1.

reamintește că pregătirea și capacitatea UE de a face față provocărilor secolului 21 în numele cetățenilor săi depinde în mare măsură de capacitatea ei de a menține și promova dezbateri democratice sănătoase, asigurând în același timp reziliența și integritatea alegerilor și a proceselor sale democratice; subliniază că acestea nu pot fi considerate de la sine înțelese și trebuie întărite și protejate printr-un cadru politic coerent; este convins că această activitate este departe de a fi încheiată și că trebuie intensificate eforturile politice pentru a stimula participarea la alegeri și pentru ca Uniunea să devină mai puțin birocratică, mai democratică și mai eficace în procesul său decizional;

2.

salută prezența relativ ridicată la vot la a zecea ediție a alegerilor pentru Parlament European, care, cu o rată totală de participare de 50,74 %, a înregistrat o ușoară creștere în comparație cu alegerile din 2019; este convins că aceste cifre reflectă un angajament public mai puternic față de proiectul european și importanța tot mai mare a Parlamentului și impactul său asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor; este, cu toate acestea, preocupat de ratele de participare extrem de diferite între statele membre; își reafirmă determinarea de a intensifica eforturile politice pentru a elimina acest decalaj și a crește rata de participare la vot în rândul tuturor grupurilor în întreaga UE;

3.

salută eforturile depuse de instituțiile europene și de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune pentru a spori vizibilitatea la nivel continental a candidaților la alegerile europene, inclusiv printr-o serie de dezbateri paneuropene de nivel înalt, reunind candidați cap de listă din diferite familii politice, precum și prin dezbateri de mobilizare a electoratului, care au sensibilizat tinerii europeni; salută efectul pozitiv al propriei sale strategii de comunicare instituțională, care a urmărit să sensibilizeze opinia publică cu privire la alegeri, evidențiind importanța acestora prin sloganul „Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine”; consideră că cooperarea dintre instituții și cu autoritățile electorale ale statelor membre în vederea creșterii prezenței la vot s-a îmbunătățit și se angajează să intensifice eforturile de coordonare în acest domeniu; solicită investiții suplimentare substanțiale pentru a extinde raza de acțiune a acestor campanii și emisiuni la alegerile din 2029; subliniază rolul important și pozitiv al birourilor de legătură ale Parlamentului European în alegerile europene;

4.

evidențiază că crearea unui „demos” european și a unui spațiu democratic comun necesită în primul rând o schimbare culturală susținută de strategii pe termen lung și resurse adecvate pentru a întări conștiința apartenenței la spațiul și cetățenia europene, în strânsă cooperare cu societatea civilă și cu părțile interesate din cadrul societății; regretă faptul că campaniile desfășurate în statele membre pentru alegerile europene sunt prea des abordate dintr-o perspectivă politică pur națională, chiar și atunci când aceste campanii tratează chestiuni europene comune; invită partidele politice naționale și candidații la alegerile europene, precum și mass-media națională să informeze adecvat și corect cetățenii despre guvernanța la nivelul UE, inclusiv despre partidele politice europene și grupurile politice din Parlamentul European la care sunt afiliate partidele naționale; încurajează partidele naționale să intensifice cooperarea cu omologii lor europeni în această privință și să le îmbunătățească vizibilitatea; se angajează să creeze un mediu de reglementare favorabil în acest sens;

5.

subliniază că trebuie să se facă mai mult pentru a crește participarea grupurilor subreprezentate la alegerile europene; este preocupat de scăderea prezenței la vot în rândul tinerilor și se angajează să intensifice eforturile politice pentru a spori raza de acțiune a campaniei electorale ca să includă acest segment demografic esențial; constată că implicarea tinerilor în viitorul UE este esențială; încurajează statele membre să adopte cadre de politică specifice care să abordeze modalitățile de a participa la vot, cât și de a candida, inclusiv prin campanii de informare specifice, precum și metode alternative de vot, cum ar fi votul prin corespondență și votul prin procură; recunoaște că în continuare sunt necesare progrese către un proces electoral mai incluziv, pentru ca fiecare cetățean să aibă șanse egale de a participa la procesul democratic; constată că doar câțiva deputați în Parlamentul European aparțin minorităților naționale și etnice care sunt recunoscute oficial ca minorități în statele membre, în conformitate cu cadrele constituționale sau juridice ale acestora și cu instrumentele relevante ale Consiliului Europei; subliniază că lupta împotriva rasismului, a discriminării și a excluziunii este o datorie care decurge din valorile fundamentale ale UE și din Carta drepturilor fundamentale a UE; invită statele membre și partidele politice naționale să adopte măsuri proactive și proporționale pentru a promova incluziunea și reprezentarea efectivă a acestor minorități, inclusiv a comunităților rome, la alegerile europene, respectându-se deplin ordinea constituțională națională;

6.

reliefează că este posibil ca alegerile pentru Parlament să nu fi fost corecte în Ungaria; subliniază, în acest context, că raportul final al misiunii de observare a alegerilor pentru alegerile parlamentare (14) și referendumul din Ungaria din 3 aprilie 2022 al Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a constatat „absența unor condiții de concurență echitabile”; subliniază că guvernului Ungariei îi revine responsabilitatea de a restabili conformitatea cu legislația UE și cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE și își exprimă regretul profund cu privire la faptul că lipsa unor măsuri decisive din partea UE a contribuit la degradarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, transformând țara într-un regim hibrid de autocrație electorală, conform indicatorilor relevanți; este îngrijorat de diversele solicitări ale Parchetului Central de Investigații din Ungaria de a ridica imunitatea deputaților în Parlamentul European;

7.

își reiterează opinia susținută de mult timp potrivit căreia sunt necesare reforme și ajustări suplimentare ale cadrului electoral al UE pentru ca alegerile europene să devină mai democratice, reziliente, incluzive și cu adevărat europene; atrage atenția asupra diverselor inițiative normative pendinte în acest sens reamintește și își reiterează apelul adresat Consiliului Uniunii Europene și Consiliului European de a colabora în mod constructiv cu Parlamentul pentru a găsi soluții politice care să funcționeze în interesul cetățenilor europeni;

8.

este convins că cadrul de reglementare pentru alegerile europene trebuie revizuit și modernizat pentru a crește influența electorală a cetățenilor și a reduce fragmentarea reglementărilor în cele 27 de state membre, inclusiv prin stabilirea unei zile unice de votare și egalizarea vârstei de vot; reamintește că se preconizează că Decizia (UE, Euratom) 2018/994 a Consiliului va aduce măsuri pozitive semnificative în acest sens, la fel ca o serie de propuneri din propunerea pendinte din 3 mai 2022 privind o nouă lege electorală; își reiterează apelul adresat Consiliului de a colabora constructiv cu Parlamentul pentru a facilita o aprobare rapidă; reamintește că 26 dintre cele 27 de state membre au ratificat deja revizuirea din 2018 și se angajează să evalueze cu spirit critic motivele pentru care punerea sa în aplicare a fost întârziată în diferite state membre;

9.

regretă că noile norme propuse privind dreptul „cetățenilor mobili” de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlament nu au fost adoptate de Consiliu la timp pentru alegerile din 2024; scoate în evidență că exercitarea deplină a drepturilor electorale conferite de tratate „cetățenilor mobili” la alegerile pentru Parlament este încă îngreunată de obstacole nejustificate în calea participării democratice, cum ar fi lipsa de informare despre condițiile și normele aplicabile; recunoaște că proiectul pendinte de directivă a Consiliului ar aborda unele dintre aceste bariere; regretă însă că Consiliul, deși respectă în mod formal articolul 22 alineatul (2) din TFUE, nu a luat în considerare în mod real substanța avizului Parlamentului; își reiterează în special propunerile de a permite înscrierea pe listele electorale a alegătorilor de îndată ce aceștia își înregistrează locul de reședință și de a impune autorităților locale obligații lingvistice și de informare mai stricte, precum și de a facilita exercitarea dreptului de vot de către grupurile de alegători subreprezentate și de a îmbunătăți campaniile de sensibilizare desfășurate de statele membre, cu implicarea activă a societății civile; invită statele membre să se asigure că cetățenii lor care locuiesc în străinătate pot participa la alegerile europene, inclusiv prin consolidarea serviciilor consulare și prin facilitarea votului prin corespondență; subliniază că este important ca toate statele membre să asigure accesul neîngrădit la secțiile de votare al vârstnicilor și al persoanelor cu dizabilități;

10.

sprijină cu fermitate eforturile partidelor politice de a face progrese în aplicarea procesului candidatului cap de listă (Spitzenkandidaten) pentru a stabili o legătură între alegeri, componența Parlamentului și numirea Președintelui Comisiei, astfel încât numirea executivului UE să devină mai transparentă pentru cetățeni; subliniază că acest proces a permis cetățenilor să influențeze efectiv numirea Președintelui Comisiei, marcând un important pas înainte, cu un rol direct pentru cetățeni; felicită partidele politice europene pentru că și-au desemnat candidații cu mult timp înainte de alegeri; ia act de faptul că, de data această, procesul a fost relativ încununat de succes, deoarece Președinta Comisiei, deși nu a fost aleasă în mod direct prin vot, era candidata cap de listă a grupului politic care a obținut cel mai mare număr de voturi; scoate în evidență că alegerea Președintelui Comisiei prin alegerile europene ar crește responsabilitatea și legitimitatea democratică a acestuia; cu toate acestea, este convins că mai mulți factori-cheie ai succesului – cum ar fi dezvoltarea și consolidarea continuă a sferei democratice europene – lipsesc încă, ceea ce împiedică realizarea deplină a potențialului acestui proces politic informal și nereglementat;

11.

subliniază rolul important al partidelor politice europene de a contribui la dezbaterea privind chestiunile de politică publică europeană și la formarea conștiinței politice europene; consideră că aceste partide pot oferi o contrapondere foarte necesară la răspândirea dezinformării și a informării greșite în perioada premergătoare alegerilor; salută acordul politic la care s-a ajuns privind reformarea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, care acoperă lacunele rămase, aduce claritate juridică, contribuie la creșterea libertății partidelor politice europene și le permite să își asume rolul care le este conferit prin tratate, inclusiv prin creșterea vizibilității lor în statele membre în timpul campaniei electorale și în promovarea candidaților cap de listă;

12.

invită statele membre să pună în aplicare o interdicție privind donațiile străine, inclusiv contribuțiile sau prestațiile în natură și în numerar, precum și o limitare a donațiilor către partidele politice și candidați; consideră că actorii politici cărora li s-a oferit și/sau care au acceptat o contribuție financiară sau în natură din partea unui actor străin trebuie să aibă obligația de a o raporta autorităților competente, iar aceste informații ar trebui raportate la rândul lor la nivelul UE pentru a permite monitorizarea la nivelul UE;

13.

subliniază necesitatea de a consolida rolul și vizibilitatea fundațiilor politice europene în sfera democratică europeană; reamintește că aceste fundații joacă un rol esențial în dezvoltarea dezbaterii politice, a cercetării politice și a educației civice la nivel transfrontalier, contribuind astfel la formarea unei opinii publice cu adevărat europene; solicită să se pună la dispoziția acestora instrumente și resurse adecvate pentru a le permite să sprijine partidele politice europene în eforturile lor de a implica cetățenii, de a promova valorile europene și de a participa în mod semnificativ la viitoarele campanii electorale; reamintește că viitorul raport al Comisiei privind aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (în curs de reformare) ar trebui să acorde o atenție deosebită normelor care reglementează finanțarea fundațiilor politice europene și ar trebui să propună modificări ale regulamentului, dacă este necesar;

14.

subliniază că trebuie depuse eforturi instituționale suplimentare pentru a întări influența alegătorilor europeni asupra guvernanței UE; subliniază, în acest sens, procedura pendinte de modificare a tratatului, care a fost declanșată în urma Conferinței privind viitorul Europei; evidențiază propunerea sa ca Consiliul și Parlamentul să-și inverseze rolurile în numirea și confirmarea Președintelui Comisiei pentru a reflecta mai exact rezultatele alegerilor europene; pune în lumină totodată propunerea sa de a acorda Parlamentului dreptul de inițiativă legislativă, a cărei punere în aplicare ar crea o legătură directă între voturile exprimate de cetățeni pentru reprezentanții parlamentari și rezultatele politicilor la nivelul UE; subliniază, de asemenea, propunerea sa de a moderniza dreptul de anchetă al Parlamentului pentru a consolida controlul democratic asupra executivului UE; invită Consiliul European să respecte tratatele și să supună la vot convocarea convenției fără întârzieri nejustificate pentru a discuta aceste propuneri;

15.

subliniază importanța consolidării legăturii dintre problemele locale, regionale, naționale și europene; salută, în acest sens, implicarea activă și pozitivă a liderilor locali și regionali în subiectele și dezbaterile europene, în special în perioada preelectorală, inclusiv prin activitatea Comitetului Regiunilor, a rețelelor și campaniilor acestuia;

16.

reamintește că lupta împotriva retoricii antidemocrate este cea mai eficientă când este dusă la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, prin implicarea activă a liderilor locali și regionali; în acest sens, în special în regiunile care se confruntă cu stagnarea economică, unde disparitățile pe termen lung intensifică sprijinul pentru partidele eurosceptice, subliniază rolul pozitiv al politicii de coeziune a UE, care trebuie să acorde prioritate nevoilor regionale esențiale, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă;

17.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul tot mai mare de amenințări interne și externe care erodează structura democrației europene; condamnă faptul că unii candidați, inclusiv cei din partidele aflate la guvernare în state membre, au folosit în mod deschis în campania lor narațiuni despre UE false și sprijinite de forțe străine, alimentând sentimentul anti-UE;

18.

își reafirmă îngrijorarea profundă și de lungă durată față de tendința persistentă de ingerințe străine răuvoitoare în procesele democratice europene, inclusiv dezinformarea; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că guvernele unor state membre contribuie în mod activ la diseminarea dezinformării; condamnă în mod deosebit campaniile online de dezinformare sponsorizate de actori statali și nestatali ruși și din țări din afara UE, menite să polarizeze și să semene neîncredere în rândul electoratului european; ia act de faptul că ingerințele străine au loc înainte de alegeri și culminează în perioada preelectorală; denunță faptul că mai mulți membri ai Parlamentului European au colaborat de bună voie cu platforma mass-media „Vocea Europei”, care face obiectul unei anchete penale, deoarece promovează narațiunile Kremlinului despre războiul de agresiune din Ucraina;

19.

își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a-și intensifica eforturile de combatere a ingerințelor străine și a dezinformării printr-o strategie pe mai multe niveluri, coordonată și transsectorială, sprijinită prin resurse financiare adecvate, pentru a dota UE și statele sale membre cu capacități de previziune, politici de reziliență și instrumente de descurajare adecvate; în acest sens, invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să întărească și mai mult răspunsul strategic al Uniunii la dezinformare și la acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine și reliefează numeroasele eforturi politice ale UE întreprinse în ultimii ani, inclusiv Regulamentul privind serviciile digitale, codul de bune practici consolidat privind dezinformarea și inițiativele din cadrul Planului de acțiune pentru democrație; recunoaște cu îngrijorare că platformele online exercită o influență disproporționată asupra discursului public; ia act cu îngrijorare de rapoartele privind deciziile motivate politic ale anumitor platforme care pot amenința libertatea de exprimare și pluralismul democratic;

20.

subliniază importanța unui mediu mediatic echilibrat și liber în statele membre ca pilon esențial al democrației europene, în special în ciclurile electorale; recunoaște că, deși UE este un lider mondial în domeniul libertății mass-mediei și anul 2024 a fost marcat de adoptarea Regulamentului european privind libertatea mass-mediei și de intrarea în vigoare a Directivei privind combaterea acțiunilor abuzive în justiție împotriva participării publice (15), presiunea internă și externă tot mai mare asupra peisajului mediatic al UE impune continuarea consolidării libertății mass-mediei în UE, inclusiv în perioada premergătoare alegerilor europene; reamintește că, în 2024, în anumite state membre s-a înregistrat o creștere a atacurilor asupra jurnaliștilor;

21.

condamnă în termenii cei mai fermi toate formele de violență politică; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la o serie de incidente care au avut loc în perioada premergătoare alegerilor din 2024; încurajează Comisia și statele membre să acorde prioritate prevenirii violenței politice prin consolidarea legislației, a cadrelor și a politicilor care protejează politicienii, candidații politici, activiștii, jurnaliștii și cetățenii împotriva violenței și hărțuirii în perioada electorală; subliniază importanța unei abordări cuprinzătoare care să includă prevenirea, protecția și educația pentru a reduce incidența violenței politice, în special prin promovarea conștientizării pericolelor asociate violenței politice și prin favorizarea unei culturi a toleranței și respectului pentru opiniile politice diferite; subliniază că frauda electorală nu începe în ziua alegerilor, ci odată cu subminarea statului de drept, a principiilor democratice, a libertății presei, a libertății de exprimare și cu răspândirea dezinformării și a propagandei străine; constată cu îngrijorare că problemele sistemice pot influența gradul în care alegeri libere și corecte au loc consecvent în toate statele membre;

22.

este profund îngrijorat de ascensiunea și succesul electoral la alegerile din 2024 al partidelor antisistem și al celor care se declară în mod deschis anti-UE; subliniază că această schimbare duce la radicalizarea discursului politic și la polarizarea și mai mare a Parlamentului, fapt ce oferă totodată o platformă mai largă pentru diseminarea dezinformării și a propagandei străine; condamnă orice formă de retorică politică ce promovează discursurile de incitare la ură, discriminarea, xenofobia sau violența și îndeamnă toți actorii politici să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe fapte, care să respecte valorile democratice, drepturile omului și statul de drept; se angajează să continue reforma și să îmbunătățească funcționarea Uniunii pentru a răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor; invită toți actorii relevanți să comunice într-un mod mai proactiv cu privire la contribuția pozitivă a UE, prin intermediul politicilor sale, la viața de zi cu zi și la securitatea tuturor cetățenilor europeni;

23.

se angajează să efectueze o evaluare a acestor cadre prin intermediul Comisiei sale speciale privind scutul european pentru democrație, al cărei mandat, conferit de plen, include abordarea interferențelor în procesele și politicile democratice și punerea în aplicare a măsurilor menite să asigure corectitudinea și integritatea alegerilor, precum și promovarea politicilor care contribuie la procesele democratice ale UE; scoate în evidență că, prin urmare, comisia servește drept instrument esențial de prevenire a ingerințelor răuvoitoare prin identificarea eventualelor lacune, deficiențe sau suprapuneri care ar putea fi exploatate; invită în paralel Comisia să asigure respectarea pe deplin și fără întârzieri nejustificate a acestor cadre de reglementare, în special în cazul platformelor care continuă să sfideze în mod deschis autoritățile de reglementare ale UE;

24.

recunoaște importanța securității cibernetice și a infrastructurii cibernetice pentru protejarea integrității alegerilor europene; avertizează cu privire la riscurile potențiale ale operațiunilor de influență bazate pe IA;

25.

evidențiază că rezultatele alegerilor naționale influențează, de asemenea, indirect componența instituțiilor europene, de exemplu prin numirea comisarilor desemnați sau prin participarea majorităților politice naționale în exercițiu la reuniunile Consiliului; în acest context, subliniază importanța caracterului democratic al alegerilor generale în fiecare stat membru;

26.

concluzionează că democrația europeană poate înflori numai atât timp cât procesele democratice și electorale europene sunt consolidate și apărate; în acest sens, subliniază importanța promovării de alegeri libere și corecte, protejând în același timp integritatea acestora împotriva amenințărilor interne și externe la adresa democrației UE; constată cu îngrijorare că răspândirea dezinformării și influența unor platforme de comunicare socială rămân necontrolate; subliniază că este extrem de important să se asigure respectarea întregului cadru juridic în vigoare pentru a proteja integritatea întregului proces electoral;

°

° °

27.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.