COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.10.2025

COM(2025) 637 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență

Cuprins

Acronime    

Rezumat    

1.    Situația actuală în ceea ce privește implementarea MRR    

A. Implementare, plăți și finanțare    

Implementarea și plățile efectuate în cadrul MRR au fost rapide, dar rămân inegale între statele membre    

Statele membre ar trebui să își revizuiască în mod exhaustiv planurile de redresare și reziliență cât mai curând, pentru a se asigura că toate jaloanele și țintele pot fi atinse până la 31 august 2026.    

Procedura de suspendare rămâne puțin utilizată    

Comisia a continuat să emită obligațiuni UE pentru finanțarea MRR    

Obligațiunile verzi NextGenerationEU stau la baza angajamentului Comisiei față de finanțarea durabilă    

B. Revizuirea planurilor de redresare și reziliență    

Statele membre revizuiesc frecvent planurile de redresare și reziliență pentru a aborda blocajele în materie de punere în aplicare a măsurilor    

Planurile de redresare și reziliență revizuite continuă să respecte pe deplin criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR și includ reforme importante    

C. Destinatarii finali în cadrul MRR    

Raportarea de către statele membre cu privire la cei mai mari 100 de destinatari finali s-a îmbunătățit în ceea ce privește regularitatea și comparabilitatea    

Destinatarii finali primesc sprijin pentru investiții în cadrul tuturor celor șase piloni de politică ai MRR, cu accent pe tranziția verde, pe transformarea digitală și pe promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii    

Rapoartele statelor membre arată că entitățile publice, dar și IMM-urile ocupă un loc important printre cei mai mari 100 de destinatari finali    

D. Controale și audit privind punerea în aplicare a MRR    

Asigurarea legalității și regularității plăților și protejarea intereselor financiare ale UE rămân în centrul MRR    

Comisia a continuat să colaboreze cu Curtea de Conturi Europeană (CCE) cu privire la un număr mare de audituri și a dat curs rapid recomandărilor acesteia    

E. Comunicare și dialoguri în perioada 2024-2025    

Peste 1 300 de proiecte au fost adăugate la harta interactivă a proiectelor MRR    

Comisia continuă să colaboreze activ cu Parlamentul European, Consiliul și părțile interesate    

Statele membre continuă să organizeze evenimente MRR care au loc în prezent și în afara capitalelor    

2.    Realizări până în prezent în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență    

A. Absorbția fondurilor MRR    

Cheltuielile naționale legate de MRR sunt în creștere și se apropie de nivelul plăților de granturi, ceea ce indică faptul că fondurile ajung la economia reală    

B. Impactul economic al MRR – noi perspective la nivel sectorial    

Măsurile și investițiile din cadrul MRR sprijină sectoarele economice-cheie    

Efectele de propagare indirecte ale MRR sunt semnificative    

C. Progresele privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării    

MRR sprijină adoptarea unor reforme esențiale în statele membre    

D. Indicatori comuni    

Investițiile și reformele MRR produc rezultate concrete pe teren    

E. Date de raportare semestrială    

Implementarea jaloanelor și a țintelor continuă să înregistreze progrese constante    

F. Progresele înregistrate în cadrul celor șase piloni de politică    

Statele membre au înregistrat progrese vizibile în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor celor șase piloni de politică ai MRR    

G. Progresele înregistrate în ceea ce privește REPowerEU    

Capitolele privind REPowerEU continuă să sprijine reziliența și sustenabilitatea sistemelor energetice ale UE    

Punerea în aplicare a măsurilor REPowerEU progresează într-un ritm susținut    

Concluzii    

Acronime

Rezumat

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este instrumentul temporar de criză aflat în centrul NextGenerationEU. MRR sprijină statele membre să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 și contribuie la consolidarea rezilienței și competitivității economiilor și societăților acestora. Acesta este un nou instrument bazat pe performanță, care oferă sprijin financiar statelor membre pentru punerea în aplicare a unei combinații de reforme și investiții, prezentate în planurile de redresare și reziliență (PNRR) pe care le-au convenit cu Comisia. În conformitate cu caracterul său temporar, MRR este supus unor termene stricte de implementare și de plată, și anume 31 august și, respectiv, 31 decembrie 2026. Aceste termene au oferit un stimulent puternic pentru punerea rapidă în aplicare a reformelor și a investițiilor din cadrul planurilor de redresare și reziliență.

În ultimii patru ani, implementarea MRR a înregistrat progrese într-un mediu dificil, marcat de mai multe crize. Războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică ce a urmat, inflația ridicată, blocajele din lanțul de aprovizionare și dezastrele legate de climă au pus la încercare reziliența cetățenilor și a societăților noastre. În acest context, modificările planurilor de redresare și reziliență, inclusiv pentru a adăuga capitole privind REPowerEU și pentru a reflecta cererile de împrumuturi suplimentare, au direcționat finanțarea către noi priorități și au demonstrat caracterul flexibil al instrumentului. Toate planurile statelor membre includ în prezent un capitol privind REPowerEU pentru a sprijini diversificarea aprovizionării cu energie a UE și pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile.

MRR a alimentat redresarea Europei și generează un impact vizibil în întreaga UE. Spre deosebire de crizele anterioare, investițiile publice au fost menținute în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și se preconizează că vor crește de la 3,2 % din PIB în 2019 la 3,8 % din PIB în 2025 1 . Această creștere se datorează atât investițiilor naționale, cât și investițiilor UE, MRR jucând un rol esențial. Cu toate acestea, impactul Mecanismului de redresare și reziliență îl depășește pe cel al injecției directe de fonduri publice în economia fiecărui stat membru. El reflectă, de asemenea, efecte de propagare importante care decurg din impactul pe care sprijinul UE îl generează în economiile altor state membre. În unele cazuri, aceste efecte de propagare pot să mărească de peste două ori impactul financiar direct al pachetului financiar național al MRR într-un stat membru 2 . În perioada 2020-2030, se estimează că impactul financiar total al MRR se ridică la 891,7 miliarde EUR. Acest total include impactul direct, în valoare de 546,2 miliarde EUR, precum și impactul de propagare (indirect) în valoare de 345,5 miliarde EUR.

MRR continuă să stimuleze implementarea reformelor majore în statele membre. Una dintre cele mai eficace caracteristici ale MRR este combinarea reformelor și a investițiilor într-un plan unic și cuprinzător. Prin anticiparea reformelor în planurile de redresare și reziliență, mecanismul a avut un rol esențial în asigurarea condițiilor necesare în statele membre pentru ca investițiile ulterioare să fie mai eficace. MRR a încurajat, de asemenea, implementarea principalelor reforme structurale recomandate în contextul semestrului european.

De la începutul MRR, punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări a crescut semnificativ. În cadrul MRR, rata de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări de către statele membre a crescut cu 17 puncte procentuale în comparație cu perioada anterioară MRR. Statele membre au înregistrat progrese, în special în ceea ce privește reformele de stimulare a creșterii economice în domenii precum accesul la finanțare, serviciile financiare și combaterea spălării banilor, mediul de afaceri și piața unică, precum și piața forței de muncă. Se preconizează că aceste reforme durabile vor consolida în mod semnificativ potențialul de creștere pe termen lung al statelor membre.

În ultimele 12 luni, Comisia a consolidat transparența și cooperarea cu Parlamentul European, cu Consiliul și cu statele membre. Comisia a participat la reuniuni periodice cu Parlamentul European, a continuat să organizeze reuniuni ale grupului de experți privind implementarea MRR cu statele membre și a găzduit, la Bruxelles (iunie 2025), un dialog privind implementarea, care a reunit reprezentanți naționali pentru a discuta provocările administrative și de raportare. Comisia a contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea regularității și a plauzibilității raportării de către statele membre cu privire la cei mai mari 100 de destinatari finali. Cea mai recentă analiză a acestor date confirmă faptul că entitățile publice sunt principalii cei mai mari destinatari finali, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ocupând un loc important în rândul entităților private. În plus, prin intermediul evenimentelor MRR organizate împreună cu statele membre, mecanismul și schimbările pozitive pe care acesta le aduce pentru cetățeni și întreprinderi au fost explicate publicului larg.

Asigurarea legalității și regularității plăților și protejarea intereselor financiare ale UE rămân esențiale pentru MRR. În ultimul an, Comisia și-a consolidat cadrul de audit și control prin adoptarea unei abordări dinamice și prin integrarea recomandărilor CCE și ale Parlamentului European. Sistemele naționale de control au fost evaluate în cursul revizuirilor planurilor de redresare și reziliență, cu jaloane de audit și control introduse în cazurile în care au fost identificate deficiențe. Prin controale ex ante solide și audituri ex post bazate pe riscuri, Comisia a verificat legalitatea și regularitatea plăților și a confirmat atingerea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor. Respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat a fost garantată prin controale consolidate. Combaterea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese rămâne o prioritate absolută, sprijinită de o cooperare consolidată cu OLAF. În general, sistemele statelor membre prezintă rezultate pozitive, cu îmbunătățiri monitorizate de Comisie.

Deși s-au înregistrat progrese substanțiale și s-au materializat numeroase povești de succes pe teren, punerea în aplicare trebuie să se accelereze în majoritatea statelor membre, având în vedere termenul strict pentru finalizarea măsurilor, și anume august 2026. Plățile din cadrul MRR au fost efectuate cu rapiditate în a doua jumătate a anului 2024, în special pentru sprijinul sub formă de granturi, dar ritmul cu care au fost efectuate plățile a încetinit în primele șase luni ale anului 2025. Cu plăți totale de 362 de miliarde EUR până la 31 august 2025 legate de atingerea satisfăcătoare a 2 586 de jaloane și ținte (dintr-un total de 6 985), aproximativ 44 % din alocarea din MRR rămâne de plătit. Implementarea restului MRR necesită un angajament continuu din partea tuturor statelor membre.

O implementare mai rapidă în restul anului 2025 și pe tot parcursul anului 2026 este esențială. Având în vedere că sfârșitul MRR se apropie, Comisia colaborează cu statele membre pentru a asigura o finalizare fără probleme și reușită a instrumentului. Comunicarea NextGenerationEU – Calea către 2026 3 , publicată la 4 iunie 2025, le oferă statelor membre orientări în ceea ce privește modul în care pot să își raționalizeze în continuare planurile de redresare și reziliență și să se concentreze asupra elementelor lor esențiale, opțiunile care trebuie luate în considerare la revizuirea acestora și modalitățile de planificare în avans pentru depunerea cererilor de plată finale în 2026. Prin raționalizarea planurilor lor și prin asigurarea faptului că măsurile rămase pot fi puse în aplicare pe deplin, statele membre pot menține dinamica, pot recupera întârzierile și pot finaliza cu succes toate măsurile până la termenele limită din 2026. Comisia este pregătită să ofere orientări și sprijin continuu pe tot parcursul procesului.

Prezentul raport este al patrulea dintr-o serie de publicații anuale privind implementarea MRR, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 31 din Regulamentul privind MRR 4 . Primul capitol prezintă situația actuală în ceea ce privește plățile, revizuirile planurilor de redresare și reziliență, raportarea destinatarilor finali, evoluțiile în materie de audit și de control, precum și activitățile de comunicare. Capitolul 2 prezintă o imagine de ansamblu a rezultatelor și a impactului MRR până în prezent, cu un accent deosebit pe pilonii de politică ai MRR și pe REPowerEU, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări, indicatorii comuni și raportarea bianuală de către statele membre. Data-limită pentru toate datele și informațiile incluse în prezentul raport este 31 august 2025, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

1.Situația actuală în ceea ce privește implementarea MRR

Cu mai puțin de un an și jumătate înainte de încheierea MRR, toate eforturile trebuie să fie orientate către planificarea în avans pentru depunerea ultimelor cereri de plată până la 30 septembrie 2026 și către pregătirea pentru ultima etapă a mecanismului. În timp ce 31 decembrie 2026 este termenul legal pentru efectuarea plăților de către Comisie, 31 august 2026 este termenul pentru finalizarea tuturor jaloanelor și țintelor. Continuarea cooperării strânse între statele membre și serviciile Comisiei va fi esențială până în ultimul moment al mecanismului.

A. Implementare, plăți și finanțare

Implementarea și plățile efectuate în cadrul MRR au fost rapide, dar rămân inegale între statele membre

La 31 august 2025, peste 55 % din fondurile MRR au fost plătite statelor membre. De la începutul MRR, 26 de state membre au prezentat Comisiei 98 de cereri de plată, ceea ce a dus la plata a 362 de miliarde EUR. Acest total include 295 de miliarde EUR plătite la depunerea cererilor de plată, 56,6 miliarde EUR sub formă de prefinanțare din MRR plătită unui număr de 21 de state membre până la 31 decembrie 2021 și 10,4 miliarde EUR prefinanțare în contextul REPowerEU plătită unui număr de 21 de state membre. În perioada de raportare, și anume 1 septembrie 2024-31 august 2025, Comisia a plătit 97 de miliarde EUR, din care 50 de miliarde EUR sub formă de granturi și 47 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Tabelul 1 oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a cererilor de plată depuse de statele membre și a plăților corespunzătoare efectuate de Comisie, acoperind atât granturile, cât și împrumuturile.

Plățile au fost mai rapide pentru sprijinul nerambursabil (granturi) decât pentru împrumuturi, peste 60 % din pachetul de granturi fiind plătit. Din suma totală a fondurilor plătite până în prezent, 221 de miliarde EUR reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) (echivalentul a 62 % din pachetul total de sprijin nerambursabil), în timp ce 141 de miliarde EUR au fost plătite sub formă de împrumuturi (echivalentul a 49 % din pachetul total de împrumuturi). Plata mai rapidă pentru granturi reflectă faptul că statele membre au acordat prioritate granturilor față de plățile sub formă de împrumuturi în punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. În plus, o mare parte a sprijinului sub formă de împrumuturi a fost adăugată doar cu modificarea planurilor inițiale de redresare și reziliență.

Fondurile plătite reflectă realizări concrete pe teren. Cele 362 de miliarde EUR plătite până în prezent reflectă implementarea cu succes a 2 586 de jaloane și ținte din cele 6 985 de jaloane și ținte incluse în planuri (37 %).

Tabelul 1: Situația actuală a punerii în aplicare a cererilor de plată din cadrul MRR, până la 31 august 2025

Notă: * Irlanda nu a solicitat prefinanțare. ▲ Nicio prefinanțare disponibilă deoarece decizia de punere în aplicare a Consiliului nu fusese adoptată până la 31 decembrie 2021, ceea ce constituia o condiție prealabilă pentru prefinanțare. ● Nicio prefinanțare în contextul REPowerEU disponibilă, deoarece capitolul privind REPowerEU nu fusese adoptat până la 31 decembrie 2023, ceea ce constituia o condiție prealabilă pentru prefinanțarea în contextul REPowerEU. ■ Țările de Jos și Suedia nu au solicitat prefinanțare în contextul REPowerEU.

Sursa: Comisia Europeană

Ritmul punerii în aplicare diferă de la un stat membru la altul. Un număr de șase state membre (Danemarca, Estonia, Franța, Italia, Germania și Malta) au primit plăți reprezentând peste 65 % din pachetul total al MRR, iar alte patru state membre (Grecia, Letonia, Portugalia și Slovacia) au primit peste 50 % din alocarea lor. Un număr de 15 state membre (Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Spania și Suedia) au obținut plăți în valoare de peste 30 % din alocarea lor din MRR, în timp ce două state membre (Bulgaria și Ungaria) rămân sub pragul de 30 %.

Având în vedere că a rămas mai puțin de un an până la termenul din august 2026, implementarea efectivă a reformelor și a investițiilor de către statele membre este din ce în ce mai urgentă. În iunie 2025, Comisia a emis recomandări specifice fiecărei țări privind implementarea MRR adresate tuturor statelor membre, recomandările fiind adaptate pentru a reflecta amploarea și urgența acțiunilor necesare. Statelor membre al căror plan de redresare și reziliență reprezintă peste 3 % din PIB și care trebuie să își îndeplinească în continuare peste 85 % din jaloane și ținte (și anume Bulgaria, Ungaria și România) li s-a recomandat să își accelereze urgent eforturile de punere în aplicare a măsurilor, în timp ce statelor membre care aveau între 85 % și 50 % din jaloane și ținte încă neîndeplinite la momentul respectiv (și anume Croația, Cipru, Cehia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania) li s-a recomandat să își intensifice ritmul 5 . Statele membre al căror plan de redresare și reziliență reprezintă mai puțin de 3 % din PIB au fost încurajate să finalizeze implementarea până în august 2026.

Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 încurajează, de asemenea, statele membre să utilizeze oportunitățile și stimulentele oferite de platforma Tehnologii strategice pentru Europa (STEP), inclusiv posibilitatea de a aloca resurse suplimentare compartimentului pentru statele membre al InvestEU. În plus, statele membre pot, de asemenea, să sporească gradul de absorbție prin sprijinirea proiectelor cu marcă STEP (începând din septembrie 2025, există aproximativ 400 de astfel de proiecte) pentru a-și îmbunătăți propria competitivitate, precum și competitivitatea UE în ansamblu.

Statele membre ar trebui să își revizuiască în mod exhaustiv planurile de redresare și reziliență cât mai curând, pentru a se asigura că toate jaloanele și țintele pot fi atinse până la 31 august 2026.

În comunicarea sa din iunie intitulată NextGenerationEU – Calea către 2026, Comisia a îndemnat statele membre să își raționalizeze planurile de redresare și reziliență pentru a optimiza rezultatele în contextul întârzierilor și al încheierii iminente a MRR în 2026. Comunicarea a oferit orientări privind revizuirea planurilor, subliniind că numai măsurile care pot fi puse în aplicare pe deplin până la 31 august 2026 ar trebui să rămână în planurile de redresare și reziliență. Măsurile a căror punere în aplicare integrală și în timp util nu este sigură ar trebui eliminate pentru a preveni dezangajarea fondurilor. Revizuirile planurilor ar trebui, de asemenea, să servească drept oportunitate de a reexamina formularea măsurilor, a jaloanelor și a țintelor, în scopul de a se asigura că acestea se concentrează exclusiv asupra elementelor esențiale. Scopul este de a simplifica punerea în aplicare și evaluarea planurilor de redresare și reziliență și de a reduce la minimum sarcina administrativă, respectând în același timp cerințele prevăzute în Regulamentul privind MRR. Comisia încurajează ferm statele membre să efectueze aceste revizuiri ale planurilor cu promptitudine și cel târziu până la sfârșitul anului 2025, pentru a lăsa suficient timp pentru atingerea și evaluarea tuturor jaloanelor și țintelor.

Procedura de suspendare rămâne puțin utilizată

De la crearea MRR, mai puțin de 1 % din jaloane și ținte au fost suspendate 6 . Mai precis, 21 de jaloane și ținte din 10 cereri de plată au fost suspendate din 2021 (a se vedea tabelul 2), reprezentând 0,8 % din totalul jaloanelor și țintelor evaluate de Comisie până în prezent. Aplicarea limitată a suspendărilor indică faptul că, atunci când se confruntă cu probleme de implementare, statele membre preferă să amâne cererile de plată și/sau să revizuiască deciziile de punere în aplicare ale Comisiei pentru a aborda astfel de probleme, în loc să opteze pentru suspendarea plăților.

Majoritatea jaloanelor și țintelor suspendate sunt implementate în perioada de suspendare de șase luni, ceea ce duce la ridicarea suspendărilor. În majoritatea cazurilor de suspendare, jaloanele și țintele relevante sunt reevaluate ca fiind atinse în mod satisfăcător, iar fondurile suspendate sunt ulterior plătite. Din cele 1,09 miliarde EUR suspendate (în cadrul procedurilor de suspendare deja încheiate), 1,07 miliarde EUR (98 %) au fost plătite statelor membre relevante după perioada de suspendare, în timp ce 19,5 milioane EUR (mai puțin de 2 %) au fost dezangajate, deoarece jaloanele sau țintele au rămas atinse în mod nesatisfăcător la sfârșitul perioadei de suspendare. În prezent, 1,6 miliarde EUR sunt suspendate în prezent pentru Cehia, România și Spania (a se vedea tabelul 2).

În acest an, Comisia s-a confruntat cu un prim caz de revocare în cadrul MRR. O revocare are loc atunci când se constată ulterior că un jalon sau o țintă evaluat(ă) inițial ca fiind atins(ă) în mod satisfăcător și pentru care statul membru a beneficiat de o plată nu mai este atins(ă) din cauza unor acțiuni care pot fi atribuite statului membru 7 . În cazul în care statul membru nu remediază situația, Comisia trebuie să plaseze bugetul UE în aceeași situație ca și cum jalonul sau ținta respectiv(ă) nu ar fi fost niciodată considerat(ă) ca fiind atins(ă). Primul caz de revocare implică Spania, ducând la suspendarea a 626,6 milioane EUR din cea de a cincea tranșă a sprijinului nerambursabil care a fost plătită la 7 iulie 2025 8 . Spania are la dispoziție șase luni de la suspendare pentru a lua măsuri corective și pentru a se asigura că jalonul poate fi considerat din nou atins în mod satisfăcător.

Tabelul 2: Situația actuală a deciziilor de suspendare, la 31 august 2025

Sursa: Pagina web a Comisiei Europene dedicată Mecanismului de redresare și reziliență, disponibilă la adresa: https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility/country-pages_en  

Comisia a continuat să emită obligațiuni UE pentru finanțarea MRR

În 2025, Comisia a continuat să strângă fonduri de pe piețe prin intermediul abordării sale uniforme de finanțare, asigurând plăți rapide către statele membre. În cadrul acestei abordări, Comisia emite obligațiuni UE doar sub această denumire și alocă veniturile unui fond de finanțare central din care sunt finanțate diferitele programe de politică ale UE. Până la 31 august 2025, valoarea totală a obligațiunilor UE rămase de rambursat era de 662,6 miliarde EUR, din care 75,1 miliarde EUR sub formă de obligațiuni verzi NextGenerationEU. De asemenea, Comisia a continuat să emită titluri de creanță ale UE cu scadența la 3 luni și la 6 luni pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen scurt. Până la 31 august 2025, valoarea totală a titlurilor de creanță ale UE în curs se ridica la 33,3 miliarde EUR. Având în vedere veniturile obținute din emisiunile de obligațiuni ale UE, Comisia a fost în măsură să continue finanțarea fără probleme a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre. Comisia a efectuat toate plățile către statele membre în cadrul MRR de îndată ce acestea au devenit scadente.

În iunie, Comisia și-a publicat planul de finanțare pentru al doilea semestru al anului 2025. Planul de finanțare pentru a doua jumătate a anului 2025 include un obiectiv de finanțare de până la 70 de miliarde EUR sub formă de obligațiuni UE pe termen lung în perioada iulie-sfârșitul lunii decembrie 2025. Planul de finanțare pentru al doilea semestru s-a bazat pe îndeplinirea obiectivului de finanțare de 90 de miliarde EUR pentru primul semestru al anului 2025, emisiunile vizând mobilizarea unei finanțări totale de aproximativ 160 de miliarde EUR pentru 2025. Acest obiectiv se bazează pe emisiunile din anii precedenți (de la 120 de miliarde EUR în 2023 la 140 de miliarde EUR în 2024) și reflectă nevoile de finanțare sporite din următorii doi ani, inclusiv aproape 335 de miliarde EUR din fondurile MRR pe durata sa de viață rămasă.

Obligațiunile verzi NextGenerationEU stau la baza angajamentului Comisiei față de finanțarea durabilă

În 2020, Comisia și-a anunțat intenția de a finanța până la 30 % din NextGenerationEU prin emiterea de obligațiuni verzi. Acest lucru demonstrează angajamentul Comisiei față de finanțarea durabilă, aducând pe piață un nou activ verde lichid și cu rating ridicat, oferind acces la investiții verzi pentru o gamă largă de investitori și consolidând rolul Uniunii Europene și al monedei euro pe piețele de finanțare durabilă. Obligațiunile verzi NextGenerationEU nu numai că sunt un indiciu al angajamentului ferm al UE față de durabilitate, ci și integrează inițiativele verzi în redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, promovând o traiectorie de creștere rezilientă și durabilă pentru viitor. De la prima sa emisiune de obligațiuni verzi în octombrie 2021, Comisia a emis obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare totală de 75,1 miliarde EUR, noile emisiuni fiind calibrate pentru a corespunde cheltuielilor verzi raportate de statele membre și pentru a finanța o gamă largă de măsuri verzi. UE a devenit unul dintre cei mai mari emitenți de obligațiuni verzi din lume, generând o creștere semnificativă a acestei piețe. Prin aderarea la principiile Asociației Internaționale a Pieței de Capital privind obligațiunile verzi și prin asigurarea unei raportări transparente, UE stabilește un standard ridicat pe piața obligațiunilor verzi, încurajând fluxul de capital către investiții pozitive din punctul de vedere al mediului.

Cheltuielile naționale pentru punerea în aplicare a măsurilor finanțate de obligațiunile verzi NextGenerationEU vizează 9 în principal măsurile de eficiență energetică (38 % din cheltuielile alocate) și transportul și infrastructura curate (35 %). Din cele nouă categorii de cheltuieli cărora le pot fi alocate încasări din obligațiunile verzi NextGenerationEU, pe locul trei ca pondere se află categoria aferentă energiei și rețelelor curate, cu 8,9 % din cheltuieli. Între 2024 și 2025, rezerva de măsuri planificate eligibile pentru finanțare în cadrul obligațiunilor verzi NextGenerationEU a rămas, de asemenea, în mare măsură stabilă, cu doar o ușoară scădere de la 264,6 miliarde EUR la 262,8 miliarde EUR, din cauza unor ajustări minore ca parte a revizuirilor planurilor de redresare și reziliență.

În conformitate cu cerințele de raportare din cadrul privind emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU, Comisia a publicat în noiembrie 2024 al doilea raport cuprinzător privind alocarea și impactul obligațiunilor verzi NextGenerationEU. Analiza arată că măsurile finanțate prin aceste obligațiuni pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 54,7 milioane de tone pe an, echivalentul a aproximativ 1,5 % din emisiile anuale de gaze cu efect de seră din UE pentru anul 2022. Următorul raport va fi publicat până la sfârșitul anului 2025.

B. Revizuirea planurilor de redresare și reziliență

Statele membre revizuiesc frecvent planurile de redresare și reziliență pentru a aborda blocajele în materie de punere în aplicare a măsurilor

Statele membre au continuat să își revizuiască planurile de redresare și reziliență pentru a aborda întârzierile în implementare și pentru a atenua constrângerile externe. Efectele persistente ale inflației ridicate din trecut, ale perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, ale instabilității politice și, în anumite cazuri, ale dezastrelor naturale au reprezentat provocări pentru unele state membre în ceea ce privește punerea în aplicare a unor măsuri specifice din planurile de redresare și reziliență. Cu sprijinul Comisiei, statele membre au utilizat flexibilitatea prevăzută în Regulamentul privind MRR pentru a revizui măsurile relevante și pentru a contracara aceste constrângeri externe. În 2023, statele membre și-au revizuit, de asemenea, planurile pentru a reflecta alocările financiare actualizate 10 și pentru a include capitolele privind REPowerEU. De atunci, statele membre au utilizat tot mai mult revizuiri specifice pentru a aborda blocajele în materie de punere în aplicare a măsurilor (de exemplu, prin clarificarea formulării din DPAC, prin înlocuirea unor investiții etc.). Acest model de revizuiri periodice a continuat pe tot parcursul perioadei de raportare (a se vedea tabelul 3). Un număr de 23 de state membre au prezentat revizuiri specifice în perioada respectivă, iar Consiliul a adoptat ultimul capitol privind REPowerEU în iulie 2025 11 .

Tabelul 3: Situația actuală a prezentării planurilor de redresare și reziliență modificate și a capitolelor privind REPowerEU până la 31 august 2025

Sursa: Comisia Europeană

Planurile de redresare și reziliență revizuite continuă să respecte pe deplin criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR și includ reforme importante

Toate planurile de redresare și reziliență revizuite sprijină statele membre în abordarea nevoilor lor specifice și continuă să sprijine în mod adecvat tranziția verde și cea digitală. Majoritatea revizuirilor planurilor de redresare și reziliență au constat în revizuiri specifice, în cadrul cărora măsurile au fost ajustate sau înlocuite cu alternative mai adecvate. Planurile de redresare și reziliență revizuite trebuie să respecte în continuare toate criteriile de evaluare din Regulamentul privind MRR, iar Comisia verifică îndeaproape acest lucru în evaluarea sa. Toate planurile de redresare și reziliență continuă să abordeze toate recomandările relevante specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestora și să respecte principiul de a nu aduce prejudicii semnificative. În plus, cel puțin 37 % din totalul alocărilor din planurile de redresare și reziliență continuă să contribuie la obiectivele climatice și cel puțin 20 % la obiectivele digitale (a se vedea figura 1). În ansamblu, ponderea costurilor estimate ex ante ale MRR care sprijină clima continuă să se situeze la 42 %, în timp ce ponderea costurilor estimate care sprijină politicile digitale rămâne la 25 %, și anume peste obiectivele stabilite în Regulamentul privind MRR. În cele din urmă, planurile de redresare și reziliență continuă să promoveze convergența socială, cu o contribuție estimată la măsurile de politică socială de 163,7 miliarde EUR 12 .

Toate planurile de redresare și reziliență includ o gamă largă de reforme structurale esențiale care au potențialul de a stimula creșterea economică pe termen lung și de a consolida reziliența structurală. Un sfert din toate reformele MRR (282 în total) vizează calitatea instituțiilor, cu scopul de a îmbunătăți administrația publică (91 de reforme), sistemele de impozitare (52), achizițiile publice (17) și sistemul judiciar, precum și cadrele antifraudă și anticorupție (84) (a se vedea figura 2a). În plus, 17 % dintre reformele din cadrul MRR se axează pe îmbunătățirea mediului de afaceri, inclusiv prin simplificarea reglementării, sprijinirea cercetării și dezvoltării, îmbunătățirea funcționării pieței financiare și facilitarea digitalizării întreprinderilor. Printre reformele menite să îmbunătățească competențele și rezultatele de pe piața forței de muncă se numără 105 reforme pentru consolidarea sistemelor de învățământ și 39 de reforme pentru îmbunătățirea funcționării pieței forței de muncă. Alte 35 de reforme sporesc sustenabilitatea sistemelor de securitate socială și de pensii (a se vedea figura 2b). Aproximativ 346 de reforme sunt legate de tranziția verde, în special în domenii precum energia din surse regenerabile și rețelele, mobilitatea durabilă, atenuarea schimbărilor climatice și eficiența energetică.

Figura 1: Ponderea alocării totale estimate a planurilor de redresare și reziliență care sprijină obiectivele climatice și digitale, în urma revizuirii planurilor de redresare și reziliență

Notă: Planurile de redresare și reziliență au trebuit să precizeze și să justifice cât de mult contribuie fiecare măsură – contribuție integrală (100 %), parțială (40 %) sau niciun impact (0 %) – la obiectivele climatice și/sau digitale. Contribuțiile la obiectivele climatice și digitale au fost calculate pe baza anexelor VI și, respectiv VII la Regulamentul privind MRR. Combinarea coeficienților cu estimările de costuri aferente fiecărei măsuri permite calcularea gradului în care contribuie planurile la obiectivele climatice și digitale.

Sursa: Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

Figurile 2a și 2b: O serie de reforme structurale sunt incluse în planuri – în domeniul calității instituțiilor (stânga) și al competențelor și pieței forței de muncă (dreapta)

Sursa: Comisia Europeană

C. Destinatarii finali în cadrul MRR

Raportarea de către statele membre cu privire la cei mai mari 100 de destinatari finali s-a îmbunătățit în ceea ce privește regularitatea și comparabilitatea

În rundele de raportare din perioada 2024-2025, practicile de raportare a datelor au devenit mai regulate în majoritatea statelor membre. În temeiul Regulamentului privind MRR, statele membre trebuie să raporteze de două ori pe an cu privire la cei 100 de destinatari finali care primesc cel mai mare cuantum al finanțării pentru punerea în aplicare a măsurilor din cadrul MRR. În cursul ultimei runde de raportare din aprilie 2025, 25 de state membre au furnizat informații actualizate cu privire la cei mai mari 100 de destinatari finali, iar două state membre nu au furnizat nicio actualizare. Majoritatea statelor membre aliniază publicarea listelor la calendarul de raportare bianuală și raportează în aprilie și octombrie în fiecare an, astfel cum a propus Comisia. Comisia centralizează și publică datele, astfel cum se prevede în Regulamentul privind MRR. Comisia reamintește periodic statelor membre obligațiile lor de raportare existente și le încurajează să respecte calendarul de raportare bianuală propus. Comisia urmărește, de asemenea, statele membre care nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul propus, ceea ce a condus la o raportare mai regulată în general în aprilie și octombrie.

Comisia a sprijinit statele membre în punerea în aplicare a cerințelor de raportare și Parlamentul European în sporirea transparenței în ceea ce privește destinatarii finali. Pentru a soluționa posibilele neclarități dintre statele membre în ceea ce privește definiția „destinatarului final” în temeiul Regulamentului privind MRR, Comisia și-a clarificat orientările adresate statelor membre în anexa V la Raportul anual privind MRR pe 2024 13 . De asemenea, la 6 aprilie 2025, Comisia a organizat o reuniune specifică a grupului de experți privind MRR pentru ca statele membre să facă schimb de bune practici și să prevină interpretările eronate în ceea ce privește obligațiile de raportare privind destinatarii finali. În plus, Comisia a verificat plauzibilitatea listelor publicate de statele membre și a colaborat cu autoritățile naționale, după caz, pentru a asigura conformitatea. În plus, Comisia a sprijinit Parlamentul European în eforturile sale de a spori transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor dincolo de cerințele care decurg din Regulamentul privind MRR. În februarie 2025, Comisia a comunicat tuturor statelor membre cererea președintelui Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European de a furniza numele celor mai mari 100 de destinatari finali, inclusiv contractanți și subcontractanți. Ulterior, Comisia a comunicat Parlamentului European informațiile primite de la statele membre.

Pentru a spori transparența, statele membre au elaborat diverse abordări pentru publicarea informațiilor referitoare la cei mai mari 100 de destinatari finali. În conformitate cu obligația legală, introdusă prin modificarea legată de REPowerEU a Regulamentului privind MRR la începutul anului 2023, de a crea un portal public ușor de utilizat în scopul raportării cu privire la destinatarii finali, majoritatea statelor membre utilizează bazele de date contabile existente pentru a extrage informații privind destinatarii finali, pe care le publică pe site-uri web naționale accesibile publicului. Unele state membre au creat pagini web care combină diferite cerințe de raportare privind MRR – de exemplu, liste ale destinatarilor finali și indicatori comuni, cum este cazul bazei de date austriece privind transparența. Altele, cum ar fi Croația, Slovenia și Cehia, publică nu numai cei mai mari 100 de destinatari finali în cadrul MRR, ci și informații cu privire la alte surse de finanțare, cum ar fi fondurile naționale și alte fonduri ale UE. Câteva state membre își actualizează listele mai frecvent decât de două ori pe an, cum este cazul Italiei (lunar) și al Portugaliei (săptămânal). Tabloul de bord al Comisiei privind redresarea și reziliența 14 furnizează linkuri către aceste site-uri naționale, precum și liste de sine stătătoare ale celor mai mari 100 de destinatari finali, inclusiv descrieri ale măsurilor. Datele privind destinatarii finali contribuie, de asemenea, la harta proiectelor sprijinite prin MRR 15 .

Destinatarii finali primesc sprijin pentru investiții în cadrul tuturor celor șase piloni de politică ai MRR, cu accent pe tranziția verde, pe transformarea digitală și pe promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii

Datele raportate privind destinatarii finali arată că finanțarea din MRR este alocată tuturor celor șase piloni de politică (a se vedea figura 3), reflectând ambiția instrumentului de a realiza schimbări în toate domeniile de politică. Potrivit celor mai recente rapoarte ale statelor membre din 2025, majoritatea celor mai mari 100 de destinatari finali au fost implicați în măsuri care promovează tranziția verde (23,6 %) și promovează o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (20,6 %). Acestea sunt urmate de măsuri de sprijinire a transformării digitale (20,5 %) și de consolidare a coeziunii sociale și teritoriale (20,4 %). În cadrul pilonului „tranziția verde”, cele mai mari sume primite de destinatarii finali se referă la investiții în mobilitatea durabilă și în eficiența energetică. Acest lucru explică, de asemenea, motivul pentru care autoritățile de gestionare a infrastructurii feroviare și întreprinderile din domeniul energiei se numără adesea printre cei mai mari destinatari finali, în special pentru implementarea proiectelor cu costuri ridicate în domeniile conexe ale pilonului. În cadrul pilonului de creștere, MRR sprijină în primul rând măsurile legate de cercetare, dezvoltare și inovare, renovarea și construcția de clădiri, precum și de sectorul cultural. E-guvernarea, serviciile publice digitale și digitalizarea întreprinderilor sunt tipuri de măsuri care primesc cea mai mare finanțare în cadrul pilonului „transformarea digitală”. În ceea ce privește pilonul „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, măsurile se axează în principal pe învățarea în rândul adulților și pe infrastructura și serviciile teritoriale.

Figura 3: Contribuția la cei șase piloni de politică din sumele primite de cei mai mari 100 de destinatari finali

Sursa: Calculul Comisiei Europene bazat pe datele furnizate de statele membre privind destinatarii finali

Rapoartele statelor membre arată că entitățile publice, dar și IMM-urile ocupă un loc important printre cei mai mari 100 de destinatari finali

Cei mai mari destinatari finali în cadrul MRR provin în principal din sectorul public. Aproximativ 70 % dintre entitățile raportate de statele membre în contextul raportării lor cu privire la cei mai mari 100 de destinatari finali sunt entități publice, care cuprind organisme din sectorul guvernamental (68 %) și autorități locale (32 %). Acest lucru reflectă definiția destinatarului final, astfel cum este prevăzută în Regulamentul privind MRR, care se referă la ultima entitate care primește fonduri în cadrul MRR, excluzând contractanții și subcontractanții. Prin urmare, ministerele, agențiile de stat, întreprinderile de stat, universitățile, școlile, întreprinderile municipale și autoritățile locale sunt adesea principalii destinatari finali ai fondurilor MRR, de obicei pentru implementarea unor proiecte la scară largă care deservesc interesul public, adesea în domeniul mobilității durabile și al eficienței energetice, chiar dacă fondurile ajung adesea, în cele din urmă, la contractanți sau subcontractanți. De exemplu, Ministerul Mediului și Energiei din Grecia este cel mai mare destinatar final al planului elen de măsuri menite să instaleze sisteme de stocare a energiei pentru a spori pătrunderea energiei din surse regenerabile. Entitățile publice sunt, de asemenea, reprezentate frecvent de întreprinderi de stat, cum ar fi Administrador de Infraestructuras Ferroviarias, administratorul de infrastructură feroviară spaniol deținut de stat, care este cel mai mare destinatar final al proiectelor de îmbunătățire a calității și a fiabilității serviciilor de transport feroviar, inclusiv reînnoirea căii ferate, modernizarea stațiilor feroviare și îmbunătățirea sistemelor de electrificare și semnalizare. În Italia, există un caz similar în ceea ce privește Rete Ferroviaria Italiana, care primește fonduri pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru trenuri de mare viteză, trenuri de marfă, trenuri regionale și Sistemul european de gestionare a traficului feroviar. În unele cazuri, un număr semnificativ de municipalități și autorități locale se numără printre cei mai mari beneficiari. De exemplu, lista Bulgariei cu cei mai mari destinatari finali include 43 de autorități locale care participă la modernizarea infrastructurilor educaționale.

Majoritatea destinatarilor finali din sectorul privat sunt IMM-urile. Potrivit celei mai recente raportări din 2025 (a se vedea figura 4), aproximativ 30 % din cei mai mari destinatari finali, astfel cum au fost raportați de statele membre, au fost entități private. Printre acestea, IMM-urile alcătuiesc cel mai mare grup (56 %), urmate de întreprinderile mari (33 %). O parte considerabilă a beneficiarilor finali privați au fost start-upuri (11 %). În câteva state membre, cum ar fi Malta și Danemarca, marea majoritate a celor mai mari 100 de destinatari finali sunt entități private. Acest lucru reflectă accentul pus de planurile lor de redresare și reziliență pe măsurile de sprijinire a întreprinderilor private – sprijin pentru întreprinderile mari din Danemarca pentru activități de cercetare și dezvoltare și pentru IMM­urile din Malta, pentru a promova adoptarea vehiculelor electrice private. Cipru are cea mai mare reprezentare de start-upuri, legată de Programul său de finanțare a inovării pentru IMM-uri și start-upuri în vederea dezvoltării infrastructurilor de cercetare cu acces liber.

Finanțarea primită de cei mai mari destinatari finali din fiecare stat membru variază semnificativ de la un stat membru la altul. Cea mai mare sumă primită de un destinatar final este de aproximativ 10,6 miliarde EUR (Italia, Rete Ferroviaria Italiana) pentru una dintre cele mai mari investiții feroviare ale țării, în timp ce cea mai mică sumă este de 10 000 EUR (Luxemburg, Commune de Grevenmacher) pentru a sprijini acțiunile municipale în domeniul mediului natural și al conservării biodiversității. Suma medie primită de cei mai mari 100 de destinatari finali este de aproape 45 de milioane EUR, în timp ce valoarea mediană se ridică la 6 milioane EUR.

Figura 4: Categoriile celor mai mari destinatari finali, astfel cum sunt raportate în listele statelor membre

Sursa: Calculul Comisiei Europene bazat pe datele furnizate de statele membre privind destinatarii finali.

D. Controale și audit privind punerea în aplicare a MRR

Cadrul Comisiei de control al MRR este alcătuit din două niveluri: controale menite să ofere o asigurare cu privire la legalitatea și regularitatea plăților efectuate către statele membre, precum și controale menite să asigure protecția adecvată a intereselor financiare ale UE. În ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor, Comisia efectuează controale ex ante amănunțite înainte de a plăti fonduri statelor membre. Aceste controale verifică în mod cuprinzător dacă toate jaloanele și țintele incluse în cererea de plată au fost atinse în mod satisfăcător. În urma plății, Comisia efectuează audituri ex post bazate pe riscuri privind jaloanele și țintele pentru a obține o asigurare suplimentară cu privire la atingerea lor în mod satisfăcător. În plus, pentru a asigura protecția adecvată a intereselor financiare ale UE, Comisia continuă să evalueze fiecare sistem național de control la momentul aprobării planurilor de redresare și reziliență revizuite, pentru a se asigura că acesta este solid și adecvat scopului. Atunci când sunt detectate deficiențe ale sistemelor de control, în planurile de redresare și reziliență revizuite sunt introduse jaloane specifice de audit și control. Aceste jaloane trebuie atinse înainte de efectuarea oricărei plăți viitoare. De asemenea, Comisia efectuează audituri de sistem bazate pe riscuri pentru a verifica procedurile instituite în statele membre pentru prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, precum și a dublei finanțări. În cele din urmă, auditurile de conformitate verifică fiabilitatea activității de audit efectuate de autoritățile naționale de audit, oferind o asigurare suplimentară în conformitate cu abordarea auditului unic. În toate tipurile de audituri, Comisia controlează dacă statele membre verifică respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, inclusiv eficacitatea acestor controale.

Asigurarea legalității și regularității plăților și protejarea intereselor financiare ale UE rămân în centrul MRR

Între 1 septembrie 2024 și 31 august 2025, Comisia a efectuat audituri ex post cu privire la jaloanele și țintele incluse în 19 cereri de plată 16 . Selectarea jaloanelor și a țintelor pentru audit se bazează pe o evaluare a riscurilor care ține cont de mai mulți factori 17 . Prin urmare, Comisia a auditat în total 57 din cele 853 de jaloane și ținte incluse în cererile de plată aferente. Comisia nu a identificat niciun element de probă în sprijinul faptului că jaloanele și țintele auditate nu au fost atinse în mod satisfăcător. În plus, eventualele discrepanțe identificate între datele declarate și datele auditate s-au încadrat în marja de 5 %, care este același prag luat în considerare de Comisie în evaluarea sa ex ante.

În ceea ce privește respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, Comisia a continuat să pună în aplicare controale cuprinzătoare consolidate în toate tipurile de activități de audit. Prin auditurile sale, Comisia a verificat dacă toate statele membre care au primit o plată între 1 septembrie 2024 și 31 august 2025 și-au respectat obligațiile de a controla periodic respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, inclusiv eficacitatea acestor controale. Curtea de Conturi Europeană (CCE) a recunoscut progresele înregistrate prin utilizarea unor liste de verificare cuprinzătoare, iar în martie 2025 a furnizat recomandări specifice pentru îmbunătățiri suplimentare. Până în prezent, Comisia a pus deja în aplicare cinci dintre cele șapte recomandări acceptate sau parțial acceptate care decurg din Raportul special 09/2025 privind sistemele de asigurare a conformității cheltuielilor din MRR cu normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat și își ajustează în continuare activitatea de audit în conformitate cu recomandările acceptate.

Auditurile de sistem specifice bazate pe riscuri rămân o prioritate pentru Comisie. Până la sfârșitul anului 2023, Comisia efectuase deja cel puțin un audit de sistem privind protecția intereselor financiare ale UE în fiecare stat membru. În 2024, Comisia a efectuat audituri de sistem privind protecția intereselor financiare ale UE în Belgia și Lituania. În prima jumătate a anului 2025, Comisia a efectuat audituri de sistem specifice suplimentare privind protecția intereselor financiare ale UE în Irlanda, Franța, Polonia și Finlanda. Aceste patru audituri au vizat două organisme de coordonare, două organisme de audit naționale și 187 de organisme de punere în aplicare, inclusiv ministere și agenții, care au fost selectate pe baza unui cadru de evaluare a riscurilor. S-a acordat prioritate statelor membre în care controalele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat nu au fost efectuate, utilizând listele de verificare consolidate adoptate în septembrie 2023. În perioada următoare, Comisia intenționează să efectueze audituri de sistem în alte două state membre (Spania și Suedia) până la sfârșitul anului 2025.

Activitatea de audit actuală evidențiază o imagine generală pozitivă a punerii în aplicare a sistemelor de control intern în toate statele membre, deși se mai pot aduce îmbunătățiri. În special, au fost observate diferite bune practici în rândul organismelor de punere în aplicare auditate, inclusiv stabilirea unor proceduri de detectare a potențialelor acte de fraudă, corupție, conflicte de interese și dublă finanțare, mobilizând instrumente de extragere a datelor, cum ar fi ARACHNE 18 . În plus, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește colectarea datelor, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul privind MRR. Cu toate acestea, rămân domenii care necesită îmbunătățiri, cum ar fi consolidarea controalelor ex ante pentru a preveni conflictele de interese, consolidarea procedurilor de verificare a absenței dublei finanțări, asigurarea respectării obligațiilor de publicitate și îmbunătățirea raportării neregulilor către OLAF. Ca răspuns la aceste constatări ale auditului, statele membre au început deja să pună în aplicare îmbunătățirile necesare, iar Comisia monitorizează îndeaproape progresele înregistrate în punerea lor în aplicare.

În conformitate cu abordarea prezentată în strategia de audit al MRR (decembrie 2023), Comisia și-a intensificat auditurile de conformitate, care evaluează fiabilitatea activității desfășurate de organismele de audit naționale. Între 1 septembrie 2024 și 31 august 2025, Comisia a efectuat cinci audituri de conformitate sau a combinat audituri cu componente de conformitate. Mai precis, în Finlanda, Polonia și Țările de Jos au fost efectuate trei audituri de conformitate specifice, în timp ce, în Italia și Lituania, componentele auditului de conformitate au fost integrate în două audituri privind jaloanele și țintele. Până la sfârșitul lunii august 2025, un total de 21 de state membre fuseseră supuse unui audit de conformitate sau unui audit care includea o dimensiune de conformitate. În conformitate cu spiritul abordării auditului unic, în ianuarie 2025, Comisia a clarificat condițiile prealabile și condițiile pentru a recurge la activitatea organismelor de audit naționale în cadrul auditurilor ex post. Pe această bază, Comisia ia în considerare rezultatele auditurilor de conformitate, după caz, atunci când selectează jaloanele și țintele care fac obiectul auditului. Scopul este de a facilita complementaritatea dintre autoritățile naționale și europene de audit, de a reduce la minimum duplicările auditurilor și de a spori eficiența generală a activității de audit.

Combaterea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese reprezintă o prioritate absolută pentru Comisie. În conformitate cu articolul 22 din Regulamentul privind MRR, este în primul rând responsabilitatea statelor membre să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile grave, inclusiv frauda, corupția și conflictele de interese. Cu toate acestea, Comisia verifică dacă statele membre își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului privind MRR. În plus, Comisia are dreptul de a reduce proporțional sprijinul acordat în cadrul MRR și de a recupera orice sumă datorată bugetului UE în cazul unor nereguli grave care afectează interesele financiare ale UE și care nu au fost corectate de statul membru.

Pentru a consolida și mai mult guvernanța antifraudă a MRR la nivelul UE, Comisia și-a sporit cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Până la 31 august 2025, Comisia a notificat OLAF cu privire la 37 de cazuri de nereguli potențiale identificate fie în cursul auditurilor ex post, fie din surse deschise în ceea ce privește acțiunile sprijinite prin MRR, iar OLAF a informat Comisia cu privire la alte 40 de cazuri, ceea ce reprezintă în total 77 de nereguli potențiale. Ca urmare a investigațiilor sale, OLAF a emis în total, până la 31 august 2025, 13 recomandări, dintre care 10 recomandări financiare și trei recomandări administrative privind în total opt state membre.

La 8 mai 2025, în urma uneia dintre recomandările OLAF, Comisia a adoptat prima sa decizie privind reducerea sprijinului cu 1,2 milioane EUR acordat Slovaciei, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul privind MRR și cu articolul 19 alineatul (1) și alineatul (2) litera (a) din acordul de finanțare în temeiul cadrului pentru „Reduceri și recuperări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență”. Reducerea a fost pusă în aplicare împreună cu efectuarea celei de a cincea plăți către Slovacia la 10 iulie 2025.

Cooperarea strânsă dintre Comisie și Parchetul European (EPPO) este, de asemenea, esențială pentru protejarea intereselor financiare ale UE. De la începerea implementării MRR și până la 31 august 2025, EPPO a informat Comisia că a deschis 84 de investigații, dintre care 73 erau cazuri active în cadrul procedurilor judiciare sau investigații în curs. În special, 73 % dintre investigații se referă la o măsură dintr-un singur stat membru. Aceste cifre demonstrează eficacitatea sistemelor de control la nivel național și la nivelul UE în ceea ce privește depistarea conflictelor de interese, a fraudei și a corupției.

Comisia a continuat să colaboreze cu Curtea de Conturi Europeană (CCE) cu privire la un număr mare de audituri și a dat curs rapid recomandărilor acesteia

Pe lângă auditurile efectuate chiar de Comisie, implementarea MRR este monitorizată de CCE prin audituri ale fiecărei plăți individuale de granturi, precum și prin numeroase audituri ale performanței cu privire la configurația MRR sau la domeniile tematice specifice. Până în prezent, CCE a auditat toate plățile de granturi din MRR efectuate către statele membre. În plus, CCE a finalizat 10 audituri ale performanței și două evaluări dedicate MRR sau cu un accent deosebit pe acesta și a inclus MRR în multe alte audituri. În 2025, trei dintre aceste 10 audituri ale performanței și o evaluare dedicată în mod specific MRR au fost publicate până la 31 august 19 . Sunt în desfășurare șapte audituri suplimentare ale CCE axate pe MRR și se preconizează că alte două audituri vor începe până la sfârșitul anului 2025. În plus, aspectele legate de MRR sunt luate în considerare în evaluările CCE și în rapoartele speciale tematice privind domenii de politică specifice.

Comisia a dat rapid curs tuturor recomandărilor relevante ale CCE care au necesitat acțiuni suplimentare. Pentru perioada 2024-2025, Comisia a primit 47 de recomandări sau subrecomandări legate de MRR din rapoartele anuale sau din rapoartele speciale ale CCE 20 . După o examinare atentă, Comisia a stabilit că 17 dintre aceste recomandări nu puteau fi puse în aplicare în conformitate cu temeiul juridic și cu obiectivele Regulamentului privind MRR și, prin urmare, nu le-a acceptat, în timp ce 11 sunt recomandări pentru instrumente viitoare. Dintre celelalte 19 recomandări primite legate de MRR, Comisia a considerat că 15 au fost puse în aplicare. Rămân patru recomandări care sunt în curs de punere în aplicare. Două dintre acestea vor fi puse în aplicare până la sfârșitul lunii septembrie 2025. În urma recomandărilor CCE, Comisia a luat mai multe măsuri concrete, inclusiv emiterea de orientări suplimentare privind data de începere a eligibilității și conceptul de înlocuire a cheltuielilor bugetare naționale 21 , îmbunătățirea procedurii de păstrare a evidențelor și a documentației privind evaluările cererilor de plată, organizarea de schimburi de bune practici între statele membre, continuarea reexaminării jaloanelor și a țintelor în curs de revizuire pentru a asigura claritatea cerințelor și furnizarea de informații suplimentare cu privire la contribuția planurilor de redresare și reziliență la recomandările specifice fiecărei țări, astfel cum sunt prezentate în prezentul raport.

Beneficiind de constatările și recomandările diferitelor audituri 22 , Comisia a adoptat o abordare dinamică a auditului și a controlului și și-a consolidat în continuare cadrul de audit și control pentru MRR. În martie 2025, Comisia a finalizat un cadru pentru utilizarea angajamentelor din partea statelor membre în contextul jaloanelor de audit și control din cadrul MRR. În ianuarie 2025, Comisia a îmbunătățit, de asemenea, abordarea privind modul de gestionare a riscului de revocări, care sunt luate în considerare în mod sistematic în cadrul propriilor sale audituri ex post privind jaloanele și țintele. De asemenea, Comisia a extins în continuare activitatea de audit desfășurată la nivelul autorităților naționale de audit, consolidând eficacitatea activității acestora și capacitatea lor de depistare. Acest lucru s-a realizat cu scopul de a se baza mai mult pe activitatea organismelor naționale de audit în contextul auditurilor ex post și este în concordanță cu eforturile generale de simplificare. În plus, Comisia a continuat să își consolideze cadrul de control în domeniul achizițiilor publice și al ajutoarelor de stat, prin utilizarea unor liste de verificare mai cuprinzătoare în toate tipurile de audituri, prin perfecționarea abordării sale în materie de audit și prin definirea numărului de proceduri de achiziții care trebuie verificate în cadrul auditurilor Comisiei pentru fiecare organism de punere în aplicare. Lista de verificare privind ajutoarele de stat a fost, de asemenea, actualizată în continuare pentru a consolida verificările efectuate la nivelul autorității care acordă ajutorul. În plus, Comisia și-a consolidat și mai mult asigurarea: ea a clarificat modul în care observațiile de audit formulate înainte de etapa proiectului de raport și stadiul punerii în aplicare a recomandărilor de audit sunt luate în considerare în evaluarea riscurilor efectuată de statul membru, care stă la baza declarației de asigurare pentru MRR.

E. Comunicare și dialoguri în perioada 2024-2025

Peste 1 300 de proiecte au fost adăugate la harta interactivă a proiectelor MRR

Harta interactivă 23 , lansată în martie 2023, prezintă o selecție de reforme și investiții sprijinite de MRR în toate statele membre. Actualizată periodic de Comisie, harta indică locul, stadiul și linkurile către resursele suplimentare ale fiecărui proiect, inclusiv site-urile web naționale ale MRR și, dacă sunt disponibile, paginile specifice fiecărui proiect. Până în prezent, harta proiectelor cuprinde peste 3 000 de proiecte din toate statele membre, cu peste 1 300 de proiecte adăugate în cursul perioadei de raportare.

Imaginea 1: Harta interactivă care prezintă o selecție de reforme și investiții sprijinite de MRR în toate statele membre

Sursa: Comisia Europeană

Comisia continuă să colaboreze activ cu Parlamentul European, Consiliul și părțile interesate

Pe parcursul implementării MRR, Comisia a menținut o colaborare strânsă atât cu Parlamentul European, cât și cu Consiliul, asigurând transparența și cooperarea. Comisia își continuă schimburile periodice cu Parlamentul European cu privire la o gamă largă de subiecte legate de MRR. În perioada de raportare, vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme și comisarul pentru economie și productivitate au participat la patru dialoguri la nivel înalt privind redresarea și reziliența 24 cu deputați în Parlamentul European, care au permis discuții aprofundate privind prioritățile strategice și progresele înregistrate. În total, de la lansarea mecanismului au fost organizate 20 de dialoguri privind redresarea și reziliența. În plus, Comisia a participat la trei reuniuni cu grupul de lucru al comisiilor comune ECON-BUDG, oferind informații și actualizări cu privire la aspecte procedurale și de politică. Aceste reuniuni au abordat subiecte precum impactul economic și social al MRR, cadrul de control al MRR și sistemul de prevenire a fraudelor 25 , sprijinind transparența continuă și schimbul de informații. Parlamentul European și Consiliul participă, de asemenea, în calitate de observatori, la reuniunile grupului de experți privind MRR.

De asemenea, Comisia își menține grupul informal de experți pentru a facilita dialogul cu statele membre cu privire la implementarea MRR, organizând sesiuni periodice pentru a face schimb de informații și de bune practici. Servind drept platformă esențială pentru colaborare, grupul informal de experți privind implementarea MRR a convocat trei reuniuni în perioada de raportare 26 , abordând o serie de subiecte. În total, de la începutul mecanismului au avut loc 31 de reuniuni ale grupului de experți. În octombrie 2024, Comisia a prezentat grupului de experți Raportul anual privind MRR pe 2024. Reuniunea din aprilie 2025 a abordat diverse subiecte de politică, cum ar fi cerințele de transparență, colectarea datelor în cadrul MRR și actualizarea metodologiei de eșantionare. Reuniunea grupului de experți, care a avut loc la 7 iulie 2025, a abordat subiecte precum Comunicarea Comisiei intitulată NextGenerationEU – Calea către 2026, simplificarea planului de redresare și reziliență, rolul EPPO și prevenirea fraudelor, precum și impactul economic al MRR.

Comisia a găzduit la Bruxelles, în iunie 2025, un dialog privind implementarea MRR, care a reunit reprezentanți naționali din 24 de state membre într-un format hibrid pentru a discuta provocările administrative și de raportare. Dialogurile privind implementarea reprezintă un nou instrument de consultare, în cadrul căruia comisarii se întâlnesc cu părțile interesate relevante pentru a solicita feedback cu privire la modalitățile de facilitare a implementării și de simplificare a politicilor, a normelor și a programelor de cheltuieli ale UE. Participanții la acest dialog au identificat volumul mare de lucru în ceea ce privește colectarea de dovezi privind jaloanele și țintele ca fiind o problemă principală. În special, statele membre au indicat mai multe blocaje în materie de punere în aplicare a măsurilor, inclusiv numeroasele dovezi necesare pentru evaluarea măsurilor, întârzierile și modificările frecvente ale orientărilor, precum și absența unor cerințe standardizate pentru deciziile de punere în aplicare ale Comisiei. Ele au remarcat, de asemenea, dificultăți în ceea ce privește corelarea măsurilor cu o logică de intervenție clară și separarea acestora de tranșele fixe. Lipsa de sinergii între diferitele autorități de audit și cerințele de raportare privind destinatarii finali au fost indicate ca fiind alte tipuri de provocări. Statele membre au pledat pentru evaluări proporționale, bazate pe riscuri, ale jaloanelor și țintelor și pentru structuri de audit mai simple, subliniind nevoia de sinergii cu autoritățile naționale de audit. Comisarul Dombrovskis s-a angajat să reflecte o parte din feedbackul colectat de la reprezentanți în cadrul viitoarei simplificări a planurilor de redresare și reziliență, în urma Comunicării Comisiei NextGenerationEU – Calea către 2026.

Imaginea 2: Participarea dlui Valdis Dombrovskis, comisar european, la Dialogul privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR)

Sursa: Comisia Europeană

Statele membre continuă să organizeze evenimente MRR care au loc în prezent și în afara capitalelor

Statele membre organizează evenimente MRR în afara capitalelor, aducând impactul mai aproape de comunități. Evenimentele MRR 27 reunesc reprezentanți ai autorităților naționale și ai Comisiei, părți interesate (inclusiv parteneri sociali și reprezentanți ai societății civile) și destinatari ai sprijinului din partea MRR pentru a evidenția progresele înregistrate în punerea în aplicare a diferitelor proiecte propuse de statele membre în planurile lor naționale de redresare și reziliență. Până în prezent, în majoritatea statelor membre au avut loc evenimente MRR, care au oferit ocazia de a prezenta modul în care MRR aduce o schimbare tangibilă la nivel local. Aceste evenimente au loc în contextul misiunilor periodice de monitorizare a planurilor de redresare și reziliență în statul membru. Pe măsură ce reformele și investițiile finanțate prin MRR sunt finalizate cu succes, iar numărul proiectelor finalizate este în creștere, evenimentele MRR sunt adesea combinate cu vizite la proiecte, oferind posibilitatea de a prezenta rezultatele Mecanismului de redresare și reziliență pe teren și comunităților locale.

În 2025, unele evenimente MRR au fost organizate pentru prima dată în afara capitalelor. De exemplu, evenimentul francez privind MRR a avut loc la Lille, cu mărturii ale beneficiarilor și vizite de proiect care au evidențiat impactul MRR în regiunea Hauts-de-France. Evenimente similare din alte state membre au arătat, de asemenea, modul în care MRR sprijină comunitățile din întreaga Europă, în afara capitalelor.

Acțiuni și campanii de comunicare de succes au fost puse în aplicare la nivelul UE și la nivel național. Ultimul val al campaniei NextGenerationEU de la începutul anului 2025 a arătat modul în care MRR stimulează economia Europei și face societățile noastre mai puternice și mai reziliente, oferind rezultate tangibile pentru europeni prin numeroasele sale proiecte 28 . Campania a ajuns la peste 300 de milioane de cetățeni. De asemenea, în mai multe state membre au fost lansate campanii locale dedicate care prezintă mărturii și proiecte locale. Potrivit unui sondaj de opinie Eurobarometru, publicat în mai 2025, 56 % (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2024) consideră că NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale 29 .

2.Realizări până în prezent în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

A. Absorbția fondurilor MRR

Cheltuielile naționale legate de MRR sunt în creștere și se apropie de nivelul plăților de granturi, ceea ce indică faptul că fondurile ajung la economia reală

Absorbția fondurilor MRR a crescut în 2023 și 2024, în special în ceea ce privește sprijinul sub formă de granturi. În contextul MRR, „absorbția” se referă în prezentul raport la cheltuielile naționale înregistrate de statele membre pentru punerea în aplicare a măsurilor MRR finanțate prin granturi MRR 30 , ca procent din alocarea lor totală de granturi MRR. În total, cheltuielile publice naționale legate de măsurile finanțate prin granturi MRR au crescut de la 20 % din alocarea totală de granturi MRR la sfârșitul anului 2022, la 45 % în 2024. În același timp, plățile de granturi efectuate de Comisie către statele membre au crescut de la 26 % din pachetul de granturi MRR la sfârșitul anului 2022 la 55 % la sfârșitul anului 2024. Deși cheltuielile publice legate de MRR au rămas în urma plăților de granturi din MRR către statele membre în primii ani de implementare, acestea au crescut de atunci și au recuperat în mare parte decalajul, peste 80 % din fondurile primite fiind cheltuite.

Diferența dintre plățile din MRR către statele membre și cheltuielile înregistrate de acestea reflectă natura MRR ca instrument bazat pe performanță și caracteristicile sale specifice. Pentru UE în ansamblu, ritmul plăților de granturi din MRR efectuate de Comisie către statele membre a depășit într-o oarecare măsură cheltuielile înregistrate relevante (și anume absorbția) în statele membre până în prezent, astfel cum se ilustrează în figura 5. Acest lucru este legat de caracteristicile specifice de proiectare ale MRR. În primul rând, se datorează plății prefinanțării către majoritatea statelor membre odată ce planurile de redresare și reziliență inițiale sunt aprobate. În al doilea rând, este legat de faptul că primele plăți au fost, de obicei, legate de implementarea reformelor (care au fost adesea concentrate la începutul perioadei și care, de obicei, nu generează costuri financiare pentru statele membre) și de jaloanele care acoperă primele etape ale ciclului de viață al proiectelor de investiții, care nu implică în mod normal înregistrarea unor cheltuieli semnificative (de exemplu, conceperea proiectelor, etapele pregătitoare, inclusiv lansarea procedurilor de ofertare). Cu toate acestea, întrucât proiectele de investiții sunt finalizate în ultimii ani ai mecanismului, înregistrarea cheltuielilor aferente de către statele membre s-a accelerat și se preconizează că va continua să se accelereze. În același timp, în unele state membre, absorbția a depășit cu mult plățile de granturi din MRR (a se vedea figura 5). Motivul este că măsurile sunt puse în aplicare pe teren, în timp ce statele membre în cauză au primit puține sau niciun fel de plăți (acest lucru este valabil, de exemplu, pentru Luxemburg, Belgia sau Irlanda, care au primit puține plăți în perioada de raportare, și pentru Ungaria 31 și Suedia 32 , care nu au primit nicio plată în perioada de raportare în urma unei cereri de plată depuse).

Figura 5: Plățile de granturi din MRR efectuate de Comisie către statele membre și cheltuielile naționale legate de MRR, ca % din alocarea totală de granturi MRR (2020-2024)

Notă: Pe baza datelor raportate către Eurostat de către institutele naționale de statistică, publicate pentru prima dată în februarie 2025. Suedia nu a primit niciun grant MRR în perioada 2020-2024. Plata reflectată pentru Ungaria corespunde prefinanțărilor sub formă de granturi REPowerEU primite în ianuarie 2024.

Sursa: Comisia Europeană

Absorbția fondurilor MRR variază semnificativ de la un stat membru la altul și pare să fie legată de dimensiunea planurilor lor. După cum ilustrează figura 6, cheltuielile înregistrate pentru punerea în aplicare a măsurilor de grant din cadrul MRR au reprezentat o cotă relativ moderată din alocarea totală de granturi MRR în mai multe state membre în 2024 (în special în Bulgaria, Polonia și Slovacia). După cum indică și figura menționată, ratele scăzute de absorbție sunt legate, în unele state membre, de dimensiunea mare a alocării de granturi a acestor state membre în raport cu dimensiunea economiei lor, ceea ce conduce la provocări administrative. Un alt factor explicativ este natura și succesiunea măsurilor incluse în planurile de redresare și reziliență. De exemplu, ratele de absorbție ar fi, de obicei, mai scăzute pentru statele membre cu o pondere relativ mai mare a reformelor concentrate la începutul perioadei în planurile lor. În cele din urmă, impactul inflației sau al perturbărilor lanțurilor de aprovizionare în întreaga UE a împiedicat implementarea unor proiecte pe teren în diferite grade în statele membre. Acest lucru a afectat ritmul cheltuielilor din cauza unor factori precum licitații neatribuite, constrângeri bugetare și reconceperea proiectelor.

Figura 6: Cheltuielile naționale legate de MRR ca % din alocarea totală de granturi MRR și alocarea totală de granturi MRR ca % din PIB (2020-2024)

Notă: Pe baza datelor raportate către Eurostat de către institutele naționale de statistică, publicate pentru prima dată în februarie 2025.

Sursa: Comisia Europeană

B. Impactul economic al MRR – noi perspective la nivel sectorial 33

Măsurile și investițiile din cadrul MRR sprijină sectoarele economice-cheie

MRR oferă sprijin într-o gamă largă de domenii de politică și sectoare economice, reflectând ambiția sa de a realiza schimbări structurale profunde și de durată. Acest lucru este demonstrat de o nouă bază de date sectorială 34 creată de Comisie, care clasifică toate măsurile de reformă și de investiții din cadrul MRR în 241 de categorii de activități economice, pe baza clasificării NACE standard a Eurostat 35 . Clasificarea a fost efectuată cu ajutorul unor instrumente interne de inteligență artificială și validată prin trei runde de verificări manuale ale solidității pentru a asigura acuratețea și coerența între măsuri. Măsurile de reformă au fost atribuite sectorului economic pe care îl vizează, în timp ce măsurile de investiții au fost atribuite sectorului economic în care generează cerere. Această abordare sectorială oferă o perspectivă analitică suplimentară asupra sectoarelor economice afectate de MRR și este pe deplin complementară altor clasificări, cum ar fi utilizarea domeniilor de intervenție pentru marcarea climatică și digitală, care servesc la identificarea contribuției unei măsuri la obiectivele climatice și digitale. Abordarea oferă o modalitate nouă de a vizualiza domeniul de aplicare al activităților MRR în toate sectoarele economice și de a evalua impactul macroeconomic și sectorial al acestora în fiecare stat membru, îmbunătățind în același timp transparența în utilizarea fondurilor MRR.

Un punct forte unic al MRR este faptul că sprijină atât reformele, cât și investițiile. Reformele sale stimulează tranziția verde și cea digitală, sporesc competitivitatea și consolidează reziliența societății. O analiză a bazei de date indică faptul că, din cele 1 131 de măsuri de reformă sprijinite de MRR, aproximativ o treime promovează în mod direct tranziția verde, doar reformele pieței energiei reprezentând 11 %. Un procent suplimentar de 25 % consolidează instituțiile publice – modernizarea administrațiilor, îmbunătățirea sistemelor fiscale și consolidarea cadrelor judiciare și anticorupție – o bază esențială pentru creșterea pe termen lung. Aproximativ 17 % se concentrează pe îmbunătățirea mediului de afaceri, printr-o reglementare mai simplă, sprijin pentru cercetare și dezvoltare (CD) și piețe financiare mai eficiente. Încă 15 % vizează îmbunătățirea serviciilor de sănătate și de asistență socială, iar 13 % vizează îmbunătățirea competențelor și a rezultatelor de pe piața forței de muncă (a se vedea figura 7).

Figura 7: Distribuția în ansamblu a reformelor în funcție de domeniile-cheie de politică, în % din numărul total de reforme (total = 1 131)

Sursa: Comisia Europeană

Reformele și investițiile din cadrul MRR au un obiectiv sectorial comun, confirmând faptul că statele membre au corelat în mod activ reformele cu investițiile aferente. O mare parte din investițiile finanțate prin MRR este concentrată în sectoare esențiale pentru tranziția verde, cum ar fi modernizarea eficientă din punct de vedere energetic a clădirilor, construirea de infrastructuri de energie din surse regenerabile, rețelele electrice, infrastructura feroviară și investițiile în vehicule de transport durabil și echipamente electrice (de exemplu, baterii și puncte de încărcare). Sectoarele care sprijină transformarea digitală, în special pentru administrația publică, ocupă un loc important, inclusiv investițiile în servicii de software în domeniul informatic, infrastructură de telecomunicații, produse electronice și echipamente electrice. Investițiile în educație și formare, precum și în C&D sunt sprijinite pe scară largă în cadrul planurilor naționale, reflectând rolul lor în stimularea rezilienței și a competitivității pe termen lung. Deși toate statele membre împărtășesc obiectivele verzi și digitale comune, orientarea sectorială a investițiilor din cadrul MRR variază, reflectând prioritățile naționale și contextele economice (a se vedea figura 8).

Figura 8: Distribuția sectorială a măsurilor de investiții pe țări, în % din pachetul național

Sursa: Comisia Europeană

Efectele de propagare indirecte ale MRR sunt semnificative

Presupunând o implementare integrală, se estimează că numai investițiile finanțate prin MRR vor duce la creșterea PIB-ului cu 891,7 miliarde EUR în perioada 2020-2030 36 . Cu toate acestea, impactul real va depinde de măsura în care vor fi plătite în cele din urmă granturile și împrumuturile alocate statelor membre. Din creșterea estimată a PIB-ului de 891,7 miliarde EUR între 2020 și 2030, 546,2 miliarde EUR provin din efectele directe generate în fiecare țară prin implementarea propriului plan de redresare și reziliență, care stimulează producția și ocuparea forței de muncă în industriile interne. Alte 345,5 miliarde EUR provin din efectele de propagare, deoarece țările beneficiază de exporturi mai mari de bunuri finale și intermediare ca urmare a implementării planurilor naționale de redresare și reziliență ale altor țări. Având în vedere amploarea pachetelor lor naționale, se preconizează că Italia și Spania vor înregistra cele mai mari câștiguri absolute, cu efecte estimate asupra PIB-ului de 189,6 miliarde EUR (8,9 % din PIB-ul actual) și, respectiv, de 142,7 miliarde EUR (9,5 %). Aceste câștiguri sunt determinate în principal de impactul direct al planurilor lor naționale, care stimulează ocuparea forței de muncă și producția la nivel național și sprijină lanțurile de aprovizionare locale. Polonia, Grecia, România și Portugalia se numără, de asemenea, printre țările care se așteaptă să înregistreze cele mai mari creșteri ale PIB-ului. Această cifră exclude beneficiile suplimentare pe termen lung preconizate ca urmare a reformelor care, după cum se arată într-un studiu recent al Băncii Centrale Europene 37 , ar putea avea un impact pe termen lung cel puțin la fel de mare ca cel al investițiilor și, eventual, chiar mai mare.

Datorită integrării economice profunde a economiilor UE, beneficiile fiecărui plan de redresare și reziliență se extind cu mult dincolo de frontierele naționale. Creșterea cererii determinată de MRR într-o țară conduce la o cerere mai mare de bunuri finale și intermediare importate din alte țări, de care beneficiază multe întreprinderi europene. De exemplu, o măsură de stimulare a achiziționării de vehicule electrice în planul austriac nu numai că aduce beneficii consumatorilor locali, ci stimulează și cererea de autoturisme produse în Germania, Franța și Italia, precum și de componente auto fabricate în întreaga UE (a se vedea caseta de mai jos).

Efectele de propagare reprezintă aproximativ 40 % din impactul economic total al MRR și, în unele state membre, acestea reprezintă mai mult decât dublul beneficiilor propriilor planuri naționale. Germania, de exemplu, se dovedește a fi cel mai mare beneficiar al efectelor de propagare din UE și al treilea cel mai mare beneficiar al MRR datorită acestor efecte de propagare. Impactul estimat total asupra economiei Germaniei se ridică la 66,1 miliarde EUR, dublul pachetului său MRR, din care 42,6 miliarde EUR provin din efecte de propagare. În Țările de Jos, Irlanda, Luxemburg, Austria și Danemarca, efectele de propagare mai mult decât dublează sau chiar triplează impactul planurilor naționale. Beneficiile sunt semnificative și în Belgia, Finlanda și Suedia, unde efectele de propagare aproape dublează impactul lor intern. În cazul Franței, efectele de propagare sunt, de asemenea, substanțiale și reprezintă aproximativ o treime din impactul total al MRR (a se vedea figura 9).

Integrarea economică pe piața unică acționează ca un puternic amplificator al impactului economic. Statele membre care sunt puternic integrate în lanțurile valorice ale UE tind să se confrunte cu cele mai mari efecte de propagare în raport cu dimensiunea economiei lor. Slovacia, Slovenia și Cehia se numără printre țările UE cu cele mai mari rate de propagare în raport cu PIB-ul, situându-se la 1,8 %, 1,4 % și, respectiv, 1,3 %. Acestea sunt urmate de Ungaria și Austria, unde efectele de propagare se ridică la 1,2 % și 1,1 % din PIB-ul național.

Figura 9: Impactul direct și de propagare asupra valorii adăugate în raport cu pachetul național, pe țări (în miliarde EUR)

Sursa: Comisia Europeană

C. Progresele privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării

MRR sprijină adoptarea unor reforme esențiale în statele membre

MRR a stimulat punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări începând din 2021. Astfel cum se prevede în Regulamentul privind MRR, planurile de redresare și reziliență trebuie să contribuie la abordarea eficace a tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau în alte documente relevante în contextul semestrului european. Evaluarea recomandărilor specifice fiecărei țări, publicată în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european 2025, demonstrează o creștere constantă a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate în 2019, care au fost de natură structurală, și a celor adoptate în 2020, care au fost orientate mai mult spre criză. Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări au fost mai rapide în cadrul MRR în comparație cu perioada anterioară mecanismului (a se vedea figura 10). Până în iunie 2025, ponderea recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate în perioada 2019-2020 și care înregistrează cel puțin unele progrese a ajuns la 79 %. Prin comparație, în perioada anterioară MRR, doar 62 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2015­2016 au înregistrat cel puțin unele progrese în 2021 (și anume după aceeași perioadă de punere în aplicare). Acest lucru arată că stimulentele oferite de MRR, cu abordarea sa bazată pe performanță și cu accentul pus pe reforme, au contribuit la consolidarea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

Figura 10: Ponderea subpărților RST care înregistrează cel puțin „unele progrese” în ceea ce privește punerea în aplicare

Sursa: Comisia Europeană

Statele membre au înregistrat progrese în special în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări legate de reformele structurale de stimulare a creșterii, MRR conducând la o creștere a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în aproape toate domeniile de politică. Analizând recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2019-2020, statele membre au înregistrat cele mai mari progrese în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări legate de accesul la finanțare, mediul de afaceri și piața forței de muncă, care sunt reforme esențiale de stimulare a creșterii, încurajând investițiile, crearea de locuri de muncă și productivitatea. Rata medie de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru perioada 2019-2020 pe durata de viață a MRR a crescut în comparație cu rata de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru perioada 2015-2016 înainte de MRR în toate domeniile de politică, cu excepția locuințelor. În special, rata a crescut în următoarele domenii de politică (a se vedea figura 11): servicii financiare și combaterea spălării banilor (+ 30 de puncte procentuale); mediul de afaceri, piața unică și achizițiile publice (+ 29 de puncte procentuale); piața forței de muncă (+ 22 de puncte procentuale) și administrația fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (+ 22 de puncte procentuale). Recomandările specifice fiecărei țări legate de politicile verzi și digitale, care sunt piloni esențiali ai planurilor de redresare și reziliență, au înregistrat, de asemenea, un nivel bun de progrese. 94 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2019-2020 legate de politicile digitale 42 și 77 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru perioada 2019-2020 legate de politicile verzi 43 au înregistrat cel puțin unele progrese. Progresele au fost mai lente în alte domenii, în special în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări referitoare la locuințe, administrația publică și calitatea procesului legislativ, precum și corupția.

Figura 11: Punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în cadrul MRR și înainte de MRR, pe domenii de politică

Notă: Graficul prezintă punctajul mediu de evaluare pentru recomandările dintr-un anumit domeniu de politică, pe o scară de la 0: Nu s-au înregistrat progrese până la 100: Punere în aplicare integrală. Pentru perioada MRR, graficul prezintă nivelul de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020, astfel cum a fost evaluat în 2025. Pentru perioada anterioară MRR, graficul prezintă nivelul de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2015 și 2016, astfel cum a fost evaluat în 2021 (și anume după aceeași perioadă de punere în aplicare). Sunt prezentate numai domeniile de politică cu cel puțin cinci recomandări. În ceea ce privește domeniul de politică „Digitalizare”, nu au existat RST-uri aferente în 2015 și 2016.

Sursa: Comisia Europeană

D. Indicatori comuni

Investițiile și reformele MRR produc rezultate concrete pe teren

Indicatorii comuni arată progresele înregistrate în punerea în aplicarea a planurilor de redresare și reziliență în vederea atingerii obiectivelor generale și specifice și performanța generală a MRR. Statele membre raportează date privind indicatorii comuni de două ori pe an, acoperind 14 indicatori 44 . Acești indicatori demonstrează existența unor realizări tangibile care rezultă din punerea în aplicare pe teren a măsurilor MRR și, împreună cu raportarea bianuală cu privire la stadiul jaloanelor și al țintelor, contribuie la urmărirea progreselor generale ale mecanismului. Până în prezent, șapte runde de raportare au fost finalizate și publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența 45 , acoperind perioada februarie 2020-decembrie 2024. Figura 12 descrie situația actuală a indicatorilor comuni, prezentând realizările și rezultatele concrete care decurg din punerea în aplicare a măsurilor MRR.

Figura 12: Situația actuală a indicatorilor comuni pe baza ultimei runde de raportare până la 31 decembrie 2024

Sursa: Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

În decembrie 2024, numărul de puncte de realimentare și reîncărcare noi sau modernizate pentru vehicule nepoluante instalate a ajuns la 915 995 (indicatorul comun 3, a se vedea figura 13). Această cifră este determinată, printre altele, de investiții și reforme care sprijină stațiile de încărcare pentru vehicule electrice în planurile Germaniei, Italiei, Finlandei și Belgiei. Impactul MRR asupra tranziției verzi poate fi demonstrat și de economiile de 33,4 milioane MWh din consumul anual de energie (indicatorul comun 1), echivalentul consumului anual al 20,9 milioane de europeni 46 , precum și de capacitatea suplimentară instalată de energie din surse regenerabile de 110 655 MW (indicatorul comun 2), echivalentul întregii capacități electrice instalate a Italiei 47 .

Figura 13: Evoluția infrastructurii pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare), ca număr de puncte de realimentare/reîncărcare

Sursa: Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

Numărul cetățenilor care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, a incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale legate de climă a ajuns la 31 de milioane până la sfârșitul anului 2024 (indicatorul comun 4). În perioada iulie-decembrie 2024 (a șaptea rundă de raportare), măsurile MRR au contribuit la creșterea numărului de persoane mai bine protejate împotriva dezastrelor legate de climă cu încă 6 milioane (a se vedea figura 14). Exemple de măsuri care contribuie la acest indicator comun pot fi găsite în planul de redresare și reziliență al Greciei și în cel al Poloniei. În Grecia, peste 1 milion de persoane au beneficiat de măsurile de „refacere și prevenire din Planul național de reîmpădurire («antiNERO»), de măsurile de combatere a eroziunii și de protecție împotriva inundațiilor” și de măsurile de „modernizare a rețelei aeriene a operatorului elen de distribuție a energiei electrice (HEDNO) în zonele forestiere”, în timp ce peste 3 milioane de persoane au beneficiat de măsurile care vizează tranziția verde a orașelor și îmbunătățirea gestionării durabile a apei în zonele rurale din PNRR-ul Poloniei.

Figura 14: Evoluția populației care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, a incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale legate de climă, ca număr de persoane.

Sursa: Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

În general, indicatorii comuni arată un sprijin concret din ce în ce mai mare pentru întreprinderi, inovare, digitalizare și educație. Numărul întreprinderilor sprijinite de mecanism continuă să crească și a ajuns la 4,5 milioane până la sfârșitul anului 2024 (indicatorul comun 9). Spania și Belgia au determinat creșterea în perioada iulie-decembrie 2024, beneficiind de sprijin în total peste 300 000 de întreprinderi, în cea mai mare parte microîntreprinderi și întreprinderi mici. Indicatorul comun 8 „Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin” a ajuns la peste 160 000 de unități, ceea ce demonstrează sprijinul puternic oferit de MRR pentru cercetare și inovare. Raportul italian și cel german cu privire la acest indicator comun în cadrul celei de a șaptea runde de raportare (iulie-decembrie 2024) arată că peste 50 000 de cercetători au beneficiat de sprijin din partea mecanismului în perioada respectivă. Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate (indicatorul comun 13) a crescut la peste 2,6 milioane până la sfârșitul anului 2024, cu o creștere de peste 770 000 în ultimele șase luni de raportare (iulie-decembrie 2024). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Grecia (măsura „Transformarea digitală a educației”) și în România [măsurile „Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ”, „Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare”, „Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP)”, „Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic”] (a se vedea figura 15).

Figura 15: Prezentare generală a indicatorilor comuni selectați – creșteri generale în cadrul a două runde de raportare în 2025

Notă: Figura de mai sus prezintă modificările raportate ale cifrelor totale până în primul semestru al anului 2024 și până la sfârșitul anului 2024. Indicatorii comuni prezentați sunt indicatorul comun 08 (Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin), indicatorul comun 09 [Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: mici – inclusiv micro, medii, mari)] și indicatorul comun 13 (Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate).

Sursa: Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

E. Date de raportare semestrială

Implementarea jaloanelor și a țintelor continuă să înregistreze progrese constante

Majoritatea jaloanelor și țintelor care trebuiau atinse cu titlu indicativ până în T1 2025 fie au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse, fie au fost raportate de statele membre ca fiind finalizate 48 . La 30 aprilie 2025, din cele 4 358 de jaloane și ținte care trebuiau atinse până în T1 2025, 49,5 % (2 157) fuseseră evaluate de Comisie ca fiind atinse în mod satisfăcător în contextul unei cereri de plată, în timp ce încă 33,7 % (1 471) fuseseră raportate de statele membre ca fiind finalizate (a se vedea figura 16). În ansamblu, acestea reprezintă 83 % din jaloanele și țintele planificate până la data respectivă. Celelalte 730 de jaloane și ținte (17 %) au fost raportate ca nefiind finalizate până la data-țintă orientativă (a se vedea figura 16).

Statele membre se așteaptă ca majoritatea jaloanelor și țintelor care trebuie atinse până în T1 2026 să fie implementate la timp. La 30 aprilie 2025, 1 170 de jaloane și ținte (78 %) cu o dată scadentă între T2 2025 și T1 2026 au fost raportate ca fiind în desfășurare, iar 93 (6 %) ca fiind deja finalizate (a se vedea figura 17). 15 % din jaloanele și țintele care trebuiau atinse până în T1 2026 au fost raportate ca fiind întârziate (a se vedea figura 17).

Sursa: Comisia Europeană

Rata de finalizare a jaloanelor și a țintelor cu o dată de finalizare orientativă până în T1 2026 este de aproximativ 60 % sau mai mare pentru toți cei șase piloni de politică ai mecanismului (a se vedea figura 18). Rata de finalizare (și anume jaloanele și țintele atinse sau raportate ca fiind finalizate de statele membre, ca procent din numărul total de jaloane și ținte din pilonul respectiv) este cea mai ridicată pentru pilonii „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” și „sănătate și reziliență economică, socială și instituțională” (cu mult peste 65 %). Urmează pilonii „tranziția verde” și „coeziune socială și teritorială”, care acoperă un număr comparabil de jaloane și ținte, cu aproximativ 60 % jaloane și ținte atinse sau finalizate fiecare. Pilonii „transformarea digitală” și „politici pentru generația următoare”, care acoperă un număr mai mic de jaloane și ținte, au, de asemenea, o rată de finalizare de aproximativ 60 %.

Figura 18: Jaloanele și țintele care contribuie la cei șase piloni ai Regulamentului privind MRR și stadiul lor până în T1 2026

Sursa: Comisia Europeană

F. Progresele înregistrate în cadrul celor șase piloni de politică

Statele membre au înregistrat progrese vizibile în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor celor șase piloni de politică ai MRR

Tranziția verde

MRR contribuie la realizarea obiectivelor UE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și de atingere a neutralității climatice până în 2050. Măsurile din cadrul MRR sprijină obiectivele ambițioase ale UE în materie de climă prin sporirea eficienței energetice, promovarea mobilității durabile și o utilizare mai intensă a surselor regenerabile de energie. Acestea vor asigura, de asemenea, realizarea de progrese în direcția adaptării la schimbările climatice și a altor obiective de mediu, cum ar fi reducerea poluării aerului, promovarea economiei circulare sau refacerea și protejarea biodiversității. În urma adoptării capitolelor privind REPowerEU, o sumă totală de 339,7 miliarde EUR 49 – peste 50 % din alocarea totală a statelor membre până în prezent – a fost dedicată măsurilor care contribuie la pilonul „tranziția verde”.

Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor legate de tranziția verde au fost, în general, semnificative, aproape 50 % dintre jaloanele și țintele verzi fiind evaluate ca fiind atinse în mod satisfăcător sau raportate ca fiind finalizate de statele membre. Mai precis, 1 505 din cele 3 119 jaloane și ținte legate de tranziția verde sunt deja evaluate ca fiind atinse de Comisie sau raportate ca fiind finalizate de statele membre (a se vedea figura 20), ceea ce reprezintă o rată de progres de aproximativ 48 % (inclusiv 32 % evaluate în cererile de plată).

Figura 20: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la tranziția verde și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Sursa: Comisia Europeană

În cursul perioadei de raportare, evaluarea jaloanelor și a țintelor care stau la baza tranziției verzi a avansat semnificativ (a se vedea figura 21). Numai în ultimul an, 379 de jaloane și ținte au fost evaluate ca fiind atinse, pe lângă cele 612 jaloane și ținte care fuseseră evaluate anterior ca fiind atinse. Jaloanele și țintele recent atinse rămân concentrate pe mobilitatea durabilă și eficiența energetică. Progresele s-au accelerat în special în ceea ce privește energia din surse regenerabile și rețelele, cu mai multe jaloane și ținte evaluate ca fiind atinse în ultimul an (83) decât în perioada anterioară datei de 1 septembrie 2024 (61).

Figura 21: Numărul de jaloane și ținte evaluate ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025 și în perioada de raportare prealabilă (care contribuie la tranziția verde)

Notă: În perioada de raportare, 20 de jaloane și ținte contribuie atât la un domeniu de politică primar, cât și la un domeniu de politică secundar al pilonului „tranziția verde”. Pentru perioada de raportare prealabilă, acest lucru este valabil pentru 28 de jaloane și ținte.

Sursa: Comisia Europeană

Statele membre avansează în direcția mobilității durabile, a energiei din surse regenerabile și a rețelelor, a eficienței energetice și a adaptării la schimbările climatice, înregistrându-se progrese considerabile, iar unele țări deschid calea de urmat. În ceea ce privește mobilitatea durabilă, Italia, Belgia și Spania au înregistrat cel mai mare număr de acțiuni realizate, progresele în materie de mobilitate durabilă fiind cuprinse în 20 de planuri în total. Extinderea capacității de energie din surse regenerabile și consolidarea rețelelor au fost determinate în principal de măsurile de politică luate în Portugalia, Italia și Cehia. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică au fost distribuite în mare parte între 19 state membre, ceea ce demonstrează efortul amplu de reducere a consumului de energie prin renovări și alte scheme de eficiență energetică. În domeniul adaptării la schimbările climatice, cel mai puternic impuls a venit din Grecia, Portugalia și Spania, care au înregistrat progrese și în ceea ce privește măsurile legate de protecția resurselor de apă, a biodiversității și a ecosistemelor (a se vedea figura 22). Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Figura 22: Numărul de jaloane și ținte atinse de statele membre în domeniul tranziției verzi în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025

Sursa: Comisia Europeană

Transformarea digitală

MRR aduce o contribuție semnificativă la transformarea digitală în UE. Planurile de redresare și reziliență vizează o serie de măsuri, printre care implementarea de infrastructuri digitale de generație următoare și de tehnologii avansate, dezvoltarea competențelor digitale pentru populație și pentru forța de muncă, precum și sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice. O sumă totală de 166,1 miliarde EUR 51 va contribui la pilonul „transformarea digitală”.

Statele membre au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor legate de transformarea digitală, iar aproximativ jumătate din jaloanele și țintele aferente sunt evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate. Mai precis, 1 208 din cele 2 427 de jaloane și ținte legate de transformarea digitală sunt evaluate de Comisie ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate de statele membre (a se vedea figura 24), ceea ce reprezintă o rată de progres de 50 % (inclusiv 34 % evaluate în cererile de plată). 336 dintre aceste jaloane și ținte care contribuie la transformarea digitală au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025. Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Figura 24: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la transformarea digitală și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Sursa: Comisia Europeană

Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii

Cele 27 de planuri de redresare și reziliență contribuie la pilonul „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, cu peste 1 800 de măsuri în valoare de peste 336 de miliarde EUR 54 . Aceste măsuri vizează diverse domenii: de la reforme menite să sprijine mediul de afaceri (și anume simplificarea cadrelor de reglementare, reducerea birocrației și modernizarea administrației publice) sau competitivitatea (și anume îmbunătățirea concurenței, a achizițiilor publice și a comerțului), la sprijinirea IMM-urilor, a cercetării, dezvoltării și inovării, precum și a sectorului cultural.

S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor legate de creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, 55 % dintre jaloane și ținte contribuind la acest pilon al MRR, evaluate ca fiind atinse în mod satisfăcător sau raportate ca fiind finalizate de statele membre. Mai precis, 1 831 din cele 3 271 de jaloane și ținte relevante sunt evaluate de Comisie ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate de statele membre (a se vedea figura 25), ceea ce reprezintă o rată de progres de 56 % (inclusiv 38 % evaluate în cererile de plată). 469 dintre aceste jaloane și ținte au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025.

MRR oferă sprijin substanțial întreprinderilor prin finanțare directă și instrumente financiare. Până în a doua jumătate a anului 2024, peste 4,5 milioane de întreprinderi – în principal IMM-uri – au primit sprijin din partea MRR. Printre inițiative se numără stimulentele pentru digitalizare, finanțarea cercetării și dezvoltării și investițiile în tehnologii durabile. Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Figura 25: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Sursa: Comisia Europeană

Coeziune socială și teritorială

Statele membre au inclus numeroase măsuri de sprijinire a coeziunii sociale și teritoriale, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Numeroase planuri de redresare și reziliență includ capitole dedicate egalității de șanse și accesului pe piața forței de muncă, condițiilor de lucru echitabile și protecției și incluziunii sociale. Toate planurile de redresare și reziliență sprijină, de asemenea, reformele și investițiile care vizează îmbunătățirea diferitelor tipuri de infrastructură și servicii (cum ar fi transporturile, mediul, energia și administrația publică) la nivel local, regional și la alte niveluri teritoriale. Mai precis, cele 27 de planuri de redresare și reziliență vor sprijini pilonul „coeziune socială și teritorială” cu aproximativ 258,3 miliarde EUR 55 .

Planurile de redresare și reziliență acoperă coeziunea socială și teritorială în grade diferite, cu progrese generale semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor relevante. 1 421 din cele 2 795 de jaloane și ținte care contribuie la coeziunea socială și teritorială sunt deja evaluate de Comisie ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate de statele membre (a se vedea figura 26), ceea ce reprezintă o rată de progres de 51 % (inclusiv 34 % evaluate în cererile de plată). 441 din cele 2 795 de jaloane și ținte sunt legate de infrastructura și serviciile teritoriale. 365 dintre aceste jaloane și ținte au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025. Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Figura 26: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la coeziunea socială și teritorială și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Sursa: Comisia Europeană

Sănătate și reziliență economică și instituțională

Planurile de redresare și reziliență contribuie semnificativ la sănătate și reziliența economică, socială și instituțională. Ele vizează, de asemenea, sporirea gradului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de răspuns în situații de criză. Peste 1 200 de măsuri și submăsuri în valoare de aproximativ 94,2 miliarde EUR 56 , incluse în cele 27 de planuri de redresare și reziliență, contribuie la pilonul „sănătate și reziliență economică, socială și instituțională”. Aceste măsuri vizează domenii de politică ce variază de la asistența medicală și îngrijirea pe termen lung la eficacitatea sistemelor judiciare și supravegherea combaterii spălării banilor. Transformarea administrației publice la toate nivelurile a fost, de asemenea, sprijinită, de la investițiile în funcția publică la modernizarea proceselor legislative. 

Sănătatea și reziliența economică și instituțională constituie pilonul în care s-au înregistrat cele mai multe progrese până în prezent. Un număr de 1 494 din cele 2 473 de jaloane și ținte care contribuie la aceste obiective sunt evaluate de Comisie ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate de statele membre (a se vedea figura 27), ceea ce reprezintă o rată de progres de 60 % (inclusiv 42 % evaluate în cererile de plată). 375 dintre aceste jaloane și ținte au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025. Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Figura 27: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la sănătate și reziliența economică și instituțională și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Sursa: Comisia Europeană

Politici pentru generația următoare

Măsurile din cadrul pilonului „politici pentru generația următoare, copii și tineret” se axează în principal pe educație, formare, educația și îngrijirea copiilor preșcolari, precum și pe măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Cele 27 de planuri de redresare și reziliență sprijină acest pilon cu aproximativ 56,2 miliarde EUR 57 . Aproximativ 45,1 miliarde EUR contribuie la învățământul general, profesional și superior, 7,4 miliarde EUR contribuie la educația și îngrijirea copiilor preșcolari și 6,1 miliarde EUR contribuie la sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Progresele sunt tangibile pentru jaloanele și țintele care contribuie la politicile pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele. Până în prezent, 346 din 651 de jaloane și ținte sunt deja evaluate de Comisie ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate de statele membre (a se vedea figura 28), ceea ce reprezintă o rată de progres de 53 % (inclusiv 36 % evaluate în cererile de plată). 94 dintre aceste jaloane și ținte au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025. Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Figura 28: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la politicile pentru generația următoare și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Notă: Planul de redresare și reziliență al Luxemburgului nu include jaloane și ținte care să contribuie la politicile pentru generația următoare.

Sursa: Comisia Europeană

Egalitatea de gen și tineretul

Planurile de redresare și reziliență contribuie în mod semnificativ la egalitatea de gen și se axează pe copii și tineret. Planurile de redresare și reziliență conțin 136 de (sub)măsuri care contribuie în total cu 21,9 miliarde EUR 58 la egalitatea de gen. Defalcarea pe state membre a măsurilor relevante pentru egalitatea de gen este prezentată în figura 29. Planurile de redresare și reziliență includ, de asemenea, 422 de (sub)măsuri care se axează pe copii și tineret, contribuind cu 66,3 miliarde EUR 59 . Aceste cifre nu includ contribuția altor reforme și investiții care ar putea să nu fie considerate inițial politici care contribuie la egalitatea de gen și la segmentul copii și tineret, dar a căror punere în aplicare poate avea un impact pozitiv semnificativ în acest sens. De exemplu, este posibil ca reformele din domeniul asistenței medicale să nu fie considerate inițial politici care contribuie la egalitatea de gen, dar, având în vedere procentul ridicat de femei angajate în acest sector, implementarea lor efectivă poate contribui la consolidarea egalității de gen.

Figura 29: Procentul măsurilor din planul de redresare și reziliență cu accent explicit pe egalitatea de gen

Notă: Planurile de redresare și reziliență ale Danemarcei și ale Luxemburgului nu includ măsuri care contribuie în mod direct la egalitatea de gen, chiar dacă aceste planuri pot include măsuri care contribuie în mod indirect la egalitatea de gen.

Sursa: Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

Statele membre continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor care contribuie la egalitatea de gen și care se axează pe copii și tineret. Din cele 244 de jaloane și ținte axate pe egalitatea de gen, 142 sunt evaluate de Comisie ca fiind atinse sau sunt raportate de statele membre ca fiind finalizate (a se vedea figura 30), ceea ce reprezintă o rată de progres de 58 % (inclusiv 33 % evaluate pozitiv în cererile de plată). În plus, 375 din cele 702 jaloane și ținte care contribuie la segmentul copii și tineret sunt evaluate de Comisie ca fiind atinse sau sunt raportate de statele membre ca fiind finalizate (a se vedea figura 31), ceea ce reprezintă o rată de progres de 53 % (inclusiv 37 % evaluate pozitiv în cererile de plată). 23 dintre jaloanele și țintele care contribuie la egalitatea de gen și 107 dintre cele care sprijină copiii și tineretul au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025. Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Figura 30: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la egalitatea de gen și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Notă: Planurile de redresare și reziliență ale Danemarcei și ale Luxemburgului nu includ jaloane și ținte care contribuie în mod direct la egalitatea de gen, chiar dacă aceste planuri pot include măsuri care contribuie în mod indirect la egalitatea de gen. Planul de redresare și reziliență al Letoniei include o serie de jaloane și ținte care contribuie la egalitatea de gen, care nu sunt încă evaluate de Comisie ca fiind atinse sau raportate de Letonia ca fiind finalizate.

Sursa: Comisia Europeană

Figura 31: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor axate pe copii și tineret care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Notă: Planul de redresare și reziliență al Luxemburgului nu include jaloane și ținte care contribuie în mod direct la segmentul copii și tineret, deși acest plan de redresare și reziliență poate include măsuri care contribuie în mod indirect la segmentul copii și tineret.

Sursa: Comisia Europeană

G. Progresele înregistrate în ceea ce privește REPowerEU

Capitolele privind REPowerEU continuă să sprijine reziliența și sustenabilitatea sistemelor energetice ale UE

Planul REPowerEU, în centrul căruia se află MRR, a contribuit în mod semnificativ la reducerea dependenței de gazele rusești. Ca răspuns la criza energetică apărută în urma invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia a lansat planul REPowerEU în primăvara anului 2022. MRR se află în centrul implementării și al finanțării sale. Regulamentul privind MRR a fost modificat în februarie 2023 pentru a permite statelor membre să își revizuiască planurile de redresare și reziliență prin adăugarea unui capitol dedicat privind REPowerEU. Statelor membre li s-a acordat finanțare suplimentară pentru a include reforme și investiții noi sau extinse legate de energie. Reformele și investițiile s-au axat pe diversificarea aprovizionării cu energie, creșterea economiilor de energie, creșterea producției de energie curată și consolidarea rezilienței, a securității și a sustenabilității sistemului energetic al UE. Ca urmare a tuturor măsurilor luate până în prezent în contextul planului REPowerEU, UE a redus volumele de gaze importate din Rusia de la 150 de miliarde de metri cubi în 2021 la 52 de miliarde de metri cubi în 2024 – ponderea importurilor de gaze din Rusia scăzând de la 45 % la 19 % 60 .

Toate cele 27 de planuri de redresare și reziliență includ în prezent capitole privind REPowerEU. Bulgaria a fost ultimul stat membru care a prezentat un capitol dedicat privind REPowerEU în aprilie 2025, iar Consiliul a adoptat planul revizuit în iulie 2025. Capitolul include trei reforme noi și trei investiții noi sau extinse. Cele șase măsuri vor contribui la combaterea sărăciei energetice, vor încuraja liberalizarea pieței energiei electrice și vor promova implementarea, stocarea și utilizarea energiei din surse regenerabile. Ele completează cele peste 261 de măsuri existente în celelalte capitole privind REPowerEU. Odată cu adăugarea capitolului privind REPowerEU din Bulgaria, costurile estimate în valoare de 65,3 miliarde EUR sunt în prezent dedicate capitolelor privind REPowerEU.

Capitolele privind REPowerEU continuă să consolideze contribuția MRR la obiectivele climatice. Aproximativ 75 % din costul total estimat al măsurilor REPowerEU reprezintă cheltuieli legate de climă, cu mult peste cerința minimă de 37 %, astfel cum este prevăzută în Regulamentul privind MRR. Odată cu includerea capitolului privind REPowerEU din Bulgaria, sprijinul suplimentar în cadrul MRR pentru acțiunile climatice se ridică la 48,9 miliarde EUR, în comparație cu 47,8 miliarde EUR prevăzute în Raportul anual privind MRR pe 2024.

Măsurile REPowerEU continuă să aibă o puternică dimensiune transfrontalieră sau multinațională. Proiectele transfrontaliere și multinaționale sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor REPowerEU pe termen mediu și sunt necesare în temeiul Regulamentului privind MRR. Măsurile care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional sunt cele care contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie a UE sau la reducerea dependenței de combustibili fosili și/sau a cererii de energie. În regiunile-cheie, în special în statele baltice și sud-estul Europei, noile interconectări consolidează securitatea energetică a UE, permițând circulația mai liberă a energiei electrice între statele membre – reducând blocajele și consolidând capacitatea. Deși sprijinul direct din MRR pentru infrastructura transfrontalieră de mare amploare a fost limitat din cauza complexității inerente și a termenelor mai lungi, majoritatea statelor membre investesc în stocarea energiei și în modernizarea rețelelor. Aceste măsuri îmbunătățesc flexibilitatea, eficiența și integrarea surselor regenerabile de energie, consolidând sistemul energetic la nivelul UE. În plus, reformele pot avea, de asemenea, o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional, în special cele care îmbunătățesc flexibilitatea, eficiența și integrarea surselor regenerabile de energie, consolidând astfel sistemul energetic la nivelul UE. Toate cele 27 de capitole privind REPowerEU includ măsuri cu o dimensiune multinațională sau transfrontalieră, cu un cost total estimat de 49,6 miliarde EUR. Acest lucru reprezintă 76 % din costul total al tuturor măsurilor incluse în capitole, cu mult peste pragul minim de 30 % prevăzut de Regulamentul privind MRR.

Punerea în aplicare a măsurilor REPowerEU progresează într-un ritm susținut

Statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în capitolele privind REPowerEU. 200 din cele 623 de jaloane și ținte incluse în capitolele privind REPowerEU au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în mod satisfăcător sau raportate ca fiind finalizate de statele membre, ceea ce reprezintă o rată de progres de aproximativ 32 % (inclusiv 11 % evaluate în cererile de plată) (a se vedea figura 33). Aproape toate (87 %) dintre jaloanele și țintele REPowerEU atinse au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse în perioada 1 septembrie 2024-31 august 2025.

Figura 33: Procentul tuturor jaloanelor și țintelor care contribuie la tranziția verde și care au fost evaluate ca fiind atinse sau raportate ca fiind finalizate, pentru fiecare stat membru

Sursa: Comisia Europeană

În ultimul an, majoritatea jaloanelor și țintelor REPowerEU evaluate pozitiv reflectă progresele înregistrate în ceea ce privește energia din surse regenerabile și rețelele, precum și reformele semnificative în materie de reglementare menite să accelereze implementarea surselor regenerabile de energie, să stimuleze renovările vizând eficiența energetică și să promoveze mobilitatea durabilă. În ceea ce privește energia din surse regenerabile și rețelele, Estonia, Italia și Letonia au înregistrat cel mai mare număr de jaloane și ținte atinse, progresele legate de acest domeniu fiind cuprinse în 11 planuri în total. Cehia, Portugalia și Italia au introdus modificări în materie de reglementare pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Italia, Luxemburg și Portugalia au sprijinit acțiuni de îmbunătățire a mobilității durabile. Exemplele furnizate în caseta de mai jos evidențiază măsuri-cheie cu jaloane și ținte finalizate în cursul perioadei de raportare.

Concluzii

În ultimul an, MRR a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare. Până la 31 august 2025, o sumă totală de 362 de miliarde EUR din fondurile MRR fusese plătită statelor membre, ceea ce corespunde atingerii satisfăcătoare a 2 586 de jaloane și ținte. Această cifră reprezintă 56 % din alocarea generală (61 % din sprijinul nerambursabil total și 48 % din sprijinul total sub formă de împrumuturi). În perioada de raportare, cuprinsă între 1 septembrie 2024 și 31 august 2025, au fost atinse jaloanele și țintele critice, consolidând economiile statelor membre și contribuind la obiectivele-cheie ale UE, cum ar fi tranziția verde și transformarea digitală.

MRR generează un impact real în întreaga Uniune Europeană, contribuind la creșterea economică durabilă, alături de reziliența economică, socială și instituțională. Până la sfârșitul anului 2024, statele membre cheltuiseră aproximativ 80 % din granturile MRR pe care le primiseră, aproape trei sferturi din cheltuielile înregistrate sprijinind investițiile publice. Acest lucru subliniază rolul esențial pe care MRR l-a jucat în sprijinirea investițiilor în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Impactul său cumulat global este estimat la 892 de miliarde EUR în perioada 2020-2030, incluzând efectele de propagare și efectele indirecte. Acest lucru indică faptul că contribuția MRR la creșterea pe termen lung se extinde mult dincolo de plățile stricte ale fondurilor MRR în bugetele statelor membre 61 . În plus, aceste estimări nu reflectă beneficiile economice suplimentare preconizate ale reformelor structurale impulsionate de mecanism. Într-adevăr, în cadrul MRR, rata de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări de către statele membre a crescut cu 17 puncte procentuale în comparație cu perioada anterioară MRR, demonstrând că mecanismul a reușit să contribuie la rezolvarea provocărilor de lungă durată.

Privind în perspectivă, statele membre trebuie să accelereze urgent eforturile de punere în aplicare a măsurilor pentru a asigura finalizarea cu succes a acestuia până în august 2026. Punerea în aplicare inegală persistă între statele membre, care trebuie să accelereze eforturile de atingere a jaloanelor și a țintelor rămase pentru a valorifica pe deplin potențialul MRR până la următorul termen. În comunicarea sa intitulată NextGenerationEU – Calea către 2026, Comisia a oferit orientări pentru a sprijini statele membre să planifice în avans pentru depunerea ultimelor cereri de plată în 2026, subliniind importanța raționalizării planurilor de redresare și reziliență. Întrucât multe state membre trebuie încă să atingă un număr semnificativ de jaloane și ținte, este necesar să se intensifice eforturile în ceea ce privește simplificarea planurilor de redresare și reziliență și respectarea termenelor stabilite, respectând în același timp toate cerințele Regulamentului privind MRR. O acțiune rapidă din partea statelor membre în lunile rămase va fi esențială pentru finalizarea cu succes a MRR. Comisia este pregătită să ofere orientări și sprijin continuu pe tot parcursul procesului.

(1)

A se vedea previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2025: Previziuni economice europene. Primăvara anului 2025 .

(2)

A se vedea Michels et al (2025), „Economic impacts of the Recovery and Resilience Facility: new insights at sectoral level and the case of Germany” (Impactul economic al Mecanismului de redresare și reziliență: noi perspective la nivel sectorial și cazul Germaniei), disponibil la adresa: Economic Impacts of the Recovery and Resilience Facility: New Insights at Sectoral Level and the Case of Germany .

(3)

A se vedea COM(2025) 310 final/2 (2025) NextGenerationEU – Calea către 2026, disponibil la adresa: ad5f00c9-4101-41a0-9d8f-e78f06c0c7ed_en .

(4)

  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență .

(5)

Data-limită pentru recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 este 4 iunie 2025. De atunci, statele membre au continuat să își pună în aplicare planurile de redresare și reziliență, ceea ce a dus la ponderi mai mari de atingere a jaloanelor și a țintelor în unele cazuri.

(6)

Metodologia de plată parțială oferă flexibilitate pentru a plăti statelor membre o parte din fonduri, atunci când un număr mic de jaloane sau ținte nu sunt încă atinse în mod satisfăcător. În temeiul articolului 24 alineatul (8) din Regulamentul privind MRR, statele membre au la dispoziție șase luni suplimentare pentru a lua măsurile necesare pentru a asigura atingerea satisfăcătoare a jalonului (jaloanelor) sau a țintei (țintelor) suspendat(e). După această perioadă, Comisia reevaluează cererea de plată și fie ridică suspendarea dacă jalonul (jaloanele) sau ținta (țintele) specifică (specifice) este (sunt) evaluat(e) ca fiind atins(e), fie reduce alocarea financiară a statului membru în cazul în care jaloanele sau țintele nu sunt încă atinse în mod satisfăcător.

(7)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul privind MRR. Pentru informații suplimentare privind cadrul de revocare, a se vedea anexa II la Raportul anual pe 2023 privind MRR [COM(2023) 545 final/2], 19 septembrie 2023 .

(8)

A se vedea Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 7 iulie 2025 privind suspendarea plății (plăților) ulterioare a (ale) sprijinului nerambursabil pentru Spania [C(2025) 4643 final] .

(9)

Până la 31 august 2025.

(10)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR , contribuția financiară maximă pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat fiecărui stat membru a fost actualizată în iunie 2022 pe baza datelor Eurostat privind rezultatele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021.

(11)

Bulgaria a fost singurul stat membru care nu și-a prezentat capitolul privind REPowerEU până la 31 august 2024 (și anume perioada de raportare pentru Raportul anual pe 2024). De atunci, capitolul privind REPowerEU al Bulgariei a fost adoptat de Consiliu la 18 iulie 2025.

(12)

Având în vedere importanța cheltuielilor sociale după pandemia de COVID-19, Regulamentul privind MRR a împuternicit Comisia să adopte un act delegat de stabilire a unei metodologii de raportare a cheltuielilor sociale estimate, inclusiv a celor pentru copii și tineret, în cadrul MRR [articolul 29 alineatul (4) litera (b)]. Metodologia adoptată de Comisie clasifică toate cheltuielile estimate finanțate de mecanism legate de reforme și investiții în nouă domenii generale de politică, care sunt apoi agregate în patru categorii sociale: (1) ocuparea forței de muncă și competențe, (2) educația și îngrijirea copiilor, (3) sănătatea și îngrijirea pe termen lung și (4) politicile sociale; a se vedea Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 al Comisiei .

(13)

A se vedea anexa V la Raportul anual privind MRR pe 2024 .

(14)

 A se vedea  https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/disbursements.html?table=finalRecipientByCountry .

(15)

A se vedea https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility_en#map .

(16)

Aceste audituri se referă la cererile de plată prezentate de Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca (septembrie 2024 și martie 2025), Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia (noiembrie 2024 și februarie 2025), Letonia, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, România și Spania.

(17)

Evaluarea riscurilor se bazează pe o serie de criterii, cum ar fi tipul și numărul autorităților de punere în aplicare, tipul și numărul destinatarilor finali, marcarea aplicată și complexitatea mecanismului de verificare.

(18)

ARACHNE este un instrument informatic dezvoltat de Comisia Europeană pentru extragerea datelor (data mining) și îmbogățirea datelor (data enrichment). ARACHNE contribuie la identificarea proiectelor care utilizează mai multe fonduri UE în cazul cărora există un risc potențial de dublă finanțare. Acesta prezintă beneficiarii, contractanții, subcontractanții, partenerii și membrii consorțiului implicați în mai multe proiecte, indiferent de rolul lor în diversele proiecte.

(19)

 A se vedea Raportul special 09/2025: „Sisteme de asigurare a conformității cheltuielilor din MRR cu normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat” , Raportul special 10/2025: „Reformele pieței forței de muncă în planurile naționale de redresare și reziliență” , Raportul special 13/2025: „Sprijinul oferit prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru tranziția digitală în statele membre ale UE” și Evaluarea 02/2025: Orientarea către performanță, responsabilitatea și transparența – învățăminte care trebuie desprinse din punctele slabe ale MRR | Curtea de Conturi Europeană .

(20)

A se vedea RAPORTUL SPECIAL nr. 13/2024 al CCE – Absorbția fondurilor din MRR ; a se vedea RAPORTUL SPECIAL nr. 14/2024 al CCE – Tranziția verde Contribuție neclară din MRR ; a se vedea RAPORTUL SPECIAL nr. 22/2024 al CCE – Dubla finanțare din bugetul UE ; a se vedea RAPORTUL SPECIAL nr. 09/2025 al CCE – Sisteme de asigurare a conformității cheltuielilor din MRR cu normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat ; a se vedea RAPORTUL SPECIAL nr. 10/2025 al CCE – Reformele pieței forței de muncă în planurile naționale de redresare și reziliență ; a se vedea RAPORTUL SPECIAL nr. 13/2025 al CCE – Sprijinul oferit prin MRR pentru tranziția digitală în statele membre ale UE și a se vedea Raportul anual pe 2023 al CCE .

(21)

A se vedea anexa II și anexa III la Raportul anual privind MRR pe 2024.

(22)

Printre acești auditori se numără Serviciul de Audit Intern al Comisiei, Curtea de Conturi Europeană, Consiliul European și Parlamentul European.

(23)

Disponibilă la adresa https://https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility_ro .

(24)

Cel de al 20-lea dialog privind redresarea și reziliența a avut loc la 8 septembrie 2025, și anume după data-limită a prezentului raport anual.

(25)

A se vedea Informații furnizate Parlamentului European sau Consiliului privind planurile de redresare și reziliență – Comisia Europeană .

(26)

Până în prezent, au avut loc 31 de reuniuni ale grupului de experți. A se vedea Registrul grupurilor de experți ai Comisiei și al altor entități similare pentru informații cu privire la toate reuniunile grupului informal de experți privind MRR.

(27)

Lista evenimentelor MRR: Evenimente MRR – Comisia Europeană .

(28)

  NextGenerationEU: pentru o Europă mai puternică și mai rezilientă – Uniunea Europeană .

(29)

A se vedea Eurobarometru standard 103 – primăvara 2025 – mai 2025 – sondaj Eurobarometru .

(30)

Această analiză se axează pe absorbția granturilor MRR, deoarece împrumuturile din cadrul MRR sunt utilizate de un subset de state membre și sprijină în mare măsură instrumentele financiare, care au un profil de absorbție mai concentrat la sfârșitul perioadei. La sfârșitul anului 2024, statele membre înregistraseră cheltuieli reprezentând 12 % din pachetul de împrumuturi din cadrul MRR, în timp ce 37 % din pachetul de împrumuturi fusese plătit de Comisie.

(31)

Ungaria a primit prefinanțări sub formă de granturi REPowerEU în ianuarie 2024.

(32)

Suedia nu a primit niciun grant MRR în perioada 2020-2024. Prima plată către Suedia a avut loc în iulie 2025.

(33)

Analiza se bazează pe Michels et al (2025), „Economic impacts of the Recovery and Resilience Facility: new insights at sectoral level and the case of Germany” (Impactul economic al Mecanismului de redresare și reziliență: noi perspective la nivel sectorial și cazul Germaniei), disponibil la adresa: Economic Impacts of the Recovery and Resilience Facility: New Insights at Sectoral Level and the Case of Germany .

(34)

Această bază de date este disponibilă la Cerere de contribuții privind impactul economic al MRR – Comisia Europeană . Cifrele prezentate aici reflectă situația din ianuarie 2025 și presupun implementarea integrală a tuturor planurilor naționale. Baza de date a fost actualizată ultima dată în iunie 2025 și poate fi revizuită în continuare în lumina actualizărilor planurilor naționale de redresare și reziliență.

(35)

  NACE Rev. 2 - Nomenclatorul statistic al activităților economice - Manuale și orientări privind produsele - Eurostat .

(36)

Analiza macroeconomică a impactului investițiilor finanțate prin MRR se bazează pe modelul FIDELIO bine stabilit al Comisiei Europene. Acest model de echilibru general permite disocierea impactului direct și de propagare al MRR, analizat ca un șoc determinat de cerere și luând în considerare legăturile din lanțul valoric între 64 de sectoare și comerțul bilateral între 46 de țări.

(37)

 A se vedea K., Benalal, N., Bouabdallah, O., De Stefani, R., Dorrucci, E., Huber, C., Jacquinot, P., Modery, W., Nerlich, C., Rodríguez-Vives, M., Szörfi, B., Zorell, N., Zwick, C. (2024), „Four years into NextGenerationEU: what impact on the euro area economy?” (Patru ani de la lansarea NextGenerationEU: care este impactul asupra economiei zonei euro?), Seria de documente ocazionale ale BCE, nr. 362.

(38)

A se vedea Economic impact of the Recovery and Resilience Facility: The Case of Germany (Impactul economic al Mecanismului de redresare și reziliență: cazul Germaniei), Comisia Europeană, iulie 2025, disponibil la adresa: ae7f84c5-c902-45f3-9f04-39596571f35c_en .

(39)

 A se vedea Economic impact of the Recovery and Resilience Facility: The Case of Netherlands (Impactul economic al Mecanismului de redresare și reziliență: cazul Țărilor de Jos), Comisia Europeană, iulie 2025, disponibil la adresa:  1aea2ede-464b-4a27-9749-3293f16a4483_en .

(40)

A se vedea L’Impact économique de la facilité pour le reprise et résilience: le cas de la France, Comisia Europeană, iunie 2025, disponibil la adresa:  8b16b77c-3a92-40eb-b540-eaef8bf16e13_en .

(41)

A se vedea Economic impact of the Recovery and Resilience Facility: the case of Sweden (Impactul economic al Mecanismului de redresare și reziliență: cazul Suediei). Comisia Europeană, iulie 2025, disponibil la adresa: 53107f05-140f-42bc-9308-421387e4f2d2_en .

(42)

Domeniile de politică „digitale” se referă la recomandări în domeniile conectivității digitale, infrastructurii și funcționării pieței, digitalizării întreprinderilor și digitalizării administrației publice și a serviciilor publice.

(43)

Domeniile de politică „verzi” se referă la recomandări în domenii precum energia din surse regenerabile, infrastructura și rețelele energetice, eficiența energetică, politica de mediu și gestionarea resurselor, transporturile și adaptarea la schimbările climatice.

(44)

Articolul 29 din Regulamentul privind MRR prevede obligația statelor membre de a raporta Comisiei cu privire la indicatorii comuni și împuternicește Comisia să specifice indicatorii comuni care trebuie utilizați pentru această raportare. Regulamentul delegat (UE) 2021/2106 al Comisiei definește cei 14 indicatori în cauză. Există două tipuri de indicatori. Indicatorii de realizare măsoară rezultatele specifice ale unei activități sau ale unui proiect sprijinit prin MRR (de exemplu, capacitatea operațională suplimentară instalată pentru sursele regenerabile de energie). Indicatorii de rezultat reflectă o schimbare a situației și a efectelor acesteia asupra beneficiarilor (de exemplu, persoanele care beneficiază de noi servicii digitale publice sau cursuri de formare). Dintre cei 14 indicatori comuni, 4 sunt defalcați în funcție de gen. Statele membre raportează de două ori pe an cu privire la acești indicatori comuni până la 28 februarie (acoperind perioada de raportare iulie-decembrie a anului precedent) și până la 31 august (acoperind perioada de raportare ianuarie-iunie a aceluiași an). Comisia publică date privind indicatorii comuni în tabloul de bord privind redresarea și reziliența , după efectuarea câtorva verificări ale datelor pentru a asigura comparabilitatea acestora. În conformitate cu cerințele regulamentului delegat al Comisiei, în cazul în care datele sunt publicate la nivelul fiecărui stat membru, acestea sunt prezentate în termeni relativi. Cu toate acestea, Comisia nu are niciun temei juridic să auditeze sau să verifice calitatea datelor transmise de statele membre și nici să modifice sau să refuze raportarea specifică de către statele membre. Verificările Comisiei se limitează la plauzibilitatea și comparabilitatea generală a datelor. În plus, după cum s-a analizat în detaliu în evaluarea la jumătatea perioadei, indicatorilor comuni li se aplică rezerve metodologice. Deși scopul lor este de a raporta cu privire la performanța generală și la progresele înregistrate de MRR în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, aceștia nu acoperă în mod cuprinzător toate investițiile incluse în planurile de redresare și reziliență și nu reflectă pe deplin contribuția reformelor, ceea ce este dificil de măsurat utilizând indicatori cantitativi. Metodologia de colectare a datelor subiacente ale indicatorilor comuni face uneori imposibilă separarea originii lor specifice și a contribuției lor la obiectivele MRR, în special pentru că nu există niciun punct de comparație (scenariu contrafactual în absența MRR). În plus, indicatorii comuni nu includ valori-țintă finale, ceea ce limitează utilizarea acestora în contextul unei evaluări și al stabilirii eficacității MRR. Acest punct a fost susținut de feedbackul primit din partea statelor membre.

(45)

A se vedea https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/common_indicators.html .

(46)

Consumul de energie electrică pe cap de locuitor în sectorul gospodăriilor din UE în 2022 a fost de 1,6 MWh pe cap de locuitor (1 584 kWh), potrivit Eurostat .

(47)

Potrivit Eurostat, capacitatea totală de producție de energie electrică în Italia a fost de 104 098 MW în 2023.

(48)

Conform cifrelor din runda de raportare semestrială din primăvara anului 2025. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul privind MRR , statele membre raportează de două ori pe an, în contextul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Regulamentul delegat (UE) 2021/2106 al Comisiei precizează în continuare această obligație, stabilind termenele-limită pentru raportarea semestrială cel târziu până la 30 aprilie și 15 octombrie. Statele membre raportează progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea jaloanelor și a țintelor lor cu termen-limită în trecut și cu termen-limită în următoarele douăsprezece luni. Deși datele sunt raportate direct de statele membre și nu sunt verificate de Comisie, acestea oferă un bilanț cuprinzător cu privire la punerea în aplicare a tuturor planurilor și permit monitorizarea progreselor înregistrate în implementarea planurilor de redresare și reziliență. Jaloanele și țintele care au fost deja evaluate ca fiind atinse în mod satisfăcător de către Comisie în contextul unei cereri de plată sunt clasificate ca fiind „atinse”. Stadiul progreselor înregistrate de fiecare jalon și țintă retrospectiv(ă) (și anume cele planificate a fi atinse până în trimestrul anterior datei de raportare) poate fi clasificat ca fiind „finalizat” sau „nefinalizat”. Stadiul jaloanelor și al țintelor prospective (și anume cele planificate a fi atinse în trimestrul datei de raportare și în următoarele trei trimestre) poate fi clasificat ca fiind „finalizat”, „în desfășurare” sau „întârziat”.

(49)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde măsurilor alocate pilonului „tranziția verde” ca pilon de politică primar și/sau secundar.

(50)

Aceasta se referă la costul estimat ex ante al tuturor măsurilor legate de acest domeniu de intervenție în cadrul MRR.

(51)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde măsurilor alocate pilonului „transformarea digitală” ca pilon de politică primar și/sau secundar.

(52)

 A se vedea analiza tematică MRR „Digital skills and education” (Competențe digitale și educație) (iunie 2024), Comisia Europeană, disponibilă la adresa: thematic analysis digital skills .

(53)

 A se vedea Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital 2025, Annex 1 – State of EU digital transformation in 2025: progress and horizontal recommendations (Anexa 1 – Stadiul transformării digitale a UE în 2025: progrese și recomandări orizontale), Comisia Europeană, disponibil la adresa: Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital 2025 | Conturarea viitorului digital al Europei .

(54)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde măsurilor alocate pilonului „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” ca pilon de politică primar și/sau secundar.

(55)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde măsurilor alocate pilonului privind coeziunea socială și teritorială ca pilon de politică primar și/sau secundar.

(56)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde măsurilor alocate pilonului „sănătate și reziliență economică și instituțională” ca pilon de politică primar și/sau secundar.

(57)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde măsurilor alocate pilonului „politici pentru generația următoare” ca pilon de politică primar și/sau secundar.

(58)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde ponderii măsurilor axate pe egalitatea de gen.

(59)

Această cifră indică costurile estimate pe baza metodologiei de marcare a pilonilor pentru tabloul de bord privind redresarea și reziliența și corespunde ponderii măsurilor axate pe copii și tineret.

(60)

Comisia Europeană, REPowerEU – 3 years on (REPowerEU – 3 ani mai târziu), disponibil la adresa: REPowerEU - 3 years on .

(61)

A se vedea Michels et al (2025), „Economic impacts of the Recovery and Resilience Facility: new insights at sectoral level and the case of Germany” (Impactul economic al Mecanismului de redresare și reziliență: noi perspective la nivel sectorial și cazul Germaniei), disponibil la adresa: Economic Impacts of the Recovery and Resilience Facility: New Insights at Sectoral Level and the Case of Germany .