COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.11.2025

COM(2025) 951 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Reflectarea cadrului de guvernanță economică în politica fiscal-bugetară națională

{SWD(2025) 951 final}

Introducere

Pachetul de toamnă prezentat astăzi vine într-o perioadă marcată de provocări majore, atât în UE, cât și la nivel mondial, însă se preconizează că economia UE va rămâne rezilientă, înregistrând în continuare o creștere modestă. Fiind una dintre cele mai deschise economii din lume, UE este expusă unor restricții comerciale în creștere la nivel mondial, unor tensiuni și adesea unei concurențe neloiale din partea altor parteneri comerciali, ceea ce agravează incertitudinea legată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Datele recente indică faptul că activitatea economică s-a extins într-un ritm mai rapid decât se anticipase în prima jumătate a anului 2025, parțial ca urmare a concentrării la începutul perioadei a producției și exporturilor de mărfuri înainte de creșterea tarifelor la import ale SUA. Deși se preconizează că ritmul de creștere s-a temperat în a doua jumătate a anului, potrivit previziunilor, PIB-ul real al zonei euro va crește cu 1,3 % în 2025, ușor peste previziunile Comisiei din primăvara anului 2025. Deși se preconizează că ritmul de creștere va încetini în 2026, potrivit previziunilor, cheltuielile reziliente ale consumatorilor și investițiile vor sprijini o creștere reală a PIB-ului de 1,2 % 1 .

Menținerea stabilității bugetare este esențială pentru sprijinirea creșterii durabile și a rezilienței. Cadrul bugetar reformat al UE, care a intrat în vigoare în 2024, este acum pe deplin operațional. Pachetul de toamnă prezentat astăzi marchează o etapă importantă în punerea în funcțiune a acestui cadru. Toate statele membre și-au prezentat planurile bugetar-structurale pe termen mediu (MTFSP), iar Consiliul a adoptat recomandări de stabilire a traiectoriilor cheltuielilor nete 2 pentru fiecare dintre acestea 3 .

Prezenta comunicare face un bilanț al evoluțiilor bugetare din 2025 și al perspectivelor bugetare pentru 2026, evaluând respectarea cadrului bugetar al UE de către statele membre. Domeniul de aplicare al prezentei comunicări se extinde la toate statele membre, cu un accent special pe zona euro. Statele membre din zona euro au prezentat Eurogrupului și Comisiei proiectele lor de planuri bugetare (PPB) pentru 2026, iar Comisia a adoptat avize cu privire la fiecare dintre aceste PPB. În plus, prezenta comunicare evaluează dacă statele membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE) întreprind măsuri eficiente ca răspuns la respectivele recomandări ale Consiliului 4 .

Cadrul bugetar al UE permite creșterea necesară a cheltuielilor pentru apărare. Ca răspuns la contextul geopolitic actual și la provocările sporite în materie de securitate generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a invitat statele membre să solicite activarea clauzelor derogatorii naționale pentru apărare în cadrul inițiativelor privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 5 . Clauzele derogatorii naționale oferă statelor membre flexibilitate în ceea ce privește creșterea cheltuielilor pentru apărare, fără a fi necesar să se finanțeze imediat o astfel de creștere prin reduceri ale cheltuielilor sau prin măsuri cu efect de creștere a veniturilor. Astfel, flexibilitatea oferă statelor membre timpul necesar pentru a integra cheltuieli mai mari pentru apărare în bugetele naționale. Acest lucru permite statelor membre să se abată temporar de la traiectoria cheltuielilor nete recomandată de Consiliu, cu până la 1,5 % din PIB în următorii patru ani, cu condiția ca abaterile respective să fie legate de creșteri ale cheltuielilor pentru apărare. Până în prezent, Consiliul a activat clauza derogatorie națională pentru 16 state membre (Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia).

Prezenta comunicare este structurată în două secțiuni. Secțiunea I oferă o imagine de ansamblu a situației bugetare din zona euro, inclusiv perspectivele pentru anii următori, pe baza PPB-urilor statelor membre și a previziunilor Comisiei din toamna anului 2025. Secțiunea examinează orientarea bugetară generală și componentele care stau la baza acesteia, precum și caracterul adecvat al orientării bugetare în zona euro în ansamblu. Secțiunea II se axează pe evaluarea de către Comisie a respectării de către statele membre a plafoanelor de creștere a cheltuielilor nete, conform recomandării Consiliului. În cazul statelor membre din zona euro, evaluarea ține seama de informațiile furnizate în proiectele lor de planuri bugetare. În cazul statelor membre care fac obiectul PDE, evaluarea ține seama de rapoartele statelor membre cu privire la acțiunile întreprinse ca răspuns la respectivele recomandări ale Consiliului. În cele din urmă, secțiunea II conține un rezumat al raportului întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, pe baza căruia Comisia ia în considerare noi cazuri de deschidere a unei PDE. Anexele conțin analiza și datele care au stat la baza elaborării comunicării.

I.Evoluțiile bugetare și orientarea bugetară în zona euro

Se estimează că deficitul public general total în zona euro va crește ușor atât în anul 2025, cât și în anul 2026. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că deficitul total în zona euro va crește de la 3,1 % din PIB în 2024 la 3,2 % din PIB în 2025. Pe baza politicilor actuale, se preconizează că deficitul va crește la 3,3 % din PIB în 2026.

După o scădere substanțială în anii precedenți, ponderea totală a datoriei în PIB în zona euro a început să crească în 2025 și se preconizează că va crește la 89,8 % din PIB la sfârșitul anului 2026, de la aproximativ 88 % la sfârșitul anului 2024. Această creștere este determinată de deficitele primare persistente și de unele ajustări datorie-deficit cu efect de creștere a datoriei. În plus, se preconizează că diferența dintre rata dobânzii la datoria publică și rata de creștere nominală a PIB-ului („efectul de bulgăre de zăpadă”) va deveni mai puțin favorabilă pe măsură ce rata implicită a dobânzii plătite pentru datoria publică crește, în timp ce inflația (deflatorul PIB) va continua să fie moderată. Se preconizează că patru state membre vor avea ponderi ale datoriei de peste 100 % anul următor.

Se preconizează că orientarea bugetară a zonei euro va fi, în mare măsură, neutră în 2025 și 2026 6 . Reflectând punerea în aplicare a planurilor pe termen mediu, statele membre au limitat creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național și/sau au crescut veniturile în 2025. Această limitare a fost compensată în mare măsură de o creștere a investițiilor finanțate la nivel național (în principal pentru apărare) și a cheltuielilor finanțate prin granturi 7 în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și al altor fonduri din partea UE. Prin urmare, se preconizează că orientarea bugetară generală în 2025 va fi, în mare măsură, neutră. Se preconizează că orientarea bugetară totală a zonei euro va rămâne, în mare măsură, neutră și în 2026, deoarece o mică limitare a cheltuielilor curente nete și a altor cheltuieli de capital este compensată de absorbția tot mai mare a granturilor MRR, în ultimul său an de punere în aplicare, și a altor fonduri ale UE. Este important de remarcat faptul că se preconizează, de asemenea, o creștere constantă a cheltuielilor pentru apărare, de la 1,4 % din PIB în 2024 la 1,7 % în 2026.

Se preconizează că investițiile publice din zona euro vor continua să crească în 2026, ca urmare a unei combinații între finanțarea națională și finanțarea din partea UE. Se preconizează că investițiile vor avea o contribuție expansionistă suplimentară la orientarea bugetară din zona euro în 2026. Se preconizează că investițiile publice în zona euro vor ajunge la 3,7 % din PIB până în 2026, de la 3,0 % în 2019. Creșterea din perioada 2019-2026 a fost sprijinită atât de la bugetul național, cât și de la bugetul UE, în special prin MRR. Investițiile în domeniul apărării sunt, de asemenea, în creștere, cu aproximativ 1/3 din creșterea preconizată a investițiilor în perioada 2025-2026 ca urmare a creșterii investițiilor în domeniul apărării.

Orientarea bugetară a zonei euro pare, în mare măsură, adecvată atât în 2025, cât și în 2026. Orientarea în mare măsură neutră este în concordanță cu scăderea inflației și cu stabilizarea preconizată a acesteia la aproximativ 2 %, precum și cu necesitatea de a menține o perspectivă de creștere încă moderată într-un mediu incert. Aceasta este coerentă cu eforturile statelor membre din zona euro de a respecta ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu și utilizarea flexibilității în temeiul clauzei derogatorii naționale în domeniul apărării.

Structura orientării bugetare este adecvată. Consolidarea finanțelor publice naționale, determinată de încetinirea cheltuielilor curente nete, corespunde în linii mari nevoilor de ajustare reflectate în traiectoriile cheltuielilor nete recomandate, în special în țările cu un deficit ridicat și în țările cu un nivel ridicat al datoriei publice. În același timp, MRR și alte finanțări din partea UE contribuie la neutralizarea impactului contracționist al acestei consolidări. În plus, creșterea investițiilor – atât prin finanțare națională, cât și prin finanțare din MRR – sprijină prioritățile UE și potențialul său de creștere. În 2026, este în continuare necesar să se sprijine consolidarea capabilităților de apărare ale statelor membre, asigurându-se, în același timp, că statele membre cu nevoi de ajustare își continuă eforturile bugetare, în special în ceea ce privește cheltuielile care nu au legătură cu apărarea.

II.Evaluarea proiectelor de planuri bugetare, a măsurilor eficiente întreprinse de statele membre care înregistrează un deficit excesiv și a situației bugetare din alte state membre

(I)Abordarea pentru evaluarea conformității cu cadrul bugetar al UE

În temeiul cadrului de guvernanță economică reformat, creșterea cheltuielilor nete este indicatorul operațional unic pentru monitorizarea respectării de către statele membre a recomandărilor respective ale Consiliului. Ca parte a planurilor lor pe termen mediu, statele membre se angajează să atingă rate maxime de creștere a cheltuielilor nete exprimate în termeni anuali și cumulativi și, în cazul în care se solicită o prelungire a perioadei de ajustare, să realizeze un set de reforme și investiții 8 . Odată aprobate de Consiliu, aceste rate sau plafoane maxime de creștere devin criteriile de referință pentru evaluarea conformității pe parcursul duratei de viață a planurilor. Pentru statele membre care fac obiectul PDE, traiectoriile corective ale cheltuielilor nete stabilite de Consiliu reprezintă criteriul de referință pentru evaluarea conformității. Nouă state membre fac în prezent obiectul PDE: Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia. Statele membre pentru care Consiliul a activat clauza derogatorie națională în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare se pot abate temporar de la ratele lor maxime de creștere recomandate pentru cheltuielile nete, cu condiția ca abaterile respective să fie legate de creșteri ale cheltuielilor pentru apărare cu până la 1,5 % din PIB în perioada 2025-2028. Este vorba despre 16 state membre: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Evaluarea conformității efectuată de Comisie se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2025 și evidențiază riscurile la adresa conformității pentru a se asigura că orientările de politică ale Uniunii pot fi integrate în mod corespunzător în pregătirile bugetare naționale. Previziunile Comisiei iau în considerare informațiile furnizate de statele membre în proiectele lor de planuri bugetare pentru 2026 (pentru statele membre din zona euro), în rapoartele lor privind măsurile eficiente (pentru țările care fac obiectul PDE) 9 și – în termeni mai generali – în bugetele naționale ale tuturor statelor membre 10 . Evaluarea conformității se bazează pe o comparație între creșterea cheltuielilor nete, astfel cum a fost preconizată în previziunile Comisiei din toamna anului 2025, și creșterea maximă a cheltuielilor nete recomandată de Consiliu, ținând seama de flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare pentru cele 16 state membre menționate mai sus 11 . Caseta 1 oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a modului în care Comisia a efectuat evaluarea conformității, care stă la baza constatărilor prezentate în prezenta comunicare.

(II)Statele membre care au prezentat un proiect de plan bugetar

Pentru statele membre din zona euro, PPB-urile prezintă măsurile privind cheltuielile și veniturile pe care intenționează să le pună în aplicare în 2026. Majoritatea statelor membre din zona euro și-au prezentat PPB-urile pentru 2026 până la termenul legal de la jumătatea lunii octombrie. Belgia și Spania nu au prezentat încă un PPB, deoarece în parlamentele lor nu a fost prezentat niciun buget pentru 2026 15 . Austria a prezentat un PPB atât pentru 2025, cât și pentru 2026 la 13 mai 2025, iar Comisia a emis un aviz la 23 iunie 2025 16 . Statele membre care fac obiectul PDE ar putea utiliza proiectul de plan bugetar și pentru a raporta cu privire la măsurile eficiente întreprinse în cadrul PDE.

A)State membre care fac obiectul PDE

Se preconizează că trei state membre din zona euro care fac obiectul PDE vor respecta creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Italiei, se preconizează că cheltuielile nete din 2025 și 2026 vor crește în limitele plafoanelor recomandate de Consiliu. Prin urmare, PDE este suspendată.

·În cazul Slovaciei, se preconizează că cheltuielile nete vor crește în 2025 în limitele plafoanelor recomandate de Consiliu, în timp ce creșterea cheltuielilor nete în 2026 se preconizează că va depăși plafonul recomandat de Consiliu. Cu toate acestea, se preconizează că abaterea preconizată se va încadra în limitele flexibilității oferite de clauza derogatorie națională pentru apărare. Prin urmare, PDE este suspendată.

·În cazul Franței, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2025 va depăși ușor plafonul recomandat de Consiliu, dar abaterea nu depășește 0,3 % din PIB, dincolo de care ar exista o prezumție puternică că nu s-au întreprins măsuri eficiente. În schimb, se preconizează că în 2026 cheltuielile nete vor crește în limitele plafonului recomandat de Consiliu. Prin urmare, PDE este suspendată. Comisia observă că această evaluare este marcată de o incertitudine considerabilă, având în vedere dezbaterile parlamentare în curs.

Se preconizează că un stat membru din zona euro care face obiectul PDE riscă să nu respecte semnificativ creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Maltei, se preconizează că cheltuielile nete în 2025 și 2026 (în termeni anuali) vor crește în limitele plafoanelor recomandate de Consiliu. Cu toate acestea, având în vedere o abatere semnificativă în 2024, abaterea cumulată atât în 2025, cât și în 2026 este cu mult peste 0,6 % din PIB în ambii ani, ceea ce implică o prezumție puternică că nu s-au întreprins măsuri eficiente. Deși PDE este suspendată în această etapă în absența datelor privind rezultatul bugetar pentru 2025, Malta riscă să nu respecte semnificativ creșterea maximă a cheltuielilor nete și, prin urmare, este posibil să nu reușească să întreprindă măsuri eficace, ceea ce ar putea impune o accelerare a PDE. Cu toate acestea, ar trebui precizat faptul că o corectare a deficitului excesiv în 2026 este realizabilă, având în vedere veniturile excepționale semnificative înregistrate în 2024.

B)State membre care nu fac obiectul PDE

Se preconizează că șase state membre din zona euro care nu fac obiectul PDE vor respecta creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Finlandei 17 și al Luxemburgului, se preconizează că cheltuielile nete din 2026 vor crește în limitele plafoanelor recomandate de Consiliu.

·În cazul Germaniei, Estoniei, Greciei și Letoniei, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete va depăși plafonul recomandat de Consiliu. Cu toate acestea, se preconizează că abaterile estimate pentru aceste state membre se vor încadra în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare.

Se consideră că trei state membre din zona euro care nu fac obiectul PDE respectă obligațiile de politică bugetară prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere datorită unei poziții bugetare aproape la echilibru sau în excedent, deși se preconizează că creșterea cheltuielilor nete va depăși creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·Se preconizează că pozițiile bugetare ale Irlandei, Ciprului și Portugaliei vor fi în excedent (Irlanda și Cipru) sau aproape la echilibru (Portugalia), contribuind astfel la o reducere a ponderii datoriei publice în PIB. În același timp, Comisia observă că Irlanda riscă să depășească creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete, în timp ce Ciprul și Portugalia riscă să depășească semnificativ creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

Se preconizează că trei state membre din zona euro care nu fac obiectul PDE riscă să nu respecte creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Croației, Lituaniei și Sloveniei, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2026 va depăși plafonul recomandat de Consiliu. Cu toate acestea, după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională pentru apărare, abaterea cumulată preconizată în 2026 este sub 0,6 % din PIB.

Se preconizează că un stat membru din zona euro care nu face obiectul PDE riscă să nu respecte semnificativ creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Țărilor de Jos, se preconizează că în 2026 creșterea cheltuielilor nete va depăși cu mult plafonul recomandat de Consiliu, deoarece atât abaterile anuale, cât și cele cumulate depășesc 0,3 % și, respectiv, 0,6 % din PIB.

(III)State membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive și care nu au prezentat un proiect de plan bugetar

Pentru statele membre din zona euro care fac obiectul PDE și care nu au prezentat un PPB în toamnă și pentru statele membre din afara zonei euro care fac obiectul PDE, Comisia a efectuat, de asemenea, o evaluare a măsurilor eficiente pe baza previziunilor sale. Prin urmare, PDE este suspendată pentru toate statele membre în cauză.

·În cazul Austriei, se preconizează că cheltuielile nete în 2025 și 2026 (atât în termeni anuali, cât și în termeni cumulativi) vor crește în limitele plafoanelor recomandate de Consiliu. Previziunile Comisiei din toamna anului 2025 pentru Austria integrează măsurile de politică deja prevăzute în PPB prezentat la 13 mai 2025, precum și informații mai recente. Prin urmare, se preconizează că Austria va respecta creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Belgiei și al Poloniei, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2025 și 2026 (în termeni cumulativi) va depăși plafoanele stabilite de traiectoria corectivă. Cu toate acestea, se preconizează că abaterile se vor încadra în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare. Prin urmare, se preconizează că Belgia și Polonia vor respecta creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Ungariei, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2025 și 2026 (în termeni cumulativi) va depăși plafoanele stabilite de traiectoria corectivă. În 2025, se preconizează că abaterea cumulată se va încadra în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare, iar în 2026 aceasta va rămâne sub 0,6 % din PIB, dincolo de care ar exista o prezumție puternică că nu s-au întreprins măsuri eficiente. Deși PDE este suspendată în această etapă, Ungaria riscă să nu respecte creșterea maximă a cheltuielilor net în 2026 și, prin urmare, este posibil să nu reușească să întreprindă măsuri eficiente, ceea ce ar putea impune o accelerare a PDE.

·În cazul României, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2025 va fi doar cu puțin peste plafonul recomandat de Consiliu (0,1 % din PIB), iar cheltuielile nete în 2026 vor crește încadrându-se în limitele plafonului recomandat de Consiliu. Acest lucru se datorează pachetelor de consolidare fiscală adoptate de România în cursul verii. Prin urmare, PDE este suspendată. În consecință, Comisia nu va propune în acest moment o suspendare a fondurilor UE în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune și cu Regulamentul privind MRR. În același timp, pe termen scurt, va fi esențial ca România să pună în aplicare în mod riguros măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni și să raționalizeze investițiile publice. În plus, astfel cum s-a subliniat în recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025 în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, România ar trebui să își consolideze administrația fiscală și procesul bugetar pentru a evita cheltuielile excesive în raport cu planurile. Punerea în aplicare a acestor angajamente de politică va contribui la asigurarea continuării măsurilor eficiente. Pe termen mediu, vor fi necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030.

(IV)Alte state membre

Comisia a evaluat, de asemenea, respectarea creșterii maxime recomandate a cheltuielilor nete pentru celelalte state membre pe baza previziunilor sale.

·În cazul Cehiei și Danemarcei, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2026 va depăși plafonul recomandat de Consiliu. Cu toate acestea, se preconizează că abaterile estimate pentru aceste state membre se vor încadra în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare. Prin urmare, se preconizează că Cehia și Danemarca vor respecta creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Suediei, se preconizează că în 2026 creșterea cheltuielilor nete va depăși plafonul recomandat de Consiliu și va depăși 0,3 % din PIB. Cu toate acestea, având în vedere rezultatele pentru 2024 și 2025, cheltuielile nete în termeni cumulativi în 2026 se încadrează în plafonul recomandat de Consiliu. Prin urmare, se preconizează că Suedia va respecta creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete.

·În cazul Spaniei, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2026 va depăși plafonul recomandat de Consiliu, dar abaterea este sub 0,3 % (în termeni anuali) și sub 0,6 % din PIB (în termeni cumulativi). Prin urmare, se preconizează că Spania riscă să nu respecte creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete în 2026.

·În cazul Bulgariei 18 , se preconizează că creșterea cheltuielilor nete în 2026 va depăși plafonul recomandat de Consiliu, ținând seama de flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare. Prin urmare, se preconizează că Bulgaria riscă să nu respecte creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete în 2026.

(V)Raport în temeiul articolului 126 alineatul (3)

Ca parte a pachetului de toamnă 2025, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, un raport referitor la Germania și Finlanda 19 . În cazul Finlandei, raportul este declanșat de deficitul din 2024 care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB și de un deficit planificat de peste 3 % din PIB pentru 2025; în cazul Germaniei, deficitul planificat pentru 2025 este de peste 3 % din PIB. În cadrul raportului, Comisia constată că, în această etapă, nu sunt îndeplinite condițiile pentru inițierea unei PDE pentru Germania, deoarece depășirea deficitului de peste 3 % din PIB se explică pe deplin prin creșterea cheltuielilor pentru apărare și este permisă de clauza derogatorie națională. În Finlanda, deficitul de peste 3 % din PIB în 2025 poate fi explicat doar parțial prin creșterea cheltuielilor pentru apărare și prin flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională. Prin urmare, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune inițierea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive în cazul Finlandei.

(VI)Concluzii și etapele următoare

Statele membre sunt invitate să ia în considerare în procesul de adoptare a legilor naționale privind bugetul avizul Comisiei referitor la proiectul lor de plan bugetar. Cele 19 state membre care sunt evaluate ca fiind în concordanță cu recomandarea sunt invitate să continue punerea în aplicare a politicilor bugetare în 2026, conform planificării. În schimb, cele 8 state membre care riscă să nu respecte recomandarea sunt invitate să întreprindă măsurile necesare în cadrul procesului lor bugetar național pentru a se asigura că politica fiscal-bugetară din 2026 este în conformitate cu recomandarea Consiliului. În special, pentru statele membre care fac obiectul PDE, acest lucru este important pentru a evita o posibilă accelerare a procedurii aplicabile deficitelor excesive în primăvară. Comisia este pregătită să colaboreze cu toate statele membre și să sprijine eforturile de asigurare a respectării cadrului de guvernanță economică revizuit.

Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune inițierea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive în cazul Finlandei. În cazul Finlandei, având în vedere raportul întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE și după luarea în considerare a avizului emis de Comitetul economic și financiar în temeiul articolului 126 alineatul (4) din TFUE, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune Consiliului să adopte, în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, o decizie de constatare a existenței unui deficit excesiv. În cazul în care Consiliul constată că există un deficit excesiv, acesta va adopta, de asemenea, în același timp, o recomandare, în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE, care stabilește o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete.

Comisia va prezenta o evaluare actualizată în primăvara anului 2026. Evaluarea actualizată a conformității se va baza pe datele privind rezultatul bugetar pentru 2025, pe previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 și pe rapoartele anuale privind progresele înregistrate, care trebuie prezentate de statele membre până la 30 aprilie 2026 20 . Evaluarea bugetară va implica prima calculare de către Comisie a contului de control pentru fiecare stat membru, pe baza datelor privind rezultatul bugetar. Acest cont de control va urmări abaterile de la traiectoria de creștere a cheltuielilor nete pentru toate statele membre și va fi utilizat pentru a fundamenta acțiunile de asigurare a respectării normelor 21 . În plus, evaluarea din primăvară va monitoriza, de asemenea, punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor care stau la baza prelungirii perioadelor de ajustare bugetară la șapte ani, în legătură cu Spania, Franța, Italia, Finlanda, Belgia, Austria, Germania și România.

ANEXA I: abateri anuale și cumulate ale creșterii cheltuielilor nete în 2025 și 2026 în raport cu recomandările

ANEXA II: principalii indicatori macroeconomici și bugetari

ANEXA III: situația bugetară generală din zona euro și orientarea bugetară

(I)Deficitul public și factorii determinanți ai acestuia în perioada 2025-2026

Se preconizează că deficitul public va crește în anii 2025 și 2026 în zona euro în ansamblu, cu o eterogenitate importantă de la o țară la alta. În 2026, comparativ cu 2025, se preconizează că deficitul va crește în 12 țări. Se preconizează că opt state membre din zona euro vor înregistra un deficit de peste 3 % din PIB și, dintre acestea, șapte se preconizează că vor înregistra un deficit de cel puțin 4 %. 

Evoluția cheltuielilor acționează ca un factor-cheie pentru deficitul din zona euro. Se preconizează că ponderea cheltuielilor în PIB din zona euro va crește cu 0,5 puncte procentuale și cu 0,3 puncte procentuale în 2025 și, respectiv, în 2026. Se preconizează că cheltuielile pentru apărare vor crește constant (de la 1,4 % din PIB în 2024 la 1,7 % în 2026) și că cheltuielile cu dobânzile vor crește, de asemenea, ca pondere din PIB. Investițiile au fost extinse în majoritatea statelor membre în 2026, fiind susținute atât prin finanțare din bugetele naționale, cât și prin finanțare din partea UE. Aproximativ jumătate din creșterea preconizată a investițiilor publice din perioada 2019-2026 are legătură cu investițiile finanțate de la bugetul UE, în special prin MRR. Se preconizează că majoritatea țărilor din zona euro vor cheltui mai mult pentru investiții publice finanțate la nivel național decât înainte de pandemie. Italia și Lituania se remarcă printr-o creștere de peste 1 % din PIB. Din punct de vedere funcțional, se preconizează, de asemenea, că cheltuielile pentru apărare vor crește în majoritatea țărilor UE în 2026. Se preconizează creșteri semnificative în Estonia (peste 1 pp) și Letonia (aproximativ 1 pp). Ar trebui remarcat faptul că calendarul de livrare a echipamentelor militare poate crea o anumită volatilitate a cifrelor de la un an la altul.

(II)Datoria publică în perioada 2025-2026

Se preconizează că evoluția ponderii datoriei publice în PIB va varia în zona euro de la o țară la alta în anii 2025 și 2026, în funcție de eforturile de consolidare și de evoluțiile macroeconomice. După o scădere semnificativă în majoritatea statelor membre din zona euro între 2000 și 2024, se preconizează că ponderea datoriei va crește în 14 state membre din zona euro în perioada 2025-2026. Până în 2026, patru state membre (Belgia, Grecia, Franța și Italia) vor continua să aibă ponderi ale datoriei de peste 100 % din PIB. În același timp, se preconizează noi scăderi semnificative ale datoriei în Grecia și Cipru, datorită excedentelor primare considerabile ale acestor țări.

În majoritatea statelor membre din zona euro, variația ponderii datoriei între 2026 și 2025 este determinată de soldul primar și de unele ajustări datorie-deficit. Se preconizează că ajustările datorie-deficit vor fi deosebit de importante (peste 1 punct procentual din PIB) în Grecia, Portugalia, Irlanda, Italia, Lituania și Țările de Jos. Efectul de „bulgăre de zăpadă” ar continua să aibă un impact de reducere a datoriei, deoarece se preconizează că diferența dintre rata dobânzii la datoria publică și rata de creștere nominală a PIB-ului va rămâne favorabilă în toate statele membre, cu excepția Italiei, deși este semnificativ mai mică decât în anii precedenți, în principal din cauza scăderii inflației și a creșterii ratelor implicite ale dobânzii plătite pentru datoriile publice.

(III) Orientarea bugetară în țările din zona euro: 2025 și 2026

Orientarea bugetară preconizată în zona euro pentru 2025 este, în linii mari, neutră, cu o eterogenitate semnificativă de la o țară la alta 22 . Se preconizează că scăderea cheltuielilor curente nete va fi compensată în mare măsură de un impuls expansionist generat de investițiile publice și de cheltuielile finanțate de UE. Cu toate acestea, evoluțiile bugetare rămân eterogene de la un stat membru la altul, variind de la o contracție de 1,4 % din PIB în Estonia la o expansiune de 1,5 % din PIB în Letonia (graficul 6). Această eterogenitate poate fi atribuită parțial conceperii noului cadru de guvernanță economică, care diferențiază cerințele de ajustare bugetară în funcție de provocările bugetare cu care se confruntă statele membre, și parțial impulsului bugetar diferit generat de cheltuielile finanțate prin granturi MRR și prin alte fonduri ale UE.

În special, se preconizează că cinci state membre din zona euro vor pune în aplicare politici bugetare contracționiste în 2025, în timp ce nouă state membre aplică politici expansioniste, iar șase mențin o orientare în mare măsură neutră. Dintre statele membre cu un nivel ridicat al datoriei publice, se preconizează că principalul factor care influențează orientarea bugetară generală în Italia, Franța, Austria, Slovacia și Finlanda va consta într-o contribuție contracționistă a cheltuielilor curente nete. Se preconizează că această componentă va fi expansionistă în cinci din cele zece țări din zona euro care beneficiază de flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare. În majoritatea statelor membre, se preconizează că investițiile finanțate la nivel național, în special cheltuielile finanțate prin granturi MRR și prin alte instrumente ale UE, vor oferi economiei un sprijin bugetar de înaltă calitate. În trei state membre, contribuția investițiilor finanțate la nivel național este estimată la 0,5 puncte procentuale din PIB sau mai mult (Finlanda, Slovacia și Estonia). Contribuția din cadrul MRR și a altor cheltuieli finanțate de UE este estimată la 0,5 puncte procentuale din PIB sau mai mult în șapte țări (Estonia, Grecia, Croația, Lituania, Portugalia, Slovacia și Letonia). Niciun stat membru din zona euro nu ar trebui să înregistreze o scădere a acestei componente.

Se preconizează că orientarea bugetară agregată a zonei euro va fi neutră în 2026, determinată atât de bugetele naționale, cât și de bugetul UE. Traiectoriile recomandate ale cheltuielilor nete în sine ar implica o orientare bugetară în mare măsură neutră pentru zona euro în 2026, flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare sprijinind o orientare mai expansionistă. Previziunile Comisiei din toamna anului 2025 sugerează că orientarea bugetară va fi, în mare măsură, neutră în zona euro în 2026. Se preconizează că bugetele expansioniste din unele state membre, precum și absorbția tot mai mare a granturilor MRR și a altor fonduri ale UE (care nu sunt incluse în cheltuielile nete) vor fi compensate de restricțiile bugetare din alte state membre. 

Se preconizează că orientarea bugetară își va păstra diversitatea în țările din zona euro în anul 2026. În 2026, se preconizează că șase state membre din zona euro vor pune în aplicare politici bugetare contracționiste, în timp ce politicile bugetare vor fi expansioniste în alte zece state membre și, în mare măsură, neutre în cinci state membre. Se preconizează că orientările bugetare ale statelor membre din zona euro în anul 2026 vor varia de la o contracție de 1,3 % din PIB în Slovacia la o expansiune de 3,0 % din PIB în Estonia. Se preconizează că cheltuielile curente nete vor fi principalul factor determinant al orientării bugetare generale în majoritatea statelor membre din zona euro, estimându-se o contracție semnificativă (de cel puțin 0,5 % din PIB) în Finlanda, Austria, Malta, Franța și Slovacia. În majoritatea statelor membre, se preconizează că investițiile finanțate la nivel național și, în special, cheltuielile finanțate prin granturi MRR și prin alte fonduri ale UE vor oferi economiei un sprijin bugetar de înaltă calitate. În cazul Greciei, Portugaliei și Bulgariei, orientarea expansionistă este determinată în mare măsură de accelerarea preconizată a absorbției MRR.

(IV) Caracterul adecvat al orientării bugetare și al mixului de politici

Caracterul adecvat al orientării bugetare poate fi analizat din trei perspective diferite.

Orientarea bugetară în 2025 și 2026 este adecvată din punct de vedere macroeconomic. Orientarea bugetară în mare măsură neutră din 2025 a completat relaxarea politicii monetare a BCE, pe măsură ce inflația continuă să scadă, iar perspectivele de creștere sunt încă marcate de un grad ridicat de incertitudine. În 2026, orientarea bugetară în mare măsură neutră este compatibilă cu stabilizarea preconizată a inflației la aproximativ 2 %, fără a afecta perspectivele de creștere încă moderate într-un mediu global dificil și în contextul unei (mici) deviații negative a PIB-ului (output gap) 23 .

În al doilea rând, orientarea bugetară pare adecvată din punctul de vedere al structurii. Conținutul său investițional în 2025 și 2026 va stimula creșterea potențială pe termen mediu. În timp ce cheltuielile curente nete urmează să fie limitate, ceea ce reflectă necesitatea consolidării în mai multe state membre, investițiile finanțate la nivel național sunt menținute. Investițiile totale sunt sprijinite, de asemenea, de o creștere a cheltuielilor finanțate prin granturi MRR, întrucât punerea în aplicare a MRR se accelerează odată cu apropierea datei finale de punere în aplicare. În plus, orientarea bugetară pare compatibilă cu necesitatea de a majora cheltuielile pentru apărare și cu activarea clauzei derogatorii naționale pentru mai multe state membre din zona euro, continuând, în același timp, consolidarea cheltuielilor care nu sunt legate de apărare.

În ceea ce privește defalcarea geografică, orientarea bugetară a zonei euro pentru 2025 și 2026 pare să fie, în mare măsură, în concordanță cu necesitatea prudenței bugetare în statele membre care se confruntă cu provocări ridicate în materie de datorie publică. Majoritatea statelor membre cu un nivel ridicat al datoriei publice și al deficitului urmează, de fapt, să limiteze cheltuielile nete finanțate din bugetele naționale. Cu toate acestea, în unele state membre cu un nivel ridicat al datoriei publice, se preconizează că orientarea bugetară bazată pe bugetele naționale nu va fi contracționistă ca urmare flexibilității oferite de clauza derogatorie națională în vederea creșterii cheltuielilor pentru apărare 24 . Orientarea expansionistă din mai multe state membre este, de asemenea, determinată în mare măsură de accelerarea preconizată a absorbției din cadrul MRR.

Anexa IV: Procedurile aplicabile deficitelor excesive

De la publicarea pachetului de primăvară, Consiliul a adoptat recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE atât pentru România, cât și pentru Belgia și a decis să inițieze procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru Austria, ceea ce a condus la adoptarea unei recomandări în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE pentru Austria. Tuturor celor trei state membre li s-a stabilit termenul de 15 octombrie 2025 pentru a întreprinde măsuri eficiente.

Paragrafele de mai jos conțin o evaluare a conformității cu recomandarea PDE (ținând seama de flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională pentru apărare, după caz). Pentru țările care fac obiectul PDE care au prezentat un PPB în toamnă, o evaluare mai detaliată este furnizată în avizele privind PPB, cu accent pe anul 2026.

Austria: alături de decizia Consiliului din 8 iulie 2025 de stabilire a existenței unui deficit excesiv în Austria din cauza nerespectării criteriului deficitului, Consiliul a adoptat, de asemenea, o recomandare de stabilire a unei traiectorii maxime de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv până în 2028. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Austriei vor crește cu 2,2 % în 2025, ceea ce se încadrează în limitele ratelor maxime de creștere de 2,6 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete în 2025 rămâne, de asemenea, în limitele ratei maxime de creștere de 2,6 % recomandate de Consiliu. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 2,1 %, ceea ce se încadrează în limitele ratei maxime de creștere de 2,2 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete în 2026 rămâne, de asemenea, în limitele ratei maxime de creștere de 4,8 % recomandate de Consiliu. Prin urmare, Austria respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului.

Belgia: în urma prezentării, a evaluării și a aprobării planului bugetar-structural pe termen mediu al Belgiei, Consiliul a adoptat, la 20 iunie 2025, o recomandare revizuită, în concordanță cu traiectoria cheltuielilor nete din planul pe termen mediu al Belgiei, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv până în 2029. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Belgiei vor crește cu 4,2 % în 2025, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 3,6 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 0,3 % din PIB și unei abateri cumulate de 0,3 % din PIB în 2025. Cu toate acestea, după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată pentru 2025 se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 2,9 %, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 2,5 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 0,3 % din PIB și unei abateri cumulate de 0,5 % din PIB în 2026. Cu toate acestea, după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată pentru 2026 se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională. Prin urmare, Belgia respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului.

Franța: la 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de stabilire a unei traiectorii maxime de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în Franța până în 2029. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Franței vor crește cu 1,0 % în 2025, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 0,8 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 0,1 % din PIB în 2025. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete se menține în limitele ratei maxime de creștere de 4,6 % recomandate de Consiliu. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 0,7 %, ceea ce se încadrează în limitele ratei maxime de creștere de 1,2 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete se menține, de asemenea, în limitele ratei maxime de creștere de 5,8 % recomandate de Consiliu. Prin urmare, Franța respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului pentru 2026, dar riscă să nu respecte această creștere în 2025.

Ungaria: la 18 februarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de stabilire a unei traiectorii maxime de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în Ungaria până în 2026. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Ungariei vor crește cu 7,6 % în 2025, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 4,3 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 1,3 % din PIB și unei abateri cumulate de 0,6 % din PIB în 2025. Cu toate acestea, după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată pentru 2025 se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 7,4 %, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 4,0 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 1,3 % din PIB și unei abateri cumulate de 1,9 % din PIB în 2026. Chiar și după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată în 2026 este în continuare de 0,5 % din PIB. Prin urmare, Ungaria respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului pentru 2025, dar riscă să nu respecte această creștere în 2026.

Italia: la 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de stabilire a unei traiectorii maxime de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în Italia până în 2026. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Italiei vor crește cu 1,2 % în 2025, ceea ce se încadrează în limitele ratelor maxime de creștere de 1,3 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete se menține, de asemenea, în limitele ratei maxime de creștere de -0,7 % recomandate de Consiliu. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 1,5 %, ceea ce se încadrează în limitele ratei maxime de creștere de 1,6 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete se menține, de asemenea, în limitele ratei maxime de creștere de 0,9 % recomandate de Consiliu. Prin urmare, Italia respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului.

Malta: la 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de stabilire a unei traiectorii maxime de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în Malta până în 2027. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Maltei vor crește cu 4,4 % în 2025, ceea ce se încadrează în limitele ratelor maxime de creștere de 6,0 % recomandate de Consiliu. Cu toate acestea, pe bază cumulată, se preconizează că creșterea cheltuielilor nete va depăși rata maximă de creștere de 13,8 % recomandată de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri de 2,0 % din PIB în 2025. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 4,6 %, ceea ce se încadrează în limitele ratei maxime de creștere de 5,8 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, se preconizează că rata de creștere a cheltuielilor nete va depăși rata maximă de creștere de 20,4 % recomandată de Consiliu, cu o abatere cumulată de 1,5 % din PIB în 2026. Prin urmare, Malta riscă să nu respecte semnificativ creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului din 2025 și 2026.

Polonia: la 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de stabilire a unei traiectorii maxime de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în Polonia până în 2028. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Poloniei vor crește cu 7,1 % în 2025, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 6,3 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 0,3 % din PIB și unei abateri cumulate de 0,6 % din PIB în 2025. Cu toate acestea, după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată pentru 2025 se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 4,2 %, ceea ce se încadrează în limitele ratei maxime de creștere de 4,4 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, abaterea preconizată pentru 2026 este de 0,5 % din PIB. Cu toate acestea, după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată pentru 2026 se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională. Prin urmare, Polonia respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului.

România: la 20 iunie 2025, Consiliul a adoptat o decizie, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE, de stabilire a faptului că România nu a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025. La 8 iulie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită de stabilire a unei traiectorii maxime revizuite de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în România până în 2030. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale României vor crește cu 3,0 % în 2025, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 2,8 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 0,1 % din PIB și unei abateri cumulate de 0,1 % din PIB în 2025. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu -0,3 %, ceea ce se încadrează în limitele ratei maxime de creștere de 2,6 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete se menține, de asemenea, în limitele ratei maxime de creștere de 5,5 % recomandate de Consiliu. Prin urmare, România respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului pentru 2026, dar riscă să nu respecte această creștere în 2025.

Slovacia: la 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de stabilire a unei traiectorii maxime de creștere a cheltuielilor nete cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în Slovacia până în 2027. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete ale Slovaciei vor crește cu 2,5 % în 2025, ceea ce se încadrează în limitele ratelor maxime de creștere de 3,8 % recomandate de Consiliu. Pe bază cumulată, creșterea cheltuielilor nete se menține, de asemenea, în limitele ratei maxime de creștere de 10,3 % recomandate de Consiliu. Pentru 2026, se preconizează că cheltuielile nete ale Slovaciei vor crește cu 1,7 %, ceea ce este peste limitele ratei maxime de creștere de 0,9 % recomandate de Consiliu. Acest lucru corespunde unei abateri anuale de 0,3 % din PIB și unei abateri cumulate de -1,0 % din PIB în 2026. Cu toate acestea, după luarea în considerare a flexibilității oferite de clauza derogatorie națională, abaterea cumulată preconizată pentru 2026 se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională. Prin urmare, Slovacia respectă creșterea maximă a cheltuielilor nete prevăzută în recomandarea Consiliului.

Anexa V: Analiza sustenabilității datoriei

Anexa de față prezintă o analiză de sensibilitate a evoluției datoriei publice la eventualele șocuri macroeconomice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Se utilizează proiecții stocastice privind datoria pentru a se evalua posibilul impact asupra dinamicii datoriei publice al riscurilor la adresa creșterii nominale a PIB-ului, al evoluțiilor pieței financiare și al șocurilor bugetare care afectează poziția finanțelor publice 25 .

Proiecțiile stocastice explică incertitudinea macroeconomică din jurul unui scenariu „central” de previzionare a datoriei în perioada 2026-2030. În acest scenariu, ipoteza obișnuită de „menținere a politicilor fiscal-bugetare actuale” începând cu ultimul an al orizontului de timp analizat în previziuni 26 . Ca atare, după 2026, acest scenariu nu include angajamentele de consolidare bugetară din planurile bugetare structurale pe termen mediu prezentate de statele membre.

Se aplică șocuri condițiilor macroeconomice presupuse în scenariul central pentru a se obține distribuția traiectoriilor posibile ale datoriei („conul” din diagramele de tip evantai prezentate în graficul 9). Conul corespunde unei game largi de condiții macroeconomice posibile, fiind simulate până la 10 000 de șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii pe termen scurt și lung și asupra soldului primar. Amploarea și corelarea acestor șocuri reflectă volatilitatea istorică și relațiile dintre aceste variabile. Prin urmare, graficele de tip evantai oferă informații probabilistice privind dinamica datoriei pentru zona euro, ținând seama de eventuala apariție a unor șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar, a căror amploare le oglindesc pe cele observate în trecut.

Graficul de tip evantai raportează traiectoria preconizată a datoriei conform scenariului central sub forma unei linii roșii. Mediana rezultatelor simulărilor este prezentată sub forma unei linii negre întrerupte. Conul acoperă 80 % din totalul traiectoriilor posibile ale datoriei, traiectoriile derivate din cele 20 % șocuri cel mai puțin probabile nefiind prezentate. Zonele colorate diferit din cadrul conului corespund diferitelor zone ale distribuției generale a traiectoriilor posibile ale datoriei.

Datoria mediană pentru 2030 este estimată la 92,7 % din PIB, adică există o probabilitate egală ca datoria să fie mai mare sau mai mică decât acest nivel. În plus, scenariul de referință indică o ușoară creștere a ponderii datoriei în următorii cinci ani, iar proiecțiile stocastice sugerează cu o probabilitate de 75 % că datoria ar putea fi, de fapt, mai mare în 2030 decât în 2025.

(1)

   Comisia a publicat previziunile din toamna anului 2025 la 17 noiembrie 2025 și Raportul macroeconomic european [SWD(2025) 957] la 25 noiembrie 2025.

(2)

   „Cheltuieli nete” înseamnă cheltuielile publice, excluzând cheltuielile cu dobânzile, măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii, cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune, elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj și măsurile cu caracter excepțional, precum și alte măsuri temporare [articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/1263].

(3)

   Recomandarea Consiliului de stabilire a traiectoriilor cheltuielilor nete pentru fiecare stat membru este disponibilă la rubrica „Supraveghere bugetară” https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-member-states/country-pages_en .

(4)

   Pachetul de toamnă include un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(5)

   Comisia și Înalta Reprezentantă au prezentat Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 la 19 martie 2025.

(6)

   Orientarea bugetară măsoară impulsul pe termen scurt al politicii fiscal-bugetare discreționare asupra economiei.

(7)

   Termenul „granturi” se referă la cheltuielile publice finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) din MRR și din alte fonduri ale UE.

(8)

   Opt state membre s-au angajat să realizeze reforme și investiții care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare: Austria, Belgia, Germania, Franța, Italia, Finlanda, Spania și România.

(9)

   O prezentare generală a procedurilor aplicabile deficitelor excesive în curs și închise este disponibilă aici . Recomandările Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) privind corectarea deficitului excesiv impun statelor membre care fac obiectul PDE să raporteze semestrial cu privire la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandare. Pentru țările din zona euro care fac obiectul PDE, PPB poate servi drept raport privind măsurile eficiente.

(10)

   În conformitate cu cerințele legale, previziunile macroeconomice care stau la baza bugetelor naționale trebuie elaborate sau aprobate în mod independent. În unele state membre (Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și Slovenia), previziunile sunt realizate de o instituție fiscal-bugetară independentă (IFI) națională. În alte state membre, previziunile macroeconomice sunt aprobate de IFI națională (Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta și Portugalia) sau de un comitet de experți independenți (Germania și Slovacia). În Franța, IFI evaluează previziunile macroeconomice. În Finlanda, un departament al Ministerului de Finanțe elaborează previziunile macroeconomice în conformitate cu cerințele legale ale UE privind independența funcțională, dar nu există o aprobare oficială din partea unei IFI. Unele IFI financiare din afara zonei euro evaluează sau aprobă, de asemenea, previziunile macroeconomice utilizate în bugetele anuale.

(11)

   Cheltuielile pentru apărare relevante pentru evaluarea conformității sunt cheltuielile pentru apărare finanțate la nivel național, astfel cum sunt definite în Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG) din cadrul Sistemului european de conturi naționale (SEC 2010).

(12)

   Pentru tabelele detaliate specifice fiecărei țări care stau la baza evaluării, a se vedea tabelele statistice în materie fiscală, care oferă date generale relevante pentru evaluarea politicilor bugetare ale statelor membre, SWD(2025) 951 final, Bruxelles, 25.11.2025.

(13)

   Articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, astfel cum a fost modificat.

(14)

   Accelerarea procedurii presupune o recomandare din partea Comisiei către Consiliu de a adopta o decizie prin care se constată că nu s-au întreprins măsuri eficiente în temeiul articolului 126 alineatul (8).

(15)

   Comisia monitorizează în continuare evoluțiile bugetare din Belgia și Spania și a luat în considerare toate măsurile de politică relevante atunci când și-a pregătit previziunile din toamnă. Spania nu a prezentat un PPB pentru 2025.

(16)

   În avizul său, Comisia a concluzionat că proiectul de plan bugetar al Austriei pentru 2025 și 2026 este în concordanță cu dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Avizul Comisiei privind proiectul de plan bugetar al Austriei, 23.6.2025, COM(2025) 4106 final.

(17)

   Cu toate acestea, Comisia este de părere că Finlanda nu respectă criteriul deficitului prevăzut la articolul 126 din TFUE și că, deși Consiliul a activat clauza derogatorie națională în cazul Finlandei, deficitul care depășește valoarea de referință în 2025 nu se explică pe deplin prin creșterea cheltuielilor pentru apărare (a se vedea mai jos).

(18)

   În urma aderării la zona euro la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va face obiectul acelorași obligații de raportare ca toate celelalte state membre din zona euro, inclusiv prezentarea unui PPB în toamnă.

(19)

   Raport al Comisiei elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, 25.11.2025, COM(2025) 950 final. Raportul respectiv analizează deficitele publice în baza cerințelor tratatului pentru a stabili dacă există un risc de deficit excesiv într-un stat membru. Avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare analizează, pe de altă parte, cheltuielile nete preconizate pentru 2026 în raport cu recomandările relevante ale Consiliului.

(20)

   Pentru țările care fac obiectul PDE, raportul din primăvara anului 2026 privind măsurile întreprinse ca răspuns la recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) privind corectarea deficitului excesiv poate fi inclus în raportul anual privind progresele înregistrate.

(21)

   A se vedea, de asemenea, caseta 1 pentru o descriere a posibilelor etape de supraveghere în cazul unei abateri pozitive de la creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete. O explicație detaliată a contului de control este inclusă în tabelele statistice în materie fiscală care oferă date generale relevante pentru evaluarea politicilor bugetare ale statelor membre, SWD(2025) 951 final, Bruxelles, 25.11.2025.

(22)

   Cuantumul agregat al cheltuielilor nete utilizat pentru a evalua orientarea bugetară include cheltuielile finanțate prin granturi MRR și prin alte fonduri ale UE. Orientarea fiscal-bugetară este considerată, în mare măsură, neutră la o valoare situată în intervalul -0,25 %/+ 0,25 % din PIB, fiind considerată expansionistă (-) sau contracționistă (+) în afara acestui interval.

(23)

   Creșterea potențială a PIB-ului pe termen mediu pentru 2026 în zona euro este estimată la 1,2 %.

(24)

   Ceea ce contează pentru sustenabilitatea fiscală este partea finanțată la nivel național a orientării bugetare (și anume fără impactul finanțării din partea UE), care ar trebui să fie ușor contracționistă în statele membre care se confruntă cu provocări bugetare majore.

(25)

   Metodologia pentru proiecțiile stocastice privind datoria publică utilizată aici este prezentată în Bec at al. (2025), The stochastic simulations of the Commission’s debt sustainability analysis: a refined approach (Simulările stocastice ale analizei Comisiei privind sustenabilitatea datoriei: o abordare îmbunătățită), seria de documente de dezbatere ECFIN.

(26)

   Previziunile Comisiei din toamna anului 2025 includ măsuri de politică fiscal-bugetară care au fost adoptate sau cel puțin anunțate în mod credibil, precum și informațiile disponibile la 31 octombrie 2025. După 2026, soldul primar structural este modificat doar de costurile (nete) preconizate ale îmbătrânirii populației.