legii de instituire a unei asigurări obligatorii de invaliditate pentru persoanele care desfășoară activități independente |
|
86 |
C4.1 R2-2 Asigurarea de invaliditate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă |
Etapă |
Scrisoare adresată Parlamentului privind stadiul punerii în aplicare a asigurării obligatorii pentru persoanele cu handicap |
|
91 |
C4.1 R4-2 Combaterea muncii fals independente |
Etapă |
Publicarea în Jurnalul Oficial a unei legi de modificare a definiției raportului de muncă |
|
134 |
C8-R1 Pachetul de reformă a pieței energiei |
Etapă |
Intrarea în vigoare a unui act de modificare a deciziei de mediu (Omgevingsbesluit) |
|
Cuantumul tranșei |
1 711 415 313 EUR |
SECȚIUNEA 3: DISPOZIȚII SUPLIMENTARE
1.Modalități de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență
Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos se efectuează în conformitate cu următoarele modalități:
·Direcția de programe pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) din cadrul Ministerului de Finanțe are responsabilitatea generală („systeemverantwoordelijk”) pentru monitorizarea și punerea în aplicare a planului (PRR) și pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii.
·Direcțiile de politici din ministerele, agențiile și consorțiile relevante asigură raportarea și punerea în aplicare a măsurilor din planul de redresare și reziliență, în timp ce direcțiile de afaceri economice financiare din ministerele de resort (FEZ) supraveghează și monitorizează direcțiile de politici și, în special, supraveghează progresele înregistrate în direcția atingerii jaloanelor și a țintelor.
·Direcția de programe pentru MRR din cadrul Ministerului de Finanțe elaborează orientări generale care definesc modul în care trebuie raportate jaloanele și țintele și care sunt însoțite de dovezi suplimentare. Aceste orientări sunt incluse în regulamentul bugetului public, care este actualizat în fiecare an. Implementarea planului de redresare și reziliență este integrată în ciclul intern de planificare și control al diferitelor ministere implicate în implementarea planului de redresare și reziliență și este inclusă în rapoartele lor anuale. Prin intermediul declarațiilor intermediare (și anume declarațiile de gestiune la nivelul organismelor de punere în aplicare), organismele de punere în aplicare confirmă protecția intereselor financiare ale Uniunii și valabilitatea datelor raportate privind jaloanele și țintele. Aceste declarații intermediare sunt verificate și semnate de direcțiile pentru afaceri economice și financiare (direcțiile FEZ) ale ministerelor implicate în implementarea planului de redresare și reziliență.
·Autoritatea de audit „Auditdienst Rijk”, un serviciu independent din cadrul Ministerului Finanțelor, efectuează audituri periodice ale sistemelor de gestiune și control, inclusiv teste de fond. De asemenea, Comisia pregătește un rezumat al auditurilor efectuate, care este inclus în cererile de plată. Auditurile sistemelor de gestiune și control evaluează dacă măsurile de monitorizare și de punere în aplicare furnizează date complete și fiabile cu privire la indicatorii definiți în planul de redresare și reziliență și dacă sistemul de punere în aplicare asigură faptul că fondurile sunt gestionate în conformitate cu normele și este capabil să prevină, să detecteze și să corecteze frauda, conflictele de interese, corupția și dubla finanțare.
2.Modalități de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente
Pentru a asigura accesul deplin al Comisiei la datele subiacente relevante, Țările de Jos trebuie să dispună de următoarele măsuri:
·Direcția de programe pentru MRR din cadrul Ministerului Finanțelor acționează în calitate de organism de coordonare. Acesta este, de asemenea, responsabil de depunerea cererilor de plată și de întocmirea declarațiilor de gestiune. Toate informațiile referitoare la punerea în aplicare și monitorizarea planului se stochează într-un sistem central de repertorii care este dezvoltat pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență. Organismele de punere în aplicare colectează și stochează toate datele menționate la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241. Informațiile sunt stocate în sistemele informatice departamentale ale diferitelor ministere și sunt partajate cu organismul de coordonare. Sistemul de repertorii centrale care urmează să fie dezvoltat conține informații referitoare la jaloane și ținte și colectează, stochează și asigură accesul la date în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241.
·În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor convenite relevante în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Țările de Jos prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Țările de Jos se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care justifică în mod corespunzător cererea de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopuri de audit și control.