COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 1.4.2025

COM(2025) 164 final

2025/0085(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Evaluarea intermediară a politicii de coeziune le oferă statelor membre ocazia de a redirecționa resursele alocate perioadei 2021-2027 către investiții în capabilități de apărare, în competitivitatea, pregătirea și autonomia strategică a UE, precum și în alte priorități emergente, cum ar fi obiectivele Pactului pentru o industrie curată, prezentând Comisiei modificări ale programelor corespunzătoare. Pentru consolidarea acestor dimensiuni este nevoie de persoane cu competențe adecvate. În contextul demografic actual, deficitele tot mai mari de competențe și de forță de muncă reprezintă un obstacol major în calea creșterii și ajustării economice. Investițiile în dezvoltarea competențelor și în mobilitatea forței de muncă reprezintă o prioritate absolută.

Cadrul pentru investițiile în oameni ale politicii de coeziune, prevăzut în Regulamentul privind Fondul social european Plus (FSE+), nu este aliniat suficient la aceste noi priorități. Provocările excepționale cu care se confruntă Uniunea necesită o mai multă concentrare, flexibilitate și consolidarea stimulentelor. Ajustările propuse vor contribui la orientarea reprogramării către prioritățile emergente și vor sprijini accelerarea punerii în aplicare. Propunerea de față prezintă ajustările Regulamentului FSE+ în vederea atingerii acestor obiective.

Alinierea investițiilor politicii de coeziune la noile priorități

În ultimii ani, dinamica geopolitică a fost marcată de incertitudini profunde, care necesită o reevaluare fundamentală a autonomiei strategice a UE. Aceste schimbări au loc în paralel cu tranziția verde, tehnologică și socială, care remodelează rapid lumea din jurul nostru. Provocările generate de aceste transformări simultane au fost analizate amănunțit în raportul privind „Viitorul competitivității europene”, publicat în septembrie 2024. Raportul subliniază necesitatea urgentă de a elimina decalajul în materie de inovare, de a corela eforturile de decarbonizare cu competitivitatea economică și de a reduce dependențele externe prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare și prin investiții în sectoarele critice.

Ca răspuns, au fost deja lansate mai multe inițiative majore menite să consolideze reziliența economică și autonomia strategică a UE. Printre acestea se numără „platforma Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), care urmărește să consolideze poziția de lider tehnologic a Europei, planul „REPowerEU”, conceput să reducă dependența de sursele externe de energie, să accelereze tranziția verde și să finalizeze intervențiile aflate deja în curs prin intermediul programelor politicii de coeziune, precum și „Mecanismul de redresare și reziliență” (MRR), având rolul de a sprijini schimbările structurale din statele membre și din regiuni și de a spori reziliența acestora.

Ca principal instrument de investiții al UE în contextul cadrului financiar multianual (CFM), politica de coeziune joacă un rol esențial în sprijinirea acestor priorități. Ea facilitează investiții specifice care contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, abordând în același timp provocările emergente, și contribuie la transformarea economică a Europei, inclusiv prin inovare, consolidând competitivitatea. Cu toate acestea, cadrul normativ care reglementează fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 a fost elaborat, negociat și adoptat înainte de seria de evenimente geopolitice și economice majore care au remodelat ulterior unele dintre prioritățile politice strategice ale UE.

În mod similar, acordurile de parteneriat și programele naționale și regionale din cadrul politicii de coeziune au fost elaborate și aprobate în același interval de timp, reflectând așadar prioritățile stabilite la momentul respectiv. Dată fiind evoluția contextului global și regional, evaluarea intermediară din 2025 reprezintă o oportunitate esențială de a evalua punerea acestora în aplicare și eficacitatea contribuției lor la evoluția priorităților. Această evaluare va contribui la stabilirea măsurii în care programele politicii de coeziune pot oferi un răspuns direct și rapid realităților politice, economice și sociale aflate în rapidă schimbare.

În același timp, a devenit evident că punerea în aplicare timpurie a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 s-a confruntat cu provocări care au îngreunat absorbția rapidă și plata promptă a fondurilor, ceea ce a condus la întârzieri în implementarea lor, comparativ cu perioadele de programare anterioare. Aceste întârzieri survin într-un moment în care investițiile puternice și accelerate sunt esențiale pentru a sprijini reziliența și competitivitatea economică.

În acest context, Comisia propune modificări specifice ale Regulamentului (UE) 2021/1057. Aceste modificări vizează adaptarea priorităților de investiții la evoluția contextului economic, societal, de mediu și geopolitic, introducând în același timp o mai mare flexibilitate și stimulente menite să faciliteze și să încurajeze mobilizarea rapidă a resurselor atât de necesare. Prin optimizarea cadrului politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, UE se poate asigura că mecanismele sale de investiții își păstrează flexibilitatea și capacitatea de reacție, făcând posibil un răspuns mai eficace la provocările actuale și viitoare.

Pentru ca statele membre să utilizeze în mod eficace posibilitățile prevăzute în prezenta propunere, se propune să li se permită să își prezinte din nou propunerea de evaluare intermediară în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a prezentei propuneri de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1057. Eventualele modificări ale programelor care ar urma să fie efectuate în conformitate cu noile priorități și flexibilități nu aduc atingere aplicării niciuneia dintre măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/2092 și nici conformității programelor relevante cu prioritățile prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/1060. În acest context, Comisia va monitoriza îndeaproape conformitatea programelor cu cerințele legislației relevante a UE.

Competitivitatea Europei se întemeiază pe cetățenii săi. Capitalul nostru uman este esențial pentru prosperitatea UE, pentru reziliența sa economică datorită căreia se obține o creștere a productivității și pentru promovarea coeziunii. Forța de muncă a UE trebuie să aibă competențele necesare pentru a sprijini atât creșterea industriei de apărare, consolidând pregătirea și securitatea Europei, cât și tranziția spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon – inclusiv competențe în domeniul tehnologiilor curate, al digitalizării și al antreprenoriatului. Pactul pentru o industrie curată 1 prezintă acțiuni concrete de transformare a decarbonizării într-un motor de creștere pentru industriile europene.

Confruntată cu o instabilitate geopolitică fără precedent, Uniunea Europeană trebuie să ia acum decizii cruciale pentru a-și asigura securitatea. Pentru a-și garanta propria apărare cu efect de descurajare și propria securitate, Europa trebuie să fie pregătită să intre într-o nouă eră prin creșterea semnificativă a sprijinului acordat pentru dezvoltarea capabilităților de apărare și pentru competitivitatea industriei de apărare a UE. În urma acestui efort, Uniunea va fi în măsură să abordeze urgența pe termen scurt a sprijinirii Ucrainei, asigurând în același timp stabilitatea continentului pe termen lung.

Comisia a propus Consiliului European un plan de răspuns imediat – Planul de reînarmare a Europei (Planul „ReArm Europe”) – în valoare de 800 de miliarde EUR, prin activarea tuturor pârghiilor financiare disponibile pentru a sprijini rapid și semnificativ investițiile în capacitățile de apărare ale Europei. Între aceste pârghii, bugetul Uniunii poate contribui și mai mult la acest efort colectiv prin intermediul unui nou instrument dedicat apărării și prin consolidarea Programului privind industria europeană de apărare (EDIP).

Pentru a completa aceste instrumente și a oferi o motivație suplimentară statelor membre în vederea sprijinirii directe a investițiilor în domeniul apărării, este esențial ca fondurile politicii de coeziune să poată fi mobilizate rapid. Aceste investiții vor consolida reziliența și competitivitatea UE, promovând în același timp creșterea și dezvoltarea regională. De asemenea, ele vor reprezenta o soluție la dubla provocare cu care se confruntă regiunile Uniunii care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina: consolidarea securității și, în același timp, revitalizarea economiilor lor.

Regiunile frontaliere estice

Având în vedere provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere estice de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” destinate regiunilor NUTS 2 care au frontiere cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina ar trebui să beneficieze de posibilitatea unei prefinanțări unice de 9,5 % din alocarea programului în 2026 și a unei finanțări de 100 % din partea Uniunii.

Mai multă flexibilitate și simplificare pentru accelerarea investițiilor

La jumătatea perioadei de programare 2021-2027, plățile solicitate Comisiei de către statele membre înregistrează un nivel scăzut, ca urmare a unei combinații de factori: adoptarea tardivă a reglementărilor referitoare la politică; necesitatea de a face față crizelor succesive, de la pandemia de COVID-19 la războiul împotriva Ucrainei și la criza energetică; presiunea de a închide perioada de programare anterioară și prioritatea acordată implementării instrumentelor NGEU, având în vedere termenul mai scurt de punere în aplicare a acestora. La rândul lor, toate acestea au limitat capacitățile administrative ale autorităților statelor membre de a concepe și realiza investiții cu celeritate. În pofida accelerării rapide înregistrate în ultimul an, când selecția proiectelor a depășit cu puțin 40 % din alocări, aplicarea politicii de coeziune ar trebui să prindă avânt cât mai curând într-un context în care Uniunea se confruntă cu o serie de noi provocări, care necesită răspunsuri rapide. Prin urmare, Comisia propune un set de măsuri menite să sporească și mai mult flexibilitatea și simplificarea utilizării sprijinului acordat în cadrul politicii de coeziune pentru accelerarea investițiilor:

–Pentru a evita ca punerea în aplicare a programelor să fie întârziată din cauza constrângerilor bugetare naționale și pentru a extinde capacitatea financiară a statelor membre de a aborda provocările nou apărute, Comisia propune ca în 2026 să se acorde o prefinanțare unică de 4,5 % din FSE+ tuturor programelor care reorientează cel puțin 15 % din resursele lor către noile priorități și către STEP în contextul procesului de evaluare intermediară.

–Se propune ca procentul prefinanțării să fie majorat la 9,5 % în 2026 pentru programele care vizează una sau mai multe regiuni NUTS 2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, ca recunoaștere a provocărilor specifice cu care s-au confruntat aceste regiuni de la începutul agresiunii Rusiei în Ucraina până în prezent.

–Pentru a evita ca riscul de întârzieri și, în consecință, de pierdere a fondurilor să reducă disponibilitatea de a efectua modificări ale programelor și pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a operațiunilor vizate, Comisia propune prelungirea cu încă un an a termenului de utilizare a resurselor FSE+ și amânarea cu încă un an a datei finale de eligibilitate. Se propune ca această flexibilitate, odată aprobată, să fie pusă la dispoziție numai pentru programele care au propus modificări menite să ducă la reorientarea a cel puțin 15 % din resurse către noile priorități și către STEP în contextul exercițiului de evaluare intermediară.

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (în cazul directivelor)

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

2025/0085 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 164, 175, 177 și 322,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 3 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 4 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Având în vedere evenimentele geopolitice și economice majore care au dus la redefinirea unora dintre prioritățile politice strategice ale Uniunii, este necesar să se prevadă posibilitatea statelor membre de a aborda aceste provocări strategice și de a-și reorienta resursele către prioritățile nou apărute.

(2)Cartea albă privind viitorul apărării europene 2030 5 pregătește terenul pentru o veritabilă uniune europeană a apărării, inclusiv sugerând statelor membre să investească masiv în apărare și în industria de apărare. În această privință, Comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 privind o uniune a competențelor 6 („Comunicarea privind uniunea competențelor”) prezintă acțiuni menite să elimine lacunele în materie de competențe și lipsa de personal calificat din Uniune, inclusiv prin intermediul inițiativei „Pactul pentru competențe” menționate în comunicarea respectivă și al parteneriatelor sale la scară largă, cum ar fi cel privind ecosistemul de apărare. Prin urmare, este oportun să se includă stimulente pentru FSE+ instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului 7 cu scopul de a se facilita dezvoltarea competențelor în industria de apărare.

(3)Posibilitatea de a sprijini prin FSE+ adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a antreprenorilor și a întreprinderilor există deja. În conformitate cu măsurile de decarbonizare propuse în Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” din 26 februarie 2025 8 și pentru a facilita și mai mult ajustarea industrială asociată decarbonizării proceselor de producție și a produselor, în contextul obiectivului de a oferi oportunități de perfecționare și recalificare periodică a persoanelor pe tot parcursul vieții, astfel cum se prevede în Comunicarea privind uniunea competențelor, inclusiv prin intermediul Garanției de competențe nou propuse, FSE+ trebuie să faciliteze calificarea, păstrarea locurilor de muncă și crearea de locuri de muncă pe toată durata procesului de decarbonizare, oferind flexibilități pentru punerea în aplicare.

(4)Este deja posibilă sprijinirea prin FSE+ a investițiilor care contribuie la obiectivele „platformei Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului 9 cu scopul de a consolida poziția de lider tehnologic a Uniunii. Pentru a stimula în continuare investițiile din FSE+ în aceste domenii critice, este necesar să se extindă posibilitatea ca statele membre să primească o prefinanțare mai mare pentru modificările conexe ale programelor.

(5)Pentru a le oferi statelor membre posibilitatea de a efectua o reprogramare semnificativă și de a-și orienta resursele înspre prioritățile strategice ale Uniunii prevăzute în considerentele 2, 3 și 4, fără a cauza întârzieri suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare, este oportun să se prevadă flexibilități suplimentare. Evaluarea intermediară trebuie să servească drept oportunitate de abordare a provocărilor strategice emergente și a noilor priorități; prin urmare, este necesar ca statele membre să beneficieze de mai mult timp pentru a finaliza evaluarea rezultatului evaluării intermediare și pentru a prezenta modificările aferente ale programelor.

(6)Pentru a accelera punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, a atenua presiunea asupra bugetelor naționale și a injecta lichiditățile necesare realizării investițiilor esențiale, trebuie plătită o prefinanțare unică suplimentară din FSE+ pentru aceste programe. Din cauza impactului negativ al agresiunii Rusiei în Ucraina, procentul prefinanțării trebuie majorat și mai mult pentru anumite programe care vizează una sau mai multe regiuni NUTS 2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina. Pentru a stimula reorientarea programelor către prioritățile esențiale în contextul evaluării intermediare, prefinanțarea suplimentară trebuie să fie disponibilă numai în cazul în care se atinge un anumit prag pentru realocarea resurselor financiare către anumite priorități vitale.

(7)În plus, pentru a se ține seama de timpul necesar pentru reorientarea investițiilor și pentru a se permite o utilizare optimă a resurselor disponibile, termenele stabilite pentru eligibilitatea cheltuielilor și normele privind dezangajarea trebuie ajustate în cazul programelor care efectuează o realocare a resurselor către prioritățile strategice.

(8)De asemenea, trebuie să se poată aplica o rată maximă de cofinanțare de până la 100 % pentru prioritățile programelor destinate uneia sau mai multor regiuni NUTS2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, având în vedere impactul negativ pe care agresiunea rusă îl are asupra acestor regiuni.

(9)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume abordarea provocărilor strategice, reorientarea investițiilor către noile priorități critice și simplificarea și accelerarea punerii în aplicare a politicilor, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, însă pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(10)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2021/1057 trebuie să fie modificat în consecință.

(11)[Având în vedere necesitatea urgentă de a permite investiții esențiale în competențele din industria de apărare, precum și în adaptarea la schimbare legată de decarbonizare în contextul provocărilor geopolitice strategice presante, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2021/1057 se modifică după cum urmează:

(1)Se introduce următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Dispoziții specifice legate de execuția componentei FSE+ cu gestiune partajată

(1)În 2026, Comisia va plăti 4,5 % din valoarea totală a sprijinului acordat prin FSE+ prevăzută în decizia de aprobare a modificării programului, ca prefinanțare unică suplimentară. Procentul prefinanțării unice în 2026 se va majora la 9,5 % în cazul programelor care vizează una sau mai multe regiuni NUTS 2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, cu condiția ca programul să nu acopere întregul teritoriu al statului membru. În cazul în care, într-un stat membru, regiunile NUTS 2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina sunt incluse doar în programe care acoperă întregul teritoriu al statului membru respectiv, prefinanțarea majorată prevăzută la prezentul alineat se aplică programelor respective.

Prefinanțarea suplimentară menționată la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică numai în cazul în care au fost aprobate realocări de cel puțin 15 % din resursele financiare ale programului către una sau mai multe priorități specifice stabilite în conformitate cu articolele 12a, 12c și 12d, cu condiția ca cererea de modificare a programului să fie transmisă până la 31 decembrie 2025.

Prefinanțarea datorată statului membru ca urmare a modificărilor aduse programului în vederea realocării către prioritățile menționate la al doilea paragraf de la prezentul alineat este considerată ca fiind plăți efectuate în 2025 în scopul calculării sumelor care urmează să fie dezangajate în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) 2021/1060, cu condiția ca cererea de modificare a programului să fi fost transmisă în 2025.

(2)Prin derogare de la articolul 63 alineatul (2) și de la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, termenul pentru eligibilitatea cheltuielilor, pentru rambursarea costurilor și pentru dezangajare este 31 decembrie 2030. Derogarea respectivă se aplică numai în cazul în care au fost aprobate modificările programului prin care se realocă cel puțin 15 % din resursele financiare ale programului către una sau mai multe priorități specifice stabilite în conformitate cu articolele 12a, 12c și 12d din prezentul regulament în contextul evaluării intermediare.

(3)Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile din cadrul programelor care vizează una sau mai multe regiuni NUTS2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina este de 100 %. Rata de cofinanțare mai ridicată nu se aplică programelor care acoperă întregul teritoriu al statului membru în cauză, cu excepția cazului în care regiunile respective sunt incluse numai în programe care acoperă întregul teritoriu al statului membru respectiv. Derogarea se aplică numai în cazul în care au fost aprobate realocările a cel puțin 15 % din resursele financiare ale programului către una sau mai multe priorități specifice stabilite în conformitate cu articolele 12a, 12c și 12d din prezentul regulament în contextul evaluării intermediare, cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată până la 31 decembrie 2025.

(4)Pe lângă evaluarea pentru fiecare program cu privire la rezultatul evaluării intermediare care trebuie prezentată în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre pot prezenta din nou o evaluare complementară, precum și cereri conexe de modificare a programului, ținând seama de posibilitatea de a realoca resurse unor priorități specifice în conformitate cu articolele 12a, 12c și 12d în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) XXXX/XXXX [prezentul regulament]. Se aplică termenele prevăzute la articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060.”.

(2)La articolul 12a alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În plus față de prefinanțarea pentru program prevăzută la articolul 90 alineatul (1) și alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în cazul în care Comisia aprobă o modificare a unui program care include una sau mai multe priorități dedicate operațiunilor sprijinite de FSE+ care contribuie la obiectivele platformei STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795, acesta acordă o prefinanțare excepțională de 30 % pe baza alocării pentru prioritățile respective, cu condiția ca modificarea programului să fie prezentată Comisiei până la 31 decembrie 2025. Prefinanțarea excepțională respectivă se plătește în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului.”.

(3)Se introduc următoarele articole 12c și 12d:

„Articolul 12c

Sprijin pentru industria de apărare

(1)Statele membre pot decide să programeze sprijin pentru dezvoltarea competențelor în industria de apărare în cadrul unor priorități specifice. Aceste priorități specifice pot sprijini oricare dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(l).

(2)Resursele alocate priorității specifice menționate la alineatul (1) nu se iau în considerare atunci când se asigură conformitatea cu cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament.

(3)În plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, Comisia plătește 30 % din alocare pentru prioritățile specifice menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanțare unică excepțională.

Prefinanțarea excepțională respectivă se plătește în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(4)În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu odată cu ultimul exercițiu contabil.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FSE+ și se include în conturile pentru ultimul exercițiu contabil.

În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.

În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie să fie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează a fi dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.

(5)Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile specifice menționate la alineatul (1) de la prezentul articol este de 100 %.

Articolul 12d

Sprijin pentru adaptarea legată de decarbonizare

(1)Statele membre pot decide să programeze sprijin pentru calificare, perfecționare și recalificare în vederea adaptării la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor, contribuind la decarbonizarea capacităților de producție în cadrul priorităților specifice. Aceste priorități specifice pot sprijini oricare dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(l).

(2)În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, statul membru prezintă o cerere de modificare în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060. În cazul în care un stat membru are deja programe care includ una sau mai multe priorități care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, statul membru transmite Comisiei o cerere pentru ca aceasta să considere prioritățile în cauză drept priorități specifice în sensul alineatului (1) de la prezentul articol.

(3)În plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, Comisia plătește 30 % din alocare pentru prioritățile specifice menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanțare unică excepțională.

   Prefinanțarea excepțională respectivă se plătește în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.

(4)În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu odată cu ultimul exercițiu contabil.

   În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FSE+ și se include în conturile pentru ultimul exercițiu contabil.

   În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.

   În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie să fie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează a fi dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.

(5)Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile specifice menționate la alineatul (1) de la prezentul articol este de 100 %.”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în [ziua] următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ ȘI DIGITALĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI3

1.1.Titlul propunerii/inițiativei3

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)3

1.3.Obiectiv(e)3

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)3

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)3

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate3

1.3.4.Indicatori de performanță3

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei4

1.5.Motivele propunerii/inițiativei4

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei4

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.4

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare4

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare5

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor5

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar6

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)6

2.MĂSURI DE GESTIUNE8

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare8

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control8

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse8

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor8

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)8

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor9

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI10

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)10

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor12

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale12

3.2.1.1.Credite din bugetul votat12

3.2.1.2.Credite din venituri alocate externe17

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale22

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative24

3.2.3.1. Credite din bugetul votat24

3.2.3.2.Credite din venituri alocate externe24

3.2.3.3.Total credite24

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat25

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat25

3.2.4.2.Finanțare din venituri alocate externe26

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane26

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală28

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual28

3.2.7.Contribuțiile terților28

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor29

4.Dimensiunile digitale29

4.1.Cerințe cu relevanță digitală30

4.2.Date30

4.3.Soluții digitale31

4.4.Evaluarea interoperabilității31

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale32

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectiv(e)

1.3.1.Obiectiv(e) general(e)

1.3.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.3.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.3.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.4.Obiectul propunerii/inițiativei 

 o acțiune nouă 

X o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 10  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentei secțiuni, „valoarea adăugată a intervenției UE” este valoarea ce rezultă din acțiunea UE care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata propunerii/inițiativei și a impactului său financiar

X durată limitată

–    impactul financiar din 2026 până în 2029 pentru creditele de plată. Niciun impact asupra creditelor de angajament.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 11  

– 

Gestiune partajată cu statele membre

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea metodei (metodelor) de execuție bugetară, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos

3.2.1.1.Credite din bugetul votat

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale (nu se completează pentru agențiile descentralizate)

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos

3.2.3.1. Credite din bugetul votat

Având în vedere situația globală tensionată în cadrul rubricii 7, atât în ceea ce privește personalul, cât și nivelul creditelor, necesarul de resurse umane va fi asigurat de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului sau al altor servicii ale Comisiei.

3.2.4.Necesarul de resurse umane estimat 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

–Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos

3.2.4.1.Finanțare din bugetul votat

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI) 19

3.2.4.3.Necesarul total de resurse umane

Personalul necesar pentru punerea în aplicare a propunerii (în ENI):

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate de:

3.2.5.Prezentare generală a impactului estimat asupra investițiilor legate de tehnologia digitală

Ar putea fi necesară adaptarea SFC2021 Front-Office pentru a gestiona adăugarea de informații sectoriale de pe teren. Estimările efortului de adaptare a soluției digitale se situează între 20 și 40 de zile-om Totuși, nu se solicită niciun buget pentru implementarea modificării: aceasta va fi suportată din bugetul SFC2021 Front-Office pentru 2025, care acoperă costurile mentenanței evolutive.

3.2.6.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

–    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

–    necesită revizuirea CFM

3.2.7.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

–nu prevede cofinanțare din partea terților

–    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor 

–Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

4.Dimensiunile digitale

4.1.Cerințe cu relevanță digitală

4.2.Date

4.3.Soluții digitale

4.4.Evaluarea interoperabilității

4.5.Măsuri de sprijinire a implementării digitale

(1)    COM(2025) 85 final.

(2)    https://pact-for-skills.ec.europa.eu/about/industrial-ecosystems-and-partnerships/aerospace-and-defence_en.

(3)    JO C , , p. .

(4)    JO C , , p. .

(5)    Cartea albă comună privind viitorul apărării europene 2030, JOIN(2025) 120 final, 19.3.2025.

(6)    COM(2025) 90 final.

(7)    Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1057/oj ).

(8)    COM(2025) 85 final.

(9)    Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a platformei Tehnologii strategice pentru Europa (STEP) și de modificare a Directivei 2003/87/CE și a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și (UE) 2021/241 (JO L, 2024/795, 29.2.2024, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2024/795/o j).

(10)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(11)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(12)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(13)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(14)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(15)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(16)    Pentru determinarea creditelor necesare, ar trebui utilizate cifrele anuale privind costurile medii disponibile pe pagina web BUDGpedia.

(17)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(18)    Conform descrierii din secțiunea 1.3.2. „Obiectiv(e) specific(e)”.

(19)    Vă rugăm să precizați după tabel câți ENI din numărul indicat sunt deja alocați gestionării acțiunii și/sau pot fi redistribuiți în cadrul direcției generale pe care o reprezentați și ce nevoi nete aveți.

(20)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.