This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52025PC0572
Proposal for a Interinstitutional Agreement between the European Parliament, the Council and the Commission on budgetary discipline, on cooperation in budgetary matters and on sound financial management
Propunere de Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară
Propunere de Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară
COM/2025/572 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 16.7.2025
COM(2025) 572 final
Propunere de
Acord interinstituțional
între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară
Propunere de
ACORD INTERINSTITUȚIONAL
între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ,
denumite în continuare „instituțiile”,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
1.Obiectivul prezentului acord, adoptat în conformitate cu articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) este punerea în aplicare a disciplinei bugetare și îmbunătățirea funcționării procedurii bugetare anuale și a cooperării dintre instituții privind chestiunile bugetare, precum și asigurarea bunei gestiuni financiare.
2.Acordul este obligatoriu pentru instituții pe întreaga perioadă în care este în vigoare. Anexa la prezentul acord face parte integrantă din acesta.
3.Prezentul acord nu modifică competențele bugetare ale instituțiilor, astfel cum sunt prevăzute în tratate, în Regulamentul (UE, Euratom) 20XX/XXX al Consiliului 1 („Regulamentul privind CFM”), în Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului 2 („Regulamentul financiar”) și în Decizia (UE, Euratom) 20XX/XX a Consiliului 3 („Decizia privind resursele proprii”) și nu aduce atingere competențelor parlamentelor naționale în ceea ce privește resursele proprii.
4.Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită acordul tuturor instituțiilor.
5.Prezentul acord cuprinde trei părți:
– Partea I se referă la cooperarea interinstituțională privind cadrul financiar multianual (CFM) și la instrumentele speciale;
– Partea II se referă la cooperarea interinstituțională în chestiuni bugetare;
– Partea III se referă la cooperarea interinstituțională în cursul procedurii bugetare.
6.Prezentul acord intră în vigoare la XX XX XX și înlocuiește Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii 4 .
PARTEA I
Cooperarea interinstituțională privind cadrul financiar multianual (CFM)
A. Dispoziții referitoare la cooperarea interinstituțională pe tot parcursul procedurii care duce la adoptarea cadrului financiar
7.În conformitate cu articolul 312 alineatul (5) din TFUE, instituțiile iau toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea unui nou CFM sau revizuirea acestuia, în conformitate cu procedura legislativă specială menționată la articolul 312 alineatul (2) din TFUE. Printre aceste măsuri se vor număra reuniunile și schimbul de informații periodice între Parlamentul European și Consiliu, la inițiativa Comisiei, întâlnirile dintre președinții instituțiilor, astfel cum se prevede la articolul 324 din TFUE, pentru a promova consultările și apropierea pozițiilor instituțiilor. Atunci când este prezentată o propunere pentru un nou CFM sau de revizuire semnificativă a acestuia, instituțiile vor urmări să stabilească modalități specifice de cooperare și dialog între ele, pe parcursul întregii proceduri care duce la adoptarea CFM.
B. Dispoziții referitoare la instrumentele speciale
Instrumentul de flexibilitate
8.Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate, astfel cum este menționat la articolul 8 din Regulamentul privind CFM, după ce a examinat posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.
Propunerea de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate identifică nevoile care trebuie acoperite și cuantumul. O astfel de propunere poate fi prezentată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.
Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.
Instrumentul de marjă unic
9.Mobilizarea integrală sau parțială a cuantumurilor menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind CFM („marja pentru situații neprevăzute”) este propusă de Comisie după ce a constatat că creditele de angajament sau de plată necesare, după caz, nu pot fi finanțate în alt mod. O astfel de propunere poate fi prezentată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.
Marja pentru situații neprevăzute poate fi mobilizată de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.
PARTEA II
ÎMBUNĂTĂȚIREA COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN CHESTIUNI BUGETARE
A. Procedura de cooperare interinstituțională
Încorporarea dispozițiilor financiare în actele legislative
10.În cazul în care un act legislativ privind programele sau instrumentele multianuale, adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară, conține o dispoziție în care legiuitorul stabilește pachetul financiar indicativ pentru program, această sumă constituie referința principală pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.
Parlamentul European și Consiliul, precum și Comisia, atunci când întocmește proiectul de buget, se angajează să nu se abată cu mai mult de 20 % de la suma respectivă pe întreaga durată a programului sau instrumentului respectiv, cu excepția cazului în care apar circumstanțe noi justificate în mod corespunzător, inclusiv în legătură cu prioritățile de politică ale Uniunii, ținând cont de rezultatele obținute în urma implementării programelor și instrumentelor respective.
Prezentul punct nu se aplică creditelor prealocate pentru fiecare stat membru în temeiul Regulamentului [(UE) XXXX/XX] [Fondul pentru parteneriate naționale și regionale].
Programarea financiară
11.Pentru a furniza previziuni precise și fiabile cu privire la implicațiile bugetare ale actelor de bază în sensul articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul financiar și ale propunerilor legislative în curs, Comisia atașează la proiectul de buget o programare financiară indicativă completă pentru rubricile 2 și 3 din CFM. Programarea respectivă, structurată pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, ar trebui să identifice:
(a)actele de bază, făcându-se distincție între programele multianuale, actele legislative care stabilesc sau încredințează sarcini agențiilor descentralizate și acțiunile anuale:
(1)în cazul programelor multianuale, Comisia ar trebui să indice procedura prin care au fost adoptate, durata programelor, pachetul financiar indicativ total și partea alocată pentru cheltuieli administrative;
(2)în cazul actelor legislative care stabilesc sau încredințează noi sarcini agențiilor descentralizate, Comisia ar trebui să indice temeiul juridic în baza căruia au fost adoptate și să furnizeze estimări multianuale;
(3)în cazul acțiunilor anuale (referitoare la proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare) și al acțiunilor finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei, aceasta ar trebui să furnizeze estimări multianuale;
(b)propunerile legislative în curs ale Comisiei, cu cele mai recente actualizări privind impactul bugetar potențial al acestora, inclusiv, atunci când este necesar, necesitatea aferentă de reprogramare în caz de adoptare.
Programarea financiară indicativă trebuie să indice în mod transparent rezervele nealocate și rezervele-tampon („cushions”) din programele multianuale.
Comisia ar trebui să ia în considerare modalitățile de corelare a programării financiare cu programarea sa legislativă, pentru a furniza previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia ar trebui să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea comunicată în momentul prezentării proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul în special cu privire la:
(a)toate noile acte legislative adoptate și toate propunerile în curs de adoptare prezentate, dar neincluse în programarea comunicată la momentul stabilirii proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului (cu sumele corespunzătoare);
(b)actele legislative prevăzute în programul de lucru legislativ anual al Comisiei, indicându-se dacă acțiunile sunt susceptibile să aibă un impact financiar.
Comisia ar trebui să indice, ori de câte ori este necesar, reprogramarea generată de noile propuneri legislative.
Programarea financiară indicativă trebuie actualizată după adoptarea bugetului pentru a include rezultatele procedurii bugetare și orice altă decizie relevantă.
B. Agențiile descentralizate și școlile europene
12.Înaintea prezentării unei propuneri de creare a unei noi agenții descentralizate și după ce a analizat atribuirea sarcinilor avute în vedere unei instituții, agenții sau organism existent, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a impactului solidă, completă și obiectivă, ținând seama, printre altele, de masa critică a personalului și a competențelor necesare, de aspectele legate de raportul costuri-beneficii, de coerență, de subsidiaritate și proporționalitate, de impactul asupra activităților de la nivelul Uniunii, precum și de implicațiile bugetare pentru rubrica de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative care reglementează înființarea agenției descentralizate respective, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea agenției descentralizate propuse.
Se aplică următoarele etape procedurale:
—în primul rând, Comisia prezintă în mod sistematic orice propunere de înființare a unei noi agenții descentralizate în cadrul primului trilog bugetar de după adoptarea propunerii sale, prezintă fișa financiară care însoțește propunerea legislativă de creare a agenției descentralizate și descrie consecințele acesteia pentru perioada rămasă din programarea financiară;
—în al doilea rând, în cursul procesului legislativ, Comisia asistă legiuitorul în evaluarea consecințelor financiare ale modificărilor propuse. Consecințele financiare respective ar trebui luate în considerare în etapele relevante ale procedurii legislative aplicabile;
—în al treilea rând, înainte de încheierea procesului legislativ, Comisia prezintă o fișă financiară actualizată, care ține seama de eventualele amendamente efectuate de legiuitor. Fișa financiară finală respectivă este discutată înainte de a se ajunge la un acord final și este aprobată în mod oficial de legiuitor; Aceasta este, de asemenea, inclusă pe ordinea de zi a unui trilog bugetar ulterior (în cazuri urgente, în formă simplificată), în vederea obținerii unui acord cu privire la finanțare;
—în al patrulea rând, acordul la care s-a ajuns, ținând seama de evaluarea bugetară a Comisiei cu privire la conținutul procesului legislativ, trebuie confirmat printr-o declarație comună. Declarația comună respectivă este supusă aprobării Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu propriile regulamente de procedură.
Aceeași procedură ar trebui aplicată oricărei modificări a unui act legislativ referitor la o agenție descentralizată care ar avea un impact asupra resurselor agenției în cauză.
În cazul în care sarcinile unei agenții descentralizate sunt modificate substanțial prin intermediul unui act legislativ care nu cuprinde o modificare a actului legislativ de înființare inițială a agenției în cauză, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul prin intermediul unei fișe financiare revizuite, astfel încât să permită Parlamentului European și Consiliului să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea agenției.
13.Dispozițiile relevante din abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate, semnată la 19 iulie 2012, ar trebui luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii bugetare.
14.Atunci când Consiliul guvernatorilor școlilor europene are în vedere crearea unei noi școli europene, se aplică, mutatis mutandis, o procedură similară în ceea ce privește implicațiile bugetare ale acesteia asupra bugetului Uniunii.
C. Procedura de control bugetar pentru un act al Consiliului în temeiul articolului 122 din TFUE care poate avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii
15.Atunci când Comisia prezintă o propunere de adoptare a unui act al Consiliului în temeiul articolului 122 din TFUE care poate avea implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii, se pot aplica următoarele aranjamente pentru o procedură de control bugetar între Parlamentul European și Consiliu, cu sprijinul activ al Comisiei.
16.Comisia va însoți orice propunere de act al Consiliului în temeiul articolului 122 din TFUE de o evaluare a implicațiilor bugetare ale actului legislativ propus și va indica dacă actul în cauză poate avea, în opinia sa, implicații apreciabile asupra bugetului Uniunii. Pe această bază, Parlamentul European și Consiliul pot solicita inițierea procedurii.
Procedura se va desfășura în cadrul unui comitet mixt format din reprezentanți ai Parlamentului European și ai Consiliului la nivel adecvat. Comisia va participa la lucrările comitetului mixt.
Fără a aduce atingere competențelor pe care le are Consiliul în temeiul articolului 122 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul vor purta un dialog constructiv pentru a ajunge la o înțelegere comună a implicațiilor bugetare ale actului legislativ avut în vedere, ținând seama în mod corespunzător de caracterul urgent al chestiunii în cauză.
Procedura ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de cel mult două luni, cu excepția cazului în care actul în cauză trebuie adoptat înainte de o dată anume sau, în cazul în care caracterul urgent al chestiunii în cauză impune acest lucru, într-un termen mai scurt stabilit de Consiliu.
PARTEA III
COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN CADRUL PROCEDURII BUGETARE ANUALE
17.Instituțiile iau măsuri pentru a facilita procedura bugetară anuală.
Instituțiile cooperează cu bună-credință pe întreaga durată a procedurii, pentru a-și apropia pozițiile. Instituțiile cooperează pe parcursul tuturor etapelor procedurii, prin intermediul contactelor interinstituționale corespunzătoare, pentru a monitoriza progresul lucrărilor și a analiza gradul de convergență.
Instituțiile se asigură că există, în măsura posibilului, o coordonare a calendarelor lor de lucru care să permită derularea procedurilor într-un mod coerent și convergent, ducând la adoptarea finală a bugetului general al Uniunii.
Trilogurile bugetare pot avea loc în toate etapele procedurii și la diferite niveluri de reprezentare, în funcție de natura discuțiilor preconizate. Fiecare instituție, în conformitate cu regulamentul său de procedură, își desemnează participanții la fiecare reuniune, își stabilește mandatul de negociere și informează în timp util celelalte instituții cu privire la aspectele practice ale reuniunilor.
Detaliile cooperării interinstituționale pe parcursul procedurii bugetare sunt prevăzute în anexă.
18.În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile trebuie să asigure, în măsura posibilului, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului anual, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM.
A. Execuția bugetară, plăți și reste à liquider (RAL)
19.Având în vedere necesitatea asigurării unei progresii ordonate a creditelor de plată totale în raport cu creditele de angajament pentru a se evita orice transfer anormal de angajamente restante (RAL), instituțiile convin să monitorizeze îndeaproape previziunile de plăți și nivelul RAL pentru a reduce riscul de obstrucționare a implementării programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la sfârșitul CFM.
În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în exercițiul financiar curent și în exercițiile financiare viitoare. Evaluarea respectivă ia forma unor reuniuni interinstituționale specifice la nivelul corespunzător, înaintea cărora Comisia furnizează, după caz, o situație detaliată a efectuării plăților, a cererilor de plată primite și a previziunilor revizuite, inclusiv a previziunilor pe termen lung, după caz, precum și informații relevante privind datoriile contingente.
B. Cheltuielile legate de acordurile din domeniul pescuitului
20.Cheltuielile legate de acordurile din domeniul pescuitului sunt supuse următoarelor reguli specifice.
Comisia se angajează să informeze periodic Parlamentul European cu privire la pregătirea, desfășurarea și încheierea negocierilor legate de acordurile din domeniul pescuitului, inclusiv cu privire la implicațiile bugetare ale acestora.
În cursul procedurii legislative privind acordurile din domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura desfășurarea tuturor procedurilor cât mai repede posibil.
Sumele prevăzute în buget pentru noile acorduri din domeniul pescuitului sau pentru reînnoirea acordurilor din domeniul pescuitului care se preconizează că vor intra în vigoare sau că vor începe să se aplice cu titlu provizoriu până la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar în cauză sunt incluse în linia bugetară operațională principală.
Sumele prevăzute în buget pentru noile acorduri din domeniul pescuitului sau pentru reînnoirea acordurilor din domeniul pescuitului care intră în vigoare sau care încep să se aplice cu titlu provizoriu după data de 1 ianuarie a exercițiului financiar aferent sunt înscrise în rezervă.
În cazul în care creditele aferente acordurilor din domeniul pescuitului (inclusiv rezerva) se dovedesc insuficiente, Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului informațiile necesare privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este necesar și după caz, Comisia propune măsuri adecvate.
În fiecare trimestru, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare din domeniul pescuitului și previziuni financiare pentru restul anului.
21.Fără a aduce atingere procedurii relevante care reglementează negocierea acordurilor din domeniul pescuitului, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea corespunzătoare a acordurilor din domeniul pescuitului.
C. Finanțarea politicii externe și de securitate comune (PESC)
22.Cuantumul total al cheltuielilor operaționale aferente PESC este înscris în întregime într-un singur capitol bugetar, denumit PESC. Cuantumul respectiv acoperă nevoile reale previzibile, evaluate în cadrul elaborării proiectului de buget, pe baza previziunilor realizate anual de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”). Este permisă o marjă rezonabilă care să acopere acțiunile neprevăzute. Nu pot fi înscrise fonduri într-o rezervă.
23.În ceea ce privește cheltuielile PESC înscrise în bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolul 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile depun eforturi pentru a ajunge în fiecare an, în cadrul Comitetului de conciliere, astfel cum este menționat la articolul 314 alineatul (5) din TFUE, și pe baza proiectului de buget elaborat de Comisie, la un acord privind cuantumul cheltuielilor operaționale și privind distribuirea acestui cuantum între articolele din capitolul bugetar PESC. În lipsa unui acord, Parlamentul European și Consiliul înscriu în buget suma prevăzută în bugetul anterior sau suma propusă în proiectul de buget, dacă aceasta este mai mică.
Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC este distribuit între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum se indică în al treilea paragraf. Fiecare articol vizează acțiunile deja adoptate, acțiunile prevăzute, dar care nu sunt încă adoptate, precum și cuantumurile pentru acțiuni viitoare — dar neprevăzute — care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.
În cadrul capitolului bugetar PESC, articolele la care trebuie înscrise acțiunile PESC ar putea fi următoarele:
- misiunile civile din cadrul politicii de securitate și apărare comune, inclusiv misiunile unice majore, astfel cum se menționează la articolul 52 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul financiar;
- alte acțiuni civile din cadrul PESC;
- măsurile de urgență și de pregătire pentru aceste misiuni;
- neproliferarea și dezarmarea;
- reprezentanții speciali ai Uniunii Europene.
Întrucât Comisia are, în temeiul Regulamentului financiar, autoritatea de a transfera în mod autonom credite între articolele din capitolul bugetar PESC, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea rapidă în aplicare a acțiunilor PESC este, prin urmare, asigurată. În cazul în care suma înscrisă în capitolul bugetar PESC este insuficientă în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul caută de urgență o soluție, la propunerea Comisiei.
24.În fiecare an, Înaltul Reprezentant consultă Parlamentul European cu privire la un document prospectiv, care este transmis până la data de 15 iunie a anului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului general al Uniunii, o evaluare a măsurilor lansate în anul n-1 și o evaluare a coordonării și a complementarității PESC cu celelalte instrumente financiare externe ale Uniunii. În plus, Înaltul Reprezentant informează periodic Parlamentul European prin organizarea, de cel puțin trei ori pe an, a unor reuniuni comune de consultare, în cadrul dialogului politic periodic privind PESC, asupra cărora urmează să se convină, cel târziu, la data de 30 noiembrie a fiecărui an. Participarea la reuniunile respective este stabilită de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliu, ținându-se seama de obiectivul și de natura informațiilor transmise în cadrul reuniunilor respective.
Comisia este invitată să participe la reuniunile respective.
Atunci când Consiliul adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Înaltul Reprezentant trimite Parlamentului European imediat și, în orice caz, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la adoptarea deciziei, o estimare a costurilor avute în vedere (o „fișă financiară”), în special a costurilor privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, facilitățile de transport, cerințele de formare profesională și dispozițiile în materie de securitate.
Trimestrial, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a acțiunilor PESC și la previziunile financiare pentru perioada rămasă până la sfârșitul exercițiului financiar.
Încheiat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu, Pentru Comisie,
Președinta Președintele Președinta
ANEXĂ
COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN CURSUL PROCEDURII BUGETARE ANUALE
Partea A. Calendarul procedurii bugetare
1.Instituțiile convin în fiecare an asupra unui calendar pragmatic, în timp util înainte de începerea procedurii bugetare, pe baza practicii curente.
Partea B. Prioritățile procedurii bugetare
2.În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog bugetar pentru a discuta prioritățile de finanțare ale exercițiului financiar următor. Discuțiile vor ține seama de prioritățile de politică ale Uniunii identificate de instituții în documentele relevante și vor urmări să stea la baza procedurii bugetare și să analizeze modul în care pot fi reflectate cel mai bine prioritățile în următorul buget.
3.În cadrul trilogului se vor discuta, de asemenea, orice chestiuni care decurg din execuția bugetului pentru exercițiul financiar în curs, pe baza informațiilor furnizate de Comisie în conformitate cu punctul 19 din prezentul acord.
Partea C. Întocmirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor
4.Instituțiile, cu excepția Comisiei, sunt invitate să își adopte situația estimărilor veniturilor și cheltuielilor înainte de sfârșitul lunii martie.
5.În fiecare an, Comisia prezintă un proiect de buget care indică nevoile reale de finanțare ale Uniunii, în conformitate cu prioritățile de politică ale Uniunii și ținând seama în mod corespunzător de programarea financiară menționată la punctul 11 din prezentul acord.
6.Parlamentul European și Consiliul se angajează să țină seama de evaluarea posibilităților de execuție a bugetului efectuată de Comisie în proiectele sale, precum și în legătură cu execuția bugetului curent.
7.În scopul unei bune gestiuni financiare și dat fiind efectul pe care modificările majore ale titlurilor și ale capitolelor nomenclatorului bugetar îl au asupra responsabilităților departamentelor Comisiei în materie de raportare privind gestiunea, Parlamentul European și Consiliul se angajează să discute cu Comisia în cadrul procedurii de conciliere orice modificare majoră.
8.Instituțiile evită, pe cât posibil, înscrierea în buget a unor elemente care implică valori nesemnificative ale cheltuielilor privind operațiunile.
9.În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, în perioada de conciliere. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante atât la nivel formal, cât și informal, precum și să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, în funcție de necesități, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul prompt și egal la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.
10.Până la convocarea Comitetului de conciliere, Comisia poate, dacă este necesar, să transmită scrisori rectificative la proiectul de buget, în conformitate cu articolul 314 alineatul (2) din TFUE, inclusiv o scrisoare rectificativă prin care să se actualizeze, în special, estimările privind agricultura. Comisia transmite spre examinare Parlamentului European și Consiliului informații privind actualizările, de îndată ce acestea sunt disponibile. Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului toate motivele justificate corespunzător solicitate de acestea.
Partea D. Procedura bugetară înainte de procedura de conciliere
11.Pentru a le permite instituțiilor să facă un schimb de opinii cu privire la proiectul de buget, se convoacă un trilog bugetar în timp util înainte de lectura de către Consiliu.
12.Pentru a-i permite Comisiei să evalueze în timp util caracterul executabil al modificărilor avute în vedere de Parlamentul European și de Consiliu, prin care se creează noi acțiuni pregătitoare sau proiecte-pilot sau se prelungesc cele existente, Parlamentul European și Consiliul informează Comisia cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o primă discuție să poată avea loc deja în cadrul acestui trilog bugetar.
13.Se poate convoca un trilog bugetar înainte de votul în plen al Parlamentului European.
Partea E. Procedura de conciliere
14.În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente la poziția Consiliului, președintele Consiliului ia act, în cursul aceleiași ședințe plenare, de diferențele dintre pozițiile celor două instituții și își dă acordul ca președintele Parlamentului European să convoace de îndată Comitetul de conciliere. Scrisoarea prin care este convocat Comitetul de conciliere se trimite cel târziu în prima zi lucrătoare a săptămânii de după încheierea perioadei de sesiune parlamentară în care a avut loc votul în plen, iar perioada de conciliere începe în ziua următoare. Perioada de 21 de zile se calculează în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului 5 .
15.În cazul în care nu poate accepta toate amendamentele adoptate de Parlamentul European, Consiliul ar trebui să își confirme poziția printr-o scrisoare, trimisă înaintea primei reuniuni prevăzute în perioada de conciliere. În acest caz, Comitetul de conciliere procedează conform condițiilor stabilite la punctele următoare din prezenta anexă.
16.Președinția Comitetului de conciliere este exercitată în comun de reprezentanți ai Parlamentului European și ai Consiliului. Reuniunile Comitetului de conciliere sunt prezidate de copreședintele instituției care găzduiește reuniunea. Fiecare instituție își desemnează, în conformitate cu propriul regulament de procedură, participanții la fiecare reuniune și își definește mandatul pentru negocieri. Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate în cadrul Comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.
17.În conformitate cu articolul 314 alineatul (5) al doilea paragraf din TFUE, Comisia participă la lucrările Comitetului de conciliere și întreprinde toate acțiunile necesare pentru apropierea pozițiilor Parlamentului European și ale Consiliului.
18.Pe parcursul procedurii de conciliere au loc triloguri bugetare, la diferite niveluri de reprezentare, în vederea soluționării problemelor restante și a pregătirii terenului pentru obținerea unui acord în cadrul Comitetului de conciliere.
19.Reuniunile Comitetului de conciliere și trilogurile bugetare au loc alternativ la sediul Parlamentului European și al Consiliului, în vederea împărțirii în mod egal a resurselor, inclusiv a serviciilor de interpretare.
20.Datele reuniunilor Comitetului de conciliere și ale trilogurilor bugetare sunt stabilite în prealabil de comun acord de către instituții.
21.Un set comun de documente („documentele de lucru”) care compară diferitele etape ale procedurii bugetare este pus la dispoziția Comitetului de conciliere( 6 ). Aceste documente includ cifrele „linie cu linie”, totalurile pentru fiecare rubrică a CFM și un document consolidat cu cifre și observații pentru toate liniile bugetare considerate ca fiind „deschise” din punct de vedere tehnic. Fără a aduce atingere deciziei finale a Comitetului de conciliere, toate liniile bugetare considerate ca fiind închise din punct de vedere tehnic sunt enumerate într-un document specific( 7 ). Aceste documente sunt clasificate în funcție de nomenclatorul bugetar.
Se anexează și alte documente la documentele de lucru destinate Comitetului de conciliere, inclusiv o scrisoare privind caracterul executabil, elaborată de Comisie, referitoare la poziția Consiliului și amendamentele Parlamentului European și orice scrisoare sau scrisori din partea altor instituții privind poziția Consiliului sau amendamentele Parlamentului European.
22.În vederea ajungerii la un acord până la sfârșitul perioadei de conciliere, trilogurile bugetare:
(a)definesc sfera negocierilor privind aspectele bugetare care urmează să fie abordate;
(b)aprobă lista liniilor bugetare considerate închise din punct de vedere tehnic, sub rezerva acordului final privind întregul buget aferent exercițiului financiar;
(c)examinează aspectele menționate la litera (a) în vederea ajungerii la eventuale acorduri care urmează să fie supuse aprobării de către Comitetul de conciliere;
(d)abordează chestiuni tematice, inclusiv pe rubrici ale CFM.
Pe parcursul fiecărui trilog sau imediat după acesta, se stabilesc în comun concluzii provizorii și, concomitent, se convine asupra ordinii de zi a viitoarei reuniuni. Concluziile respective sunt înregistrate de instituția ce găzduiește trilogul și sunt considerate aprobate cu titlu provizoriu după 24 de ore, fără a aduce atingere deciziei finale a Comitetului de conciliere.
23.Concluziile trilogurilor bugetare și un document pentru o eventuală aprobare sunt disponibile în cadrul reuniunilor Comitetului de conciliere, împreună cu liniile bugetare asupra cărora s-a ajuns la un acord provizoriu în cursul trilogurilor.
24.Proiectul comun prevăzut la articolul 314 alineatul (5) din TFUE este elaborat de Secretariatele Parlamentului European și Consiliului, cu sprijinul Comisiei. Acesta constă într-o scrisoare de transmitere adresată de președinții celor două delegații președinților Parlamentului European și Consiliului, ce conține data la care s-a obținut acordul în Comitetul de conciliere, precum și anexe care includ:
(a)sumele aferente fiecărei linii pentru toate posturile bugetare și sumele sintetice pe rubrici ale CFM;
(b)un document consolidat cuprinzând sumele și textul final pentru toate liniile care au fost modificate în cadrul procedurii de conciliere;
(c)lista liniilor care nu au fost modificate în raport cu propunerea care conține proiectul de buget sau poziția Consiliului cu privire la acesta;
(d)Comitetul de conciliere poate aproba, de asemenea, concluziile și eventualele declarații comune referitoare la buget.
25.Proiectul comun este tradus în limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii (de către serviciile Parlamentului European) și este înaintat Parlamentului European și Consiliului spre aprobare într-un termen de 14 zile de la data acordului privind proiectul comun în temeiul punctului 24 din prezenta anexă.
Bugetul face obiectul unei finalizări juridico-lingvistice după adoptarea proiectului comun prin integrarea anexelor la proiectul comun cu liniile bugetare care nu au fost modificate pe parcursul procedurii de conciliere.
26.Instituția care găzduiește reuniunea (trilog bugetar sau conciliere) furnizează servicii de interpretare cu un regim lingvistic integral aplicabil reuniunilor Comitetului de conciliere și un regim lingvistic ad-hoc pentru triloguri.
Instituția care găzduiește reuniunea asigură serviciile de copiere și de distribuire a documentelor de ședință.
Serviciile instituțiilor cooperează pentru a transcrie rezultatele negocierilor în vederea finalizării proiectului comun.
Partea F. Bugete rectificative
Principii generale
27.Ținând seama de faptul că bugetele rectificative sunt adesea consacrate unor chestiuni specifice și uneori urgente, instituțiile convin asupra următoarelor principii pentru a asigura o cooperare interinstituțională adecvată în vederea derulării rapide și în bune condiții a procesului decizional privind bugetele rectificative, evitând, în același timp, pe cât posibil, necesitatea convocării unei reuniuni de conciliere cu privire la bugetele rectificative.
28.În măsura posibilului, instituțiile depun eforturi pentru a limita numărul bugetelor rectificative.
Calendar
29.Comisia informează în prealabil Parlamentul European și Consiliul cu privire la datele posibile la care pot fi adoptate proiectele de bugete rectificative, fără a aduce atingere datei finale de adoptare.
30.În conformitate cu propriile regulamente de procedură, Parlamentul European și Consiliul depun eforturi pentru examinarea proiectului de buget rectificativ propus de Comisie la scurt timp după adoptarea acestuia de către Comisie.
31.Pentru a accelera procedura, Parlamentul European și Consiliul asigură, în măsura posibilului, coordonarea calendarelor lor de lucru în vederea facilitării desfășurării coerente și convergente a procedurilor. Prin urmare, acestea încearcă să stabilească, în cel mai scurt timp, un calendar indicativ al diverselor etape care conduc la adoptarea finală a bugetului rectificativ.
Parlamentul European și Consiliul țin seama de caracterul relativ urgent al bugetului rectificativ și de necesitatea de a-l aproba în timp util pentru a putea produce efecte în cursul exercițiului financiar vizat.
Cooperarea pe parcursul lecturilor
32.Instituțiile cooperează cu bună-credință pe parcursul procedurii pentru a permite, în măsura posibilului, adoptarea bugetelor rectificative într-un stadiu incipient al procedurii.
Dacă este cazul și atunci când există posibile divergențe, Parlamentul European sau Consiliul, înainte de a-și adopta poziția finală privind bugetul rectificativ, sau Comisia în orice moment, poate propune convocarea unui trilog specific pentru a discuta divergențele și pentru a încerca să ajungă la un compromis.
33.Toate proiectele de bugete rectificative propuse de Comisie care nu au fost încă aprobate definitiv sunt introduse sistematic pe ordinea de zi a trilogurilor bugetare planificate în cadrul procedurii bugetare anuale. Comisia prezintă proiectele de bugete rectificative, iar Parlamentul European și Consiliul își fac cunoscute pozițiile, în măsura posibilului, înainte de trilogul bugetar.
34.În cazul în care se ajunge la un compromis în cursul unui trilog bugetar, Parlamentul European și Consiliul se angajează să țină cont de rezultatele trilogului bugetar atunci când deliberează cu privire la bugetul rectificativ în conformitate cu tratatele și cu regulamentele lor de procedură.
Cooperarea după lecturi
35.În cazul în care Parlamentul European aprobă fără amendamente poziția Consiliului, bugetul rectificativ este adoptat în conformitate cu tratatele.
36.În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente cu majoritatea membrilor săi, se aplică articolul 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE. Cu toate acestea, înainte de reuniunea Comitetului de conciliere, se convoacă un trilog bugetar:
(a)în cazul în care se ajunge la un acord în cursul trilogului bugetar și cu condiția ca Parlamentul European și Consiliul să fie de acord cu rezultatele trilogului bugetar, concilierea se încheie printr-un schimb de scrisori, fără o reuniune a Comitetului de conciliere;
(b)în cazul în care nu se ajunge la un acord în cadrul trilogului bugetar, Comitetul de conciliere se reunește și își organizează lucrările în funcție de circumstanțe, în scopul de a finaliza, în măsura posibilului, procesul decizional înainte de expirarea termenului de 21 de zile stabilit la articolul 314 alineatul (5) din TFUE. Comitetul de conciliere își poate încheia lucrările printr-un schimb de scrisori.