Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52025IP0171

P10_TA(2025)0171 – Acordul de parteneriat și cooperare consolidat UE-Republica Kârgâză – Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 9 septembrie 2025 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte (10724/22 – C10-0057/2024 – 2022/0184M(NLE))

JO C, C/2026/1491, 9.4.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1491/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1491/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2026/1491

9.4.2026

P10_TA(2025)0171

Acordul de parteneriat și cooperare consolidat UE-Republica Kârgâză

Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 9 septembrie 2025 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte (10724/22 – C10-0057/2024 – 2022/0184M(NLE))

(C/2026/1491)

Parlamentul European,

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte (10724/22),

având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu la 27 iunie 2024 în conformitate cu articolele 207 și 209, coroborate cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C10-0057/2024),

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte (1),

având în vedere Foaia de parcurs comună pentru aprofundarea legăturilor dintre UE și Asia Centrală din 23 octombrie 2023,

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 15 mai 2019 intitulată „Uniunea Europeană și Asia Centrală: noi oportunități pentru un parteneriat mai puternic” (JOIN(2019)0009),

având în vedere rapoartele de evaluare ale Comisiei referitoare la sistemul generalizat de preferințe tarifare plus (SGP+) al UE cu Kârgâzstanul,

având în vedere primul summit UE-Asia Centrală, desfășurat la 4 aprilie 2025,

având în vedere cel de al 11-lea dialog politic și de securitate la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și țările din Asia Centrală, desfășurat la Bruxelles la 5 iunie 2024,

având în vedere declarația de presă comună a președintelui Republicii Kârgâze, Sadîr Japarov, și a președintelui de atunci al Consiliului European, Charles Michel, publicată la 3 iunie 2023,

având în vedere cel de al 14-lea dialog privind drepturile omului, care a avut loc la Bișkek la 25 iunie 2024,

având în vedere cea de-a 19-a reuniune a Consiliului de cooperare UE-Kârgâzstan, desfășurată la Bruxelles la 15 noiembrie 2022,

având în vedere avizele Comisiei de la Veneția privind recentele modificări legislative care reduc libertatea presei și îngreunează activitatea organizațiilor neguvernamentale din Kârgâzstan,

având în vedere rapoartele privind Kârgâzstanul publicate de organizațiile pentru drepturile omului, de exemplu rapoartele mondiale anuale ale Human Rights Watch din 2022, 2023 și 2024,

având în vedere nota de informare a Parteneriatului Internațional pentru Drepturile Omului (IPHR) privind protecția libertăților fundamentale și a spațiului civic în Kârgâzstan, publicată în februarie 2025,

având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2024 referitoare la strategia UE privind Asia Centrală (2),

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kârgâzstan, mai ales cea din 19 decembrie 2024 referitoare la situația drepturilor omului în Kârgâzstan, în special cazul lui Temirlan Sultanbekov (3),

având în vedere vizita delegației Subcomisiei pentru drepturile omului în Kârgâzstan din 25-27 februarie 2025,

având în vedere declarația înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, în urma vizitei sale oficiale în Kârgâzstan din 19-20 martie 2025,

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

având în vedere rezoluția sa legislativă din 9 septembrie 2025 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Kârgâză, pe de altă parte (4),

având în vedere articolul 107 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A10-0111/2025),

A.

întrucât Kârgâzstanul ocupă o poziție importantă în Asia Centrală, o regiune cu o importanță geopolitică tot mai mare, pe care UE a recunoscut-o ca partener esențial și cu care a lansat un dialog structurat în cadrul primului summit UE-Asia Centrală;

B.

întrucât UE și Kârgâzstanul sunt parteneri de când țara și-a câștigat independența în 1991 și au stabilit un cadru juridic cuprinzător pentru cooperarea lor prin Acordul de parteneriat și cooperare UE-Kârgâzstan, semnat în 1999;

C.

întrucât UE și Kârgâzstanul au convenit recent să își aprofundeze parteneriatul prin semnarea unui acord de parteneriat și cooperare consolidat (APCC), care reprezintă un cadru modern și ambițios pentru consolidarea dialogului și a cooperării în domenii-cheie precum comerțul și investițiile, dezvoltarea durabilă și conectivitatea, cercetarea și inovarea, educația, mediul și schimbările climatice, precum și statul de drept, drepturile omului și societatea civilă;

D.

întrucât APCC ar putea favoriza, de asemenea, o cooperare mai strânsă în domeniul politicii externe și de securitate, inclusiv în ceea ce privește prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor, reducerea riscurilor, securitatea cibernetică, stabilitatea regională, dezarmarea, neproliferarea, controlul armelor și controlul exporturilor de arme;

E.

întrucât la 25 iunie 2024 a fost semnat APCC, care consolidează actualul Acord de parteneriat și cooperare din 1999; întrucât APCC necesită aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare;

F.

întrucât Kârgâzstanul beneficiază din 2016 de acces unilateral și preferențial pe piața UE prin sistemul generalizat de preferințe tarifare plus (SGP+); întrucât, pentru a putea beneficia de acest sistem, Kârgâzstanul a aderat la 27 de convenții internaționale privind drepturile lucrătorilor, drepturile omului, protecția mediului și a climei și buna guvernanță;

G.

întrucât UE a alocat 98 de milioane EUR pentru a sprijini guvernanța și transformarea digitală, dezvoltarea umană și o economie verde și rezilientă la schimbările climatice în Kârgâzstan în perioada 2021-2027, aliniindu-se la Strategia națională de dezvoltare a Republicii Kârgâze;

H.

întrucât UE a alocat 12 milioane EUR pentru a îmbunătăți calitatea legislației și eficiența, independența, profesionalismul și capacitățile sistemului judiciar și ale serviciilor din sectorul justiției din Kârgâzstan, arătând astfel că este dispusă să investească într-o creștere stabilă, care să fie în conformitate cu statul de drept; întrucât persistă îngrijorări cu privire la independența sistemului judiciar, având în vedere cauzele motivate politic care îi vizează pe cei care critică guvernul; întrucât prin reforma din 2021 a Codului penal al Republicii Kârgâze s-a reintrodus versiunea extrem de criticată a codului din 1997, care conferă competențe sporite autorităților de aplicare a legii și reduce în același timp drepturile cetățenilor;

I.

întrucât, în conformitate cu APCC, UE și Kârgâzstanul cooperează pentru a consolida societatea civilă și rolul acesteia în dezvoltarea economică, socială și politică a unei societăți democratice deschise;

J.

întrucât, potrivit indicelui global al terorismului din 2025, publicat de Institutul pentru economie și pace, Kârgâzstanul se află printre statele clasificate ca nefiind afectate de terorism, ocupând poziția 100 în clasament;

K.

întrucât, în pofida faptului că Guvernul Kârgâzstanului și-a exprimat în mod repetat angajamentul față de principiile democrației, precum și față de respectarea drepturilor omului și a statului de drept, organizațiile pentru drepturile omului au atras atenția asupra regresului democratic, a înăspririi practicilor autoritare și a persecuției împotriva organizațiilor societății civile din Kârgâzstan în ultimii ani, inclusiv pe durata negocierii APCC și după semnarea sa, iar Transparency International și Freedom House au constatat că dintr-un bastion al democrației, cu o societate civilă dinamică, Kârgâzstanul s-a transformat într-un regim autoritar consolidat, care își utilizează sistemul de justiție pentru a reduce la tăcere vocile critice și ale cărui autorități continuă să submineze echilibrul puterilor și sistemul de ponderi și contraponderi;

L.

întrucât Kârgâzstanul se situează pe locul 146 din 180 de țări în indicele de percepție a corupției calculat de Transparency International pentru 2024; întrucât, la inițiativa președintelui Japarov, legea privind achizițiile publice a fost modificată pentru a permite întreprinderilor de stat să eludeze procedurile de licitație; întrucât nu există o supraveghere adecvată a cheltuielilor publice din cauza lipsei accesului la astfel de informații; întrucât fondurile de stat și resursele naționale sunt utilizate de elitele aflate la conducere pentru a-și consolida puterea, a reduce la tăcere opoziția și a împiedica reformele;

M.

întrucât Bolot Temirov, apărător al drepturilor omului, jurnalist de investigație și fondator al canalului mass-media Temirov Live, i s-a retras cetățenia kârgâză și a fost forțat să părăsească țara ca formă de represiune pentru activitatea sa de investigare a corupției larg răspândite; întrucât cel puțin 11 dintre colegii săi au fost arestați în ianuarie 2024, inclusiv Mahabat Tajibek Kîzî, Azamat Ișenbekov, Aike Beișekeeva și Aktilek Kaparov;

N.

întrucât, în iulie 2025, jurnalista independentă și activista Kanîșai Mamîrkulova a fost condamnată la patru ani de probațiune ca formă de represiune pentru mesajele publicate pe platformele de comunicare socială în care critică guvernul; întrucât, în iunie 2025, 11 persoane afiliate Kloop, un canal mass-media independent, au fost reținute ca represalii pentru munca de investigație a Kloop și presupusa legătură cu Bolot Temirov, iar Aleksandr Aleksandrov și Jumart Duulatov se află încă în detenție; întrucât activista pentru drepturile omului Rita Karasartova se află în arest preventiv din aprilie 2025;

O.

întrucât propaganda guvernului kârgâz a utilizat discursuri false pentru a discredita mass-media independentă în ochii societății și pentru a o descrie drept „inamică a poporului” și „sclavă a Occidentului”;

P.

întrucât, în ultimii ani, standardele democratice și drepturile omului s-au deteriorat în mod alarmant în Kârgâzstan; întrucât Kârgâzstanul a coborât de pe locul 72 pe locul 144 în clasamentul mondial al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere; întrucât în această țară s-a înregistrat, în perioada premergătoare anului 2025, cea mai accentuată deteriorare a libertății presei;

Q.

întrucât autoritățile kârgâze încearcă să închidă postul Aprel TV; întrucât, potrivit Comitetului pentru protecția jurnaliștilor, dosarul înaintat de procurori indică faptul că autoritățile urmăresc închiderea canalului mass-media pe baza unor acuzații conform cărora materialele cu caracter critic difuzate ar prezenta autoritățile „într-o lumină nefavorabilă” și ar „submina autoritatea guvernului”;

R.

întrucât, în rezoluțiile sale din 13 iulie 2023 (5) și, respectiv, 19 decembrie 2024, Parlamentul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la persecuțiile împotriva partidelor de opoziție și a mass-mediei independente; întrucât, în pofida îndemnurilor repetate la garantarea unor alegeri libere și corecte, persecutarea membrilor Partidului Social-Democrat (SDK) continuă; întrucât Temirlan Sultanbekov, liderul SDK, și alte două membre, Irina Karamușkina și Roza Turksever, se află în continuare în detenție; întrucât există motive de îngrijorare cu privire la starea de sănătate a lui Temirlan Sultanbekov după perioada îndelungată în care a făcut greva foamei;

S.

întrucât instanțele kârgâze au pronunțat mai multe condamnări legate de evenimentele survenite în 2019 la Koi-Taș, în cadrul cărora forțele de securitate au încercat să rețină un fost șef de stat la reședința sa, declanșând ciocniri violente; întrucât în jurul acestor evenimente s-a deschis, în anul 2022, un proces care se află în curs și are ca obiect acuzații de incitare la tulburarea liniștii publice, corupție și spălare de bani, implicând un fost președinte, mai mulți foști funcționari și diferite personalități politice; întrucât au fost exprimate preocupări cu privire la politizarea sistemului judiciar și la recurgerea la acuzații penale pentru a ataca personalități din opoziție; întrucât acuzațiile potrivit cărora inculpații au fost torturați și supuși unui tratament inuman generează o profundă îngrijorare;

T.

întrucât legea în stil rusesc privind „reprezentanții străini”, adoptată de parlamentul kârgâz în martie 2024, care le impune organizațiilor non-profit finanțate din străinătate și implicate în activități politice definite în sens larg să se înregistreze ca „reprezentanți străini”, îi discriminează și îi stigmatizează pe jurnaliști, activiștii pentru drepturile omului și alți lucrători non-profit și îi supune unei supravegheri intruzive, unor cerințe împovărătoare de raportare și unor amenzi excesive; întrucât această lege imită legislația represivă a altor regimuri autoritare și poate fi considerată ca fiind un semnal prevestitor al unor noi încercări de suprimare a societății civile și a mass-mediei independente;

U.

întrucât măsurile de represiune împotriva drepturilor omului au vizat în special persoanele LGBTIQ+; întrucât noul peisaj legislativ al Kârgâzstanului, în contextul mai amplu al schimbărilor politice și al represiunii, a distrus complet activitatea organizațiilor și activiștilor pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+, organizațiile-cheie fiind complet închise; întrucât, la 14 august 2023, Kârgâzstanul a adoptat dispoziții discriminatorii împotriva comunității LGBTIQ+, sub pretextul de a proteja minorii împotriva „informațiilor dăunătoare”; întrucât proiectul de lege privind combaterea discriminării, examinat recent de Consiliul Suprem al Kârgâzstanului, nu a inclus orientarea sexuală și identitatea de gen în rândul categoriilor protejate;

V.

întrucât legea adoptată la 6 octombrie 2023, care îi conferă președintelui Kârgâzstanului puterea de a revoca hotărârile Curții Constituționale dacă intră în conflict cu propria lui interpretare a „valorilor morale”, subminează cu desăvârșire separarea puterilor, element fundamental al statului de drept, și constituie o erodare a independenței judiciare din Kârgâzstan;

W.

întrucât Comitetul de Stat pentru Securitate Națională (GKNB) a devenit una dintre cele mai puternice instituții din Kârgâzstan, acționând de multe ori ca și când ar fi adevăratul centru de luare a deciziilor și, în unele cazuri, eclipsându-i pe funcționarii aleși; întrucât această acumulare de putere scutită de orice control a creat de facto un sistem de dublă autoritate care subminează instituțiile democratice, induce un climat de teamă și înăbușă opoziția; întrucât guvernul kârgâz ar trebui să se asigure că activitățile GKNB sunt supuse unui control judiciar și parlamentar independent;

X.

întrucât Kârgâzstanul investește din ce în ce mai mult în promovarea egalității de gen și a capacitării femeilor, în special prin cadre-cheie la nivel de țară, cum ar fi Strategia națională privind egalitatea de gen până în 2030; întrucât în Kârgâzstan există în continuare rate ridicate ale violenței domestice, iar peste 20 % din căsătoriile din Kârgâzstan au loc prin „ala kachuu” (răpirea femeilor în vederea căsătoriei) și femeile dețin doar 22 % din locurile din parlament, în pofida cotelor de gen existente; întrucât, în medie, femeile câștigă cu 25 % mai puțin decât bărbații, deoarece sunt angajate în principal în sectoare care oferă remunerații mici, cum ar fi educația, asistența medicală și serviciile sociale;

Y.

întrucât autoritățile kârgâze s-au implicat în acțiuni care limitează libertatea de exprimare în această țară, arestând, plasând în arest preventiv de lungă durată sau încarcerând jurnaliști, bloggeri, poeți și utilizatori obișnuiți ai platformelor de comunicare socială pe motiv că au criticat conducerea țării sau situația din țară și închizând totodată un canal mass-media de investigație premiat;

Z.

întrucât Kârgâzstanul a ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap în 2014; întrucât au existat tentative de a introduce conceptul de educație incluzivă și a îmbunătăți accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, deși există în continuare provocări, în special în ceea ce privește instituționalizarea lor;

AA.

întrucât legea privind „informațiile false”, adoptată la 24 august 2021, se folosește pentru a oprima mass-media independentă și criticii guvernului; întrucât, la 10 aprilie 2025, Consiliul Suprem al Kârgâzstanului a aprobat modificări ale legii care prevăd sancțiuni administrative pentru difuzarea de „informații false” pe platformele de comunicare socială;

AB.

întrucât Consiliul Suprem al Kârgâzstanului are în vedere în prezent reincriminarea deținerii de materiale „extremiste”, o măsură care anterior a fost utilizată abuziv împotriva unor practicanți religioși pașnici și care, din cauza formulării vagi a proiectului de lege, ar putea fi utilizată pentru a înăbuși discursurile politice legitime;

AC.

întrucât la 1 ianuarie 2025 au intrat în vigoare două noi legi privind libertatea religioasă; întrucât aceste legi continuă să interzică orice exercitare neînregistrată a libertății religioase sau de convingere și fac imposibilă dobândirea recunoașterii legale pentru comunitățile cu mai puțin de 500 de membri adulți;

AD.

întrucât neglijența autorităților kârgâze de aplicare a legii în fața unei campanii de intimidare și hărțuire i-a forțat pe jurnaliștii și lucrătorii care activează în domeniul drepturilor omului să fugă din țară;

AE.

întrucât autoritățile kârgâze i-au redus la tăcere, arestat, reținut și extrădat pe refugiații care au fugit din Rusia după ce au protestat împotriva războiului din Ucraina, încălcând obligația care îi revine Kârgâzstanului în temeiul Convenției ONU privind statutul refugiaților de a nu returna persoanele care provin din țări în care viața sau libertatea le este amenințată din cauza opiniilor politice sau despre care există motive întemeiate să se creadă că ar putea fi supuse unor încălcări grave ale drepturilor omului, cum ar fi tortura sau alte forme de tratamente ori pedepse crude, inumane sau degradante;

AF.

întrucât președinții Kârgâzstanului și Tadjikistanului au semnat la 13 martie 2025 un acord de delimitare a frontierelor, care recunoaște din punct de vedere juridic frontierele dintre cele două țări și face posibilă dezvoltarea infrastructurii rutiere și energetice interstatale, contribuind la stabilitatea regională și la perspectivele de intensificare a cooperării transfrontaliere în domeniul energiei, al transporturilor și al comerțului; întrucât acordul propriu-zis privind frontierele nu a fost făcut public și nu a fost deschis consultărilor publice;

AG.

întrucât liderii Kârgâzstanului, Tadjikistanului și Uzbekistanului au semnat la 31 martie 2025 Declarația de prietenie veșnică de la Hudjand;

AH.

întrucât Volker Türk, înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, a atras atenția asupra semnelor îngrijorătoare de regres democratic din Kârgâzstan din ultimii ani, punând un accent deosebit pe restricțiile tot mai mari impuse societății civile și jurnalismului independent;

AI.

întrucât Asia Centrală nu a reușit încă să creeze cadre regionale orizontale care să nu fie dominate de actori externi care își urmăresc propriile interese geopolitice;

AJ.

întrucât Kârgâzstanul a dezvoltat, de-a lungul istoriei, relații strânse și interdependente cu Rusia, ambele țări fiind membre ale Uniunii Economice Eurasiatice, ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și ale Comunității Statelor Independente; întrucât, în octombrie 2023, președintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, l-a găzduit pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, la Bișkek, cu ocazia primei călătorii în străinătate a lui Putin de la emiterea de către Curtea Penală Internațională a unui mandat de arestare împotriva sa; întrucât Kârgâzstanul, împreună cu alte țări din Asia Centrală, a devenit un punct de tranzit pentru a eluda sancțiunile impuse Rusiei din cauza războiului său de agresiune împotriva Ucrainei; întrucât exporturile către Kârgâzstan de tehnologie avansată și produse cu dublă utilizare, care sunt ulterior exportate către Rusia, au cunoscut o creștere semnificativă; întrucât Kârgâzstanul fie s-a abținut de la vot, fie a susținut votul Rusiei în legătură cu numeroase rezoluții ale ONU privind drepturile omului și, în special, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât Kârgâzstanul a decis să se alăture exercițiului militar ruso-belarus Zapad 2025 din apropierea frontierei UE;

AK.

întrucât Keremet Bank, societate pe acțiuni de tip deschis, cu sediul în Kârgâzstan, a fost implicată într-o schemă de eludare a sancțiunilor alături de banca rusească de stat din sectorul apărării Promsvyazbank (PSB), societate publică pe acțiuni, facilitând transferuri transfrontaliere în numele PSB; întrucât, în 2024, Ministerul de Finanțe al Kârgâzstanului a vândut o participație de control în Keremet Bank unui oligarh rus care întreține legături cu Guvernul Rusiei; întrucât Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Keremet Bank;

AL.

întrucât, în octombrie 2024, Bakai Bank OJSC Kârgâzstan, cu sediul în Kârgâzstan, a inițiat proceduri judiciare civile în Belgia împotriva Fundației pentru dialog deschis (ODF) pentru presupuse prejudicii reputaționale cauzate de două rapoarte publicate în 2023 de ODF, în care se afirmă că anumite bănci kârgâze, inclusiv Bakai Bank, au facilitat eludarea sancțiunilor de către anumiți resortisanți ruși; întrucât Bakai Bank OJSC Kârgâzstan solicită plata unor despăgubiri în valoare de 1 050 000 EUR pentru prejudiciul suferit, la care se adaugă sancțiuni financiare suplimentare în cazul nerespectării oricărei hotărâri viitoare; întrucât banca a așteptat 18 luni de la publicarea rapoartelor înainte de a exercita o cale de atac, fapt care a sugerat că nu s-a adus imediat atingere reputației; întrucât, în iulie 2025, Tribunalul Comercial din Bruxelles a respins toate măsurile provizorii solicitate de reclamant prin care se urmărea eliminarea publicațiilor ODF din 2023; întrucât acest caz poate fi considerat ca reprezentând o acțiune în justiție de tip SLAPP împotriva unei organizații a societății civile,

APCC UE-Kârgâzstan

1.

în pofida intereselor comune legate de consolidarea relațiilor politice și comerciale importante dintre UE și Kârgâzstan, este îngrijorat de deteriorarea situației drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în Kârgâzstan, în special în contextul finalizării negocierilor și al semnării APCC; îndeamnă autoritățile kârgâze, în acest context, să respecte și să protejeze libertățile fundamentale, în special libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare, și să promoveze un mediu de cooperare și de implicare a societății civile și a comunităților locale în consultările publice și în procesele decizionale; subliniază că este important ca Parlamentul să se implice activ în monitorizarea punerii în aplicare a tuturor părților APCC; solicită ambelor părți la acord să efectueze, în termen de doi ani, o evaluare efectivă a punerii în aplicare a elementelor esențiale ale acordului, pe baza unor criterii clare de referință în domeniul drepturilor omului și a unui calendar precis; invită Comisia să prezinte Parlamentului rezultatul acestor evaluări; se așteaptă ca, având în vedere regresul recent în domeniile menționate și în perspectiva votului privind APCC în Parlamentul European, precum și a punerii în aplicare ulterioare a acestui acord, guvernul kârgâz să ia unele măsuri concrete pentru a răspunde preocupărilor presante prezentate în prezentul raport, eliberând, de exemplu, deținuții politici și abrogând actele legislative represive recent adoptate; consideră că o evaluare negativă a punerii în aplicare a acestor elemente esențiale ar putea conduce la declanșarea articolului 316 din APCC;

Relațiile UE-Kârgâzstan

2.

salută relațiile strategice de lungă durată dintre UE și Kârgâzstan, precum și intensificarea cooperării și a schimburilor; reamintește că Kârgâzstanul este al treilea partener comercial ca importanță al UE în Asia Centrală; își reiterează angajamentul de a colabora cu această țară și cu partenerii săi din Asia Centrală pentru a asigura pacea, securitatea, stabilitatea, prosperitatea, democrația și dezvoltarea durabilă;

3.

salută rezultatele primului summit UE-Asia Centrală, desfășurat la Samarkand la 4 aprilie 2025; salută angajamentul participanților față de stabilitatea regională și mondială, față de promovarea și protejarea statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și față de abordarea provocărilor legate de schimbările climatice, conectivitate și educație; ia act, de asemenea, de cea de a 20-a reuniune ministerială UE-Asia Centrală, desfășurată la Așgabat la 27 martie 2025;

4.

insistă asupra necesității de a colabora pentru a promova inițiativele ecologice întemeiate pe o economie de piață sustenabilă, pe inovarea din sectorul privat și pe gestionarea pe termen lung a mediului, precum și sistemele de alertă timpurie în caz de dezastre naturale, dezvoltarea cu emisii reduse de dioxid de carbon și tranziția către surse regenerabile de energie; evidențiază inițiativele Kârgâzstanului de a promova agenda montană pe platformele mondiale, inclusiv conservarea ecosistemelor montane, protejarea mediului și dezvoltarea turismului și a comunităților montane cu caracter durabil; subliniază că investițiile în obiectivele Kârgâzstanului privind energia verde ar contribui în mod semnificativ la reducerea dependenței energetice regionale a țării și la abordarea provocărilor de mediu; felicită Republica Kârgâză pentru implicarea în inițiativa „Echipa Europa” privind apa, energia și schimbările climatice;

5.

sprijină eforturile depuse de Kârgâzstan în favoarea dezvoltării durabile, aliniindu-și inițiativele la Strategia națională de dezvoltare a țării pentru perioada 2018-2040, precum și la strategia „Global Gateway” a UE și la Strategia UE pentru Asia Centrală; reamintește că parteneriatul UE-Kârgâzstan acordă prioritate guvernanței și transformării digitale pentru a îmbunătăți transparența și eficiența în administrația publică;

6.

salută inițiativele „Echipa Europa” care vizează construirea unei economii verzi și reziliente la schimbările climatice pentru a aborda provocările de mediu și a promova creșterea durabilă; reliefează semnarea recentă a acordului dintre Ministerul de Finanțe al Kârgâzstanului și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care va consolida programul kârgâz pentru servicii de apă reziliente la schimbările climatice;

7.

invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să promoveze în continuare inițiative comune de cooperare în domenii strategice precum infrastructura energetică, în special sectorul hidroenergiei, dezvoltarea durabilă și cultura, valorificând totodată experiențele pozitive ale statelor membre deja active în regiune;

8.

subliniază importanța unei cooperări mai bune privind materiile prime critice, care au fost identificate ca fiind importante din punct de vedere strategic pentru garantarea unor lanțuri de aprovizionare sigure, durabile și diversificate; ia act de aprobarea Declarației comune de intenție UE-Asia Centrală privind materiile prime critice în cadrul primului summit UE-Asia Centrală, precum și de propunerea Kârgâzstanului de a institui un parteneriat cu UE pentru dezvoltarea materiilor prime critice;

9.

ia act de faptul că programul Erasmus+ a avut un rol esențial în facilitarea schimburilor academice; salută sprijinul UE pentru digitalizare și educație în această țară și solicită crearea unui program pentru schimbul de antreprenori în domeniul transformării digitale și al tranziției verzi; subliniază că este important să se promoveze convergența și reformele coordonate în învățământul superior, de exemplu prin alinierea Cadrului național al calificărilor din Kârgâzstan la Cadrul european al calificărilor; accentuează faptul că este necesar să se favorizeze schimburile academice și culturale între Kârgâzstan și statele membre ale UE, precum și implicarea activă a tinerilor kârgâzi în programele de educație nonformală și în programele societății civile; subliniază importanța de a consolida schimburile academice și profesionale, pe baza acordului privind educația din 2024;

10.

condamnă cu fermitate decizia autorităților kârgâze de a desființa organismul independent de monitorizare a prevenirii torturii, și anume Centrul Național pentru Prevenirea Torturii, fără consultare publică sau transparență, și de a-l comasa cu Biroul Ombudsmanului, anulându-i, astfel, independența; salută declarația înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, care și-a exprimat profunda îngrijorare în această privință și a făcut apel la autoritățile kârgâze să pună capăt acestor demersuri; îndeamnă autoritățile să ratifice și să pună în aplicare pe deplin Statutul de la Roma;

11.

amintește că UE a alocat deja 12 milioane EUR pentru a sprijini reforma sistemului judiciar din Kârgâzstan, confirmând astfel angajamentul UE față de dezvoltarea instituțională a țării; subliniază că este important să se investească în continuare în consolidarea instituțiilor, în transparență și în independența sistemului judiciar;

12.

își exprimă îngrijorarea, având în vedere corupția larg răspândită din Kârgâzstan, cu privire la utilizarea transparentă și eficientă a celor 98 de milioane EUR oferite de UE cu titlu de asistență pentru perioada 2021-2027; îndeamnă autoritățile kârgâze să publice rapoarte detaliate privind utilizarea fondurilor UE și să consolideze cooperarea cu organismele internaționale antifraudă, de exemplu cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), astfel încât să respecte standardele globale de gestionare a fondurilor și să pună în aplicare măsuri antifraudă solide care să protejeze interesele financiare ale UE; invită Comisia și alte instituții relevante ale UE să asigure cel mai înalt nivel posibil de supraveghere a utilizării fondurilor UE și să ia în considerare posibilitatea de a aloca resurse suplimentare pentru a consolida capacitatea financiară și operațională a agențiilor kârgâze implicate în gestionarea fondurilor respective;

13.

subliniază că este important să se intensifice schimbul de informații privind amenințările teroriste, să se respecte pe deplin standardele internaționale privind combaterea finanțării terorismului și să se pună în aplicare măsuri solide pentru a preveni achiziția, transferul și utilizarea materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare în scopuri teroriste;

14.

subliniază că este important să se asigure implicarea tuturor părților interesate relevante, să se faciliteze cooperarea între agențiile competente și să se alinieze legislația națională la standardele internaționale în materie de transparență pentru a investiga infracțiunile financiare și a promova buna guvernanță corporativă; îndeamnă autoritățile kârgâze să își intensifice eforturile de eradicare a corupției și să nu folosească lupta împotriva acesteia ca scuză pentru a reprima societatea civilă și vocile critice la adresa guvernului;

15.

invită Republica Kârgâză să-și revizuiască reglementările tehnice și să consolideze colaborarea în ceea ce privește standardele, metrologia, supravegherea pieței, acreditarea și procedurile de evaluare a conformității pentru a facilita accesul reciproc pe piață, pentru a aprofunda comerțul bilateral cu UE și pentru a asigura un tratament echitabil al investitorilor; îndeamnă Kârgâzstanul să evite adoptarea unor măsuri restrictive care ar putea dezavantaja investitorii din UE;

Cooperarea regională și provocările globale

16.

consideră că Asia Centrală este o regiune de interes strategic pentru UE în ceea ce privește securitatea, conectivitatea, diversificarea energetică, soluționarea conflictelor și apărarea ordinii internaționale multilaterale bazate de norme, mai ales în această perioadă istorică marcată de schimbări geopolitice profunde; încurajează UE să își intensifice colaborarea cu Asia Centrală în ceea ce privește aspectele politice, economice și de securitate, în conformitate cu valorile democrației, drepturilor omului și statului de drept, care stau la baza acțiunii externe a UE; subliniază că orice aprofundare a cooperării dintre UE și țările din Asia Centrală nu poate avea loc în detrimentul acestor valori; subliniază necesitatea intensificării dialogului și a colaborării pe teme de politică externă și de securitate, inclusiv securitatea cibernetică, stabilitatea regională, gestionarea crizelor, dezarmarea și controlul armelor, în conformitate cu principiile dreptului internațional și cu Carta ONU;

17.

subliniază că UE și Asia Centrală se confruntă cu schimbări și provocări geopolitice profunde la nivel mondial și regional; subliniază, în acest sens, necesitatea de a lua măsuri pentru o cooperare pe termen lung, structurată și reciproc avantajoasă în domenii de interes comun; încurajează ferm UE să își intensifice colaborarea cu Asia Centrală, având în vedere importanța geostrategică a regiunii, și să promoveze un parteneriat strategic cu țările din Asia centrală prin extinderea cooperării la nivel politic și economic; salută intensificarea contactelor la nivel înalt între UE și Asia Centrală;

18.

accentuează provocările istorice tot mai mari la adresa multilateralismului și a ordinii bazate pe norme atât pentru UE, cât și pentru Republica Kârgâză, cum ar fi războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; ia act cu îngrijorare de poziția neutră a Kârgâzstanului și a altor țări din regiune față de conflict și încurajează autoritățile kârgâze să respecte normele internaționale și să contribuie la eforturile regionale de apărare a suveranității și a integrității teritoriale; ia act de influența Rusiei în regiune, în pofida eforturilor depuse de țările din Asia Centrală pentru a-și diversifica relațiile externe; regretă că Kârgâzstanul nu a condamnat invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia;

19.

regretă profund decizia autorităților kârgâze de a participa la exercițiul militar ruso-belarus Zapad 2025 din apropierea frontierei UE și consideră că demersul este incompatibil cu intențiile lor declarate de a construi un parteneriat mai strâns cu UE;

20.

regretă rolul activ al întreprinderilor și băncilor kârgâze, cum ar fi Keremet Bank, în sprijinirea eforturilor Rusiei de a eluda sancțiunile și de a obține tehnologie și produse cu dublă utilizare pentru a-și susține efortul de război împotriva Ucrainei; regretă recenta încercare a Bakai Bank OJSC de a introduce o acțiune strategică în justiție împotriva mobilizării publice vizând Fundația pentru dialog deschis; îndeamnă autoritățile kârgâze să ia măsuri suplimentare pentru a opri produsele care fac obiectul sancțiunilor să tranziteze teritoriul Kârgâzstanului către Rusia, măsuri precum aplicarea, de exemplu, a unui regim mai strict de acordare a licențelor și exercitarea diligenței necesare asupra întreprinderilor implicate în comerțul cu produse cu dublă utilizare; evidențiază că neabordarea exportului de tehnologii cu dublă utilizare riscă să atragă sancțiuni secundare; invită Comisia să evalueze nivelul actual al eludării sancțiunilor de către Rusia cu ajutorul actorilor din țările din Asia Centrală și să propună soluții concrete pentru a rezolva această problemă; recomandă înființarea unui grup de lucru care să se concentreze pe monitorizarea și urmărirea comerțului cu produse cu dublă utilizare;

21.

regretă că, în pofida angajamentului său declarat de a respecta principiile democratice, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, așa cum a fost convenit în Acordul de parteneriat și cooperare cu UE, Kârgâzstanul nu își aliniază pozițiile cu cele ale țărilor democratice, în special ale statelor membre ale UE, atunci când votează în Adunarea Generală a ONU;

22.

regretă că Organizația Statelor Turcice (OTS) i-a acordat statutul de observator entității secesioniste cipriote turce, aceasta fiind prezentă la summitul OTS de la Bișkek; reiterează faptul că, în cadrul declarației comune adoptate în urma primului summit UE-Asia Centrală, care a avut loc la Samarkand, statele din Asia Centrală, inclusiv Republica Kârgâză, s-au angajat să respecte Rezoluțiile relevante 541 (1983) și 550 (1984) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite;

23.

recunoaște nevoia de a consolida relațiile în vederea unei cooperări mai strânse, mai profunde și întemeiate pe valori pentru a face față amenințărilor comune și pentru a atinge obiectivele ambelor părți la nivel global;

24.

salută inițiativele menite să consolideze coridorul de transport transcaspic și ia act de platforma de coordonare a acestuia;

25.

reliefează rolul UE ca important donator de ajutor pentru regiune; subliniază că este necesar ca UE să-și intensifice eforturile de sprijinire a cooperării pentru dezvoltare în Asia Centrală, în special în Kârgâzstan, în cadrul APCC semnat recent;

26.

salută acordul privind frontierele încheiat între Kârgâzstan și Tadjikistan și ratificarea recentă a acestuia; îndeamnă ambele părți să întreprindă demersurile necesare pentru a pune în aplicare acordul, inclusiv prin inițierea de consultări cu populațiile locale, și să adopte măsuri pentru a consolida cooperarea transfrontalieră și pentru a sprijini comunitățile frontaliere care au suferit cel mai mult în urma conflictului transfrontalier recent; salută sprijinul financiar al UE pentru construirea de instalații în regiunea Sughd din Tadjikistan, care se învecinează cu Kârgâzstanul; invită autoritățile kârgâze să investigheze infracțiunile grave, documentate de observatori independenți, care au avut loc în timpul conflictului armat din septembrie 2022 și să îi tragă la răspundere pe cei responsabili;

27.

salută primul summit trilateral care a adus laolaltă Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Uzbekistanul fără medierea actorilor externi; salută aspirațiile Asiei Centrale de a-și consolida legăturile regionale și de a institui o arhitectură de cooperare orizontală în regiune fără implicarea decisivă a puterilor externe;

Drepturile omului, democrația și statul de drept

28.

subliniază că respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept consolidează stabilitatea, dezvoltarea durabilă și securitatea, întrucât creează securitate juridică, previzibilitate și instituții puternice; reamintește că instituțiile și cadrele juridice democratice solide încurajează inovarea, comerțul, investițiile și creșterea economică, garantând dezvoltarea incluzivă și un acces egal la drepturile sociale și economice și reducând inegalitățile sociale, și că acestea sunt indispensabile pentru construirea unor societăți reziliente, capabile să reziste influenței autoritare și destabilizării externe;

29.

încurajează Kârgâzstanul să adopte o legislație cuprinzătoare de combatere a discriminării, care să includă orientarea sexuală, genul, dizabilitățile și originea etnică în rândul categoriilor protejate; subliniază că pentru a proteja minoritățile din Kârgâzstan este nevoie de o strategie multidimensională care să abordeze cauzele profunde ale discriminării, inclusiv obstacolele existente în calea accesului la justiție;

30.

salută actele legislative menite să consolideze protecția împotriva violenței domestice, sexuale și de gen; invită guvernul kârgâz să se asigure că legea este aplicată în mod consecvent și că făptuitorii sunt puși sub acuzare în mod oficial pentru infracțiunile respective și să depună în continuare eforturi pentru a elimina violența de gen și violența domestică;

31.

își exprimă îngrijorarea cu privire la intrarea în vigoare a unei noi legislații care restricționează libertatea religioasă sau de convingere în Kârgâzstan, întrucât sporește supravegherea și controlul exercitate de stat asupra grupurilor religioase prin crearea unui registru național al entităților și clădirilor religioase, introduce amenzi pentru purtarea anumitor articole vestimentare religioase, cum ar fi niqabul, în instituțiile de stat și în locurile publice, și consolidează supravegherea educației religioase; solicită autorităților kârgâze să se asigure că libertatea religioasă și de convingere este protejată în Kârgâzstan, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și cu angajamentele asumate în temeiul Declarației universale a drepturilor omului și al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice;

32.

încurajează guvernul kârgâz să elaboreze un plan național de acțiune pentru drepturile omului, cu implicarea societății civile, în conformitate cu recomandările înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului;

33.

invită guvernul kârgâz să elibereze necondiționat toți jurnaliștii, bloggerii și activiștii încarcerați sau deținuți pe nedrept, inclusiv pe Kanîșai Mamîrkulova și persoanele afiliate platformei Temirov Live, precum Mahabat Tajibek-kîzî, Aike Beișekeeva și Aktilek Kaparov, și să renunțe la toate acuzațiile împotriva lor, precum și să restabilească cetățenia lui Bolot Temirov și să pună capăt altor practici ilegale, printre care încercările de a-l smulge pe copilul minor al lui Temirov din sânul familiei și de a-l plasa în îngrijirea statului, și să facă toate eforturile pentru ca Temirov să își poată recăpăta copilul minor în conformitate cu interesul superior al copilului; condamnă faptul că jurnaliștii Azamat Ișenbekov și Mahabat Tajibek-kîzî, de pe platforma Temirov Live, recunoscută pentru investigațiile sale asupra corupției, au fost condamnați în octombrie 2024 la pedepse de cinci, respectiv șase ani de închisoare; subliniază avizul Grupului de lucru al ONU privind detenția arbitrară, care recunoaște că jurnaliștii de pe platforma Temirov Live au fost supuși unei detenții arbitrare; salută grațierea jurnalistului Azamat Ișenbekov, angajat al platformei Temirov Live, precum și a activistei Zarina Torokulova, care au fost condamnați sub acuzația de „incitare la tulburări în masă”; invită guvernul kârgâz să pună pe deplin în aplicare recomandările Grupului de lucru al ONU formulate în avizul nr. 57/2024;

34.

îndeamnă guvernul kârgâz să asigure respectarea principiului alegerilor libere și corecte, prin garantarea dreptului de a contesta și de a face campanie, menținând, în același timp, neutralitatea administrativă față de toate partidele politice pe tot parcursul ciclului electoral actual, în conformitate cu standardele internaționale; condamnă cu fermitate campania de intimidare și de persecuție juridică desfășurată de guvernul kârgâz împotriva partidelor de opoziție, în special a partidului SDK, care a fost împiedicat de autoritățile kârgâze să participe la alegerile locale organizate în noiembrie 2024 la Bișkek; ia act de faptul că în parlamentul kârgâz au avut loc dezbateri privind reforma electorală; este extrem de preocupat de consecințele legislației adoptate de parlamentul kârgâz care interzice persoanelor cu cazier judiciar să ocupe funcții-cheie în stat, inclusiv să candideze la funcția de președinte și de membru al parlamentului, deoarece aceasta poate fi aplicată selectiv pentru a exclude din viața publică oponenții politici și personalitățile societății civile;

35.

regretă profund detenția din 13 noiembrie 2024 a lui Temirlan Sultanbekov, a Irinei Karamușkina și a Rozei Turksever și invită guvernul kârgâz să pună capăt de urgență urmăririi lor penale motivate politic, prin renunțarea la toate restricțiile impuse în cadrul sentințelor lor respective; condamnă faptul că procedurile împotriva acestor persoane au fost viciate de practici îndoielnice, de lipsa de protecție juridică de la bun început și de încălcarea dreptului la respectarea garanțiilor procedurale; reamintește că investigația a fost declanșată pe baza unei înregistrări audio de origine necunoscută, utilizată ca probă principală, fără autorizație judiciară; își exprimă regretul că procesele acestor persoane s-au desfășurat cu ușile închise, fără înregistrări audio sau video; denunță caracterul disproporționat al condițiilor impuse pentru eliberarea lor condiționată, condiții care încalcă dreptul lor de a participa la viața publică;

36.

îndeamnă guvernul kârgâz să nu mai inițieze urmăriri penale motivate politic și să înceteze exercitarea de presiuni nejustificate asupra opoziției politice și a vocilor critice, precum SDK; subliniază că pluralismul politic este o componentă necesară a oricărei democrații moderne și trebuie respectat pentru a menține legitimitatea și stabilitatea pe termen lung;

37.

îndeamnă autoritățile kârgâze să garanteze dreptul la întrunire pașnică prin ridicarea interdicției privind protestele din centrul orașului Bișkek, interdicție care a fost introdusă ca răspuns la o cerere din partea ambasadei Rusiei de a pune capăt protestelor antirăzboi desfășurate în fața sediului său în 2022;

38.

salută achitarea Klarei Sooronkulova, a Gulnarei Djurabaieva, a Asiei Sasîkbaieva și a altor membri ai Comisiei pentru protecția rezervorului de apă Kempir-Abad; invită guvernul kârgâz să renunțe la recursul împotriva hotărârii tribunalului de primă instanță și să pună capăt urmăririi penale motivate politic;

39.

condamnă cu fermitate reprimarea continuă și tot mai intensă a societății civile, precum și eforturile autorităților kârgâze de a suprima mass-media independentă și de a limita opoziția publică printr-o combinație de măsuri juridice, administrative și coercitive și îndeamnă autoritățile kârgâze să pună capăt acestor acțiuni; îndeamnă autoritățile să promoveze un mediu de cooperare, care să presupună implicarea societății civile și a comunităților locale în consultările publice și în procesele decizionale; regretă, în special, detenția motivată politic a activistei pentru drepturile omului Rita Karasartova, care se află în arest preventiv din aprilie 2025, fără a se fi efectuat investigații, încălcând astfel normele procedurale, și al cărei caz a fost clasificat de autorități, împiedicând astfel apărarea să obțină o copie a dosarului probatoriu, ceea ce implică faptul că procesul său, programat pentru august 2025 după două amânări anterioare, va avea loc cu ușile închise, și solicită eliberarea sa urgentă; regretă, de asemenea, sentința disproporționată pronunțată împotriva activistei pentru drepturile omului Kanîșai Mamîrkulova, care a fost condamnată la patru ani de probațiune cu interdicție de circulație, cu o interdicție de a părăsi țara și cu restricții și supraveghere în ceea ce privește publicațiile sale online, ca urmare a unei postări pe platformele de comunicare socială care critica guvernul kârgâz; regretă, de asemenea, sentința de probațiune pronunțată împotriva lui Jumart Karabaev, lingvist și fost expert în cadrul Academiei Naționale de Științe, pentru „incitare la tulburarea ordinii publice” prin postările de pe platformele de comunicare socială în care critica corupția din sistemul judiciar; își exprimă admirația față de societatea civilă a Kârgâzstanului, precum și față de mass-media independentă din această țară, întrucât, în pofida persecuțiilor și a riscurilor personale considerabile, continuă să alcătuiască una dintre cele mai dinamice societăți civile din Asia Centrală;

40.

invită statele membre ale UE și instituțiile UE să sprijine organizațiile societății civile kârgâze, apărătorii drepturilor omului și avocații, activiștii LGBTIQ+ și de mediu, mass-media independentă și bloggerii, să își exprime profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în această țară în toate interacțiunile lor cu autoritățile din Kârgâzstan și să reevalueze beneficiile acordate Kârgâzstanului în cadrul SGP+, precum și să adopte măsuri adecvate, inclusiv sancțiuni în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului („Legea Magnițki a UE”), ca ultimă soluție, în cazul în care Kârgâzstanul continuă să își ignore angajamentele asumate prin convențiile internaționale;

41.

deplânge mai multe cazuri recente ale unor persoane cu o atitudine critică față de guvernul kârgâz, care trăiesc în afara Kârgâzstanului și care se confruntă cu amenințarea de a fi extrădate în Kârgâzstan, unde riscă să fie arestate, încarcerate și torturate din motive politice, ca formă de represiune pentru opiniile critice exprimate; denunță cazul activistului aflat în exil Tilekmat Kurenov, care a fost extrădat recent din Emiratele Arabe Unite în Kârgâzstan, unde fusese anterior supus încarcerării motivate politic, torturii și amenințărilor din cauza activismului său;

42.

îndeamnă guvernul kârgâz să revoce legea în stil rusesc privind „reprezentanții străini”, care afectează grav capacitatea societății civile de a desfășura activități legitime de interes public și de a funcționa fără ingerințe și hărțuiri nejustificate, asigurând totodată un mediu de lucru sigur, și care contravine obligațiilor internaționale ale Kârgâzstanului în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și al angajamentelor sale în calitate de partener al UE în cadrul APCC; îndeamnă Comisia să se asigure că programele și inițiativele UE nu sunt compromise de legile propuse, care pot limita libertatea de exprimare și restrânge activitățile organizațiilor neguvernamentale;

43.

solicită Kârgâzstanului să respecte și să protejeze libertatea și pluralismul mass-mediei, care reprezintă condiții esențiale ale democrației, precum și să se abțină de la închiderea forțată a canalelor mass-media independente, ca în cazul Kloop, sau de la formularea unor acuzații nefondate împotriva acestora din cauza activității lor jurnalistice de investigație și a relatărilor cu caracter critic; condamnă cu fermitate recenta reprimare a platformei Kloop și solicită eliberarea necondiționată a celorlalți jurnaliști afiliați acesteia, și anume Aleksandr Aleksandrov și Jumart Duulatov, precum și încetarea urmăririi penale și a hărțuirii personalului său; apreciază faptul că organizații pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Platforma de acțiune pentru mass-media, au condamnat această represiune care face parte dintr-o încercare mai amplă de anihilare a jurnalismului independent din această țară; face apel la autoritățile kârgâze să le permită profesioniștilor independenți din domeniul mass-mediei să-și desfășoare activitatea, să garanteze că jurnaliștii și reporterii nu vor fi persecutați pentru activitățile lor profesionale, inclusiv jurnalismul de investigație, precum și să ofere o protecție adecvată reporterilor care ar putea fi hărțuiți pentru relatările lor; invită Comisia și statele membre ale UE să asigure funcționarea neîntreruptă a serviciului kârgâz al Radio Free Europe/Radio Liberty;

44.

invită SEAE și Delegația UE în Kârgâzstan să desfășoare o diplomație publică activă și să combată discursurile false răspândite de autoritățile kârgâze, în special cele care prezintă în mod eronat valorile și politicile UE cu scopul de a discredita mass-media independentă și societatea civilă; îndeamnă diplomații UE și ai statelor membre prezenți în Kârgâzstan să asiste la procesele motivate politic și să ofere sprijin persoanelor persecutate pe nedrept și familiilor acestora;

45.

condamnă încercările autorităților kârgâze de a închide postul Aprel TV prin revocarea licenței de emisie și suspendarea activității sale pe rețelele sociale, pe baza unei anchete desfășurate de Comitetul de Stat pentru Securitate Națională al Kârgâzstanului; regretă hotărârea pronunțată la 9 iulie 2025 de Tribunalul Districtual din Bișkek, prin care s-a dispus lichidarea canalului și eliminarea paginilor sale de pe platformele de comunicare socială, ceea ce echivalează cu închiderea efectivă a organului mass-media; regretă aceste acțiuni care se înscriu în contextul mai larg al suprimării canalelor mass-media din motive nelegitime;

46.

își exprimă îngrijorarea cu privire la reincriminarea prin lege a calomniei și a insultei și invită guvernul kârgâz să nu abuzeze de aceste dispoziții pentru a viza jurnaliștii și opoziția politică legitimă; invită autoritățile să revizuiască această legislație în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la proiectul de lege privind modificarea Codului penal, propus de administrația prezidențială, în special cu privire la modificările aduse articolului 18, care definește noțiunea de infracțiune, deoarece introduce o formulare alarmantă care ar putea duce la abuzuri juridice prin eliminarea răspunderii și justificarea acțiunilor ilegale comise de funcționari, autoritățile de aplicare a legii și agenți operativi din cadrul Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (GKNB);

47.

îndeamnă autoritățile kârgâze să abroge legea privind „informațiile false” și legea care interzice „propaganda LGBT”, întrucât acestea contravin obligațiilor Kârgâzstanului în temeiul dreptului internațional și au fost utilizate în mod sistematic pentru a reduce la tăcere vocile critice, inclusiv jurnaliștii și actorii societății civile; regretă profund aprobarea definitivă a controversatei Legi privind mass-media, despre care experții în mass-media și membrii societății civile avertizează că ar introduce controlul represiv al mass-mediei și face apel la autoritățile kârgâze să se asigure că legislația privind mass-media respectă pe deplin standardele internaționale și nu duce la încălcarea libertății mass-mediei sau a libertății de exprimare;

48.

cere guvernului kârgâz să-i protejeze pe jurnaliști și pe lucrătorii și activiștii din organizațiile neguvernamentale de intimidări și hărțuiri, inclusiv pe cei care se confruntă cu amenințări cu moartea și cu alte amenințări la adresa siguranței lor în timpul detenției și invită delegația UE să monitorizeze îndeaproape aceste amenințări și să raporteze periodic cu privire la situația persoanelor expuse riscului; regretă raidurile guvernamentale, blocarea site-urilor de știri și urmărirea penală a jurnaliștilor și a bloggerilor; condamnă închiderea de către instanță a organizației din spatele platformei de investigație Kloop pentru presupusa publicare de știri „negative”; regretă că președintele Japarov a lansat un apel în vederea închiderii serviciului Radio Free Europe/Radio Liberty din Kârgâzstan, acuzând acest serviciu că răspândește informații greșite;

49.

îndeamnă guvernul kârgâz să nu califice deținerea de materiale „extremiste” drept infracțiune, ținând seama de avertismentele formulate de organismele de supraveghere a drepturilor omului cu privire la riscul ca o asemenea măsură să ducă la deteriorarea în continuare a libertății de exprimare în Kârgâzstan, având în vedere potențialul de abuz al legii; și solicită totodată ca guvernul kârgâz să mențină garanții juridice clare pentru a preveni utilizarea abuzivă a legilor care sancționează incitarea publică la activități extremiste; îndeamnă Consiliul Suprem al Kârgâzstanului să respecte dreptul la libertatea de exprimare și reamintește că combaterea „informațiilor false” nu poate servi drept pretext pentru reprimarea mass-mediei independente, a opoziției și a altor voci critice la adresa guvernului;

50.

îndeamnă guvernul kârgâz să consolideze statul de drept, separarea puterilor și independența sistemului judiciar, în conformitate cu standardele internaționale, să instituie procese de măsurare a performanței judiciare, să îmbunătățească supravegherea publică și să sporească transparența în cadrul sistemului judiciar, precum și să intensifice dialogul dintre sistemul judiciar și societatea civilă și celelalte ramuri ale guvernului; invită autoritățile kârgâze să își intensifice eforturile pentru a garanta accesul egal la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea garanțiilor procedurale;

51.

este preocupat de numărul mare de cazuri de arestare preventivă, care a fost evidențiat de Ombudsmanul kârgâz, Djamilia Djamanbaeva, și reiterează apelul Ombudsmanului adresat organelor de aplicare a legii și judiciare din Kârgâzstan de a adera la standardele internaționale, inclusiv la Normele minime ale ONU pentru măsurile neprivative de libertate;

52.

ia act de reformele realizate în ultimii ani în sistemul penitenciar, care includ în principal dezvoltarea mecanismelor de probațiune, digitalizarea diferitelor procese și introducerea unor măsuri preventive alternative; regretă, cu toate acestea, cazurile în care deținuților li s-au aplicat rele tratamente și încurajează autoritățile kârgâze să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceștia nu sunt supuși unor tratamente sau condiții inumane ori degradante și că beneficiază de îngrijire medicală adecvată în condiții de siguranță și securitate;

53.

subliniază necesitatea de a elabora o nouă legislație în domeniul dreptului administrativ și al justiției, care să includă reforma administrației publice și mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor, precum și de a consolida capacitățile profesionale ale reprezentanților administrației publice și ai sistemului judiciar, aspecte care ar putea fi realizate parțial prin adoptarea unor sisteme de e-guvernanță;

54.

solicită autorităților kârgâze să susțină independența profesiei juridice și să se asigure că avocații nu sunt supuși ingerințelor sau hărțuirii ca urmare a exercitării atribuțiilor lor profesionale, inclusiv atunci când își apără clienții în cauze sensibile din punct de vedere politic;

55.

salută participarea Kârgâzstanului la Programul privind statul de drept în Asia Centrală, care, printre altele, a sprijinit eforturile naționale de prevenire și combatere a corupției și a spălării de bani, și a sensibilizat profesioniștii din domeniul juridic cu privire la standardele în materie de drepturile omului;

56.

ia act de retrimiterea controversatului Cod funciar în parlamentul kârgâz de către președintele Japarov, în urma protestelor publice generate de conținutul acestuia;

°

° °

57.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Republicii Kârgâze.


(1)   JO L, 2024/2141, 13.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2024/2141/oj.

(2)   JO C, C/2024/5718, 17.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5718/oj.

(3)   JO C, C/2025/1969, 11.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1969/oj.

(4)  Texte adoptate, P10_TA(2025)0170.

(5)  Rezoluția Parlamentului European din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției (JO C, C/2024/4011, 17.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4011/oj ).


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1491/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)


Top