COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.11.2025

COM(2025) 920 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind punerea în aplicare și asigurarea respectării politicii comerciale a UE

{SWD(2025) 940 final}

CUPRINS

I.Rezumat

II.Valorificarea la maximum a acordurilor comerciale preferențiale ale UE

II.2    Punerea în aplicare a acordurilor comerciale bilaterale ale UE    

III.Sprijinirea IMM-urilor pentru ca acestea să își găsească un loc în comerțul mondial

IV.Înlăturarea barierelor și găsirea de soluții

IV.1    Situația actuală și tendințe în 2024    

IV.2    Asigurarea bilaterală și multilaterală a respectării angajamentelor comerciale: soluționarea litigiilor    

IV.3    Ghișeul unic    

I.Rezumat

În ultimii ani, paradigma geopolitică mondială a suferit o schimbare semnificativă, ceea ce a dus la schimbări în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării politicii comerciale a UE.

Acest al cincilea raport privind punerea în aplicare și asigurarea respectării politicii comerciale a UE reflectă eforturile concertate de recalibrare și consolidare a relațiilor comerciale, de construire a unor parteneriate de colaborare și de abordare a complexităților unei lumi din ce în ce mai fragmentate, ilustrând rolul transversal al comerțului în consolidarea competitivității, a securității și a durabilității.

Acordurile comerciale au contribuit la consolidarea competitivității UE la nivel mondial

În perioade economice incerte, acordurile comerciale au contribuit la stimularea accesului întreprinderilor din UE la piețele țărilor terțe și la exporturile UE în sectoare importante, după cum arată următoarele exemple:

·Exporturile de bunuri din UE către Canada au crescut cu 51 % de la aplicarea provizorie a Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA), care a început în septembrie 2017. Comparativ cu o creștere de 20 % a exporturilor UE către restul lumii în aceeași perioadă. Agricultura, care a înregistrat o creștere a exporturilor cu 40 %, a fost motorul acestei creșteri, exporturile de vin din UE către Canada crescând cu 22 %, iar exporturile de brânzeturi, cu 97 % 1 .

·Exporturile UE către Japonia de la intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat economic (APE) UE-Japonia în 2019 au crescut cu aproximativ 267 de milioane EUR. Printre sectoarele care au beneficiat de această creștere se numără vinul, băuturile și produsele agricole prelucrate, produsele de origine animală (cu excepția cărnii de porc), culturile arabile și produsele pe bază de plante.

·Întreprinderile din UE au înregistrat o creștere a schimburilor comerciale în valoare de aproximativ 4 miliarde EUR cu țările andine, în special Columbia, Peru și Ecuador, ca urmare directă a acordului de liber schimb (ALS) al UE, care a intrat în vigoare provizoriu în 2013 cu Columbia și Peru și în 2017 cu Ecuador.

În plus, acordurile mai recente ale UE care sprijină investițiile și promovează utilizarea normelor și standardelor UE, asigurând astfel condiții de concurență echitabile, au avut un efect pozitiv asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și asupra extinderii acestora în afara UE. Acest lucru a fost esențial pentru cele peste 680 000 de IMM-uri din UE care efectuează exporturi și care reprezintă 95 % din totalul întreprinderilor exportatoare din UE.

Un studiu recent de evaluare ex post 2 privind CETA realizat pentru Comisie a comparat creșterea procentuală a numărului de IMM-uri din UE care exportă în Canada în anii care au precedat CETA (2012-2016) cu creșterea procentuală din primii cinci ani de la aplicarea sa provizorie (2017-2022). Acesta a concluzionat că numărul IMM-urilor din UE care exportă în Canada a crescut cu 20,3 %, o creștere care a depășit, de asemenea, creșterea întreprinderilor mai mari care exportă (și anume cu 13,8 %).

Acordurile comerciale au sporit, de asemenea, reziliența și au contribuit la diversificarea economiei UE

Urmărirea obiectivelor politicii comerciale a UE ca parte a unui set integrat de politici ale UE sprijină, de asemenea, transformarea mai amplă a unor sectoare specifice.

·Sectorul industrial/automobilele: odată cu intrarea în vigoare a acordului Mercosur (încheiat politic în decembrie 2024), tarifele pentru piesele auto (în prezent de 14 %) și pentru autoturisme (în prezent de 35 %) vor fi eliminate treptat, în timp ce riscul ca restricțiile la export să afecteze aprovizionarea cu materii prime critice pentru producția de baterii din UE va fi redus.

·Comerțul digital cu bunuri și servicii: UE a inclus capitole privind comerțul digital în acordurile sale comerciale bilaterale cu Japonia (completat recent de un acord bilateral privind fluxurile de date) 3 , cu Regatul Unit și cu Noua Zeelandă, precum și în acordurile sale modernizate cu Chile și Mexic. Pe lângă acordurile bilaterale cu capitole privind comerțul electronic, UE a încheiat, de asemenea, negocieri pentru acorduri comerciale digitale (DTA) cu Singapore (iulie 2024) și cu Republica Coreea (martie 2025).

·Achiziții publice: UE este parte la acorduri comerciale, inclusiv la Acordul privind achizițiile publice (AAP) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care conține angajamente în materie de achiziții publice care asigură accesul reciproc pentru 40 de țări 4  (părți la AAP și/sau ALS), oferindu-i acces la achiziții publice în valoare estimată de 1,8 mii de miliarde EUR.

Securitatea economică și securitatea lanțului de aprovizionare: acordurile comerciale au sprijinit diversificarea și au asigurat aprovizionarea cu factori de producție

Acordurile comerciale au ajutat întreprinderile din UE să găsească noi piețe de export, diversificând în același timp sursele de aprovizionare și destinațiile de export. La rândul său, acest lucru le-a permis acestora să răspundă în mod flexibil la riscurile globale și să își reducă dependențele de anumite piețe.

Scăderea totală a exporturilor UE de bunuri către Rusia, de 53,1 miliarde EUR (media din perioada cuprinsă între 2024 și 2019-2021), a fost mai mult decât contrabalansată de o creștere de peste 200 de miliarde EUR a exporturilor UE către partenerii ALS din UE în aceeași perioadă 5 .

După ce au fost impuse sancțiuni comerciale Rusiei, întreprinderile din UE au găsit rapid noi piețe alternative, adesea în țări care aveau deja un acord comercial cu UE.

·Reducerea vânzărilor de vehicule și piese de schimb către Rusia, în valoare de 8 miliarde EUR, a fost compensată de creșterea exporturilor către Regatul Unit, în valoare de 8,8 miliarde EUR.

·Exporturile mai reduse de utilaje electrice, în valoare de 7 miliarde EUR, au fost compensate de exporturi mai semnificative (în valoare de 7,6 miliarde EUR) către o serie de țări, inclusiv Elveția, Regatul Unit, Mexic și Norvegia.

Rețeaua UE de acorduri comerciale în vigoare consolidează capacitatea UE de a-și spori flexibilitatea strategică, sprijinind interesele economice pe termen lung ale Uniunii. Valoarea noilor acorduri comerciale în curs de adoptare sau de negociere a devenit, de asemenea, mai vizibilă, având în vedere evoluțiile recente, în special măsurile tarifare ale SUA. În acest context, acordurile precum Mercosur, odată intrate în vigoare, vor avea o contribuție importantă la diversificare, care reprezintă o parte esențială a strategiei comerciale a UE. O agendă bilaterală de succes ar putea contribui, de asemenea, la contracararea efectului de domino al tarifelor SUA, și anume o creștere a exporturilor din China către alte țări și erodarea ulterioară a cotelor de piață ale UE.

Rețeaua extinsă de acorduri și parteneriate comerciale a UE și-a consolidat prezența geopolitică într-un mediu internațional care se deteriorează rapid. În acest context, a contribuit la reziliența lanțului de aprovizionare, ajutând UE să asigure factori de producție critici, cum ar fi energia și materiile prime necesare pentru tranziția către o energie curată și alte sectoare critice ale economiei UE, și să reducă dependența excesivă a UE de piețe individuale, vulnerabilitate care ar putea fi utilizată împotriva acesteia.

·Acordurile comerciale ale UE au ajutat UE să își diversifice aprovizionarea cu energie și materii prime din afara Rusiei. De exemplu, importurile de gaze și de gaz natural lichefiat din Norvegia, Algeria și Kazahstan au contribuit la acoperirea deficitului de aprovizionare generat de sancțiunile asupra gazului rusesc (completând importurile din SUA), în timp ce importurile de cupru din Chile și din Republica Democratică Congo au umplut golul lăsat de scăderea importurilor de cupru din Rusia.

·Acordurile comerciale ale UE au contribuit, de asemenea, la diversificarea ofertei, un număr mai mare de produse făcând obiectul schimburilor comerciale cu partenerii ALS în comparație cu partenerii „similari” care nu au un ALS. Cercetările recente realizate de DG TRADE/echipa economistului-șef în cooperare cu Consiliul Național pentru Comerț al Suediei, care au analizat tendințele comerțului UE cu Canada, Japonia, Vietnam și Singapore între 2016 și 2023, au confirmat că acordurile comerciale ale UE au creat o ofertă mai diversificată în primii ani de punere în aplicare, în special în domeniul produselor chimice, una dintre cele mai importante categorii de produse. Această observație reflectă obiectivele mai ample ale UE de reducere a vulnerabilităților lanțului de aprovizionare, de dezvoltare a parteneriatelor cu țări care împărtășesc aceeași viziune și de consolidare și aprofundare a capacității industriale a UE.

Abordarea eficace a barierelor comerciale a permis întreprinderilor să concureze în condiții echitabile și a asigurat reciprocitatea

Comisia și-a continuat activitatea în cadrul OMC și în cadrul structurilor de gestionare a acordurilor comerciale pentru a aborda barierele pur interne, în special barierele tehnice. Valoarea exporturilor UE afectate de barierele tehnice în calea comerțului (BTC) în țări terțe în 2024 a fost de aproximativ 25 de miliarde EUR. După cum arată graficul de mai jos, exporturile UE cele mai afectate de BTC sunt exporturile către China (14 miliarde EUR), urmate de cele către Maroc (5 miliarde EUR) și către Columbia (2 miliarde EUR).

Figura 1: Exemple de exporturi ale UE afectate de BTC în țări terțe (2024)

Cele mai acute BTC sunt adesea cele cu partenerii care fie nu au un acord comercial cu UE, fie au un acord relativ vechi cu UE.

Componenta instituțională puternică a acordurilor comerciale ale UE a ajutat toate părțile să prevină și să elimine barierele comerciale într-un mod cât mai eficient posibil, prin contacte periodice între experții din domeniul comerțului și cei din sector.

·În urma angajamentului bilateral sprijinit de APE UE-Japonia, Japonia și-a revizuit lista de aditivi alimentari siguri într-un mod care a protejat interesele exportatorilor din UE. În 2024, Japonia a confirmat că 33 de aditivi utilizați pe scară largă în UE vor rămâne pe lista sa, subliniind reputația UE pentru furnizarea de produse alimentare sigure și de înaltă calitate.

·În urma angajamentului bilateral cu Serbia în temeiul Acordului de stabilizare și de asociere, în martie 2025, Serbia a ridicat interdicția – în vigoare din aprilie 2024 – asupra importurilor de pelete din lemn, ceea ce a redus cu aproximativ 4 milioane EUR exporturile UE. De asemenea, restricțiile cantitative la importurile de margarină și ulei de floarea-soarelui introduse în martie 2024 au fost eliminate în martie 2025, iar restricțiile cantitative la exportul de deșeuri metalice, introduse în ianuarie 2025, au fost eliminate în iulie 2025.

În schimb, în cazul în care angajamentul diplomatic nu are succes, Comisia va recurge la soluționarea litigiilor (cinci noi cazuri au fost lansate între iunie 2024 și iunie 2025) sau va utiliza măsuri autonome pentru a-și apăra interesele. În 2025, Comisia a început să facă uz de competențele care îi revin în temeiul Instrumentului pentru achiziții publice internaționale (IPI) al UE pentru a combate practicile neloiale care limitează accesul la contractele de achiziții publice pentru furnizorii, bunurile și serviciile din UE în țările partenere comerciale:

·La 14 ianuarie 2025, după lansarea unei investigații privind sectorul dispozitivelor medicale din China, Comisia a publicat constatări care confirmă că China a tratat în mod inechitabil furnizorii de dispozitive medicale din UE în cadrul achizițiilor sale publice de astfel de dispozitive.

·La 19 iunie 2025, Comisia a decis să impună măsuri 6 Chinei, împiedicând societățile chineze să liciteze pentru contracte de achiziții publice de dispozitive medicale în UE a căror valoare depășește 5 milioane EUR. În plus, ofertanților câștigători nu li se va permite să se aprovizioneze din China cu mai mult de 50 % din factorii de producție în cadrul acestor contracte.

Acordurile comerciale au jucat un rol major în promovarea durabilității

Acordurile comerciale ale UE au continuat să joace un rol major în consolidarea comerțului și a durabilității. 14 acorduri încheiate începând din 2012 (începând cu Republica Coreea) conțin dispoziții care promovează standardele internaționale în domeniul muncii și al mediului. Comisia a continuat să identifice prioritățile specifice fiecărei țări care acoperă aspecte legate de muncă, gen, mediu, climă și societatea civilă, cu implicarea strânsă a grupurilor consultative interne ale UE (GCI-uri) înființate în temeiul acestor acorduri, reunind întreprinderi, sindicate și alte interese ale părților interesate pentru a sprijini Comisia în punerea în aplicare a acordurilor sale comerciale.

În 2024, s-au înregistrat progrese în Columbia, Guatemala și Republica Moldova în direcția ratificării și punerii în aplicare a principalelor convenții internaționale privind drepturile lucrătorilor.

Ghișeul unic 7 al Comisiei a evaluat două plângeri oficiale suplimentare privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD), ambele referitoare la Vietnam. Una a fost primită în martie 2024 și se referea la ratificarea de către această țară a principalelor convenții ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), iar cealaltă a fost primită în februarie 2025 și se referea la încălcările drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor.

Domeniul de aplicare al raportului

Acesta este cel de-al cincilea raport anual 8 consolidat privind punerea în aplicare și asigurarea respectării angajamentelor comerciale care fac obiectul acordurilor comerciale bilaterale preferențiale 9 în vigoare în 2024 și ale OMC. Raportul oferă o imagine de ansamblu a principalelor activități și realizări ale UE în 2024 și în primele șapte luni ale anului 2025, sub conducerea responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială din cadrul Comisiei.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul 10 conține informații suplimentare cu privire la 41 dintre principalele acorduri bilaterale preferențiale ale UE. Site-ul web al Comisiei 11 conține informații suplimentare față de prezentul raport cu privire la: (i) evoluția schimburilor comerciale preferențiale ale UE cu partenerii preferențiali în 2024; (ii) utilizarea preferințelor tarifare la exporturile și importurile UE de la partenerii comerciali preferențiali, atât pentru UE, cât și pentru statele membre; și (iii) date privind utilizarea contingentelor tarifare în cadrul anumitor acorduri comerciale.

Prezentul raport se axează pe punerea în aplicare și asigurarea respectării politicii comerciale a UE prin intermediul rețelei UE de acorduri și relații comerciale preferențiale. De asemenea, are legătură cu chestiuni mai ample legate de securitatea economică și de asigurarea respectării legislației în domenii specifice, care sunt abordate doar pe scurt în prezentul raport, dar care, la rândul lor, fac obiectul rapoartelor Comisiei. Printre aceste chestiuni se numără:

·utilizarea instrumentelor de apărare comercială (antidumping, antisubvenție și de salvgardare), care fac obiectul raportului anual al Comisiei privind apărarea comercială 12 ;

·monitorizarea și combaterea contrafacerii, a pirateriei și a altor încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), prezentate în Raportul privind DPI 13 în țările terțe și în Lista de supraveghere a pirateriei publicate o dată la doi ani de către Comisie 14 ;

·examinarea investițiilor străine directe (ISD) și controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, care constituie controalele strategice ale UE în materie de comerț și investiții din motive de securitate și care fac obiectul rapoartelor anuale ale Comisiei privind examinarea ISD 15 și privind Regulamentul (UE) 2021/821 (Regulamentul privind controlul exporturilor) 16 ;

·aplicarea sistemului generalizat de preferințe (SGP) al UE 17 , care face obiectul rapoartelor Comisiei privind SGP.

În plus, se elaborează rapoarte anuale separate privind aplicarea Regulamentului privind subvențiile străine 18 și a Instrumentului pentru achiziții publice internaționale 19 .

II.Valorificarea la maximum a acordurilor comerciale preferențiale ale UE

II.1    Schimburile comerciale ale UE cu parteneri preferențiali – principalele evoluții din 2024

În 2024 a intrat în vigoare ALS UE-Noua Zeelandă (1 mai 2024) și APE cu Kenya (1 iulie 2024), numărul acordurilor comerciale preferențiale în vigoare ajungând la 44 20 și reprezentând 46,1 % 21 din totalul comerțului exterior al UE.

După cum se arată în figura 2 de mai jos, cei mai mari parteneri preferențiali ai UE (și anume cei care reprezintă o cotă din comerțul total al UE cu parteneri preferențiali de peste 5 %) au fost Regatul Unit (21,8 % din comerțul UE cu parteneri preferențiali), urmat de Elveția (14,2 %), Turcia (9,1 %), Norvegia (6,9 %), Japonia (5,6 %) și Coreea de Sud (5,3 %). Împreună, acești șase parteneri au reprezentat aproape 63 % din schimburile comerciale preferențiale ale UE în 2024.

Figura 2: Schimburile comerciale ale UE în funcție de partenerii preferențiali (2024)

Sursă: baza de date COMEXT a Eurostat.

După cum se arată în figura 3 de mai jos, deși schimburile comerciale ale UE cu parteneri preferențiali a scăzut cu 0,8 % în 2024, s-a înregistrat o scădere mai mare a schimburilor comerciale ale UE cu toți partenerii (-1,1 %) și cu partenerii care nu fac obiectul unui ALS (-1,4 %). În aceeași perioadă, creșterea exporturilor UE către parteneri preferențiali a crescut cu 1,4 %, depășind creșterea exporturilor către toți partenerii (1,1 %) și către partenerii care nu fac obiectul unui ALS (0,7 %).

Figura 3: Creșterea anuală a comerțului cu mărfuri al UE în funcție de tipul de partener (2023-2024)

Sursă: baza de date COMEXT a Eurostat.

În special acordurile comerciale mai moderne, cum ar fi CETA, APE UE-Japonia sau ALS UE-Vietnam, tind să faciliteze accesul pe piață al industriei UE.

·De exemplu, ALS UE-Vietnam, care a intrat în vigoare în august 2020, este unul dintre cele mai ambițioase acorduri comerciale pe care UE le-a încheiat cu o țară în curs de dezvoltare. De asemenea, acesta a eliminat treptat tarifele și a redus barierele netarifare, oferind condiții mai bune de acces pe piață pentru ambele părți. În ultimii cinci ani, exporturile UE către Vietnam au reprezentat două treimi din creșterea exporturilor UE către Asean-4 22 . Exporturile din cea mai semnificativă categorie de produse pentru UE, și anume capitolul 30 (produse farmaceutice), aproape s-au dublat, ajungând de la 1,1 miliarde EUR în 2019 la 2,1 miliarde EUR în 2024, reprezentând 60 % din exporturile UE de produse farmaceutice în ambii ani 23 .

·Numărul ofertanților câștigători din UE pe piața achizițiilor publice japoneze a crescut constant de la intrarea în vigoare a APE UE-Japonia. În 2022 (cele mai recente date disponibile), întreprinderile din UE au câștigat contracte de achiziții publice în Japonia în valoare de 317 milioane EUR.

Acordurile comerciale ale UE au contribuit, de asemenea, la menținerea poziției UE de principal exportator de produse agroalimentare

Exporturile agroalimentare ale UE către toți partenerii au atins un nou record în 2024, ajungând la 235 de miliarde EUR (+2,8 % față de 2023). În 2024, schimburile comerciale ale UE cu partenerii preferențiali (importuri și exporturi) au crescut cu mai mult (+6,4 %) decât schimburile comerciale ale UE cu parteneri care nu fac obiectul unui ALS (+2,8 %).

Figura 4: Creșterea anuală a comerțului agroalimentar al UE în funcție de tipul de parteneri (2023-2024)

Regatul Unit a rămas de departe principala destinație pentru exporturile agroalimentare ale UE în rândul partenerilor preferențiali, precum și în ansamblu, reprezentând 23 % din totalul exporturilor UE.

Exporturile agroalimentare ale UE către Regatul Unit au crescut cu 12 miliarde EUR (+29 %) între intrarea în vigoare a Acordului comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit în 2021 și 2024. În mod similar, exporturile UE au crescut cu 2,1 miliarde EUR (+139 %) către Ucraina începând din 2016, cu 1,6 miliarde EUR (+51 %) către Canada începând din 2017 și cu 1 miliard EUR (+15 %) către Japonia începând din 2019.

După o scădere în 2023, importurile de produse agroalimentare din UE au revenit la nivelurile din 2022, totalizând aproape 172 de miliarde EUR în 2024. Această redresare a fost determinată în principal de creșterea prețurilor de import la cacao, cafea, fructe și fructe cu coajă lemnoasă. Brazilia a fost cel mai mare furnizor al UE, reprezentând o cotă de piață de 10 % din totalul importurilor agroalimentare ale UE, urmată de Regatul Unit (9 %), care și-a consolidat poziția de principală sursă de importuri agroalimentare ale UE în rândul partenerilor preferențiali. Ucraina a fost, de asemenea, un furnizor important al lanțului alimentar din UE (8 %), cerealele reprezentând jumătate din exporturile ucrainene destinate în principal pieței UE a hranei pentru animale.

Vasta rețea de acorduri comerciale a UE a contribuit la performanța sa în general puternică în materie de comerț cu produse agroalimentare. În special, schimburile comerciale agroalimentare ale UE au crescut cu Canada, Japonia și Vietnam în urma punerii în aplicare a acordurilor comerciale corespunzătoare, exporturile de produse cărora li s-a acordat acces preferențial înregistrând creșteri semnificative ca urmare a eliminării sau a reducerii tarifelor. Un studiu al Comisiei 24 publicat în noiembrie 2024, care a analizat performanța la export a produselor UE cărora li s-a acordat acces preferențial în temeiul CETA, a constatat că exporturile au crescut în medie cu 14 % între 2019 și 2023, ceea ce a însemnat o valoare suplimentară de 400 de milioane EUR. Acest succes ar putea fi parțial atribuit eliminării constante a barierelor sanitare și fitosanitare (SPS) în țările partenere (95 între 2020 și 2024) printr-o cooperare strânsă cu statele membre.

Exporturile de produse cu valoare ridicată din UE sunt protejate prin indicații geografice (IG) în temeiul ALS-urilor și al altor acorduri internaționale. La 31 decembrie 2024, un număr mare de indicații geografice ale UE beneficiau de protecție în temeiul unor acorduri bilaterale cu peste 30 de țări care reprezentau împreună aproximativ 60 % din PIB-ul mondial și 30 % din populația lumii.

Per ansamblu, comerțul agroalimentar al UE este foarte diversificat și implică mulți parteneri de import și export. Cu toate acestea, există în continuare dependențe comerciale pentru anumite produse agroalimentare 25 . În ceea ce privește importurile, ALS asigură stabilitatea relațiilor comerciale dintre UE și partenerii săi, sporind reziliența UE. La 12 iunie 2025, Consiliul a adoptat, de asemenea, un regulament care impune noi tarife pentru produsele agricole rămase și pentru anumite îngrășăminte din Rusia și Belarus care nu au făcut încă obiectul unor taxe vamale suplimentare. Scopul acestuia este de a reduce dependența UE de aceste importuri, precum și de a reduce veniturile din exporturi ale Rusiei, limitând astfel capacitatea acesteia de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Regulamentul a intrat în vigoare la 1 iulie 2025.

Schimburile comerciale cu servicii ale UE cu partenerii preferențiali au crescut mai mult decât cu partenerii care nu fac obiectul unui ALS

Comerțul UE cu servicii (importuri și exporturi) cu parteneri preferențiali 26 s-a ridicat la 1,3 mii de miliarde EUR în 2023 (cele mai recente cifre disponibile), reprezentând aproape jumătate (48 %) din comerțul total cu servicii al UE. În perioada 2022-2023, comerțul cu servicii al UE cu partenerii preferențiali a crescut mai rapid decât comerțul cu parteneri care nu care nu fac obiectul unui ALS (+4,5 % față de +1,2 %).

Balanța comercială a UE în domeniul serviciilor cu parteneri preferențiali a înregistrat un excedent de 178,2 miliarde EUR, în timp ce balanța sa comercială cu restul lumii a înregistrat un deficit de 25,4 miliarde EUR. Balanța comercială totală a UE în domeniul serviciilor a ajuns la 152,8 miliarde EUR în 2023, ceea ce reprezintă o scădere cu 15,6 % față de 2022.

După redresarea de pe urma pandemiei de COVID-19, când comerțul UE cu servicii (importuri și exporturi) a înregistrat o creștere bruscă între 2021 și 2022 (+24,1 %), creșterea a încetinit până la un nivel mai normal în 2023 (+2,8 %). Între timp, UE a exportat servicii în valoare de aproximativ 1 427 de miliarde EUR în 2023 (+1,6 % față de 2022). Principalele sectoare de export au fost alte servicii pentru întreprinderi (23,9 %), telecomunicații, servicii informatice și de informare (20,7 %), servicii de transport (17,2 %), servicii de călătorie (126 %) și servicii financiare (7,1 %). UE a importat servicii în valoare de aproximativ 1 274 de miliarde EUR (+4,1 % față de 2022).

Figura 5: Creșterea anuală a comerțului cu servicii al UE (2022-2023)

UE este lider mondial în ceea ce privește serviciile furnizate digital, care, în 2023, au reprezentat peste jumătate (54 %) din comerțul exterior total cu servicii al UE și au corespuns unor importuri și exporturi în valoare de aproximativ 3 mii de miliarde EUR.

II.2    Punerea în aplicare a acordurilor comerciale bilaterale ale UE

A.Punerea în aplicare a angajamentelor privind accesul pe piață

Prevenirea/eliminarea barierelor prin intermediul comitetelor ALS

Experiența în abordarea potențialelor bariere în calea comerțului a arătat în mod constant că UE acționează în modul cel mai eficace atunci când poate identifica și anticipa noi bariere legislative sau de reglementare înainte ca acestea să devină legi. Acesta este, de asemenea, unul dintre motivele pentru care, atât în cadrul OMC, cât și în structurile de gestionare a acordurilor comerciale ale UE, se pune atât de mult accentul pe transparență și pe alerta timpurie. Prevenirea este, de asemenea, esențială pentru IMM-uri, care ar putea avea resurse limitate pentru a urmări evoluțiile potențiale de pe piețele lor de export.

Cea mai eficientă acțiune a fost cea colectivă, și anume mobilizarea resurselor Comisiei, ale delegațiilor UE, ale statelor membre și ale întreprinderilor care își desfășoară activitatea atât în țările partenere, cât și în UE. De exemplu, o acțiune coordonată în temeiul Acordului comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit a contribuit recent la prevenirea introducerii unei potențiale bariere sub formă de subvenții pentru investițiile în energia eoliană offshore prin intermediul recompenselor pentru o industrie durabilă din Regatul Unit, cu un buget de 646 de milioane EUR. UE a contestat această măsură și a avut câștig de cauză în 2022.

Pentru consolidarea capacităților, Comisia și statele membre continuă să exploreze modalități practice de facilitare a fluxurilor de informații între delegațiile UE și ambasadele statelor membre din țările terțe.

Acordurile comerciale au acționat ca o piatră de temelie pentru cooperarea în domenii de interes reciproc

Gestionarea diferitelor reglementări tehnice din toate jurisdicțiile influențează puternic costurile și complexitatea desfășurării de activități comerciale în străinătate. Din acest motiv, UE își utilizează acordurile comerciale ca modalitate de a facilita cooperarea în materie de reglementare în domenii de interes reciproc, reducând costurile prin recunoașterea abordărilor fiecărei părți și promovând coerența între acestea. Mai jos sunt prezentate câteva exemple de cooperare de succes din 2024.

·Prin schimbul în materie de reglementare dintre Agenția Europeană pentru Medicamente și Health Canada prin intermediul Forumului de cooperare în materie de reglementare UE-Canada, accesul la medicamentele de uz pediatric ar putea fi îmbunătățit. Discuțiile dintre Asociația canadiană pentru hidrogen și Hydrogen Europe au condus la semnarea, în iunie 2024, a unui memorandum de înțelegere, în timp ce discuțiile continuă cu privire la reglementarea energiei pe bază de hidrogen, a practicilor durabile și a inteligenței artificiale.

·Accesul pe piață a fost facilitat, de asemenea, prin acorduri de recunoaștere reciprocă (ARR) privind evaluările conformității, punând capăt necesității unor testări duble costisitoare. În 2024, un nou organism de evaluare a conformității din UE a fost acreditat în temeiul ARR UE-SUA 27 din 1999, iar două organisme de evaluare a conformității din UE și-au reînnoit acreditarea în temeiul ARR UE-Japonia.

B.Comerțul și dezvoltarea durabilă în centrul atenției

În 2024, Comisia a continuat să pună în aplicare revizuirea politicii privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD) 28 , recunoscând rolul CDD în politica comercială.

În ceea ce privește cele 14 acorduri ale UE care includ în mod specific comerțul și dezvoltarea durabilă, Comisia a continuat să identifice prioritățile specifice fiecărei țări care acoperă aspecte legate de muncă, gen, mediu, climă și societatea civilă, în strânsă cooperare cu grupurile consultative interne ale UE (GCI-uri) instituite în temeiul acordurilor respective. Cele mai recente trei acorduri (Acordul comercial interimar UE-Chile, Acordul de parteneriat economic UE-Kenya și ALS UE-Noua Zeelandă) includ, de asemenea, dispoziții obligatorii privind egalitatea de gen, capacitarea femeilor și drepturile lucrătorilor.

În 2024, Comisia a contractat un consultant independent pentru a efectua o evaluare ex post a impactului acordurilor de liber schimb ale UE asupra principalelor aspecte de mediu, inclusiv asupra climei. Evaluarea, publicată în februarie 2025 29 , oferă o analiză calitativă a impactului dispozițiilor în materie de mediu și climă din șapte acorduri comerciale ale UE, pe baza unei analize documentare și a interviurilor cu diferite părți interesate. Aceasta este însoțită de 20 de studii de caz care acoperă un total de 11 țări partenere.

·Evaluarea confirmă în general că dispozițiile de mediu din acordurile de liber schimb au avut un impact pozitiv asupra mediului și climei în țările partenere și, în special, nu au condus la niciun regres în ceea ce privește standardele de mediu sau climatice pentru a încuraja comerțul sau a atrage investiții.

·Mai precis, evaluarea a constatat că dispozițiile privind clima și mediul din acordurile de liber schimb ale UE și-au atins, în general, obiectivele și au fost eficace. Acestea au fost, de asemenea, considerate eficiente, deoarece beneficiile atingerii obiectivelor au depășit costurile pentru părțile interesate.

·În cele din urmă, evaluarea a concluzionat că dispozițiile de mediu din acordurile de liber schimb ale UE au fost coerente și relevante.

O altă prioritate în 2024 a fost monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește prima plângere privind comerțul și dezvoltarea durabilă depusă de un ONG în mai 2022 la ghișeul unic al Comisiei privind drepturile lucrătorilor din sectorul minier din Peru și Columbia. Dialogul cu aceste țări a continuat în 2024 pentru a identifica probleme legate de punerea în aplicare a legislațiilor acestora în domeniul muncii. În cazul Columbiei, discuțiile s-au axat pe progresele pe care le-a înregistrat în materie de reforme interne în domeniul muncii. În ceea ce privește cooperarea privind comerțul și dezvoltarea durabilă cu Peru, în martie și noiembrie 2024 a fost publicată o listă a activităților de cooperare tehnică privind libertatea de asociere, munca copiilor, munca forțată, combaterea muncii informale și, în special, consolidarea sistemului de inspecție a muncii. Aceste activități urmează să fie puse în aplicare în anii următori cu un sprijin amplu în cadrul programelor UE.

Rezultatele pozitive ale acestei activități demonstrează rolul important pe care îl joacă societatea civilă în alertarea și monitorizarea respectării politicii privind comerțul și dezvoltarea durabilă în țările terțe.

În martie 2024, o a doua plângere oficială referitoare la politica privind comerțul și dezvoltarea durabilă a fost depusă la ghișeul unic. Aceasta a vizat capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă din ALS UE-Vietnam, în special angajamentul asumat de Vietnam de a „depune eforturi continue și susținute în vederea ratificării convențiilor OIM fundamentale restante”. Evaluarea preliminară a Comisiei a luat act de progresele limitate înregistrate de Vietnam în ceea ce privește eforturile continue și susținute în vederea ratificării Convenției nr. 87 a OIM. La 27 noiembrie 2024, Vietnam a adoptat o nouă lege privind sindicatele. Totuși, această nouă lege nu face din ratificarea Convenției nr. 87 o condiție sau o cerință și nici nu constituie o ratificare a Convenției nr. 87. La 21 martie 2025, Ministerul Afacerilor Interne din Vietnam a furnizat informații actualizate în scris cu privire la mai multe aspecte legate de muncă care prezintă interes pentru UE. Scrisoarea a oferit câteva informații recente și a inclus interpretarea de către Vietnam a noului său act legislativ privind sindicatele, dar nu a furnizat suficiente detalii cu privire la eforturile anterioare și planificate ale Vietnamului de a evalua dacă respectă angajamentul asumat în temeiul ALS UE-Vietnam de a depune eforturi continue și susținute în vederea ratificării Convenției nr. 87 a OIM. Prin urmare, este necesară o analiză suplimentară, pentru care Comisia așteaptă cu interes să primească informații suplimentare din partea Vietnamului.

O a treia plângere privind comerțul și dezvoltarea durabilă referitoare, de asemenea, la ALS UE-Vietnam a fost primită în februarie 2025, referitoare la încălcările drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor. În prezent, Comisia efectuează evaluarea preliminară a acestei plângeri.

În cadrul acordurilor comerciale bilaterale ale UE care conțin capitole privind comerțul și dezvoltarea durabilă, se instituie comitete mixte privind comerțul și dezvoltarea durabilă pentru a discuta aspecte legate de acest domeniu.

Mai jos sunt prezentate exemple de progrese concrete înregistrate în 2024 în ceea ce privește ratificarea și punerea în aplicare a convențiilor de bază privind drepturile lucrătorilor și mediul, care au determinat țările partenere să își actualizeze cadrele naționale respective (în conformitate cu dispozițiile acordurilor lor cu UE).

·Columbia a ratificat Convenția C156 a OIM (Convenția privind lucrătorii cu responsabilități familiale) la 6 decembrie 2024. Guatemala a ratificat Convenția C191 a OIM (Convenția privind un mediu de lucru sigur și sănătos) la 6 august 2024. Republica Moldova a ratificat Convenția nr. C190 a OIM (Convenția privind violența și hărțuirea) la 19 martie 2024.

·De asemenea, Republica Moldova a înregistrat progrese în ceea ce privește modernizarea aranjamentelor sale interne referitoare la forța de muncă și la mediu. Aceasta a adoptat o lege privind schimbările climatice, care stabilește un cadru juridic pentru atingerea unui nivel zero al emisiilor nete până în 2050. În plus, Programul de dezvoltare cu emisii scăzute 2030 al Moldovei a fost lansat în 2024, iar această țară a publicat, de asemenea, cerințe în materie de proiectare ecologică pentru 21 de produse cu impact energetic. În ceea ce privește inspecțiile la locul de muncă, Republica Moldova a raportat cu privire la modificările legislative care permit inspecții neanunțate pentru a contribui la detectarea și reglementarea muncii nedeclarate. În acest domeniu, au fost înregistrate progrese și de către Georgia, care și-a consolidat în continuare sistemul de inspecție a muncii prin recrutare suplimentară, formare și consolidarea capacităților. Țara a adoptat, de asemenea, Strategia națională privind schimbările climatice pentru 2030.

La fel ca în anii precedenți, Comisia a utilizat comitetele privind comerțul și dezvoltarea durabilă instituite în temeiul acordurilor comerciale ale UE pentru a colabora cu partenerii cu privire la elemente-cheie ale revizuirii politicii privind comerțul și dezvoltarea durabilă și pentru a consolida cooperarea în materie de mediu și climă, precum și în ceea ce privește aspectele de gen. Activitatea s-a desfășurat în special prin intermediul dialogului politic specific și al parteneriatelor verzi. Mai jos sunt prezentate exemple de progrese înregistrate în 2024.

·UE și Republica Coreea și-au aprofundat cooperarea în cadrul parteneriatului verde lansat în mai 2023 cu privire la aspecte legate de comerț, cum ar fi energia eoliană offshore, decarbonizarea industriei transportului maritim, economia circulară și mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

·UE și Japonia și-au intensificat cooperarea în cadrul Alianței verzi cu privire la aspecte precum tarifarea carbonului, energia eoliană offshore și captarea și utilizarea dioxidului de carbon.

·UE și Singapore și-au consolidat cooperarea în domeniul tehnologiilor pentru a sprijini tranziția verde.

·A fost inițiat un dialog între UE și America Centrală și între UE și Peru, Columbia și Ecuador pentru a consolida punerea în aplicare a componentei de durabilitate a acordurilor comerciale cu fiecare dintre acestea.

·Au avut loc discuții între UE și Canada cu privire la punerea în aplicare a Recomandării CETA privind comerțul și egalitatea de gen 30 . Au fost organizate evenimente pentru schimbul de informații privind politicile, legile și cele mai bune practici într-o serie de domenii. La 19 martie 2024, în cadrul Forumului societății civile din 2024 a fost organizat un atelier privind comerțul, genul și IMM-urile, iar în aprilie 2024 a avut loc la Toronto un eveniment privind sprijinirea femeilor în comerțul internațional.

Structurile instituite în cadrul capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă au fost, de asemenea, forumuri esențiale pentru ca partenerii UE să înțeleagă mai bine actele legislative ale UE privind durabilitatea propuse sau adoptate recent, unele dintre acestea reprezentând o sursă majoră de îngrijorare pentru diferiți parteneri. De exemplu, în pregătirea celui mai recent Comitet privind comerțul și dezvoltarea durabilă cu Noua Zeelandă, Comisia a organizat reuniuni privind defrișările între experți în gestionarea durabilă a pădurilor din UE și Noua Zeelandă.

UE a continuat să finanțeze cooperarea tehnică în sprijinul obiectivelor de durabilitate

Pentru a înregistra progrese în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării aspectelor legate de dezvoltarea durabilă ale acordurilor comerciale ale UE, Comisia s-a bazat, în general, pe oferirea de stimulente partenerilor săi, pe lângă faptul că dispune de o opțiune de soluționare a litigiilor. În 2024, UE a continuat să pună în aplicare proiecte de cooperare în America Centrală 31 și Asia de Sud-Est, inclusiv pe parcursul fazei a 2-a a proiectului „Comerț pentru muncă decentă” (4 milioane EUR pentru perioada 2024-2027), care vizează îmbunătățirea punerii în aplicare a standardelor de muncă, în special în Bangladesh, Mongolia, Filipine și Vietnam. Prin intermediul inițiativei „Conduita responsabilă în afaceri pentru lanțuri de aprovizionare verzi, digitale și reziliente în Asia”, UE a continuat să sprijine activitatea OCDE și a partenerilor săi din regiune prin sensibilizarea cu privire la punerea în aplicare a standardelor convenite la nivel internațional pentru o conduită responsabilă în afaceri și prin sprijinirea consolidării capacităților în acest sens.

Colaborarea cu grupurile consultative interne (GCI-uri)

Un proiect al UE de sprijinire a punerii în aplicare a mecanismelor societății civile în cadrul acordurilor comerciale – contractat de Comisie în 2018 cu un buget de 3 milioane EUR – a fost finalizat la sfârșitul anului 2024. Datorită contribuțiilor GCI-urilor, se instituie un nou instrument financiar pentru a sprijini funcționarea GCI-urilor, cu posibilitatea de a le sprijini în mai multe țări partenere la ALS, inclusiv în țările andine și din America Centrală. Noul mecanism de sprijin (cu un buget de 1,5 milioane EUR pentru doi ani, care poate fi reînnoit o singură dată) va finanța activitatea GCI-urilor din UE și din țările partenere în curs de dezvoltare. Domeniul de aplicare al noului contract pentru acest proiect a fost adaptat pentru a ține seama de nevoile membrilor GCI, cum ar fi contribuțiile suplimentare ale experților, luarea de notițe în timpul reuniunilor și sprijinul administrativ pentru GCI-uri din țările partenere pentru a le ajuta să organizeze reuniuni.

Contribuțiile GCI-urilor europene, cât și ale celor din țările partenere care monitorizează situația de pe teren în țările partenere stau la baza poziției Comisiei în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare a angajamentelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Mai jos sunt prezentate câteva exemple.

III.Sprijinirea IMM-urilor pentru ca acestea să își găsească un loc în comerțul mondial

Pe parcursul anului 2024, Comisia și-a menținut angajamentul ferm de a ajuta întreprinderile din UE, în special IMM-urile, să valorifice la maximum acordurile comerciale ale UE.

A.Modernizarea și promovarea platformei Access2Markets

Platforma Access2Markets a atras 12 milioane de vizitatori de la lansarea sa în 2020. În 2024, a avut peste trei milioane de vizitatori, cel mai mare număr de vizitatori din orice an de până acum. În același timp, Comisia a format 14 000 de părți interesate pentru a utiliza platforma, permițându-le să beneficieze de informații gratuite și multilingve. Platforma Access2Markets a fost actualizată periodic pentru a deveni și mai simplificată, mai ușor de utilizat și mai utilă pentru IMM-urile europene care doresc să se extindă la nivel internațional. Aceasta include în prezent și noi statistici privind serviciile.

B.Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia la maximum de acordurile comerciale internaționale

Comerțul internațional oferă diverse beneficii pentru economie, întreprinderi și consumatori. Datele din 2023 au arătat că, în timp ce aproximativ 95 % dintre întreprinderile care exportau din UE erau IMM-uri, valoarea exporturilor lor a reprezentat doar 30 % din totalul exporturilor. În 2024, Comisia și-a intensificat din nou eforturile pentru a ajuta IMM-urile să aibă o dimensiune internațională mai mare.

Rețeaua întreprinderilor europene

Rețeaua întreprinderilor europene 32 (EEN) sprijină IMM-urile cu ambiții internaționale, inclusiv întreprinderile nou-înființate și pe cele în curs de extindere. Aceasta oferă servicii de parteneriat pentru întreprinderi, sprijin pentru intrarea pe piață și pentru import/export, precum și orientări în materie de reglementare.

În acest scop, EEN a cooperat îndeaproape cu punctele de contact stabilite pe piețele internaționale care prezintă un interes semnificativ pentru IMM-urile din UE, printre care Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Vietnam, India, Canada, Chile, Regatul Unit și SUA.

La 30 septembrie 2024, a fost publicată o invitație deschisă 33 pentru consolidarea EEN și extinderea acesteia pentru a include și alte țări terțe strategice. Scopul invitației deschise a fost de a adăuga la EEN noi organizații de sprijin pentru întreprinderi, cunoscute sub numele de „parteneri ai rețelei internaționale”, și de a valorifica experiența acestora pe teren.

În decembrie 2024, EEN a adresat un sondaj online consilierilor săi care oferă servicii de internaționalizare pentru întreprinderile locale. Principalele constatări ale sondajului au fost următoarele:

În 2024, EEN a sprijinit și găzduit seminare online de promovare a acordurilor comerciale ale UE transmise în direct pe YouTube 34 , inclusiv seminare online privind:

-Testarea și certificarea pentru export – beneficiile acordurilor de recunoaștere reciprocă (ARR) privind conținutul evaluării conformității.

-Desfășurarea de activități comerciale în Noua Zeelandă: modalități de punere în aplicare a acordului comercial UE-Noua Zeelandă.

-Desfășurarea de activități comerciale în Vietnam: explorarea oportunităților din sectorul agroalimentar local.

Rezultate concrete ale activității consilierilor pentru întreprinderi din cadrul EEN și exemple despre modul în care au ajutat IMM-urile din UE să profite de oportunitățile comerciale sunt disponibile pe site-ul EEN 35 .

Zilele accesului pe piață

Comisia, în cooperare cu statele membre, a continuat să organizeze evenimente precum Zilele accesului pe piață. Aceste evenimente, organizate în diferite țări ale UE, au contribuit la creșterea gradului de conștientizare în rândul întreprinderilor de la nivel național și local cu privire la beneficiile acordurilor comerciale ale UE. În 2024, au avut loc zile ale accesului pe piață în Franța, Austria, Germania, Belgia, Țările de Jos și Ungaria. Responsabilul cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială a participat la aceste evenimente care au reunit aproape 700 de părți interesate pentru a discuta provocările specifice legate de accesul la piețele țărilor terțe și avantajele concurențiale ale acordurilor comerciale.

Studiul privind strategia UE de internaționalizare a IMM-urilor

La 3 februarie 2025, Comisia a publicat 36 un studiu privind strategia UE de internaționalizare a IMM-urilor. Studiul a cartografiat și a analizat măsurile de sprijin existente la nivel național și la nivelul UE, a identificat lacune, suprapuneri și îmbunătățiri potențiale. Acesta a oferit recomandări pentru o utilizare mai eficientă a resurselor naționale și ale UE existente. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul unui atelier 37 din 7 februarie 2025. Comisia lucrează la punerea în aplicare a recomandărilor-cheie ale studiului.

Punerea în aplicare a capitolelor privind IMM-urile din acordurile comerciale ale UE

Acordul economic și comercial cuprinzător CETA UE-Canada. În decembrie 2024, în urma discuțiilor periodice dintre punctele lor de contact pentru IMM-uri, UE și Canada au convenit asupra unui plan de acțiune pe trei ani 38 (2025-2027) pentru a pune în aplicare recomandarea CETA privind IMM-urile.

Acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia. La 20 septembrie 2024, punctele de contact pentru IMM-uri din UE și Japonia au organizat cea de a patra reuniune în cadrul APE, care a fost urmată de o reuniune separată la 11 noiembrie 2024 la Bruxelles. Ambele părți au raportat cu privire la cele mai recente inițiative ale lor de punere în aplicare a dispozițiilor privind schimbul de informații în cadrul APE și la alte activități menite să încurajeze mai multe IMM-uri să valorifice APE. Raportul de activitate comun al punctelor de contact pentru IMM-uri este disponibil online 39 . În plus, Centrul de cooperare industrială UE-Japonia 40 a continuat să joace un rol esențial în sprijinirea IMM-urilor. Exemple de IMM-uri din UE care au intrat cu succes pe piața japoneză sunt disponibile online 41 .

ALS UE-Noua Zeelandă. În urma intrării în vigoare a ALS UE-Noua Zeelandă la 1 mai 2024, punctele de contact pentru IMM-uri din UE și Noua Zeelandă și-au desfășurat prima reuniune la 11 decembrie 2024. Acestea au discutat despre progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor privind schimbul de informații din cadrul capitolului privind IMM-urile, despre subiectele de interes pentru reuniunile viitoare și despre modul de structurare a lucrărilor viitoare.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC)

În 2024, UE a contribuit la dezvoltarea Global Trade Helpdesk 42 , o inițiativă condusă în comun de OMC, Centrul de Comerț Internațional și Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare pentru a simplifica cercetarea de piață prin reunirea informațiilor comerciale și de afaceri într-un singur portal online. UE a participat la cea de a 13-a Conferință ministerială a OMC, care a avut loc între 26 februarie și 2 martie 2024 la Abu Dhabi. În cadrul acestei conferințe, au fost publicate două documente intitulate „Access to finance for women-led micro, small and medium-sized enterprises (MSMEs): a compendium of financial inclusion initiatives” 43 [Accesul la finanțare al microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii („MIMM”) conduse de femei: un compendiu al inițiativelor de incluziune financiară] și „A compendium of special provisions for MSMEs in Authorized Economic Operator (AEO) Programs” 44 [Un compendiu de dispoziții speciale pentru MIMM-uri în programele pentru operatori economici autorizați (AEO)], cu contribuții semnificative din partea UE.

În cursul anului 2024, UE a participat, de asemenea, la cele patru reuniuni ale Grupului de lucru informal al OMC privind MIMM-urile 45 – compus din 103 țări – în cadrul cărora a prezentat membrilor OMC EEN, platforma online TRACES pentru certificarea sănătății animalelor și plantelor și măsurile luate pentru punerea în aplicare a pachetului pentru MIMM din decembrie 2020.

IV.    Înlăturarea barierelor și găsirea de soluții

IV.1    Situația actuală și tendințe în 2024

În 2024, o combinație de tensiuni geopolitice actuale, fluctuații economice și schimbări ale politicilor comerciale au modelat din ce în ce mai mult peisajul comercial mondial. Țările și blocurile comerciale au reușit să găsească un echilibru între protejarea industriilor naționale și asigurarea unui sistem comercial liber și echitabil.

Restricțiile la import, cerințele privind conținutul local, practicile discriminatorii și, în general, măsurile care vizează înlocuirea importurilor (de exemplu, licențele neautomate pentru o varietate de importuri), în special în vecinătatea sudică 46 , dar și în Asia, au devenit politica industrială preferată pentru unii dintre partenerii comerciali ai UE.

Întreprinderile din UE s-au confruntat în continuare cu măsuri restrictive la export care vizează materiile prime (critice) menite să creeze un spațiu de politică pentru dezvoltarea industriei și prelucrare, adoptate în special de țările partenere din Asia de Sud-Est (de exemplu, interdicția Indoneziei privind exportul de minereu de nichel), Orientul Îndepărtat (de exemplu, restricțiile impuse de China asupra exporturilor de pământuri rare) sau Africa Subsahariană (de exemplu, Ghana și Tanzania sau, mai recent, interdicții la export privind litiul impuse de Namibia și Zimbabwe), dar și de decizia SUA de a restricționa accesul la exportul de semiconductori avansați pentru peste 120 de țări, inclusiv unele state membre ale UE.

Importanța abordării și depășirii barierelor comerciale și a măsurilor protecționiste a revenit în prim-plan și a reprezentat un motiv continuu de îngrijorare, întrucât au fost înregistrate în total 23 de bariere noi. Majoritatea au fost măsuri sanitare și fitosanitare (nouă bariere noi), urmate de bariere tehnice în calea comerțului (cinci bariere noi) și de bariere în calea furnizării de servicii (patru bariere noi).

A.Bilanțul barierelor înregistrate în calea comerțului și a investițiilor la 31 decembrie 2024

La sfârșitul anului 2024, în baza de date Access2Markets a Comisiei se înregistrau în total 410 bariere în calea accesului pe piață din 67 de țări terțe. Aceasta a reprezentat o scădere cu 13 comparativ cu cele 423 de bariere înregistrate la sfârșitul anului 2023. Reducerea a reflectat – la fel ca în anii precedenți – punerea în aplicare a unei strategii cu două direcții: prima, colaborarea proactivă cu țările partenere pentru eliminarea barierelor comerciale care îi afectează pe exportatorii din UE și, a doua, efectuarea de reexaminări interne periodice pentru eliminarea intrărilor depășite care nu mai reprezintă provocări reale în ceea ce privește accesul pe piață.

În ceea ce privește distribuția geografică, cel mai mare număr de bariere în calea accesului pe piață în 2024 a fost înregistrat în Rusia (32), India (31) și China (30), urmate de SUA (24), Brazilia și Indonezia (18 fiecare). Acest model general este, în linii mari, în concordanță cu anul 2023, deși ordinea primelor trei țări s-a schimbat, Rusia și India depășind China. Brazilia și Indonezia au avut din nou același număr de bariere. Alte țări terțe cu 10 sau mai multe bariere au inclus Coreea de Sud (17), Turcia (14), Malaysia, Australia și Algeria (11 fiecare) și Mexic, Thailanda și Maroc (10 fiecare). După cum se arată în figura 6 de mai jos, 63 % dintre barierele în calea comerțului au fost impuse de parteneri comerciali nepreferențiali.

Figura 6: Distribuția barierelor în funcție de tipul de acord

După cum se arată în figura 7 de mai jos, măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) au reprezentat cea mai mare categorie de bariere în 2024, reprezentând 93 de bariere sau 23 % din totalul barierelor înregistrate, la fel ca în 2024. Barierele tehnice în calea comerțului (BTC) au reprezentat cea de a doua categorie ca mărime, cu 79 de bariere, în timp ce măsurile tarifare, echivalentele și restricțiile cantitative au reprezentat 65 de bariere. Primele trei categorii combinate reprezentau 58 % din totalul barierelor active în calea comerțului la sfârșitul anului 2024.

Figura 7: Tipuri de bariere înregistrate la sfârșitul anului 2024

În ceea ce privește tendințele, în 2024 s-a înregistrat o scădere bruscă pentru două categorii specifice: tarifele și restricțiile cantitative, care au înregistrat o scădere a numărului de bariere de la 70 la 65, și taxele și restricțiile la export, care au scăzut de la 20 la 16. Măsurile SPS și-au continuat, de asemenea, traiectoria descendentă, înregistrând o reducere cumulată de aproape 15 % începând din 2020, consolidând o tendință pe cinci ani. În mod similar, tarifele și restricțiile cantitative, precum și procedurile administrative, au scăzut ambele cu 17 % în aceeași perioadă. Barierele legate de achizițiile publice au înregistrat o scădere cu 4 % față de 2020.

Numărul barierelor din toate celelalte categorii a rămas, în linii mari, stabil în comparație cu cifrele de la sfârșitul anului 2020.

B.Tendințe în ceea ce privește numărul de bariere în calea comerțului și a investițiilor în perioada 2020-2024

În 2024, numărul barierelor nou înregistrate a crescut și mai mult în comparație cu 2023, rămânând în același timp cu mult sub nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19. În 2024, s-au înregistrat în total 23 de bariere noi, în creștere față de 16 în 2023.

Cea mai mare creștere a fost generată de măsurile SPS, cu nouă bariere noi înregistrate, mai mult decât în oricare dintre ultimii trei ani. BTC a crescut, de asemenea, la cinci bariere nou înregistrate, în comparație cu trei în 2023. În schimb, măsurile tarifare, echivalentele și restricțiile cantitative au scăzut la două de la patru în 2023. Patru bariere noi au fost înregistrate în categoria serviciilor și investițiilor, după ce niciuna nu a fost înregistrată în ultimii doi ani.

În 2024, după cum arată tabelul de mai jos, agricultura și pescuitul au rămas sectorul cel mai afectat, cu 10 bariere noi, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul numărului înregistrat în 2023. Serviciile au înregistrat, de asemenea, o creștere cu patru noi măsuri, față de anul precedent. Noi bariere au fost înregistrate, de asemenea, în industrii neafectate anterior, cum ar fi produsele cosmetice, produsele electronice, lemnul/hârtia, textilele/pielăria și ceramica/sticla. În schimb, măsurile orizontale au scăzut la zero.

Figura 8 de mai jos prezintă răspândirea geografică a noilor bariere în calea comerțului în 2024. Vecinătatea sudică a înregistrat din nou cel mai mare număr de bariere noi în calea comerțului, cu opt bariere. Aceasta a fost urmată îndeaproape de Asia de Sud și de Sud-Est, Australia și Noua Zeelandă, care au înregistrat șase bariere noi.

Figura 8: Răspândirea geografică a noilor bariere în 2024

C. Bariere eliminate în 2024

În 2024, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește eliminarea barierelor din calea comerțului, 44 de bariere fiind eliminate integral sau parțial în 27 de țări partenere. Acest lucru a fost realizat printr-o combinație de activități diplomatice și utilizarea eficace a mecanismelor instituționale în cadrul acordurilor comerciale bilaterale și în cadrul OMC.

În toate cazurile, Comisia a cooperat îndeaproape cu statele membre și cu părțile interesate din UE prin intermediul Parteneriatului pentru accesul pe piață, în cadrul căruia au loc reuniuni lunare ale Comitetului consultativ pentru accesul pe piață, care reunește Comisia, statele membre și asociațiile de întreprinderi din UE. Delegațiile UE în țările partenere au jucat un rol esențial în abordarea barierelor din calea comerțului, valorificând expertiza acestora pe teren și facilitând accesul direct la autoritățile țărilor partenere. Comitetul pentru politică comercială al Consiliului a discutat periodic, de asemenea, aspecte legate de punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, inclusiv în ceea ce privește barierele specifice fiecărei țări.

Majoritatea au eliminat barierele (48 %) legate de sectorul agricol și al pescuitului. În plus, 14 % dintre cazuri au abordat probleme transsectoriale, afectând produse din mai multe industrii.

Figura 9: Numărul de bariere înlăturate în funcție de sector (2024)

Încă o dată, majoritatea barierelor eliminate au vizat măsuri SPS, cu 21 de bariere eliminate în 2024 și succese similare în primele șapte luni ale anului 2025. Prevenirea și eliminarea totală sau parțială a unor astfel de bariere, realizate în strânsă cooperare cu consilierii comerciali din statele membre și cu asociațiile industriale relevante, au avut un impact pozitiv direct asupra sectorului alimentar european, după cum arată următoarele exemple.

·Arabia Saudită a ridicat interdicția privind carnea de vită din UE. La rândul lor, exporturile UE de carne de vită, de oaie și de capră către Arabia Saudită au fost evaluate la aproximativ 10 milioane EUR în 2024 (carnea de vită reprezentând majoritatea) și se preconizează că vor crește în viitor.

·După suspendarea importurilor de carne de vită și de porc din Germania timp de trei luni, Singapore a recunoscut Germania ca „zonă indemnă de febră aftoasă fără vaccinare” în aprilie 2025 și a permis reluarea exporturilor. În prezent, Germania este unul dintre principalii furnizori de carne de porc pentru Singapore, exporturile fiind evaluate la 25 de milioane EUR în 2024. Singapore a aprobat, de asemenea, exporturi de carne de porc și de produse din carne de porc din Portugalia în condiții de listare prealabilă. Un lot inițial de 25 de tone de carne de porc a fost exportat din Portugalia către Singapore în februarie 2025.

·SUA au recunoscut Italia ca fiind oficial indemnă de boala veziculoasă a porcului. În consecință, a ridicat restricțiile comerciale pentru carnea de porc și produsele din carne de porc originare din Toscana și Umbria. Eliminarea acestor restricții va avea un impact pozitiv semnificativ asupra exporturilor italiene către SUA de anumite produse specializate, în special de produse protejate cu valoare ridicată, cum ar fi produsele cu indicația geografică protejată (IGP) „Finocchiona” și IGP „Prosciutto di Norcia”. Exporturile către SUA reprezintă 13,5 % din producția certificată de „Finocchiona” și 15 % din producția de „Prosciutto di Norcia”.

·De asemenea, SUA și-au redeschis piața pentru importurile de produse din carne de oaie și de capră. Se preconizează că acest lucru va avea un impact pozitiv asupra exportatorilor din UE, în special din Spania, exporturile fiind estimate la 750 de tone până în 2027, în creștere de la 120 de tone în 2025, ceea ce corespunde unei valori de aproximativ 13 milioane EUR pe an.

Cinci dintre barierele ridicate în 2024 au fost BTC, în timp ce alte șapte au vizat tarife, echivalente tarifare sau restricții cantitative. Eliminarea acestor bariere a contribuit la reducerea costurilor și la îmbunătățirea accesului pe piață al exportatorilor din UE. Mai jos sunt prezentate câteva exemple de bariere înlăturate.

·Paraguay a eliminat o taxă pentru legalizarea documentelor de export la consulatele sale (care îi costa pe importatorii din UE 22 de milioane EUR pe an), eliminând astfel un motiv major de dispută în relațiile comerciale UE-Paraguay.

·În 2021, Republica Dominicană, în urma acțiunilor întreprinse de delegația UE, de statele membre și de alte țări afectate, a decis să îi scutească pe importatorii de băuturi alcoolice de sistemul său de control fiscal și trasabilitate (TRAFICO). Acest sistem necesită etichetarea individuală a fiecărei unități individuale de produs (de exemplu, sticle, doze etc.) și crescuse semnificativ costul produselor importate în comparație cu produsele locale. Importatorii din UE economisesc în prezent aproximativ 6,5 milioane EUR pe an.

·În 2025, Republica Dominicană a pus capăt, de asemenea, discriminării importurilor de brânzeturi, șuncă fiartă și conserve de legume din UE care, spre deosebire de echivalentele lor naționale, erau supuse unui TVA de 18 %. În urma discuțiilor purtate la nivel bilateral și în cadrul Comitetului pentru accesul pe piață al OMC, autoritățile din Republica Dominicană au pus capăt discriminării prin extinderea TVA la produsele naționale (cu excepția anumitor tipuri de conserve de legume și de șuncă de curcan). Exporturile UE de brânzeturi și șuncă către Republica Dominicană vor beneficia de pe urma acestei măsuri, valoarea lor în 2024 fiind de aproximativ 50 de milioane EUR.

·Autoritatea peruană pentru pescuit și-a modificat normele privind furnizarea transfrontalieră de servicii și, în noiembrie 2024, a recunoscut oficial un laborator din UE care să lucreze în Peru ca entitate de testare pentru eliberarea de certificate SPS pentru exporturile de produse alimentare și furaje. Aceasta înseamnă că laboratorul UE nu se va mai confrunta cu obstacole procedurale, cum ar fi inspecțiile la fața locului și condițiile de muncă excesiv de stricte pentru personalul său. Acest progres a avut loc după mai mulți ani de negocieri în vederea eliminării barierelor de reglementare din cadrul acordului comercial al UE cu Peru.

·Indonezia a ridicat interdicția privind importurile de textile și produse textile (de exemplu covoare și carpete) de către întreprinderile din UE. Înainte de ridicarea interdicției, întreprinderile textile din UE puteau importa materiale semifinite sau produse nefinite numai dacă li se solicita acest lucru de către IMM-uri înregistrate la Ministerul Industriei din Indonezia.

·Arabia Saudită a facilitat și mai mult accesul pe piață al plăcilor din ceramică din UE în 2024 și 2025, prin reducerea sarcinii de audit. În urma numeroaselor încercări de soluționare a problemei în cadrul reuniunilor OMC privind BTC și al reuniunilor bilaterale, inclusiv printr-o scrisoare din partea responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială din cadrul Comisiei în septembrie 2024, Arabia Saudită a oferit în cele din urmă o garanție scrisă că organismele sale de audit vor respecta o limită a costurilor de audit pentru exportatorii din UE. Întrucât testele redundante și auditurile produselor au fost oprite în urma unei anchete efectuate în temeiul Regulamentului privind barierele comerciale, exporturile UE de plăci ceramice către Arabia Saudită au înregistrat o creștere constantă, valoarea lor crescând de la 385 de milioane EUR în 2021 la 502 milioane EUR în 2024. Per ansamblu, plăcile din ceramică reprezintă 30 % din totalul exporturilor UE către Arabia Saudită.

·În ianuarie 2024, în urma unor solicitări repetate din partea OCDE și a UE, Brazilia și-a reformat normele privind „stabilirea prețurilor de transfer”, și anume prețul pe care sucursalele aceleiași societăți și-l percep reciproc pentru bunurile și serviciile furnizate la nivel transfrontalier. Astfel de tranzacții trebuie acum facturate la prețul pieței, în conformitate cu noile norme aliniate la „principiul concurenței depline” al OCDE. Această modificare, care reflectă o prioritate de lungă durată a UE, aduce o mai mare siguranță fiscală, reduce dubla impunere și simplifică respectarea legislației pentru întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în Brazilia. Deși impactul deplin va întârzia să se materializeze, schimbarea reprezintă deja un pas important înainte în crearea unui mediu comercial mai echitabil și mai previzibil.

În 2024, s-au înregistrat, de asemenea, progrese satisfăcătoare în ceea ce privește abordarea restricțiilor la export.

·Turcia a eliminat un regim de licențe de lungă durată pentru exporturile de deșeuri de cupru, care, în practică, echivala cu o interdicție la export din cauza condițiilor prohibitive pe care le-a impus. Deșeurile de cupru sunt în prezent înregistrate automat pentru export.

·India și Bangladesh au pus capăt restricțiilor de export de lungă durată privind pieile, care afectau de ceva timp industria confecțiilor și a pielăriei din UE. India și-a eliminat taxele excesive la export pentru pieile brute și prelucrate și pentru anumite piei semifinite (care erau cele mai ridicate la nivel mondial, variind între 25 % și 60 %), ceea ce a limitat capacitatea industriei confecțiilor din UE de a asigura o aprovizionare suficientă cu materii prime din surse fiabile la prețurile pieței. În 2025, taxele vamale de bază au fost reduse de la 10 % la zero pentru pielea tăbăcită cu crom „wet-blue” și de la 20 % la zero pentru piele (piei semifinite). În 2024, Bangladesh și-a ridicat parțial interdicția de export și permite în prezent exportul de piei brute și de piele tăbăcită cu crom „wet-blue”, de la caz la caz.

IV.2    Asigurarea bilaterală și multilaterală a respectării angajamentelor comerciale: soluționarea litigiilor

Deși majoritatea barierelor continuă să fie eliminate prin colaborarea bilaterală cu partenerul comercial prin intermediul comitetelor privind ALS sau al comitetelor din cadrul OMC, este în continuare necesar, în unele cazuri, să se treacă la proceduri oficiale de soluționare a litigiilor, fie în temeiul unui acord bilateral, fie în cadrul OMC. Prin urmare, pentru acestea din urmă, este în continuare esențial să se mențină capacitatea de soluționare a litigiilor între membrii OMC. 

În special, procedura provizorie multipartită de arbitraj în apel (MPIA), precum și acordurile ad hoc de arbitraj în apel au contribuit la menținerea soluționării litigiilor în cadrul OMC, în pofida faptului că organul de apel al OMC nu funcționează din 2019 din cauza blocării de către Statele Unite a numirii membrilor săi. MPIA garantează accesul participanților săi la un sistem funcțional de soluționare a litigiilor în cadrul OMC și se asigură că normele pot fi puse în aplicare și că litigiile comerciale pot fi soluționate fără introducerea de „apeluri în vid”. După ce Paraguay, Malaysia și Regatul Unit au aderat în prima jumătate a anului 2025, MPIA acoperă în prezent 57 din 166 de membri ai OMC (numărând și statele membre ale UE), reprezentând 57 % din comerțul mondial. MPIA a fost instituită în 2020 și s-a dovedit eficace în asigurarea soluționării ordonate a litigiilor.

La momentul redactării prezentului raport, nu fuseseră introduse „apeluri în vid” în niciun litigiu între participanții la MPIA. Prima hotărâre MPIA a fost pronunțată în decembrie 2022 într-o cauză introdusă de UE (DS591, Columbia – cartofi prăjiți congelați).

La 22 aprilie 2025, UE a formulat, de asemenea, un apel în cadrul MPIA în cauza DS611 (China – „anti-suit injunctions”). La 21 iulie, arbitrul de apel al OMC a respins constatări importante ale grupului special inițial și a fost de acord cu UE, care a concluzionat că politica Chinei privind „anti-suit injunction” este incompatibilă cu Acordul TRIPS. Acesta este un avantaj important pentru societățile de înaltă tehnologie cu sediul în UE, ale căror rezultate în materie de cercetare au fost subminate de politicile chineze în cauză. Aceasta garantează că întreprinderile europene își pot apăra în continuare proprietatea intelectuală în instanțele europene. 

Soluționarea litigiilor rămâne o cale importantă pentru acțiunile UE de asigurare a respectării legislației. Este o abordare bine stabilită, bazată pe norme, a soluționării litigiilor, care oferă securitate juridică și previzibilitate comercianților, întreprinderilor și guvernelor.

În total, în perioada iunie 2024-iulie 2025 au fost lansate cinci noi litigii:

·La 14 iunie 2024, UE a lansat o procedură bilaterală de soluționare a litigiilor împotriva Algeriei în temeiul Acordului de asociere UE-Algeria 47 , în care a solicitat consultări cu autoritățile algeriene pentru a aborda mai multe restricții privind exporturile și investițiile UE, inclusiv, printre altele, un sistem de licențe de import care are ca efect o interdicție la import, subvenții condiționate de utilizarea factorilor de producție locali pentru producția de automobile, un plafon privind controlul străin pentru întreprinderile care importă bunuri în Algeria și o interdicție la importul de produse ceramice și marmură. UE contestă aceste măsuri restrictive în materie de comerț și investiții ca fiind incompatibile cu angajamentele asumate de Algeria în temeiul Acordului de asociere UE-Algeria. Din păcate, consultările nu au reușit să elimine preocupările UE. Prin urmare, la 15 iulie 2025, UE a trecut la următoarea etapă a litigiului, numind un arbitru.

·La 26 iulie 2024, UE a solicitat consultări privind soluționarea litigiilor în cadrul OMC cu privire la utilizarea de către Taiwan a criteriilor de conținut local pentru proiectele de energie eoliană offshore (DS625, Taipeiul Chinez – Măsură referitoare la investițiile în instalații eoliene offshore). În opinia UE, criteriile de eligibilitate și de atribuire privind conținutul local aplicate în Taiwan în cadrul licitațiilor de alocare a capacităților de producție de energie pentru parcurile eoliene offshore erau discriminatorii pentru mărfurile și serviciile importate. În urma consultărilor, în noiembrie 2024, UE și Taiwanul au ajuns la o înțelegere cu privire la modul în care Taiwanul va aborda preocupările UE în viitor. UE monitorizează punerea în aplicare a acestor angajamente.

·La 23 septembrie 2024, UE a solicitat consultări privind soluționarea litigiilor cu China în cadrul OMC cu privire la deschiderea unei investigații antisubvenție împotriva importurilor de anumite produse lactate din Uniunea Europeană (DS628, China – Deschiderea investigației privind taxele compensatorii pentru importurile de anumite produse lactate). Aceasta este prima dată când UE a decis să conteste o investigație în etapa de deschidere a acesteia. Acțiunea UE a fost determinată de un model emergent de inițiere a unor măsuri de apărare comercială de către China, pe baza unor afirmații îndoielnice și a unor dovezi insuficiente, într-o perioadă scurtă de timp. Procedând astfel, Comisia își continuă angajamentul de a apăra cu fermitate interesele industriei produselor lactate din UE și ale politicii agricole comune împotriva procedurilor abuzive.

·La 25 noiembrie 2024, UE a solicitat consultări privind soluționarea litigiilor cu China în cadrul OMC cu privire la taxele antidumping provizorii instituite de China asupra importurilor de brandy din UE (DS631, China – Taxe antidumping provizorii asupra importurilor de brandy din UE). Au fost solicitate consultări, deoarece UE consideră că măsurile provizorii încalcă normele OMC, întrucât China s-a bazat pe elemente de probă insuficiente și pe afirmații discutabile (în special, pe existența unui risc de prejudiciu pentru industria brandyului și pe legătura de cauzalitate dintre presupusa amenințare cu producerea unui prejudiciu și importurile de brandy din UE).

·La 20 ianuarie 2025, UE a solicitat consultări de soluționare a litigiilor cu China în cadrul OMC cu privire la practica instanțelor chineze de a stabili la nivel mondial rate ale redevențelor pentru brevetele esențiale pentru standarde fără consimțământul titularului brevetului (DS632, China – Termeni de acordare a licențelor la nivel mondial pentru brevetele esențiale pentru standarde). Aceste practici împiedică întreprinderile din UE să sesizeze instanțele din UE pentru a-și apăra drepturile de proprietate intelectuală și exercită presiuni asupra întreprinderilor europene inovatoare pentru a reduce ratele redevențelor pentru brevetele lor la nivel mondial, în beneficiul întreprinderilor chineze.

În cazul în care UE se confruntă cu tactici de întârziere sau cu țări partenere care nu respectă concluziile grupurilor de experți, Comisia poate activa procedurile de asigurare a conformității, astfel cum s-a procedat în cauza DS577 (SUA – Măsline coapte). Ca urmare a faptului că SUA nu au pus în aplicare constatările raportului grupului special pentru verificarea conformității din 14 martie 2024, UE a solicitat Organului de soluționare a litigiilor al OMC la 14 noiembrie 2024 să autorizeze impunerea de contramăsuri, astfel cum se prevede la articolul 22.2 din Memorandumul de înțelegere privind soluționarea litigiilor (DSU). În urma cererii SUA de arbitraj privind nivelul contramăsurilor propuse de UE, la 29 noiembrie 2024 a fost instituit un grup special al OMC, iar procedurile sunt în curs.

În final, Comisia a continuat eforturile de a asigura punerea deplină în aplicare a hotărârilor grupurilor speciale în favoarea UE. În acest scop, Comisia utilizează pe deplin posibilitățile oferite de sistemul OMC de soluționare a litigiilor. În noiembrie 2024, Comisia a lansat o consultare în temeiul regulamentului său consolidat de asigurare a respectării legislației 48 cu privire la efectul pe care tarifele Indiei incompatibile cu normele OMC privind anumite produse TIC îl au asupra entităților afectate de măsurile indiene sau de eventualele măsuri de politică comercială ale UE ca răspuns.

IV.3    Ghișeul unic

Ghișeul unic al Comisiei este o platformă centralizată prin intermediul căreia întreprinderile, asociațiile comerciale și alte părți interesate din UE pot raporta în mod eficient barierele din calea comerțului. Acesta oferă un proces simplificat de evaluare a plângerilor și, în prezent, a primit peste 180 de plângeri externe de la lansarea sa în urmă cu cinci ani. Marea majoritate (aproximativ 97 %) se referă la aspecte legate de accesul pe piață, în timp ce 3 % se referă la aspecte legate de comerț și dezvoltare durabilă (CDD). În 2024, ghișeul unic s-a dovedit din nou a fi un instrument eficace.

În 2024, ghișeul unic a primit 43 de plângeri referitoare la bariere în calea comerțului în 24 de țări partenere, acoperind toate regiunile geografice. La fel ca în anii precedenți, cel mai mare număr de plângeri (aproximativ o treime) au vizat regiunea care cuprinde vecinătatea sudică, Orientul Mijlociu, Turcia, Rusia și Asia Centrală. Aceasta a fost urmată de regiunea care cuprinde Asia de Sud și de Sud-Est, Australia și Noua Zeelandă, referitor la care s-au formulat 28 % din plângeri. Europa și vecinătatea estică 50 au reprezentat aproape o cincime din totalul plângerilor. Împreună, aceste trei regiuni au reprezentat aproximativ 78 % din totalul plângerilor primite în 2024.

Figura 10: Plângeri depuse la ghișeul unic în 2024 în funcție de regiuni

În 2024, ghișeul unic a primit plângeri de la o gamă largă de părți interesate. Marea majoritate a acestora au fost depuse de întreprinderi din UE, 25 de plângeri provenind de la întreprinderi individuale, 10 de la asociații profesionale europene și 3 de la asociații industriale naționale. Alte patru plângeri au fost depuse de state membre ale UE. Acest lucru este în concordanță cu tendința generală de la lansarea ghișeului unic. Până în prezent, 89 % din totalul plângerilor externe au provenit de la întreprinderi din UE, 52 % din partea întreprinderilor individuale, 29 % din partea asociațiilor de la nivelul UE și 8 % din partea asociațiilor naționale. Statele membre reprezintă restul de 10 %.

Până în prezent, 48 % din totalul plângerilor depuse au vizat identificarea unor bariere noi sau existente în calea comerțului.

Nu toate plângerile primite în 2024 au condus la constatarea unei bariere în calea comerțului. În plus, unele plângeri nu au fost luate în considerare, deoarece nu au fost transmise ghișeului unic de către părțile interesate din UE sau de către alte organisme care au dreptul să depună plângeri în conformitate cu orientările operaționale. O serie de plângeri nu au fost prelucrate mai departe, deoarece ghișeul unic nu a primit suficiente informații pentru a efectua o evaluare. În plus, unele plângeri priveau state membre ale UE și, prin urmare, nu intrau în domeniul de aplicare al ghișeului unic. În sfârșit, unele plângeri nu au fost înregistrate ca bariere în calea comerțului, deoarece ghișeul unic nu a găsit nicio dovadă a unei încălcări în evaluarea sa preliminară. Aceste plângeri au fost închise fără nicio altă măsură.

(1)

Sursă: Evaluarea ex post a CETA UE-Canada; proiectul de raport final publicat la 16 iunie 2025: Circabc .

(2)

Studiu de evaluare ex post realizat de Trade Impact BV, publicat la 16 iunie 2025; Circabc .

(3)

  Acordul UE-Japonia privind fluxurile transfrontaliere de date .

(4)

Albania, Armenia, Australia, Bosnia și Herțegovina, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Ecuador, El Salvador, Georgia, Guatemala, Honduras, Hong Kong, Islanda, Irak, Israel, Japonia, Kazahstan, Coreea de Sud, Kosovo, Liechtenstein, Mexic, Moldova, Muntenegru, Aruba, Noua Zeelandă, Nicaragua, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Peru, Serbia, Singapore, Elveția, Taiwan, Ucraina, Regatul Unit, SUA și Vietnam.

(5)

Aceasta crește la aproximativ 270 de miliarde EUR, dacă sunt incluși partenerii din SEE și din uniunea vamală.

(6)

 JO L, 2024/2754, 29.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2754/oj .

(7)

Ghișeul unic este primul punct de contact pentru toate părțile interesate din UE care se confruntă cu potențiale bariere în calea comerțului în țări terțe sau cu nerespectarea normelor de durabilitate legate de comerț și dezvoltarea durabilă sau a sistemului generalizat de preferințe tarifare.

(8)

 Al patrulea raport a fost publicat la 3 octombrie 2024 și este disponibil la adresa: Registrul documentelor Comisiei – COM(2024)385 .

(9)

În sensul prezentului raport, termenul „preferențial” se referă la acordurile care instituie o zonă de liber schimb sau care liberalizează comerțul cu servicii și, prin urmare, sunt exceptate de la obligația referitoare la CNF prevăzută de GATT și GATS.

(10)

 Documentul de lucru al serviciilor Comisiei: Fișe de informații individuale privind punerea în aplicare a acordurilor comerciale ale UE; SWD(2025) 940; Circabc .

(11)

 Comisia/DG TRADE; pagina privind punerea în aplicare și asigurarea respectării: Punerea în aplicare și asigurarea respectării acordurilor comerciale ale UE – Comisia Europeană (europa.eu) .

(12)

 Al 43-lea raport al Comisiei privind apărarea comercială: Registrul documentelor Comisiei – COM(2025)428 .

(13)

 Cel mai recent raport privind protecția și asigurarea respectării DPI în țările terțe, publicat la 22 mai 2025, este disponibil la adresa: Registrul documentelor Comisiei – SWD(2025)131 .

(14)

Cea mai recentă listă de supraveghere a contrafacerii și pirateriei publicată la 22 mai 2025 este disponibilă la adresa: Registrul documentelor Comisiei – SWD(2025)132 .

(15)

 Link către al cincilea raport anual privind examinarea investițiilor străine directe în Uniune și documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 octombrie 2025; Registrul documentelor Comisiei – COM(2025)632 .

(16)

 A se vedea Raportul privind punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/821 și Actualizarea statistică privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare din 30 ianuarie 2025; COM(2025)19;  Registrul documentelor Comisiei – COM(2025)19 .

(17)

 Cel mai recent raport privind aplicarea Regulamentului SGP: JOIN(2023) 34; Registrul documentelor Comisiei – JOIN(2023)34 (europa.eu) .

(18)

A se vedea articolul 52 din Regulamentul (UE) 2022/2560 (JO L 330, 23.12.2022, p. 1). Primul raport trebuie prezentat în 2026.

(19)

 A se vedea Raportul întocmit în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) 2022/1031 din 30 iulie 2025; COM(2025) 430 final; eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52025DC0430 .

(20)

 O listă a acordurilor este disponibilă aici:  https://policy.trade.ec.europa.eu/eu-trade-relationships-country-and-region/negotiations-and-agreements_en .

(21)

Adăugând acordurile cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay (Mercosur) și acordurile de parteneriat economic cu Comunitățile Africii de Est și Africii de Vest care au fost finalizate și care sunt în curs de adoptare (reprezentând 3,4 % din comerțul total al UE), ponderea schimburilor comerciale preferențiale ale UE va crește la aproape 50 %.

(22)

ASEAN-4 se referă la Indonezia, Malaysia, Filipine și Thailanda.

(23)

Sursă: Eurostat (Comext).

(24)

 Studiu realizat de Comisia Europeană/DG AGRI, publicat la 26 noiembrie 2024: „Monitoring Agri-trade Policy” (Monitorizarea politicii agricole comerciale).

(25)

 Al 4-lea raport privind situația securității alimentare în UE; Buletinele economice agricole ale UE .

(26)

Partenerii preferențiali se referă la cele 76 de țări cu care UE a încheiat un acord comercial preferențial, indiferent dacă acordul include sau nu și servicii.

(27)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A21999A0204%2801%29 .

(28)

 Pentru un rezumat al principalelor concluzii ale revizuirii privind comerțul și dezvoltarea durabilă, a se vedea Raportul anual din 2022 privind punerea în aplicare și asigurarea respectării: Registrul documentelor Comisiei – COM(2022)730 (europa.eu) .

(29)

  https://circabc.europa.eu/ui/group/8a31feb6-d901-421f-a607-ebbdd7d59ca0/library/01b3ba3c-a300-45ca-b12c-d069db91ed7e/details?download=true .

(30)

  Recomandarea CETA privind comerțul și egalitatea de gen: Planul de lucru UE-Canada pentru perioada 2020-2021 .

(31)

  https://www.euroclima.org/en/mapas-2021-en .

(32)

  https://een.ec.europa.eu/ .

(33)

  https://een.ec.europa.eu/news/open-invitation-join-enterprise-europe-network-international-network-partner .

(34)

  https://www.youtube.com/playlist?list=PLq0qsbVGoO6EO_q6ho_ip0x9IgDTRRAJd .

(35)

  https://een.ec.europa.eu/success-stories .

(36)

  https://single-market-economy.ec.europa.eu/publications/study-european-union-smes-internationalisation-strategy_en .

(37)

  https://single-market-economy.ec.europa.eu/news/hybrid-workshop-sme-internationalisation-2025-02-10_en .

(38)

  https://circabc.europa.eu/ui/group/09242a36-a438-40fd-a7af-fe32e36cbd0e/library/8c22233e-aa1c-4d70-9f0e-abcd021fc1f7/details .

(39)

  https://circabc.europa.eu/ui/group/09242a36-a438-40fd-a7af-fe32e36cbd0e/library/619f8187-79fe-4141-9756-ca58c042333d/details .

(40)

  https://www.eu-japan.eu/ .

(41)

  https://www.eu-japan.eu/eubusinessinjapan/procedures/import-export/case-studies-and-success-stories .

(42)

  https://globaltradehelpdesk.org/en .

(43)

  directdoc.aspx (wto.org) .

(44)

  INFMSMEW47R1.pdf .

(45)

  https://www.wto.org/english/tratop_e/msmes_e/msmes_e.htm .

(46)

Vecinătatea sudică cuprinde 10 țări partenere (Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria și Tunisia) care se bucură de cooperare cu UE în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV).

(47)

  https://circabc.europa.eu/ui/group/09242a36-a438-40fd-a7af-fe32e36cbd0e/library/46ce9fe8-838a-4d71-8dde-9f4cd9976d3e/details?download=true .

(48)

Regulamentul (UE) 2021/167 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 654/2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional (JO L 49, 12.2.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/167/oj ).

(49)

  https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/en/form-assets/operational_guidelines.pdf .

(50)

Vecinătatea estică cuprinde șase țări din Europa de Est și din Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) care se bucură de cooperare cu UE în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV).