COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.4.2024
COM(2024) 169 final
Recomandare de
DECIZIE A CONSILIULUI
de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind mobilitatea tinerilor
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL RECOMANDĂRII
•Motivele și obiectivele recomandării
La 1 februarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) s-a retras din Uniunea Europeană („Uniunea”) și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom).
Condițiile pentru retragere sunt stabilite în Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Acordul de retragere”). Acordul de retragere a intrat în vigoare la 1 februarie 2020 și a prevăzut o perioadă de tranziție în cursul căreia dreptul Uniunii s-a aplicat Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în conformitate cu acordul respectiv. Această perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2020.
În cursul acestei perioade de tranziție, Uniunea Europeană, Euratom și Regatul Unit au convenit asupra unui acord comercial și de cooperare, care a fost încheiat de Uniune pe baza Deciziei (UE) 2021/689 a Consiliului și s-a aplicat cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2021. Acordul a intrat în vigoare la 1 mai 2021.
Încheierea perioadei de tranziție a însemnat încetarea liberei circulații a persoanelor între Uniune și Regatul Unit.
În orientările sale din 23 martie 2018 privind viitoarele relații cu Regatul Unit, Consiliul European a afirmat că „[v]iitorul parteneriat ar trebui să conțină dispoziții ambițioase privind circulația persoanelor fizice, pe bază de deplină reciprocitate și nediscriminare între statele membre”.
Cu toate acestea, în pofida Declarației politice comune a Uniunii Europene și a Regatului Unit din 2019 (care a abordat mobilitatea tinerilor), în timpul negocierilor din 2020, Regatul Unit a refuzat să se angajeze în negocieri privind mobilitatea. În consecință, Acordul comercial și de cooperare nu abordează problema mobilității persoanelor între părțile la acord. Cu toate acestea, Acordul comercial și de cooperare include dispoziții privind coordonarea sistemelor de securitate socială care sprijină posibilitatea mobilității persoanelor în temeiul dreptului intern al oricăreia dintre părți și, prin urmare, este un factor care promovează mobilitatea.
Mobilitatea persoanelor între Uniune și Regatul Unit este reglementată în prezent de normele interne (în materie de imigrație) ale Uniunii (și ale statelor sale membre) și, respectiv, ale Regatului Unit (a se vedea mai jos). În prezent, acest lucru creează dificultăți, ceea ce duce la scăderea mobilității între Uniune și Regatul Unit. Această situație a afectat în special oportunitățile tinerilor din Uniune și din Regatul Unit de a trăi pe teritoriul celeilalte părți și de a beneficia de schimburi de tineret, culturale, educaționale, de cercetare și de formare.
În cursul anului 2023, Regatul Unit s-a adresat mai multor state membre (dar nu tuturor) cu intenția de a negocia acorduri privind mobilitatea tinerilor, după modelul programului de vize pentru mobilitatea tinerilor din Regatul Unit. Această abordare ar conduce la un tratament diferențiat al resortisanților Uniunii. În plus, nu s-ar aborda principalele obstacole în calea mobilității cu care se confruntă tinerii de la încheierea perioadei de tranziție.
Un acord între Uniune și Regatul Unit privind mobilitatea tinerilor ar încerca să abordeze unele dintre principalele obstacole în calea mobilității tinerilor reprezentate de normele actuale aplicate în Uniune și în Regatul Unit (a se vedea mai jos). Acordul s-ar baza pe reciprocitate, adică toți cetățenii Uniunii și toți resortisanții Regatului Unit ar beneficia de acord.
Normele actuale aplicate în Uniune și în Regatul Unit
În ceea ce privește Uniunea, de la încheierea perioadei de tranziție, mobilitatea resortisanților Regatului Unit este reglementată de următoarele norme și politici:
·Uniunea dispune de un set de instrumente juridice aplicabile resortisanților țărilor terțe în domeniul migrației legale. În unele cazuri, acestea reglementează condițiile de intrare și de ședere pentru anumite categorii de resortisanți ai țărilor terțe: cele mai relevante acte ar fi Directiva privind cartea albastră, Directiva privind studenții, stagiarii și cercetătorii și Directiva privind permisul unic;
·resortisanții Regatului Unit pot vizita Uniunea fără viză pentru o perioadă maximă de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile (posibilitatea de a desfășura activități remunerate în perioada respectivă depinde de legislația națională).
În ceea ce privește Regatul Unit:
·Regatul Unit gestionează în prezent un sistem de imigrație neutru din perspectiva țării de proveniență, care prevede diferite căi de obținere a vizelor pentru studenți și anumiți lucrători (în special cercetători și cadre universitare, lucrători calificați, lucrători din domeniul sănătății și lucrători sezonieri din sectorul agricol), precum și pentru voluntari, în anumite cazuri. Nu există o cale specifică de a obține viză pentru lucrătorii au pair;
·cetățenii Uniunii pot vizita (și anume, nu pot urma un curs de formare și nu pot lucra în) Regatul Unit fără viză pentru o perioadă de până la șase luni.
În plus, Regatul Unit a refuzat până în prezent să se asocieze la programele Uniunii în domeniul tineretului, culturii și educației, cum ar fi Erasmus+ sau Europa creativă (componenta „Cultură”), reducând astfel oportunitățile pentru schimburile de tineret, educaționale și culturale. Mai mult, studenții din Uniune sunt obligați în prezent să plătească taxe de școlarizare foarte ridicate aplicabile studenților străini atunci când doresc să urmeze studii (în special studii superioare și doctorale) în Regatul Unit, în comparație cu taxele plătite de studenții din Regatul Unit. De asemenea, studenții din Uniune au acces mai dificil sau nu au acces la beneficii asociate (de exemplu, burse, împrumuturi pentru studenți). Acest lucru este valabil și pentru doctoranzii care merg în Regatul Unit în cadrul unui proiect Orizont Europa (în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie). Ca rezultat, numărul de studenți din Uniune în Regatul Unit a scăzut.
În afară de dificultățile de a găsi calea adecvată de obținere a unei vize, tinerii care doresc să efectueze formări, stagii sau ucenicii în Regatul Unit ca parte a programelor lor educaționale din Uniune se confruntă cu dificultatea specială ca formarea, stagiul sau ucenicia lor să fie considerate „muncă” de către Regatul Unit și, prin urmare, să facă obiectul regulii salariului minim. Cu toate acestea, există o excepție de la această regulă pentru formările, stagiile sau uceniciile („stagii de practică”) efectuate în cadrul programelor de studii din Regatul Unit.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
Uniunea se angajează în general să sprijine instituirea unor cadre care să faciliteze schimburile între tinerii de pe întregul continent european, în vederea intensificării contactelor interpersonale, a apropierii oamenilor și a consolidării legăturilor. Uniunea este, de asemenea, interesată ca tinerii din Uniune să dobândească competențe și să își dezvolte talentele, inclusiv la nivel transfrontalier și în afara Uniunii.
Astfel cum s-a menționat mai sus, Uniunea dispune de o legislație în domeniul migrației legale aplicabilă resortisanților țărilor terțe care vin din țări terțe. Această legislație reglementează condițiile de intrare și de ședere pentru anumite categorii de resortisanți ai țărilor terțe – de exemplu, în scopuri precum cercetarea, studiile sau formarea, dar și pentru anumite tipuri de muncă.
Cu toate acestea, Uniunea nu a semnat acorduri internaționale cu vecinii europeni care să reglementeze mobilitatea tinerilor, în afară de Acordul privind Spațiul Economic European (care extinde piața unică, inclusiv în ceea ce privește libera circulație a persoanelor, la Norvegia, Islanda și Liechtenstein prin încorporarea normelor Uniunii în Acordul privind Spațiul Economic European) și de Acordul cu Elveția privind libera circulație a persoanelor. Al doilea acord include în special o dispoziție privind nediscriminarea pe motiv de naționalitate în ceea ce privește cetățenii unei părți care lucrează sau își au reședința legală pe teritoriul celeilalte părți și stabilește un număr limitat de dispoziții din dreptul Uniunii aplicabile în relația dintre părți.
Multe state membre au sisteme sau programe de mobilitate a tinerilor care acoperă o perioadă limitată de timp (denumite adesea vize de „vacanță de lucru” sau programe de mobilitate a tinerilor) cu anumite țări din afara Europei. Aceste programe/sisteme se limitează, în general, la soluționarea problemei obținerii unei vize/unui permis de muncă, dar nu abordează neapărat aspecte precum taxele de studii universitare sau egalitatea de tratament cu resortisanții naționali. De asemenea, volumele de admisie permise sunt adesea limitate.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Acordul comercial și de cooperare include dispoziții privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care reprezintă un factor important ce favorizează un posibil acord privind mobilitatea între părți și o completare la un astfel de acord.
Acordul comercial și de cooperare cuprinde norme privind intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice în scopuri profesionale (de exemplu, prestarea de servicii). Aceste norme abordează cazurile de prezență temporară într-un scop specific și nu pot atinge obiectivele prevăzute de prezenta recomandare (care implică stabilirea reședinței).
Uniunea desfășoară acțiuni pentru a sprijini, a coordona și a completa acțiunile statelor membre în domeniul educației, formării profesionale și formării cercetătorilor, tineretului și culturii – și anume prin intermediul unor programe specifice [de exemplu, Erasmus+, Europa creativă (componenta „Cultură”), acțiunile Marie Skłodowska-Curie din cadrul programului Orizont] care sunt deschise participării țărilor terțe, sub rezerva respectării condițiilor aplicabile.
2.ELEMENTELE JURIDICE ALE RECOMANDĂRII
•Temeiul juridic
Temeiul juridic procedural pentru decizia Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor referitoare la un acord între Uniune și Regatul Unit privind mobilitatea tinerilor este articolul 218 alineatele (3) și (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Temeiul juridic material pentru acordul privind mobilitatea tinerilor nu poate fi stabilit decât după încheierea negocierilor. În principiu, spațiul de libertate, securitate și justiție este un spațiu de competență partajată între Uniune și statele membre. Prin articolul 79 alineatul (2) literele (a) și (b) din TFUE, Uniunea este împuternicită să adopte măsuri privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe care doresc să obțină dreptul de ședere legală într-un stat membru (inclusiv în scopul reîntregirii familiei), iar Uniunea a acționat deja cu privire la anumite categorii de persoane (a se vedea mai sus) – fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili volumele de admisie a resortisanților țărilor terțe care vin pe teritoriul lor pentru a căuta un loc de muncă.
Caracterul definitiv al acordului (și anume acord exclusiv la nivelul Uniunii sau acord mixt) poate fi stabilit numai după încheierea negocierilor.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Numai o abordare la nivelul Uniunii va asigura faptul că toate statele membre sunt tratate egal în ceea ce privește mobilitatea persoanelor către Regatul Unit, acesta fiind unul dintre principalele considerente ale orientărilor Consiliului European din 2018 în acest domeniu.
O abordare la nivelul Uniunii ar putea, de asemenea, să faciliteze punerea în practică a ambiției solicitate de Consiliul European și să aducă valoare adăugată în comparație cu statu-quo-ul, în ceea ce privește: absența cotelor pentru beneficiari; evitarea procedurilor discreționare de solicitare a vizelor; durata perioadei de mobilitate în cursul perioadei de eligibilitate; gama scopurilor șederii; posibilitatea ca beneficiarii să fie însoțiți de membri apropiați ai familiei; tratament egal cu resortisanții Regatului Unit aplicat cetățenilor Uniunii într-o serie de cazuri.
Negocierile paralele purtate de statele membre nu garantează că Regatul Unit ar fi interesat să ajungă la un acord cu fiecare stat membru și nici nu ar garanta că statele membre vor fi tratate în mod egal de către Regatul Unit.
•Proporționalitatea
Acțiunea Uniunii nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de politică ce constă în facilitarea mobilității tinerilor între Uniune și Regatul Unit. Aceasta ar oferi tinerilor cetățeni ai Uniunii o cale clară, simplă și eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru mobilitatea către Regatul Unit. Acest lucru ar aduce claritate pentru cetățenii vizați, spre deosebire de situația actuală în care există mai multe căi paralele de obținere a vizelor pentru Regatul Unit. Aceste căi sunt limitate (de exemplu, impun cote, sunt limitate la durate scurte, nu prevăd posibilitatea de a fi însoțit de un membru al familiei) și costisitoare (taxe de viză ridicate, suprataxă pentru serviciile de sănătate). Acțiunea Uniunii ar urmări, de asemenea, să abordeze în mod specific principalele obstacole cu care se confruntă tinerii cetățeni ai Uniunii (de exemplu, în ceea ce privește taxele de școlarizare sau stagiile profesionale ca parte a studiilor urmate în Uniune) pe care alte opțiuni (cum ar fi programul de mobilitate a tinerilor din Regatul Unit) nu le abordează.
Un acord între Uniune și Regatul Unit este instrumentul cel mai adecvat pentru atingerea obiectivului, întrucât ar aborda încă de la început problema nediscriminării în rândul resortisanților Uniunii.
•Alegerea instrumentului
Un instrument legislativ fără caracter obligatoriu, cum ar fi un memorandum de înțelegere administrativ, nu ar fi suficient pentru a oferi securitate juridică tinerilor în ceea ce privește posibilitățile de mobilitate a tinerilor între Uniune și Regatul Unit. Numai o înțelegere reciprocă cu caracter obligatoriu, sub forma unui acord internațional oficial privind mobilitatea tinerilor între Uniune și Regatul Unit, ar garanta această securitate juridică.
3.IMPLICAȚII BUGETARE
Acordul propus nu are implicații bugetare.
4.ALTE ELEMENTE
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Prin prezenta recomandare, Comisia Europeană invită Consiliul Uniunii Europene să autorizeze deschiderea negocierilor pentru un acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii privind mobilitatea tinerilor, să desemneze Comisia Europeană ca negociator al Uniunii, să adreseze directive către negociator și să desemneze un comitet în consultare cu care să se desfășoare negocierile.
Acordul avut în vedere nu presupune ca resortisanților Regatului Unit să li se confere avantajele libertății fundamentale de circulație de care beneficiază cetățenii Uniunii.
Acordul avut în vedere privind mobilitatea tinerilor ar trebui să fie ghidat de următorii parametri:
·domeniul de aplicare personal se limitează la cetățeni ai Uniunii și la resortisanți ai Regatului Unit tineri, de exemplu, cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani;
·perioada de ședere este limitată la un interval de timp rezonabil (de exemplu, 4 ani);
·mobilitatea nu este legată de un anumit scop, adică poate fi exercitată în scopuri diferite: pentru lucru, studii, cursuri de formare/stagii (inclusiv în contextul unui program educațional al Uniunii), cercetare, voluntariat, alte activități sau doar vizită/călătorie pe durata șederii;
·mobilitatea nu face obiectul unei cote;
·se aplică condiții comune de admisie, iar beneficiarul respectă aceste condiții pe toată durata șederii;
·motive relevante pentru respingerea cererilor;
·verificarea respectării condițiilor și a absenței motivelor de respingere se efectuează de către autoritățile naționale competente în cadrul unei proceduri de admisie înainte de exercitarea mobilității;
·mobilitatea către Uniune este exercitată numai în statul membru care a admis resortisantul Regatului Unit, și anume admisia de către un stat membru nu permite mobilitatea „în interiorul Uniunii” către un alt stat membru;
·tratamentul aplicat beneficiarilor este egal cu cel aplicat propriilor resortisanți, cel puțin în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea și concedierea, precum și sănătatea și siguranța la locul de muncă, libertatea de asociere, anumite aspecte legate de educație și formare profesională, avantajele fiscale, în măsura în care persoana este rezidentă în scopuri fiscale, și serviciile de consiliere oferite de oficiile de ocupare a forței de muncă;
·se asigură, de asemenea, egalitatea de tratament în ceea ce privește taxele de școlarizare pentru învățământul superior. Acest lucru este valabil și pentru beneficiarii altor căi de obținere a vizelor;
·beneficiarilor din Uniune li se acordă o derogare de la „suprataxa pentru serviciile de sănătate” din Regatul Unit;
·condiții pentru exercitarea dreptului la reîntregirea familiei cu beneficiarii.
Acordul avut în vedere ar trebui să fie un acord de completare a Acordului comercial și de cooperare. Astfel, acordul avut în vedere ar trebui să facă parte din același cadru instituțional unic și uniform ca Acordul comercial și de cooperare, din care normele privind soluționarea litigiilor fac parte integrantă.
Acordul avut în vedere nu ar trebui să aducă atingere acquis-ului Uniunii și normelor naționale care prevăd căi legale de migrație, și anume ar trebui să prevadă o cale suplimentară de migrație alături de cele care există deja în oricare dintre părți, în măsura în care sunt disponibile.
Acordul avut în vedere nu ar trebui să aducă atingere normelor Uniunii și ale statelor membre privind dobândirea statutului de rezident permanent/pe termen lung.
Acordul avut în vedere nu ar trebui să aducă atingere:
·normelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială prevăzute în Acordul comercial și de cooperare;
·normelor privind dubla impunere;
·normelor privind controlul persoanelor care trec frontierele părților, inclusiv facilităților de călătorie acordate de oricare dintre părți;
·normelor care impun înregistrarea resortisantului celeilalte părți într-un anumit interval de timp de la sosire.
În plus, negocierile privind acordul avut în vedere ar putea fi completate în mod util de discuții paralele privind posibila participare a Regatului Unit la programele Uniunii în domeniul tineretului, educației și culturii, cum ar fi programul Erasmus+ și programul „Europa creativă” (componenta „Cultură”). Asocierea Regatului Unit la oricare astfel de program ar putea fi realizată în conformitate cu procedura prevăzută în Acordul comercial și de cooperare, în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE.
Recomandare de
DECIZIE A CONSILIULUI
de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind mobilitatea tinerilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 218 alineatele (3) și (4),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”) se aplică de la 1 ianuarie 2021. Alături de Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul de retragere”), acest acord este piatra de temelie a relațiilor bilaterale dintre Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”).
(2)Deși Acordul comercial și de cooperare prevede coordonarea sistemelor de securitate socială care sprijină mobilitatea persoanelor în temeiul dreptului intern al oricăreia dintre părți, acesta nu abordează mobilitatea în sine, și anume posibilitatea ca un resortisant al unei părți să locuiască sau să rămână pe teritoriul celeilalte părți. Acordul comercial și de cooperare cuprinde, de asemenea, norme privind intrarea și șederea temporară a persoanelor fizice în scopuri profesionale, care abordează însă doar cazuri de prezență temporară pentru un scop specific (de exemplu, prestarea de servicii).
(3)De fapt, mobilitatea persoanelor între Uniune și Regatul Unit este reglementată în prezent de normele interne (în materie de imigrație) ale Uniunii (și ale statelor sale membre) și, respectiv, ale Regatului Unit. Acest lucru a dus la scăderea numărului de persoane care exercită mobilitatea între Uniune și Regatul Unit. Această situație a afectat în special oportunitățile tinerilor din Uniune și din Regatul Unit de a dobândi o experiență în străinătate pe teritoriul celeilalte părți și de a beneficia de schimburi de tineret, culturale, educaționale, de cercetare și de formare.
(4)În cursul anului 2023, Regatul Unit s-a adresat mai multor state membre (dar nu tuturor) cu intenția de a negocia acorduri bilaterale privind mobilitatea tinerilor, după modelul programului de vize pentru mobilitatea tinerilor din Regatul Unit. Acest lucru ar conduce la un tratament diferențiat al resortisanților Uniunii. În plus, nu s-ar aborda principalele obstacole în calea mobilității cu care se confruntă tinerii.
(5)Prin urmare, ar trebui deschise negocieri în vederea încheierii unui acord de completare, în sensul articolului 2 din Acordul comercial și de cooperare, cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în domeniul mobilității tinerilor,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta decizie, Comisia este autorizată să negocieze, în numele Uniunii, un acord privind mobilitatea tinerilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Articolul 2
Directivele de negociere sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie.
Articolul 3
Negocierile se desfășoară în consultare cu [a se completa de către Consiliu denumirea comitetului special].
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează Comisiei.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele