COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.10.2024

COM(2024) 435 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind punere în aplicare a comunicării intitulate „Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE”

{SWD(2024) 227 final}

INTRODUCERE

Cinci milioane de cetățeni ai UE locuiesc în regiunile ultraperiferice, cele mai îndepărtate părți ale Uniunii Europene: Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța), Azore și Madeira (Portugalia), precum și Insulele Canare (Spania). Aceste nouă regiuni fac parte integrantă din UE și sunt situate în Oceanul Atlantic și Oceanul Indian, în bazinul Caraibilor și în America de Sud.

Regiunile ultraperiferice reprezintă atuuri unice, de care beneficiază UE în ansamblu: amplasarea strategică în apropierea unor țări terțe; caracteristici geografice excepționale pentru activitățile din domeniul spațial și astrofizic; surse regenerabile de energie; biodiversitate bogată; și vaste zone maritime. În același timp, aceste regiuni se confruntă cu constrângeri permanente, cum ar fi depărtarea extremă, insularitatea, suprafața redusă, vulnerabilitatea la schimbările climatice și dependența economică de câteva sectoare. În acest context, Tratatul privind funcționarea UE (articolul 349) prevede măsuri specifice de sprijinire a regiunilor ultraperiferice, inclusiv legislație, politici și programe adaptate ale UE. În acest spirit, începând din 2004, Comisia a adoptat strategii specifice pentru aceste regiuni.

Începând din 2019, Comisia a abordat particularitățile regiunilor ultraperiferice în aproximativ o sută de politici, acte legislative și programe ale UE. În 2022, Comisia a adoptat o comunicare intitulată Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE 1 , cu un domeniu de aplicare mai larg și un nivel mai ridicat de ambiție decât strategiile anterioare. Această comunicare propune aproape 80 de acțiuni specifice adaptate pentru sprijinirea regiunilor ultraperiferice. În plus, comunicarea prezintă recomandări administrațiilor regionale și naționale, care joacă un rol primordial în dezvoltarea acestora.

Fondurile politicii de coeziune joacă un rol esențial în sprijinirea regiunilor ultraperiferice. În cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) 2 , Fondului de coeziune 3 și Fondului social european Plus (FSE+) 4 , aceste regiuni beneficiază de cele mai ridicate rate de cofinanțare, de o alocare adițională specifică și de excepții pentru investiții, precum cele pentru porturi, aeroporturi și pentru tratarea deșeurilor reziduale. În cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027, Comisia a alocat 16 miliarde EUR regiunilor ultraperiferice – o creștere semnificativă față de cele 13 miliarde EUR din perioada 2014-2020 – în cadrul fondurilor politicii de coeziune, politicii agricole și politicii în domeniul pescuitului.

Cu toate acestea, persistă provocări majore în ceea ce privește condițiile de viață, oportunitățile și dezvoltarea în regiunile ultraperiferice. După cum s-a subliniat în cel de-al nouălea raport privind coeziunea 5 , majoritatea acestor regiuni suferă în continuare din cauza PIB-ului scăzut pe cap de locuitor 6 (sub 75 % din media UE), a disparităților economice, a șomajului mai ridicat (în special în rândul tinerilor) și a nivelului mai scăzut de instruire. În special Mayotte, care a devenit regiune ultraperiferică cel mai recent, în 2014, este cea mai săracă regiune a UE. Majoritatea acestor regiuni se confruntă, de asemenea, cu provocări demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și exodul tinerilor. Acesta este motivul pentru care comunicarea din 2022 se axează în principal pe „punerea oamenilor pe primul loc”.

Punerea în aplicare a comunicării din 2022 înregistrează progrese constante, îndeplinind multe dintre angajamentele Comisiei. Importanța punerii sale depline în aplicare a fost subliniată de Parlamentul European (Rezoluția din 2023 privind comunicarea) 7 , de Consiliu (Concluziile din 2022 privind regiunile ultraperiferice) 8 și de Comitetul Regiunilor (avizul din 2023) 9 .

Prezentul raport trece în revistă progresele semnificative înregistrate de Comisie în punerea în aplicare a comunicării din 2022 în cadrul multor politici, fonduri, programe și instrumente ale UE, aproximativ două treimi din acțiuni fiind implementate sau în curs de realizare. Prezentul raport evidențiază, de asemenea, inițiativele întreprinse de regiunile ultraperiferice și de statele membre respective, în conformitate cu recomandările care le-au fost adresate în comunicare. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport se axează pe sprijinul esențial oferit prin politica de coeziune în regiunile ultraperiferice, punând accentul pe anumite sectoare în care nevoile sunt cele mai mari și în care impactul este cel mai semnificativ.

RECUPERARE

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact major în regiunile ultraperiferice, în special asupra transporturilor, turismului, educației, formării și locurilor de muncă, precum și asupra accesului la servicii 10 . În plus, regiunile ultraperiferice sunt expuse la prețuri mai mari la energie ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia. Aceste regiuni se confruntă cu dificultăți în procesul de redresare, deși într-o măsură mai mică în Insulele Azore, Madeira și Canare.

Fondurile politicii de coeziune au jucat un rol esențial în redresarea acestor regiuni și continuă să sprijine dezvoltarea lor. În timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, regiunile ultraperiferice au beneficiat de o sumă suplimentară de 2 miliarde EUR, în cadrul politicii de coeziune, din Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) 11 . Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) a sprijinit investițiile publice și reformele menite să construiască economii mai puternice și mai reziliente în aceste regiuni. Alte fonduri ale UE contribuie, de asemenea, la redresarea acestora, cum ar fi politica agricolă comună și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA).

Comisia a propus un instrument de urgență al pieței unice care să abordeze vulnerabilitatea regiunilor ultraperiferice la deficitele de bunuri și servicii relevante în situații de criză. În temeiul Actului legislativ privind reziliența și situațiile de urgență pe piața internă 12 , Comisia poate recomanda statelor membre distribuirea de bunuri și servicii relevante în situații de criză către zonele afectate în mod deosebit de perturbările lanțului de aprovizionare, inclusiv către regiunile ultraperiferice.

1.REDRESARE ȘI CREȘTERE DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII

1.1.Punerea oamenilor pe primul loc: Oportunități egale și echitabile pentru toți

Combaterea sărăciei și promovarea egalității și a incluziunii

Majoritatea regiunilor ultraperiferice se confruntă cu un PIB scăzut pe cap de locuitor, cu performanțe scăzute în materie de productivitate a muncii și inovare, precum și cu rate mai ridicate ale șomajului, sărăciei și părăsirii timpurii a școlii în comparație cu mediile înregistrate în statele lor membre și în UE. Aceste provocări au fost evidențiate în mod constant în rapoartele de țară publicate în pachetul de primăvară al semestrului european 13 .

Pentru a contribui la reducerea sărăciei și a inegalităților sociale, Comisia sprijină regiunile ultraperiferice în punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în special prin intermediul fondurilor politicii de coeziune și al MRR. În unele dintre aceste regiuni, FSE+ sprijină serviciile care vizează îmbătrânirea activă, prevenirea bolilor, sprijinirea copiilor și tinerilor expuși riscului de excluziune socială (Madeira, Mayotte, Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica, Réunion), îngrijirea pe termen lung (Azore) și combaterea sărăciei energetice (Insulele Canare) 14 .

Comisia sprijină în continuare participarea regiunilor ultraperiferice la Rețeaua europeană a orașelor și regiunilor pentru economie socială. În 2023, secția de peste mări a Camerei franceze pentru economie socială și solidară (ESS France Outre-mer) și Insulele Canare s-au alăturat acestei rețele. În plus, Mayotte, Guyana Franceză, Réunion și Saint-Martin alocă fonduri din politica de coeziune dezvoltării economiei sociale (de exemplu, crearea de întreprinderi și formarea legată de economia socială).

De asemenea, Comisia monitorizează măsurile de reducere a sărăciei, de îmbunătățire a integrării și a egalității și de prevenire a violenței împotriva femeilor în aceste regiuni. Astfel cum se recomandă în comunicarea din 2022, statele membre și regiunile ultraperiferice au adoptat inițiative. Printre acestea se numără strategia Franței de reducere a sărăciei pentru perioada 2021-2030, cu măsuri care vizează regiunile ultraperiferice, strategiile pentru persoanele cu handicap și planurile privind egalitatea ale insulelor Azore și Madeira, precum și abordarea privind accesibilitatea pusă în aplicare în San Cristóbal de la Laguna (Insulele Canare), care a primit Premiul Access City al Comisiei în 2024.

În plus, Comisia monitorizează dimensiunea regiunilor ultraperiferice din planurile naționale de acțiune relevante de punere în aplicare a Garanției europene pentru copii. Planurile de acțiune ale Franței și Portugaliei includ măsuri pentru bunăstarea copiilor și egalitatea de șanse în aceste regiuni. Spania colaborează cu UNICEF pentru a testa Garanția în Insulele Canare.

Accesul la locuințe adecvate, apă, internet și servicii energetice și de transport accesibile financiar

Comisia sprijină regiunile ultraperiferice și statele membre ale acestora în realizarea de sinergii între fondurile naționale și cele ale UE pentru a îmbunătăți condițiile de viață în regiunile ultraperiferice, deoarece majoritatea acestora trebuie încă să reducă decalajul în ceea ce privește accesul la nevoile de bază.

În 2024, Comisia a publicat un studiu independent privind accesul persoanelor la locuințe, apă potabilă și salubritate, electricitate și conexiuni la internet și telefonie în regiunile ultraperiferice 15 . În pofida progreselor înregistrate, inclusiv prin intermediul investițiilor FEDR (2014-2020) și al sprijinului planificat (2021-2027), raportul concluzionează că există încă nevoi majore, în special în unele regiuni ultraperiferice franceze.

Studiul recomandă continuarea investițiilor în locuințe sociale pentru a oferi tuturor locuințe decente în contextul prețurilor ridicate și al presiunii demografice. Pentru a aborda această problemă, Insulele Azore și Madeira alocă sprijin din FEDR și FSE+ pentru reabilitarea fondului locativ social existent și pentru combaterea privațiunii materiale. MRR sprijină, de asemenea, eforturile de abordare a deficitului de locuințe, de exemplu locuințe sociale pentru familiile defavorizate din Madeira, și în Le Tampon din Réunion pentru locuințe durabile.

Studiul privind condițiile de viață recomandă alocarea de resurse suplimentare infrastructurii pentru a îmbunătăți accesul la apă potabilă în regiunile ultraperiferice franceze și pentru a investi în soluții tehnice de stocare și de reutilizare a apei. În Mayotte, care a suferit o criză gravă a apei în 2023, FEDR va crește de peste două ori investițiile în infrastructura de apă, de la 20 de milioane EUR în perioada 2014-2020 la 47,5 milioane EUR în perioada 2021-2027. În plus, Plan Eau DOM al Franței sprijină regiunile ultraperiferice franceze în ceea ce privește îmbunătățirea serviciilor de tratare a apelor uzate și a accesului la apă potabilă.

Deși regiunile ultraperiferice prezintă o tendință ascendentă clară în ceea ce privește conexiunea la internet, în special datorită sprijinului FEDR, cele mai multe dintre ele se confruntă cu viteze de conectare la internet mai scăzute decât pe continent și cu o lipsă a infrastructurii de conectare în zonele rurale. Alocarea suplimentară specifică acordată acestora în cadrul FEDER sprijină costurile obligațiilor de serviciu public în domeniul transporturilor, consolidând legăturile dintre zonele rurale și cele urbane și dintre insule.

Toate regiunile ultraperiferice se confruntă cu provocări generate de criza energetică, agravate de vulnerabilitățile lor intrinseci. În plus, în unele regiuni, venitul mediu al gospodăriilor a crescut mai puțin rapid decât prețurile la energie. Modificarea măsurilor de sprijinire a energiei la prețuri accesibile (SAFE) prin Regulamentul REPowerEU a introdus flexibilitate în ceea ce privește normele politicii de coeziune pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în combaterea sărăciei energetice. Planul Franței de redresare și reziliență (PRR) finanțează 70 % din inițiativa MaPrimeRenov pentru a stimula eficiența energetică a locuințelor private, inclusiv în regiunile ultraperiferice.

Accesul la asistență medicală

Comisia completează eforturile statelor membre de a face sistemele de sănătate mai reziliente și mai accesibile și de a reduce inegalitățile, inclusiv în regiunile ultraperiferice care au fost afectate în mod deosebit de criza provocată de pandemia de COVID-19 16 .

Regiunile ultraperiferice angajează fonduri de coeziune și din MRR pentru a-și consolida sistemele de sănătate, de exemplu pentru a extinde rețeaua de infrastructuri și servicii de îngrijire pe termen lung (Madeira) sau pentru a dezvolta o platformă de telemedicină pentru monitorizarea rănilor cronice (Saint-Martin). Guadelupa găzduiește un membru în cadrul EuroBloodNet, una dintre rețelele europene de referință pentru boli rare și complexe, care lucrează în domeniul bolilor hematologice. Unele regiuni ultraperiferice și țările lor învecinate dezvoltă proiecte Interreg 17 privind prevenirea și tratarea bolilor, cum ar fi proiectul CUREMA în bazinul Amazonia și proiectul MACbioIDi2 din Macaronezia.

În 2023, Comisia a încurajat discuțiile dintre serviciile de sănătate din regiunile ultraperiferice și autoritățile naționale din domeniul sănătății din Franța, Portugalia și Spania, pentru a facilita participarea regiunilor ultraperiferice și pentru a reflecta nevoile acestora în cadrul programului EU4Health. De asemenea, a încurajat părțile interesate de la nivel regional să participe la consultări publice 18 prin intermediul Platformei privind politica în domeniul sănătății. Programele de lucru EU4Health pentru 2023 și 2024 abordează nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice, de exemplu capacitatea de supraveghere a apelor uzate și elaborarea de strategii de stocare.

În plus, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară urmărește să asigure disponibilitatea contramăsurilor medicale în ceea ce privește pregătirea pentru pandemii în întreaga UE, inclusiv în regiunile ultraperiferice, care sunt expuse amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății.

Oportunități pentru tineri: educație, formare, sprijin pentru ocuparea forței de muncă și antreprenoriat

Tinerii din regiunile ultraperiferice se confruntă cu provocări suplimentare în ceea ce privește educația, formarea și găsirea de locuri de muncă, în comparație cu cei din Europa continentală. În special, regiunile ultraperiferice prezintă unele dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor din UE și niveluri ridicate de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) 19 .

Pentru a aborda aceste probleme, Comisia a luat mai multe măsuri. În special, în 2023, Comisia a creat o schemă de granturi în valoare de 1 milion EUR în cadrul FEDR pentru a sprijini proiectele la scară mică conduse de tineri sau de organizații de tineret din regiunile ultraperiferice pentru a deveni actori activi în comunitățile lor locale și care se axează pe promovarea egalității și a incluziunii. Din cele aproape 200 de cereri primite de Comisie în cadrul acestei scheme, se preconizează că aproximativ 70 de acțiuni se vor desfășura în perioada septembrie 2024-iunie 2025.

În urma unei propuneri a Comisiei de abordare a provocărilor din domeniul educației, cum ar fi părăsirea timpurie a școlii, Consiliul a adoptat în 2022 o recomandare privind căile către succesul școlar 20 , care a subliniat importanța elaborării unor politici adaptate la nevoile regiunilor ultraperiferice. FSE+ sprijină lupta împotriva părăsirii timpurii a școlii prin inițiative de consiliere și sprijin academic.

În programele de lucru Erasmus+ pentru 2023 și 2024 21 , Comisia a pus un accent special pe tinerii din regiunile îndepărtate sau ultraperiferice, oferind un sprijin financiar mai mare participanților din aceste regiuni 22 . O abordare similară este aplicată în cazul Corpului european de solidaritate. Regiunile ultraperiferice sunt, de asemenea, implicate în inițiativele emblematice ale Erasmus+ 23 . În 2023, în cadrul acțiunii de incluziune DiscoverEU, Comisia a acordat granturi unui număr de 11 organizații din aceste regiuni, permițând unui număr de peste 180 de tineri să călătorească în întreaga Europă.

Decizia privind Anul european al competențelor 24 , care s-a bazat, printre altele, pe Pactul privind competențele 25 , evidențiază limitări în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă și oportunitățile de actualizare a competențelor în aceste regiuni. Regiunile ultraperiferice alocă fonduri FSE+ pentru formare (de exemplu, cursuri de internaționalizare pentru absolvenții din Insulele Canare și stagii în Centrul privind inteligența artificială din Madeira) și pentru promovarea antreprenoriatului pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Agenția franceză pentru mobilitate peste mări sprijină mobilitatea internațională în cadrul formării în regiunile ultraperiferice.

Mecanismul de stimulare a talentelor, prevăzut în Comunicarea privind valorificarea talentelor în regiunile Europei 26 , poate ajuta regiunile ultraperiferice să abordeze problema nivelului scăzut de educație terțiară și a migrației spre exterior a tinerilor lor calificați. Unul dintre grupurile de lucru din cadrul acestui mecanism include Guadelupa. În 2024, Comisia a selectat Insulele Azore ca regiune expusă riscului de a intra într-o „capcană a dezvoltării talentelor” 27 , iar această regiune va primi sprijin adaptat în cadrul mecanismului. În cadrul Garanției pentru tineret consolidate, FSE+ sprijină inițiativele de promovare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, de exemplu în Insulele Canare, cu o ofertă de formare specifică, identificând opțiuni și oportunități de angajare (62 de milioane EUR). Tinerii din regiunile ultraperiferice franceze au fost sprijiniți prin MRR în cadrul planului pentru tineret 1 jeune 1 solution. PRR al Portugaliei sprijină Insulele Azore în ceea ce privește calificarea și perfecționarea prin formare și învățare pe tot parcursul vieții în Insulele Azore.

1.2.Valorificarea activelor, abordarea constrângerilor, axarea pe sectoarele-cheie

Cercetare, inovare și specializare inteligentă

Atuurile unice ale regiunilor ultraperiferice oferă un potențial ridicat pentru cercetare și inovare. În cadrul programului Orizont Europa 28 , temele relevante pentru regiunile ultraperiferice sunt incluse în clusterele tematice. În plus, entitățile din aceste regiuni sunt eligibile pentru acțiunile 29 componentei „Extinderea participării și răspândirea excelenței”, care contribuie la consolidarea capacității de cercetare și inovare în țările rămase în urmă. Prin urmare, participarea regiunilor ultraperiferice a crescut în cadrul programului Orizont Europa 30 . În plus, regiunile ultraperiferice beneficiază de sprijin în cadrul programului „Extindere” pentru 21 de proiecte pentru a-și consolida capacitatea de inovare și pentru a intra în rețea cu principalii parteneri de cercetare din UE, de exemplu centrul de excelență QCIRCLE în domeniul științei cuantice (Insulele Canare, finanțare UE în valoare de 14,5 milioane EUR) și proiectul TwinSolar de consolidare a activităților de colaborare în rețea în domeniul energiei (Réunion, finanțare UE în valoare de 1,5 milioane EUR).

Unele regiuni ultraperiferice participă la misiunea Orizont Europa intitulată „Refacerea oceanelor și apelor noastre până în 2030”, cum ar fi Madeira, Azore, Insulele Canare și Réunion, care sunt implicate în proiectul BlueMissionAA (finanțare UE în valoare de 3 milioane EUR). Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) propune activități pentru crearea de întreprinderi, dezvoltarea competențelor și proiecte de cercetare bazate pe inovare 31 . În 2024, EIT a publicat o strategie pentru regiunile ultraperiferice ale UE 32 și, până în 2025, își propune să înființeze trei „centre comunitare” în cadrul mecanismului său regional de inovare pentru a încuraja interacțiunile dintre actorii locali din domeniul inovării din regiunile ultraperiferice.

Pentru a sprijini în continuare capacitatea de inovare și participarea la lanțurile valorice ale UE, Comisia acordă o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice în cadrul Instrumentului pentru investiții interregionale pentru inovare (I3) 33 (puncte bonus pentru proiectele cu un participant dintr-o regiune ultraperiferică), iar aceste regiuni participă în prezent la șase proiecte. Comisia a finanțat, de asemenea, un proiect condus de OCDE, pentru a sprijini participarea acestor regiuni la lanțurile valorice internaționale (sectorul agroalimentar, bioeconomia, energiile regenerabile, economia albastră și industriile creative) 34 .

Comisia sprijină în continuare Réunion, Azore și Madeira, ca parte a comunității de practici de specializare inteligentă, în conceperea și punerea în aplicare a strategiilor lor de inovare, cunoscute sub denumirea de strategii de specializare inteligentă.

Mobilitate, transport

Mai multe fonduri ale UE sprijină mobilitatea în regiunile ultraperiferice, ținând seama de dependența acestora de transportul aerian și maritim.

În perioada 2021-2027, FEDR urmează să investească 559 de milioane EUR în mobilitate și transport, în special 338 de milioane EUR pentru transportul public în zonele urbane din regiunile ultraperiferice. În aceste regiuni, FEDR finanțează în mod excepțional infrastructura aeroportuară, de exemplu extinderea aeroportului Réunion Roland Garros, primul terminal bioclimatic. Investițiile în porturi sunt, de asemenea, eligibile, iar Guadelupa și-a modificat programul FEDR-FSE+ pentru perioada 2021-2027 pentru a include portul său Grand Port Maritime. Pe lângă sprijinul pentru infrastructură, alocarea suplimentară specifică FEDR pentru regiunile ultraperiferice contribuie la compensarea costurilor ridicate de exploatare a transporturilor. Planul de redresare și reziliență al Portugaliei sprijină achiziționarea de autobuze noi cu emisii zero pentru transportul public în Madeira și de feriboturi electrice în Insulele Azore.

Programul de lucru al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și cererile sale de propuneri încurajează în mod specific cererile din regiunile ultraperiferice – în special pentru infrastructura portuară maritimă – și cu rate de cofinanțare mai ridicate 35 . Cererea de propuneri din 2024 din cadrul Mecanismului pentru infrastructura pentru combustibili alternativi prevede o rată de cofinanțare de 70 % pentru aceste regiuni. Regulamentul revizuit privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) 36 , adoptat în 2024, crește numărul porturilor și aeroporturilor din regiunile ultraperiferice. Acesta include, de asemenea, nodurile urbane din rețeaua globală, făcându-le eligibile pentru finanțare prin MIE, sporind astfel oportunitățile în viitoarele cereri de propuneri MIE.

Comisia a încurajat statele membre și regiunile ultraperiferice să utilizeze instrumentele UE, cum ar fi asistența comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene (JASPERS), pentru a sprijini capacitatea de dezvoltare a unor proiecte mari, de exemplu în domeniul transporturilor. JASPERS sprijină Guyana Franceză în ceea ce privește investițiile rutiere și planifică un sprijin similar pentru Saint-Martin. De asemenea, sprijină elaborarea unui plan de transport în Insulele Canare și Azore pentru reconstrucția portului 37 de pe insula Flores în urma uraganului Lorenzo din 2019.

Turism, cultură

Comisia sprijină turismul în regiunile ultraperiferice, acesta fiind una dintre principalele lor activități economice. De exemplu, FEDR sprijină turismul durabil în Insulele Canare (40,5 milioane EUR), turismul și patrimoniul cultural în Insulele Azore (7 milioane EUR), precum și turismul și cultura în Réunion (121 de milioane EUR) și în Guyana Franceză (10 milioane EUR).

Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru a sprijini turismul maritim și costier durabil în regiunile ultraperiferice în cadrul FEAMPA (sprijin din partea UE în valoare de 2 milioane EUR). Aceasta a condus la două proiecte, unul privind turismul albastru (Insulele Canare, Madeira, Azore și Martinica) și altul privind patrimoniul arheologic subacvatic (Azore, Madeira, Guadelupa și Martinica). Planul de redresare și reziliență al Spaniei alocă 75 de milioane EUR pentru turismul durabil în Insulele Canare.

Comisia lansează cereri de angajamente în cadrul parcursului de tranziție pentru turism. În cadrul acestei inițiative, Insulele Azore s-au angajat să stimuleze turismul durabil și au adoptat o cartă pentru a promova un model de afaceri și de guvernanță mai durabil.

FEDR sprijină sectoarele culturale și creative unice în toate regiunile ultraperiferice. Comisia a acordat, de asemenea, granturi pentru două proiecte, în Insulele Azore și în Insulele Canare, în cadrul programului „Europa creativă”. În perioada 2021-2023, UE a cofinanțat proiectul-pilot Archipel.eu (1 milion EUR) 38 , sprijinind 51 de proiecte pentru patrimoniul cultural imaterial din regiunile ultraperiferice și din țările și teritoriile de peste mări (TTPM).

Biodiversitate

Mai multe strategii naționale și regionale vizează consolidarea protecției biodiversității, de exemplu programul „Azore albastre” sau Strategia națională franceză privind biodiversitatea pentru 2030, care include foi de parcurs pentru refacere pentru fiecare regiune.

Pentru a proteja valoarea deosebit de ridicată a biodiversității regiunilor ultraperiferice, unele dintre aceste regiuni beneficiază de sprijin în cadrul programului LIFE, care acordă o atenție deosebită și puncte bonus cererilor care vizează regiunile ultraperiferice. Este cazul regiunilor ultraperiferice franceze cu proiectul ARTISAN 39 (finanțare UE în valoare de 10 milioane EUR) axat pe soluții bazate pe natură sau BIODIV’OM (finanțare UE în valoare de 5,6 milioane EUR), care vizează protejarea speciilor amenințate.

În 2023, Comisia a lansat schema de granturi BESTLIFE2030, în cadrul LIFE, cu o rată de cofinanțare de 95 %, pentru a sprijini conservarea biodiversității în regiunile ultraperiferice și în TTPM. Comisia a propus intensificarea sprijinului prin includerea în programul LIFE pentru perioada 2025-2027, cu o rată maximă de cofinanțare (75 %), a unor proiecte care protejează habitate sau specii prioritare și specii nou descrise considerate ca fiind amenințate, inclusiv, în mod explicit, în regiunile ultraperiferice datorită valorii deosebit de ridicate a biodiversității lor. De asemenea, a extins proiectul-pilot MOVE-ON pentru cartografierea și evaluarea ecosistemelor din regiunile ultraperiferice și TTPM.

Alte fonduri ale UE sprijină protecția biodiversității, de exemplu planul de redresare și reziliență al Spaniei sprijină tehnologiile de monitorizare a ecosistemelor sau studiul invaziilor biologice în Insulele Canare (23 de milioane EUR).

Regulamentul privind refacerea naturii 40 , adoptat în 2024, subliniază necesitatea de a se ține seama de situația specifică a regiunilor ultraperiferice, în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 41 .

Economia albastră

Regiunile ultraperiferice au un potențial unic de economie albastră datorită vastelor lor zone economice exclusive. Majoritatea regiunilor ultraperiferice au adoptat strategii cuprinzătoare privind economia albastră durabilă pentru a stimula lanțurile valorice albastre tradiționale și emergente și exploatează sinergiile din cadrul sprijinului acordat de UE pentru a le pune în aplicare.

În cadrul său juridic revizuit privind ajutoarele de stat în sectorul pescuitului și acvaculturii, Comisia a luat în considerare particularitățile acestor regiuni. În 2023, Comisia a modificat Regulamentul de minimis aplicabil sectorului pescuitului și acvaculturii pentru a răspunde preocupărilor urgente în materie de siguranță ale flotei mici de pescuit costier din regiunile ultraperiferice 42 , permițând statelor lor membre să sprijine achiziționarea, modernizarea sau construirea de nave de pescuit cu o lungime mai mică de 12 metri. Ajutorul de minimis de până la 40 000 EUR pe întreprindere poate fi acordat fără un control prealabil din partea Comisiei, cu condiția ca statele membre să instituie un registru central.

Începând din 2018, orientările privind ajutoarele de stat în sectoarele pescuitului și acvaculturii prevăd posibilitatea de a acorda ajutoare pentru reînnoirea flotei în regiunile ultraperiferice, cu condiția ca segmentul de flotă relevant să fie în echilibru cu stocurile de pește, astfel cum se demonstrează în cel mai recent raport privind flota națională 43 . În 2023, orientările revizuite privind ajutoarele de stat 44 au introdus posibilitatea de a acorda ajutoare pentru investiții în echipamente care contribuie la creșterea siguranței navelor de mici dimensiuni în aceste regiuni. În temeiul acestor orientări, Comisia a aprobat scheme de ajutoare de stat pentru sprijinirea reînnoirii flotei de pescuit în una dintre regiunile ultraperiferice portugheze și cinci franceze, cu condiția ca statele membre să demonstreze că există un echilibru între stocurile de pește și capacitatea de pescuit a flotei. În 2024, Comisia nu a pus sub semnul întrebării evaluarea echilibrului în trei segmente de flotă din Martinica, două din Réunion, unul din Guadelupa și unul din Madeira, permițând astfel acordarea de ajutoare în aceste regiuni în cadrul acestor scheme. În plus, și datorită unor circumstanțe extraordinare privind siguranța și securitatea, în 2024 Comisia a aprobat, de asemenea, ajutoare în Guyana pentru nave cu o lungime totală de până la 24 de metri.

Comisia sprijină în mod activ statele membre în colectarea datelor legate de pescuit, având în vedere nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice, astfel cum se reflectă în planurile naționale de lucru pentru colectarea datelor și pe baza unui studiu tematic din 2022. Comunicarea 45 adoptată în 2024 pentru a completa orientările existente pentru evaluarea echilibrului flotei, în special pentru regiunile ultraperiferice, ține seama de particularitățile acestora. În 2024, Comisia a reactivat, de asemenea, grupul de lucru la nivel de experți pe probleme legate de regiunile ultraperiferice, aflat în sfera de competență a Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit, pentru a facilita furnizarea de consiliere cu privire la aceste regiuni.

Comisia continuă să ia în considerare interesele regiunilor ultraperiferice atunci când negociază acorduri bilaterale de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu țări din afara UE. Scopul este de a garanta că regiunile ultraperiferice (de exemplu, Insulele Canare, Réunion) beneficiază de activitatea generată de astfel de acorduri, permițând flotelor lor să primească o parte echitabilă din posibilitățile de pescuit obținute în apele altor țări. Acordul dintre UE și Republica Seychelles, reînnoit în 2022, sprijină sustenabilitatea pescuitului în apele aparținând Mayotte.

În cadrul FEAMPA 2021-2027, Comisia sprijină pescuitul și acvacultura sustenabile, precum și economia albastră în regiunile ultraperiferice, cu un buget de aproape 330 de milioane EUR. Fondul abordează, de asemenea, particularitățile acestor regiuni pentru a compensa costurile suplimentare cu un buget specific (183 de milioane EUR). Comisia a aprobat un plan de acțiune oficial pentru fiecare regiune ultraperiferică, pentru a se asigura că sprijinul UE este adaptat la nevoile fiecărei regiuni. În plus, Comisia a inclus analize teritoriale specifice în Observatorul economiei albastre al UE și în Raportul privind economia albastră din 2024, iar Strategia pentru bazinul maritim al Atlanticului și planul său de acțiune promovează o economie albastră durabilă în regiunile ultraperiferice, în regiunea Macaronezia și în zona Caraibilor. În conformitate cu Directiva privind amenajarea spațiului maritim, FEAMPA a sprijinit, de asemenea, adoptarea planurilor de amenajare a spațiului maritim în Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare și Guyana Franceză 46 .

Statele membre și regiunile ultraperiferice depun eforturi în colectarea de date pentru a îmbunătăți cunoașterea resurselor piscicole (de exemplu, proiectul Accobiom finanțat de FEAMPA în Franța). Franța și-a consolidat cooperarea cu statele învecinate pentru a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat în apele Guyanei Franceze. Pentru a sprijini deciziile privind amenajarea teritoriului, implementarea proiectelor și investițiile, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei cartografiază în prezent potențialul energiei din surse regenerabile offshore în regiunile ultraperiferice.

Agricultură și dezvoltare rurală

Sectorul agricol din regiunile ultraperiferice este esențial pentru a le asigura autonomia alimentară. Comisia a colaborat îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că planurile strategice ale Franței, Portugaliei și Spaniei din cadrul politicii agricole comune abordează nevoile specifice ale regiunilor lor ultraperiferice. Adoptate în 2022, aceste planuri includ o dimensiune regională. În plus, majoritatea regiunilor ultraperiferice franceze au adoptat planuri de autonomie alimentară.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)  47  și MRR sprijină tranziția verde și cea digitală a agriculturii în aceste regiuni. Aceste fonduri sprijină inițiative precum modernizarea exploatațiilor agricole, sprijinirea inițiativelor de agromediu și agricultura ecologică (de exemplu, infrastructurile de irigații din Insulele Canare, Réunion și Madeira). FEADR sprijină și proiectele de cercetare și dezvoltare (de exemplu, varietăți de trestie de zahăr rezistente la secetă) și proiectele de dezvoltare a turismului, a întreprinderilor și a serviciilor de bază.

Programul de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI) 48  este conceput pentru a sprijini agricultura în regiunile ultraperiferice. În 2022, Comisia a lansat o evaluare a POSEI pentru a evalua eficacitatea, eficiența și valoarea adăugată europeană a punerii sale în aplicare în perioada de programare 2014-2020. Evaluarea – care urmează să fie publicată în 2025 – va contribui la reflecții cu privire la modul de asigurare a unui viitor pe termen lung pentru sectorul agricol în regiunile ultraperiferice 49 .

Prin intermediul FEADR și al POSEI, Comisia a contribuit, de asemenea, la repararea daunelor cauzate de erupția vulcanului La Palma. Programul de dezvoltare rurală 50 al Insulelor Canare pentru perioada 2014-2022 a fost modificat în 2022 și în 2023 pentru a adăuga o contribuție națională totală de 20 de milioane EUR din partea Spaniei pentru refacerea fermelor afectate și relansarea producției. Programul POSEI al Insulelor Canare a fost modificat, permițând producătorilor (în principal din sectorul bananelor) să beneficieze în continuare de sprijin pentru venit. Spania a primit o contribuție financiară suplimentară de 9,5 milioane EUR din Fondul de solidaritate al UE pentru a sprijini operațiunile de urgență și de redresare esențiale.

În 2022, Comisia a adoptat o revizuire a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru agricultură 51 și a Regulamentului de exceptare pe categorii în domeniul agriculturii 52 . Orientările revizuite majorează intensitatea ajutoarelor în regiunile ultraperiferice de la 75 % la 80 % pentru mai multe tipuri de investiții și mențin dispoziții specifice, cum ar fi ajutoarele de exploatare pentru a compensa costurile suplimentare de transport al produselor agricole produse în aceste regiuni. De la caz la caz, aceste norme specifice permit acordarea de ajutoare și pentru alte costuri suplimentare.

1.3.A acționa în mod corect: stimularea tranziției verzi și a tranziției digitale

1.3.1. Tranziția verde: către o economie durabilă

Politici climatice

Regiunile ultraperiferice sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și depind în mare măsură de conectivitatea transporturilor. Acesta este motivul pentru care Comisia a acordat o atenție deosebită nevoilor lor în materie de conectivitate în cadrul sistemului revizuit de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) 53 .

Pentru a asigura continuitatea teritorială, zborurile interne și călătoriile maritime între o regiune ultraperiferică și orice alt aeroport sau port din același stat membru – inclusiv zborurile și călătoriile maritime în cadrul aceleiași regiuni ultraperiferice – sunt exceptate de la ETS până în 2030. Aproximativ 1,6 miliarde EUR au fost rezervate din veniturile ETS pentru a acoperi diferența de preț dintre utilizarea combustibililor de aviație durabili eligibili și a kerosenului fosil până în 2030. Se acordă o atenție deosebită aeroporturilor din regiunile ultraperiferice, unde aceste fonduri pot acoperi întreaga diferență de preț față de kerosenul fosil. Comisia va prezenta, în 2024 și apoi o dată la doi ani, un raport privind punerea în aplicare a extinderii ETS la transportul maritim, acordând atenția cuvenită regiunilor ultraperiferice. În 2026, Comisia va evalua conectivitatea aeriană a insulelor și a teritoriilor îndepărtate, cum ar fi regiunile ultraperiferice.

Comisia a acordat, de asemenea, o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice în cadrul Fondului social pentru climă 54 , care prevede că statele membre ar trebui să ia în considerare particularitățile geografice, inclusiv regiunile ultraperiferice, în planurile lor sociale pentru climă.

Ca parte a Strategiei UE privind adaptarea 55 , Comisia a organizat 10 ateliere în diferitele bazine ale regiunilor ultraperiferice. Scopul a fost de a încuraja schimburile de soluții de adaptare la schimbările climatice între aceste regiuni și țările învecinate, de exemplu în ceea ce privește reziliența zonelor de coastă, agricultura, biodiversitatea, gestionarea resurselor de apă și turismul. Comisia a publicat un compendiu care prezintă cele mai inovatoare bune practici 56 în acest context.

Comisia a subliniat riscurile climatice specifice regiunilor ultraperiferice în comunicarea sa intitulată Gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității 57 , adoptată în martie 2024. Evaluarea europeană a riscurilor climatice 58 , care completează comunicarea, include un capitol specific privind regiunile ultraperiferice, care detaliază riscurile climatice cu care se confruntă aceste regiuni.

FEDR sprijină investițiile în adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor în toate regiunile ultraperiferice (334 de milioane EUR în perioada 2021-2027), de exemplu în Guadelupa și Martinica pentru investiții în reabilitarea seismică a școlilor și în Réunion pentru măsuri de combatere a eroziunii și inundațiilor de râuri.

Unele regiuni ultraperiferice pun în aplicare proiecte de combatere a schimbărilor climatice, cum ar fi proiectul Adapt’Island finanțat de LIFE privind tehnici inovatoare și reproductibile pentru refacerea ecosistemelor costiere și marine din întreaga regiune a Caraibilor. Mai multe regiuni au adoptat, de asemenea, inițiative legislative, cum ar fi actul privind schimbările climatice și tranziția energetică din Insulele Canare.

Energia din surse regenerabile și eficiența energetică

Comisia sprijină tranziția regiunilor ultraperiferice către un mix energetic mai ecologic pentru a-și debloca potențialul de energie din surse regenerabile, cum ar fi vastele lor resurse de energie eoliană și solară offshore. Ea a atras atenția asupra potențialului lor în materie de energie solară în strategia UE privind energia solară 59 . Comisia sprijină generarea de energie din surse regenerabile prin diverse fonduri ale UE, de exemplu Insulele Canare alocă 42 de milioane EUR din FEDR pentru a sprijini energia din surse regenerabile, iar planul de redresare și reziliență al Portugaliei sprijină multe investiții în energia din surse regenerabile în regiunile ultraperiferice, cum ar fi stimulente pentru gospodării și IMM-uri pentru a achiziționa sisteme fotovoltaice în Insulele Azore (proiectul SOLENERGE).

FEDR sprijină eficiența energetică a clădirilor private și publice. Martinica alocă 5 milioane EUR din fondurile FEDR pentru renovarea clădirilor rezidențiale și publice, în timp ce Insulele Azore alocă finanțare din FEDR pentru eficiența energetică (16,3 milioane EUR) și pentru dezvoltarea de sisteme energetice, rețele și stocare inteligente (7,5 milioane EUR). Programele Interreg încurajează schimburile între regiunile ultraperiferice și țările învecinate cu privire la gestionarea energiei.

Prin intermediul inițiativei „Energie curată pentru insulele din UE”, Comisia a oferit sprijin specific și a încurajat consolidarea capacităților în regiunile ultraperiferice, de exemplu proiectul „Waste-To-Energy” (proiect IP) din Saint-Martin, un studiu privind sistemul de stocare a energiei pe bază de baterii în La Palma (Insulele Canare) și proiectul H2PortoSanto pentru transformarea biomasei reziduale în hidrogen curat în Madeira.  

Comisia sprijină mai multe regiuni în pregătirea planurilor de decarbonizare pentru sistemele lor energetice 60 și elaborează orientări privind accesul surselor regenerabile de energie la rețele și gestionarea rețelelor în insulele UE neinterconectate, acoperind patru regiuni ultraperiferice 61 . În contextul inițiativei „Noi soluții energetice optimizate pentru insule”, Comisia a facilitat tranziția către o energie curată, prin intermediul Comunității locale a energiei din La Palma (Insulele Canare) și al proiectului H2 din Azore.

Regiunile ultraperiferice au început să exploreze potențialul hidrogenului. De exemplu, Banca Europeană de Investiții a finanțat Foaia de parcurs pentru hidrogen a Guadelupei (660 de milioane EUR), iar proiectul Hyguane din Guyana Franceză vizează generarea a 110 de tone de hidrogen verde începând din 2027 pentru a aproviziona Centrul spațial din Guyana și sectorul transporturilor.

Mai multe regiuni au adoptat strategii de intensificare a producției de energie din surse regenerabile, de promovare a eficienței energetice și de reducere a dependenței de combustibilii fosili. Printre acestea se numără Strategia privind energia din zahăr pentru 2030 a Insulelor Azore, interconectarea rețelelor de energie electrică între insulele care fac parte din Insulele Canare și programele energetice multianuale ale regiunilor ultraperiferice franceze.

Economia circulară

Regiunile ultraperiferice au un potențial ridicat de dezvoltare a soluțiilor economiei circulare. Politica de coeziune sprijină dezvoltarea economiei circulare în regiunile ultraperiferice. Atât FEDR, cât și Interreg sprijină gestionarea și reciclarea deșeurilor, de exemplu în Réunion cu o finanțare din FEDR în valoare de 18 milioane EUR dedicată economiei circulare, și în Caraibi prin intermediul proiectului Interreg SARGOOD (450 000 EUR) privind colectarea și valorificarea algelor sargase. Regiunile ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de sprijin în cadrul programului LIFE (de exemplu, proiectul AgriLoop vizează transformarea reziduurilor subexploatate în bioproduse cu valoare adăugată ridicată care urmează să fie reutilizate).

Pentru a facilita schimburile și a promova bunele practici în domeniul economiei circulare, este în curs de desfășurare o colaborare pentru a organiza un webinar privind circularitatea în regiunile ultraperiferice în cadrul Platformei europene a părților interesate privind economia circulară, un ghișeu unic pentru evenimente, oportunități de finanțare și bune practici privind economia circulară.

Mai multe regiuni ultraperiferice au conceput strategii de promovare a prevenirii generării de deșeuri, de îmbunătățire a valorificării și gestionării deșeurilor și de gestionare a deșeurilor periculoase. Printre acestea se numără planul regional de prevenire și gestionare a deșeurilor al Guyanei Franceze și strategia regională pentru gestionarea deșeurilor din Madeira. Mai multe regiuni ultraperiferice au conceput strategii care să țină seama de particularitățile regiunilor lor, cum ar fi Conferința privind economia circulară din Insulele Azore.

1.3.2. Stimularea tranziției digitale: valorificarea noilor oportunități

Comisia sprijină în mod activ regiunile ultraperiferice în ceea ce privește abordarea nevoilor lor în materie de conectivitate digitală din cauza depărtării lor de Europa continentală.

În cadrul fluxului digital al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), Comisia oferă rate de cofinanțare mai mari pentru proiectele care implică regiunile ultraperiferice și a aprobat o finanțare pentru infrastructura de cablu submarin din aceste regiuni, în valoare de peste 125 de milioane EUR. Un proiect finanțat în comun de MIE (30 de milioane EUR) și de FEDR (10 milioane EUR) va conecta Guyana Franceză la sistemul de cablu EllaLink care conectează America Latină cu Europa. Un alt proiect (40 de milioane EUR în cadrul MIE) sprijină noile cabluri submarine care leagă Lisabona de Insulele Azore și Insulele Azore de Madeira. MIE va sprijini, de asemenea, infrastructurile de cabluri submarine din Insulele Canare (36 de milioane EUR) și din regiunile ultraperiferice franceze din Caraibe (20,6 milioane EUR) 62 .

În pachetul său privind conectivitatea 63 , Comisia a subliniat dependența regiunilor ultraperiferice de datele transmise prin cabluri submarine. Ea le-a recomandat statelor membre să identifice acțiuni specifice care să conecteze un stat membru cu regiunile sale ultraperiferice ca „proiect privind cablurile de interes european”.

Regulamentul Uniunii privind conectivitatea securizată 64 subliniază că, în absența sistemelor de comunicații terestre, serviciile de comunicații spațiale prin satelit sunt opțiunea cea mai viabilă. Programul Uniunii privind conectivitatea securizată ar trebui să permită conectivitatea în întreaga Uniune, inclusiv în regiunile ultraperiferice, și în întreaga lume.

Infrastructura terestră din regiunile ultraperiferice este esențială pentru spațiu, securitate și apărare, având în vedere amplasarea strategică și capabilitățile lor unice, astfel cum se menționează în Comunicarea comună privind Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare 65 . În special, Centrul spațial al Guyanei din Guyana Franceză și alte proiecte spațiale care apar în regiunile ultraperiferice contribuie la consolidarea accesului autonom la spațiu și a rezilienței UE în acest sector.

Comisia promovează instrumentele digitale în regiunile ultraperiferice prin intermediul rețelei de centre europene de inovare digitală și al centrelor specifice din regiunile ultraperiferice finanțate prin programul Europa digitală (DIGITAL), care oferă oportunități de formare și de colaborare în rețea 66 . MRR poate oferi finanțare complementară centrelor (Smart Island Hub din Madeira) 67 sau poate investi în dezvoltarea a noi sectoare (eGames Lab pentru dezvoltarea unei industrii a jocurilor video în Madeira).

În primul său raport privind stadiul evoluției deceniului digital 68 , Comisia a recomandat statelor membre să completeze investițiile private pentru a elimina lacunele în materie de conectivitate ale regiunilor lor ultraperiferice și pentru a promova competențele digitale. Mai multe instrumente de finanțare ale UE sunt disponibile pentru digitalizarea educației. FEDR sprijină Insulele Canare în punerea în aplicare a planului lor pentru educația digitală. Planul de redresare și reziliență al Portugaliei sprijină echipamentele digitale și formarea cadrelor didactice în acest domeniu în Madeira (22 de milioane EUR). Prin inițiativa sa intitulată Guyane connectée, combler les écarts, Guyana Franceză urmărește să modernizeze conectivitatea prin satelit și să asigure alimentarea cu energie electrică în sălile de clasă.

Comisia a încurajat participarea regiunilor ultraperiferice la webinarele Rețelei de birouri cu competențe în materie de bandă largă privind cablurile submarine inteligente, conectivitatea prin satelit și cererile de propuneri din cadrul MIE. Această rețea a produs materiale video privind dezvoltarea benzii largi în Réunion și în Insulele Canare. În 2024 au avut loc două seminare online dedicate oportunităților oferite de pachetul privind conectivitatea.

2.COOPERAREA CU ALTE REGIUNI EUROPENE, CU ȚĂRI ÎNVECINATE ȘI NU NUMAI

Interreg și cooperarea cu IVCDCI – Europa globală și instrumentele de finanțare ale țărilor și teritoriilor de peste mări

Localizarea geografică a regiunilor ultraperiferice este un atu esențial pentru interesele globale ale UE. Prin urmare, Comisia a acordat o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice în revizuirea strategiilor și a acordurilor de parteneriat dintre UE și părți ale lumii în care sunt situate regiunile ultraperiferice, încurajând cooperarea cu TTPM.

Noua agendă pentru relațiile dintre UE și America Latină și zona Caraibilor (ALC) evidențiază prezența UE în această regiune, prin intermediul regiunilor ultraperiferice, ca un avantaj pentru acest parteneriat 69 și are în vedere consolidarea cooperării dintre ALC, regiunile ultraperiferice și TTPM 70 . În temeiul Acordului de parteneriat dintre UE și Organizația statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific 71 , semnat în 2023, protocoalele pentru Africa și zona Caraibilor încurajează cooperarea regională cu regiunile ultraperiferice și TTPM.

Comisia a actualizat dimensiunea externă a programelor Interreg 2021-2027 pentru regiunile ultraperiferice 72 , prevăzând că proiectele ar trebui să implice cel puțin o țară parteneră învecinată 73 și/sau TTPM. În perioada 2014-2020, regiunile ultraperiferice au dezvoltat mai multe proiecte Interreg pentru a aborda provocări comune, de exemplu combaterea algelor sargase sau un răspuns integrat de urgență la dezastre regionale. Acest lucru continuă în cadrul programelor din perioada 2021-2027, care alocă peste 19 milioane EUR pentru adaptarea la schimbările climatice.

Pentru a permite finanțarea acțiunilor comune de către Interreg și instrumentele de finanțare externă, Regulamentul Interreg, Regulamentul IVCDCI – Europa globală și Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda (DOAG), oferă posibilitatea de a combina finanțarea. Mai exact, serviciile Comisiei stabilesc condițiile pentru a include un buget suplimentar estimat (15 milioane EUR) din IVCDCI în programele Interreg Madeira-Azore-Insulele Canare (MAC) și Oceanul Indian. Proiectul ATLANTE, adoptat de partenerii programului MAC 74 , va fi esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Comisia a aprobat, de asemenea, un buget de 15 milioane EUR din alocarea DOAG pentru a încuraja cooperarea intraregională între TTPM și vecinii acestora, inclusiv regiunile ultraperiferice. Comisia a deschis discuții (de exemplu, în cadrul Forumului OCTs-UE din 2024) cu privire la acțiuni prioritare comune în ceea ce privește conectivitatea digitală (infrastructură) și economia albastră și verde.

Cu sprijinul unor programe precum Orizont Europa și Interreg Atlantic, Insulele Azore, Madeira și Canare cooperează cu alte regiuni din Atlantic ale UE în ceea ce privește gestionarea deșeurilor marine (proiectul Free LitterAT) și decarbonizarea porturilor (proiectul ENEPORTS).

Comerț

În conformitate cu articolul 349 din tratat, având în vedere dependența economică a regiunilor ultraperiferice de un număr mic de produse, trebuie să se acorde o atenție deosebită relațiilor lor comerciale cu țările învecinate sau cu țările care produc bunuri similare, în unele cazuri cu costuri și standarde de sănătate, de siguranță și de mediu mai scăzute.

Comisia a continuat să țină seama de interesele regiunilor ultraperiferice în negocierile privind acordurile comerciale și să ia în considerare orice impact potențial asupra acestora, în special în evaluările ex ante ale impactului asupra dezvoltării durabile și în evaluările ex post. Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile din 2023 care sprijină aprofundarea Acordului interimar de parteneriat economic (APE) dintre UE și Africa de Est și de Sud evidențiază situația specifică a regiunilor ultraperiferice în ceea ce privește produsele agricole și pescuitul. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile din 2024 care sprijină negocierile UE-India au reamintit preocupările regiunilor ultraperiferice cu privire la zahăr și au inclus un studiu de caz privind acest sector, luând în considerare contribuția Réunion la consultarea publică. În 2023, documentele privind evaluarea impactului acordurilor de asociere UE-America Centrală și UE-Columbia, Ecuador și Peru nu au putut exclude un potențial impact negativ asupra bananelor și zahărului în regiunile ultraperiferice și faptul că ar fi necesară o evaluare suplimentară pentru a stabili acest impact. Evaluarea în curs a APE dintre UE și Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC) prevede o analiză a impactului acordului asupra acestor regiuni.

Majoritatea acordurilor comerciale prevăd o clauză de salvgardare bilaterală, care acoperă, de obicei, toate produsele. În plus, unele acorduri includ dispoziții specifice pentru produsele agricole, iar majoritatea acordurilor includ, de asemenea, dispoziții specifice de salvgardare pentru regiunile ultraperiferice. În plus, accesul preferențial pe piața UE pentru produsele agricole sensibile (de exemplu, zahărul) se acordă numai sub formă de contingente tarifare, cu excepția APE încheiate cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). Uneori, aceste produse sunt chiar excluse de la liberalizare în cadrul acordurilor bilaterale (de exemplu, zahărul și bananele din Acordul-cadru avansat UE-Chile și din acordul comercial interimar).

Comerțul cu banane și piața din UE sunt monitorizate periodic de Comisie prin intermediul rapoartelor de piață disponibile public pentru a spori transparența pieței și sunt luate măsuri relevante pentru a proteja producția UE (și a regiunilor ultraperiferice) și pentru a asigura o concurență loială, inclusiv în ceea ce privește țările din afara UE. În 2022, Comisia a efectuat un studiu privind piața bananelor, al cărui raport final a concluzionat că există un echilibru global între interesul producătorilor de banane din UE (inclusiv în regiunile ultraperiferice), al celor din țările ACP (cu acces istoric scutit de taxe vamale pentru dezvoltarea lor) și reducerea taxelor vamale pentru exportatorii din America Latină. Conform acestei evaluări, aceste obligații internaționale ale UE nu au destabilizat producția de banane a UE din regiunile ultraperiferice sau piața bananelor din UE. POSEI și programele de dezvoltare rurală au fost esențiale pentru sprijinirea producătorilor de banane din regiunile ultraperiferice și pentru menținerea producției UE.

În cele din urmă, Comisia a încurajat participarea părților interesate din regiunile ultraperiferice la dialogurile cu societatea civilă 75 și la atelierele Access2Markets (în 2023 și 2024), pentru a sprijini comerțul cu țările din afara UE și pentru a sensibiliza publicul cu privire la acordurile comerciale.

Migrația

Unele regiuni ultraperiferice se confruntă cu o presiune migratorie intensă, cum ar fi Insulele Canare, Mayotte și Guyana Franceză. Comisia sprijină aceste regiuni cu mai multe fonduri UE care pot crește și completa finanțarea națională. Comisia a oferit posibilitatea ca fondurile politicii de coeziune – Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE) și Asistența flexibilă pentru teritorii (FAST-CARE) – să sprijine acțiunile care vizează integrarea migranților, cum ar fi accesul la piața muncii și alte măsuri care asigură integrarea socială pe termen lung, de exemplu în ceea ce privește locuințele, asistența medicală, traducerea sau formarea.

Principalele trei fonduri ale UE menite să abordeze migrația, gestionarea frontierelor și securitatea sunt Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (IMFV, pentru spațiul Schengen) și Fondul pentru securitate internă (FSI). Statele membre ar trebui să se asigure că programele lor naționale din cadrul FAMI, IMFV și FSI abordează provocările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice. În plus, facilitățile tematice din cadrul acestor fonduri alocă finanțare unor nevoi emergente sau neprevăzute, inclusiv celor cu care se confruntă regiunile ultraperiferice. De asemenea, Comisia a încurajat statele membre să implice autoritățile regionale pentru a răspunde preocupărilor acestora. Programul Interreg MAC 2021-2027 (politica de coeziune) va sprijini mobilitatea și gestionarea migrației (contribuție de 8,5 milioane EUR) pentru a completa fondurile FAMI și FSE+ pentru minorii neînsoțiți, primirea la frontieră și campaniile de sensibilizare.

Programul Franței din cadrul FAMI subliniază rolul autorităților locale și regionale, în special în domeniul integrării refugiaților și migranților, cu o rată de cofinanțare mai mare și un prag financiar redus pentru proiectele eligibile în regiunile ultraperiferice (de la 500 000 EUR la 200 000 EUR). În programul Portugaliei, FAMI finanțează crearea de centre temporare în aeroporturile din Madeira și Azore și intenționează să sprijine proiectele de integrare a migranților în ambele regiuni. În cadrul IMFV, au fost alocate fonduri pentru renovarea stațiilor de supraveghere a frontierelor și pentru interconectarea acestora cu sistemul național (continental) de supraveghere a frontierelor. În 2023 și 2024, Spania a solicitat sprijin financiar în cadrul asistenței de urgență acordate facilităților tematice pentru a reduce presiunea asupra sistemului de primire al Insulelor Canare (20 de milioane EUR, FAMI) și pentru a consolida capacitatea acestei regiuni de a asista și identifica imigranții care sosesc pe coastele sale (17,5 milioane EUR, IMFV). Această propunere a fost acceptată de Comisie.

Comisia monitorizează situația migrației, sprijinind sensibilizarea și încurajând utilizarea fondurilor UE pentru migrație. Comitetele de monitorizare a fondurilor pentru migrație ale celor trei state membre cu regiuni ultraperiferice includ reprezentanți ai acestor regiuni. În 2022 și 2023, Comisia a organizat reuniuni cu Spania și Insulele Canare pentru a discuta creșterea numărului de sosiri în acest arhipelag, în special numărul mare de minori neînsoțiți.

Prin detașarea de personal în Insulele Canare, atât Frontex, cât și Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) sprijină autoritățile spaniole în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe și primirea migranților. Începând din 2023, EUAA asistă Spania, inclusiv Insulele Canare, pentru a consolida sistemul de primire a minorilor neînsoțiți. În 2023, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru rutele de migrație vest-mediteraneene și atlantice, cu măsuri axate pe cooperarea cu țările de origine și de tranzit ale migranților în situație neregulamentară.

Aceste eforturi sunt intensificate la nivel național și regional. Spania a semnat un acord de cooperare (50 de milioane EUR) cu Insulele Canare în cadrul bugetului național pentru 2022 pentru a aborda numărul tot mai mare de minori neînsoțiți. Insulele Canare au alocat fonduri proprii pentru a completa finanțarea UE pentru minorii neînsoțiți și au elaborat programe specifice pentru tranziția lor către vârsta adultă.

3.CONSOLIDAREA PARTENERIATULUI, A DIALOGULUI ȘI A SPRIJINULUI

Comisia a consolidat în mod semnificativ dialogul cu regiunile ultraperiferice prin dialoguri anuale oficiale pentru fiecare regiune la nivel de comisar. Acestea servesc la discutarea strategiei de dezvoltare a fiecărei regiuni, la modul în care UE poate sprijini acest lucru și la căutarea de soluții pentru a depăși blocajele în materie de reglementare sau de finanțare. De asemenea, Comisia organizează numeroase întâlniri care reunesc mai multe servicii ale Comisiei și regiunea și statul membru în cauză pentru a discuta acțiuni specifice concrete pentru fiecare regiune.

Comisia a dat curs angajamentului său de a ajuta regiunile ultraperiferice să beneficieze de diverse oportunități de sprijin din partea UE. A dezvoltat o serie de ateliere dedicate programelor competitive ale UE (Mecanismul pentru interconectarea Europei, Europa digitală, LIFE; Erasmus+, Orizont Europa, Europa creativă și Programul privind piața unică), au furnizat informații cu privire la toate cererile de proiecte relevante și a creat un instrument de consiliere 76 exclusiv pentru aceste regiuni. Noul instrument de consiliere la cerere a sprijinit o gamă largă de părți interesate din sectorul public și privat cu privire la modul de elaborare sau de punere în aplicare a strategiilor de dezvoltare regională și la facilitarea sinergiei între oportunitățile oferite de fondurile și programele UE. Comisia a aprobat sprijin pentru 23 de cereri de servicii de consiliere într-un număr mare de domenii.

Regiunile ultraperiferice trebuie să își consolideze în continuare capacitatea administrativă 77 , inclusiv în ceea ce privește programele politicii de coeziune, cu sprijinul statelor lor membre și utilizând pe deplin bugetul de asistență tehnică pus la dispoziția lor în cadrul acestor programe. Capacitatea administrativă este, de asemenea, esențială pentru a putea întreprinde reformele necesare astfel încât investițiile să fie valorificate la maximum.

Comisia a încurajat regiunile ultraperiferice să solicite sprijin din partea Instrumentului de sprijin tehnic, iar sprijinul a ajuns la aceste regiuni în cadrul proiectelor din 2023 și 2024 ale acestui instrumentul în Franța, Portugalia și Spania. În 2023, Comisia a oferit sprijin tehnic regiunilor ultraperiferice franceze prin intermediul unui proiect de sprijinire a reformelor care consolidează capacitatea regiunilor ultraperiferice de a accesa finanțare în cadrul programelor orizontale ale UE. Comisia a lansat o inițiativă emblematică intitulată „Depășirea barierelor din calea creșterii regionale”, încurajând în mod specific candidaturile din regiunile ultraperiferice. În 2024, Comisia va sprijini regiunile ultraperiferice franceze pentru a îmbunătăți cunoștințele cetățenilor cu privire la finanțele digitale, inclusiv prin furnizarea de conținut educațional.

Ajutoare de stat

Comisia continuă să țină seama de particularitățile regiunilor ultraperiferice pentru a sprijini dimensiunea redusă a economiilor lor și a reflectat aceste particularități în revizuirea regulamentelor și orientărilor privind ajutoarele de stat în toate sectoarele. De exemplu, în cadrul temporar de criză și de tranziție revizuit pentru 2023, Comisia a făcut posibilă acordarea unui sprijin mai mare investițiilor în regiunile ultraperiferice. În revizuirea din 2023 a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, Comisia a inclus un bonus de 15 % din intensitatea ajutorului pentru cercetare industrială și proiecte experimentale în regiunile ultraperiferice în anumite zone asistate, facilitând astfel creșterea sprijinului pentru proiectele de C&D în aceste regiuni, și a menținut dispoziții favorabile privind ajutoarele regionale care permit atât compensarea întreprinderilor din aceste regiuni pentru costurile suplimentare de exploatare, cât și o intensitate mai mare a ajutoarelor pentru investiții. Ulterior, Comisia a adoptat în 2023 un nou Regulament general de minimis 78 și un nou Regulament de minimis privind serviciile de interes economic general 79 prin care a crescut pragurile per întreprindere, de la 200 000 EUR la 300 000 EUR și, respectiv, de la 500 000 EUR la 750 000 EUR pe o perioadă de 3 ani, ceea ce va fi în beneficiul întreprinderilor din regiunile ultraperiferice. În plus, Orientările privind ajutoarele de stat regionale au fost modificate pentru a permite o intensitate sporită a ajutoarelor de până la 10 % pentru proiectele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) 80 .

CONCLUZII

Punerea în aplicare a Comunicării „Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE” este pe drumul cel bun. În puțin peste doi ani, Comisia și-a îndeplinit multe dintre angajamentele asumate, reflectând particularitățile regiunilor ultraperiferice în numeroase politici, propuneri legislative, inițiative și proiecte. Regiunile ultraperiferice și statele lor membre contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a Comunicării din 2022 și a recomandărilor acesteia, prin dezvoltarea a diverse inițiative naționale sau regionale, cum ar fi reforme, legi și planuri, scheme de sprijin financiar și proiecte.

Investițiile finanțate prin politica de coeziune au jucat și continuă să joace un rol esențial în regiunile ultraperiferice. Alte fonduri și programe ale UE, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, POSEI și LIFE, au avut efecte pozitive semnificative în aceste regiuni în domeniile transporturilor, digitalizării, agriculturii și mediului.

În plus, Comisia a consfințit caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice în multe dintre politicile UE, cum ar fi politicile climatice (schema de comercializare a certificatelor de emisii), în domeniul pescuitului(ajutoare de minimis pentru flotele de pescuit de mici dimensiuni), în domeniul ajutoarelor de stat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), în domeniul digitalizării (pachetul privind conectivitatea), în domeniul conectivității transporturilor (rețeaua transeuropeană de transport), și în domeniul transporturilor (evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile). Comisia a creat, de asemenea, instrumente și oportunități specifice (de exemplu, instrumente și ateliere de consiliere specifice, proiecte pentru tineret) pentru a ajuta regiunile ultraperiferice să profite de diferitele posibilități de sprijin din partea UE, de care beneficiază din ce în ce mai mult.

Aceste eforturi trebuie să continue. După cum s-a subliniat în cel de-al 9-lea raport privind coeziunea, majoritatea regiunilor ultraperiferice au un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media UE, iar unele dintre aceste regiuni se află (sau riscă să se afle) într-o capcană a dezvoltării regionale 81 . Pentru a reduce decalajul în ceea ce privește condițiile de viață față de Europa continentală, este esențial să se continue investițiile în acoperirea nevoilor de bază, de exemplu în ceea ce privește apa și locuințele, și în abordarea sărăciei (energetice).

În conformitate cu articolul 349 din tratat, Comisia va continua să acorde o atenție deosebită și măsuri adaptate la constrângerile permanente ale regiunilor ultraperiferice 82 . Sprijinul adaptat al UE este esențial pentru ca regiunile ultraperiferice și cetățenii acestora să se dezvolte și să beneficieze de pe urma participării la piața unică. Sprijinul include abordarea provocărilor tranziției verzi, digitale și demografice și valorificarea la maximum a oportunităților pe care le oferă. Acest lucru este deosebit de important pentru aceste regiuni și pentru UE în ansamblu, care poate beneficia de potențialul lor în sectoare strategice precum spațiul, energiile regenerabile, biodiversitatea sau economia albastră, precum și de oportunitățile pe care le oferă aceste regiuni pentru o deschidere către continente și regiuni ale globului. Pentru a debloca acest potențial, Comisia va continua să sprijine regiunile ultraperiferice în domenii precum transporturile, agricultura, pescuitul, comerțul, migrația și aspectele sociale, printre altele.

Eforturile UE de sprijinire a dezvoltării regiunilor ultraperiferice și de îmbunătățire a situației economice și sociale a acestora trebuie să fie însoțite de eforturi din partea regiunilor și ale statelor membre ale acestora. Strategiile de dezvoltare, reformele și investițiile adecvate sunt încă foarte necesare pentru a reduce disparitățile față de restul UE. În special, este esențial să se sprijine serviciile publice și crearea de locuri de muncă în aceste regiuni, inclusiv prin consolidarea capacității administrative, utilizând oportunitățile disponibile la nivelul UE și la nivel național. În plus, sprijinul UE și național pentru cooperarea cu țările învecinate este esențial pentru a se asigura că regiunile ultraperiferice sunt bine integrate în lanțurile valorice regionale și globale.

(1)

   COM(2022) 198 final.

(2)

     Alocarea din FEDR în perioada 2014-2020 pentru regiunile ultraperiferice a fost de 4,7 miliarde EUR (fără sumele REACT-EU); alocarea FEDR în perioada 2021-2027 este de 5,3 miliarde EUR.

(3)

     În cazul insulelor Azore și Madeira; suma totală alocată din Fondul de coeziune în perioada 2014-2020 a fost de 462 de milioane EUR; în perioada 2021-2027, aceasta este de 396 de milioane EUR.

(4)

     Alocarea din FSE în perioada 2014-2020 pentru regiunile ultraperiferice a fost de aproape 2,1 miliarde EUR (inclusiv Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și fără sumele REACT-EU); alocarea FSE+ în perioada 2021-2027 este de 2,4 miliarde EUR.

(5)

     COM(2024) 149 final.

(6)

     PIB-ul măsurat în standarde ale puterii de cumpărare pe cap de locuitor ca procent din media UE în 2022 rămâne deosebit de scăzut în regiunile ultraperiferice. Acesta a variat de la 30 % în Mayotte și 40 % în Guyana Franceză la 64 % în Réunion, 66 % în Guadelupa, 68 % în Insulele Canare, 70 % în Martinica, 71 % în Azore și 79 % în Madeira (nu există date disponibile pentru Saint-Martin) (Sursa: Eurostat).

(7)

     C(2024) 480 final.

(8)

     Concluziile Consiliului (21 iunie 2022) 10513/22.

(9)

     COTER-VII/23, a 153-a sesiune plenară, 8-9 februarie 2023.

(10)

     PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor ultraperiferice a scăzut cu 3,8 % între 2019 și 2021 (sursa: Al nouălea raport privind coeziunea, calcule bazate pe datele Eurostat).

(11)

     Valoarea totală a REACT-EU alocată FEDR și FSE pentru perioada 2021-2022 a fost de 2 miliarde EUR.

(12)

     În urma acordului politic din februarie 2024 (adoptarea finală este prevăzută pentru sfârșitul anului 2024).

(13)

     De asemenea, în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Tendințele regionale pentru creștere și convergență în UE”, SWD (2023) 173 final.

(14)

     Platforma de consiliere privind sărăcia energetică.

(15)

     ISBN 978-92-68-11899-3.

(16)

     De exemplu, între 2019 și 2020, PIB a scăzut cu 11 % în Insulele Canare și cu 7 % în Madeira, comparativ cu o scădere de 7 % în Spania și de 3 % în Portugalia.

(17)

     Obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de FEDR și de instrumentele de finanțare externă.

(18)

     Conferința președinților regiunilor ultraperiferice a contribuit la consultarea privind programul de lucru EU4Health pentru 2024.

(19)

     Astfel cum s-a subliniat în propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2024 – COM(2023) 904 final.

(20)

     Recomandarea Consiliului C(2022) 469/01.

(21)

     C(2022) 6002 final; C(2023) 6157.

(22)

     În concluziile sale din 2024 privind societățile favorabile incluziunii pentru tineri, Consiliul invită statele membre să faciliteze mobilitatea durabilă a tinerilor, inclusiv a celor care locuiesc în zone rurale, îndepărtate, periferice sau mai puțin dezvoltate și în regiunile ultraperiferice (13 mai 2024, 9849/24).

(23)

     Două instituții de învățământ superior din Insulele Canare au fost selectate pentru a se număra printre universitățile europene în 2023. Trei organizații din Insulele Canare participă la Centrul de excelență profesională pentru industria turismului.

(24)

     Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023.

(25)

     Pactul pentru competențe reprezintă inițiativa emblematică a Agendei europene pentru competențe 2020. Acesta promovează acțiuni comune pentru a maximiza impactul investițiilor în perfecționare și recalificare. Unele părți interesate din Insulele Canare, Azore, Madeira și Guadelupa au aderat la pact.

(26)

     COM(2023) 32 final.

(27)

     Capcana dezvoltării talentelor este definită pentru regiuni ca fiind grav afectate de declinul populației în vârstă de muncă, de o proporție scăzută a absolvenților de studii universitare și de învățământ superior sau de mobilitatea negativă a populației lor cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani. Martinica și Guadelupa se află într-o capcană a dezvoltării talentelor; Réunion, Azore și Madeira riscă să ajungă în aceeași situație.

(28)

     Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021.

(29)

     C(2023) 2178 final.

(30)

     Până în prezent, proiectele din cadrul programului Orizont Europa (2021-2027) care implică regiunile ultraperiferice se ridică deja la peste 84 de milioane EUR, în comparație cu aproximativ 89 de milioane EUR pentru întreaga perioadă a programului Orizont 2020 (2014-2020).

(31)

     Printre exemplele de proiecte care implică regiuni ultraperiferice se numără proiectul INCORE din cadrul inițiativei EIT HEI, InnoFinRES sprijinit de EIT Climate-KIC, și Rethink Medical sprijinit de EIT Health.

(32)

     Strategia EIT pentru regiunile ultraperiferice ale UE.

(33)

     Articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021.

(34)

     Transforming economies in the EU outermost regions (Transformarea economiilor din regiunile ultraperiferice ale UE), Acordul de delegare al UE2020CE160AT067.

(35)

     Pentru toate regiunile ultraperiferice, studii 50 %, lucrări 70 %; pentru cele portugheze, până la 85 % în cadrul pachetului de coeziune.

(36)

     COM(2021) 812 final.

(37)

     Împreună cu un sprijin din partea FEDR în valoare de 168 de milioane EUR.

(38)

     Proiectul a fost pus în aplicare de Institut Français în parteneriat cu OCTA (Asociația țărilor și teritoriilor de peste mări) și APCA (Agência de Promoção da Cultura Atlântica).

(39)

     Achieving Resiliency by Triggering Implementation of nature-based Solutions for climate Adaptation at a National scale (Realizarea rezilienței prin stimularea implementării soluțiilor bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice la scară națională).

(40)

     Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024. Acesta impune ca statele membre în cauză să includă în planurile lor de refacere o secțiune care să stabilească măsuri adaptate în aceste regiuni, după caz.

(41)

     COM(2020) 380 final.

(42)

     Regulamentul (UE) 2023/2391 al Comisiei din 4 octombrie 2023.

(43)

     Rapoartele naționale sunt elaborate pe baza orientărilor comune pentru evaluarea flotei - C(2014) 545 final.

(44)

     C(2023) 1598 final.

(45)

     COM(2024) 223 final.

(46)

     Proiectul „Promovarea amenajării spațiului maritim în regiunile ultraperiferice” (2021-2024, 2 milioane EUR.

(47)

     FEADR sprijină regiunile ultraperiferice cu aproape 1,3 miliarde EUR (2023-2027): Franța (906 milioane EUR), Spania (102,5 milioane EUR) și Portugalia (316 milioane EUR).

(48)

     Bugetul POSEI se ridică la aproape 3,3 miliarde EUR (2023-2027).

(49)

     În mai 2024, Comisia a publicat studiul privind schemele de sprijin ale UE pentru agricultură în regiunile ultraperiferice (POSEI) și în insulele mici din Marea Egee, care va fi inclus în raportul de evaluare al Comisiei.

(50)

     Programele de dezvoltare rurală sunt cofinanțate de FEADR și de bugetele naționale.

(51)

     C(2022) 9120 final.

(52)

     Regulamentul (UE) 2022/2472 al Comisiei din 14 decembrie 2022.

(53)

     Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003.

(54)

     Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023.

(55)

     COM(2021) 82 final.

(56)

     Compendium of good practices and solutions for climate change adaptation in the outermost regions of the EU (Compendiu de bune practici și soluții pentru adaptarea la schimbările climatice în regiunile ultraperiferice ale UE).

(57)

     COM(2024) 91 final.

(58)

     Agenția Europeană de Mediu, Evaluarea europeană a climei, Raportul AEM nr. 1/2024.

(59)

     COM(2022) 221 final.

(60)

     Madeira - Pico, Faial și São Jorge (Azore) - La Graciosa și La Palma (Insulele Canare).

(61)

     Insulele Canare, Azore, Madeira și Réunion.

(62)

   Noi cabluri submarine între insulele El Hierro și Tenerife (13 milioane EUR) și între Gran Canaria, Lanzarote și Fuerteventura (23 de milioane EUR) din Insulele Canare și două proiecte privind cablurile care implică regiunile ultraperiferice franceze din Caraibe – CELIA (17 milioane EUR) și Caribbean Connect (3,6 milioane EUR).

(63)

     COM(2024) 81 final; C(2024) 1181 final.

(64)

     Regulamentul (UE) 2023/588 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2023.

(65)

     JOIN (2023) 9, strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare din 10 martie 2023.

(66)

     De exemplu, centrul CIDIHUB din Insulele Canare privind digitalizarea întreprinderilor, EDIH din Réunion în materie de securitate cibernetică cu finanțare din programul Europa digitală și centrul AzDIH din Azore.

(67)

     Buget de 598 886 de EUR, cofinanțat de MRR cu 74 %.

(68)

     Comisia Europeană, Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie, Deceniul digital 2030 – Raport privind stadiul evoluției deceniului digital 2023, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023.

(69)

     JOIN(2023) 17 final, 7.6.2023.

(70)

     Declarația summitului UE-CELAC 2023, Bruxelles, 18 iulie 2023.

(71)

     Acordul de la Samoa (JO L, 2023/2862, 28.12.2023).

(72)

     Macaronezia, Canalul Mozambic, Caraibe, Oceanul Indian și Amazonia.

(73)

     O țară sau un teritoriu acoperit de orice zonă geografică în cadrul IVCDCI și care primește sprijin din partea instrumentelor de finanțare externă ale UE [articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021]).

(74)

     Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare, Capul Verde, Senegal, Mauritania, Ghana, Gambia, Côte d’Ivoire, São Tomé și Principe.

(75)

     UE-India în 2023 și 2024, pentru evaluarea ex-post a APE UE-SADC în 2023 și 2024 și pentru relațiile comerciale cu America Latină în 2024.

(76)

     Instrumentul de consiliere pentru regiunile ultraperiferice ale UE pe pagina Inforegio.

(77)

     Indicatorii de guvernanță din cel de-al nouălea raport privind coeziunea.

(78)

     Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei din 13 decembrie 2023.

(79)

     Regulamentul (UE) 2023/2832 al Comisiei din 13 decembrie 2023.

(80)

Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024.

(81)

   Capcana dezvoltării regionale este definită ca „starea unei regiuni care nu este în măsură să își mențină dinamismul economic în ceea ce privește veniturile, productivitatea și ocuparea forței de muncă, având în același timp rezultate slabe la nivel național și european în ceea ce privește aceste dimensiuni” (Diemer et al., 2022: 489). Insulele Canare se află într-o capcană a dezvoltării regionale, iar Guyana Franceză riscă să cadă în aceasta.

(82)

   În concluziile sale din 2024 privind cel de al 9-lea raport privind coeziunea, Consiliul a reamintit situația socială și economică structurală a regiunilor ultraperiferice, astfel cum este recunoscută la articolul 349 din TFUE, precum și rolul pe care politica de coeziune trebuie să îl joace în sprijinirea dezvoltării și integrării regionale a acestora [Concluziile Consiliului (18 iunie 2024) 11347/24].