COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.7.2024

COM(2024) 318 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

Al 35-lea raport anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și combaterea fraudei – 2023

{SWD(2024) 187 final} - {SWD(2024) 188 final} - {SWD(2024) 189 final} - {SWD(2024) 190 final} - {SWD(2024) 191 final} - {SWD(2024) 192 final} - {SWD(2024) 193 final}

Cuprins

1.Introducere

1.1.Interesele financiare ale UE și protejarea acestora

1.2.Surse de date

2.Măsuri-cheie la nivelul UE

2.1.Regulamentul financiar reformat

2.2.Punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență

2.3.Directiva privind protecția avertizorilor – stadiul transpunerii ()

2.4.Revizuirea planului de acțiune care însoțește strategia antifraudă a Comisiei

2.5.Pachetul anticorupție al Uniunii

2.5.1.Directiva privind combaterea corupției prin mijloace de drept penal

2.5.2.Comunicarea privind combaterea corupției

2.5.3.Extinderea pachetului de sancțiuni în cadrul politicii externe și de securitate comune pentru a include actele grave de corupție

2.6.Programul UE de luptă antifraudă

2.7.Rezoluția Parlamentului European referitoare la Raportul PIF din 2022

2.8.Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

3.Măsuri adoptate de statele membre pentru protejarea intereselor financiare ale UE

3.1.Strategiile naționale antifraudă

3.2.Măsuri antifraudă adoptate la nivel național

3.3.Punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei din 2022 adresate statelor membre

3.3.1.Îmbunătățirea detectării, raportării și urmăririi suspiciunilor de fraudă

3.3.2.Digitalizarea luptei împotriva fraudei la nivelul statelor membre

3.3.3.Consolidarea guvernanței antifraudă în statele membre

4.Combaterea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese care afectează bugetul UE

4.1.Prezentare generală

4.1.1.Investigațiile efectuate de OLAF

4.1.2.Investigațiile efectuate de EPPO

4.2.Venituri – resurse proprii tradiționale ()

4.3.Cheltuieli

4.3.1.Agricultură ()

4.3.2.Politica de coeziune ()

4.3.3.Alte domenii bugetare ()

4.4.Criminalitate organizată, corupție și conflicte de interese

5.Concluzii și recomandări

5.1.Dezvoltarea cunoștințelor antifraudă pe baza unor date complete, fiabile și actualizate

5.2.Instrumente mai bune: accelerarea digitalizării luptei împotriva fraudei

5.3.Dezvoltarea guvernanței arhitecturii antifraudă

SINTEZĂ

În conformitate cu obligația prevăzută la articolul 325 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre ale UE, prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a acestui articol (Raportul privind protejarea intereselor financiare/Raportul PIF). Pe baza acestui raport, Parlamentul European adoptă propunerea sa anuală de rezoluție referitoare la protejarea intereselor financiare ale UE și la combaterea fraudei.

Raportul PIF din 2023 evidențiază măsuri la nivelul UE și la nivel național menite să consolideze protecția intereselor financiare ale UE.

Până la sfârșitul anului 2023, s-a ajuns la un acord politic cu privire la propunerea de reformare a Regulamentului financiar pentru a consolida protecția intereselor financiare ale UE. Textul convenit extinde domeniul de aplicare al sistemului de detectare timpurie și de excludere pentru a include gestiunea partajată. Acesta introduce, de asemenea, temeiul juridic pentru un instrument modernizat de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, care să se bazeze pe instrumentul existent numit Arachne.

Pe măsură ce cheltuielile legate de punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență cresc, Comisia își intensifică activitățile de audit în ceea ce privește regularitatea și legalitatea cheltuielilor și protejarea intereselor financiare ale UE. Revizuirea planurilor naționale a reprezentat, de asemenea, o ocazie de a reevalua adecvarea și robustețea sistemelor de control ale statelor membre și de a include cerințe suplimentare acolo unde era necesar.

Comisia a adoptat un pachet de măsuri anticorupție, inclusiv o propunere de directivă privind combaterea corupției. Propunerea ambițioasă vizează intensificarea prevenirii corupției în toate statele membre, armonizarea infracțiunilor de corupție și a sancțiunilor și asigurarea faptului că autoritățile de aplicare a legii și de urmărire penală dispun de instrumentele de care au nevoie pentru a combate corupția.

Întrucât planul de acțiune al Comisiei din 2019 privind strategia antifraudă a fost pus în aplicare pe deplin, în 2023 Comisia a adoptat un nou plan de acțiune axat pe șapte teme, printre care digitalizarea luptei împotriva fraudei.

Programul UE de luptă antifraudă și-a încheiat cel de al treilea an de punere în aplicare, finanțând inițiative în întreaga Uniune pentru a consolida lupta împotriva fraudei și pentru a sprijini întreținerea și dezvoltarea instrumentelor informatice. Aceste inițiative oferă asistență administrativă autorităților vamale și sprijină raportarea neregulilor.

În 2023, 21 din cele 27 de state membre au indicat că dispun de o strategie antifraudă pentru protecția intereselor financiare ale UE. Abordarea adoptată de cele 21 de state membre a variat foarte mult, 10 țări adoptând o strategie națională antifraudă, iar celelalte bazându-se pe alte tipuri de strategii (sectoriale, regionale, legate de programe).

Statele membre urmează, de asemenea, recomandările Comisiei de a-și consolida guvernanța antifraudă și de a menține digitalizarea luptei împotriva fraudei ca prioritate pe agenda lor. Atenția acordată acestui aspect esențial în lupta împotriva fraudei este, de asemenea, confirmată de numărul tot mai mare de măsuri adoptate la nivel național.

Indicatorii-cheie privind fraudele și neregulile detectate rămân la același nivel ca în anii precedenți, la fel ca și principalele probleme identificate, de exemplu în ceea ce privește urmărirea suspiciunilor de fraudă. Prin urmare, Comisia reiterează recomandările formulate în Raportul PIF din 2022. Acest lucru va asigura, de asemenea, o monitorizare continuă a măsurilor adoptate în ceea ce privește consolidarea guvernanței antifraudă, digitalizarea luptei împotriva fraudei și îmbunătățirile legate de detectarea, raportarea și urmărirea suspiciunilor de fraudă.

LISTĂ DE ABREVIERI

1.Introducere

1.1.Interesele financiare ale UE și protejarea acestora

În bugetul UE pentru 2023, valoarea totală a creditelor de angajament este de aproximativ 186,6 miliarde EUR, iar cea a creditelor de plată de 168,6 miliarde EUR. Aceasta reprezintă o creștere cu + 1,1 % a angajamentelor și cu + 1 % a plăților comparativ cu bugetul pentru 2022. Cadrul financiar multianual 2021-2027 se ridică la 1 074,3 miliarde EUR. Resursele suplimentare provin din NextGenerationEU, pachetul UE de redresare economică post-COVID. Acesta prevede cheltuirea a 750 de miliarde EUR între 2021 și 2026.

Cu ajutorul acestor resurse, UE își finanțează politicile și își promovează obiectivele și valorile.

Statele membre ale UE gestionează cea mai mare parte a cheltuielilor UE și colectează TVA și resurse proprii tradiționale (RPT – în principal taxe vamale).

În conformitate cu articolul 325 din TFUE, UE și statele sale membre trebuie să combată frauda și orice alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE ( 1 ). În conformitate cu articolul 325 alineatul (5) din TFUE, Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a acestui articol. Prezentul raport, cunoscut și sub denumirea de raportul PIF, îndeplinește această obligație pentru 2023. Acesta este însoțit de șapte documente de lucru ( 2 ).

Secțiunea 2 din raport se axează pe măsuri la nivelul UE, în timp ce secțiunea 3 se referă la măsurile adoptate la nivel național. Secțiunea 4 prezintă datele și principalele constatări analitice privind combaterea fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a altor nereguli care afectează bugetul UE. Secțiunea 5 oferă concluzii și recomandări.

1.2.Surse de date

Secțiunea 3 din prezentul raport se bazează pe informațiile furnizate de statele membre prin intermediul unor chestionare specifice. Secțiunea 4 se bazează pe neregulile detectate și raportate de statele membre ( 3 ) (secțiunile 4.2 și 4.3) și de țările beneficiare ale asistenței pentru preaderare ( 4 ) (secțiunea 4.4), precum și pe ordinele de recuperare extrase din sistemul contabil al Comisiei, ABAC (gestiune directă, secțiunea 4.4).

Reglementările sectoriale privind resursele proprii tradiționale, fondurile în gestiune partajată și instrumentele de preaderare specifică condițiile în care statele membre și țările beneficiare ale asistenței pentru preaderare trebuie să raporteze neregulile detectate în aceste domenii. Raportarea neregulilor face obiectul unor limitări ( 5 ).

În prezentul raport sunt utilizate două mari categorii pentru cazurile raportate de statele membre și de țările beneficiare: nereguli de natură frauduloasă ( 6 ) și nereguli de natură nefrauduloasă ( 7 ).

Secțiunea 4.1.1 sintetizează principalele rezultate ale investigațiilor administrative efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă în 2023, preluate din raportul său anual. Raportul anual al OLAF pentru 2023 ( 8 ) acoperă în special toate investigațiile închise în anul de raportare.

Secțiunea 4.1.2 sintetizează principalele rezultate ale anchetelor judiciare ale Parchetului European (EPPO) în 2023, preluate din raportul său anual. Raportul anual al EPPO pentru 2023 ( 9 ) prezintă, printre altele, statistici privind investigațiile demarate în anul de raportare ( 10 ), precum și toate investigațiile în curs la sfârșitul anului de raportare ( 11 ).

Sursele de date prezintă unele diferențe semnificative în ceea ce privește natura, domeniul de aplicare, domeniile bugetare vizate și termenele ( 12 ).

Raportul PIF adoptă în principal o abordare pe un singur an, prezentând neregulile raportate în anul de raportare, și prezintă sumele calculate și raportate de statele membre ca reprezentând impactul financiar al neregulilor detectate ( 13 ).

Tabelul următor sintetizează principalele diferențe dintre cele trei surse principale de date.

Figura 1: Asemănări și deosebiri între sursele de date utilizate în prezentul raport

2.Măsuri-cheie la nivelul UE

Această secțiune se axează pe principalele evoluții privind inițiativele politice și legislative cheie la nivelul UE pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Aceasta nu este o listă exhaustivă.

2.1.Regulamentul financiar reformat

Protecția intereselor financiare ale Uniunii a fost consolidată prin acordul politic privind reformarea Regulamentului financiar din 7 decembrie 2023. Modificările aduse sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES) și introducerea temeiului juridic pentru un instrument de evaluare a riscurilor și de extragere a datelor, precum și modificările aduse sistemului de transparență, sunt menite să abordeze și să îmbunătățească detectarea și prevenirea fraudelor și combaterea fraudei.

În primul rând, în ceea ce privește EDES, colegiuitorii au convenit să extindă domeniul său de aplicare pentru infracțiunile cele mai grave (de exemplu, frauda, corupția, activitățile de spălare a banilor) la fondurile în gestiune partajată și la fondurile plătite în cadrul gestiunii directe cu statele membre. Modificarea va fi în vigoare pentru programele adoptate sau finanțate începând cu 1 ianuarie 2028. În plus, noul Regulament financiar va aduce mai multe îmbunătățiri sistemului, inclusiv (i) posibilitatea de a exclude beneficiarii reali și entitățile afiliate ale unei entități primare excluse; (ii) noi motive de excludere (de exemplu, refuzul de a coopera în cadrul investigațiilor, verificărilor sau auditurilor efectuate de organele de anchetă ale UE); (iii) introducerea unei proceduri accelerate în fața Comitetului EDES.

Reformarea Regulamentului financiar a introdus, de asemenea, temeiul juridic pentru un instrument modernizat de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, care să se bazeze pe instrumentul existent numit Arachne. Actualul instrument este utilizat de Comisie și de o serie de state membre în mod voluntar în cadrul gestiunii partajate și pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Instrumentul modernizat de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor va fi utilizat în toate modurile de gestionare. Toate statele membre vor trebui să furnizeze acestui instrument date începând cu următorul cadru financiar multianual. Până în 2027, Comisia trebuie să evalueze gradul de pregătire a instrumentului revizuit în ceea ce privește interoperabilitatea cu alte sisteme informatice și baze de date (evitând dubla raportare), indicatorii de risc care vizează nevoile utilizatorilor, IA pentru analizarea și interpretarea datelor și protecția datelor. Pe această bază, posibilitatea utilizării obligatorii poate fi discutată din nou de colegiuitori.

Pentru a reduce sarcina administrativă pentru statele membre și pentru toate entitățile care execută bugetul UE, Regulamentul financiar reformat a introdus, de asemenea, un element de interoperabilitate și a armonizat categoriile de date care vor fi extrase din instrumentul de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor în Sistemul de transparență financiară al Comisiei.

2.2.Punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență

În 2023, pe lângă punerea în aplicare a MRR, o altă prioritate pentru Comisie a fost revizuirea celor 27 de planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) pentru a ține seama de circumstanțele modificate care rezultă din perturbările pieței energiei cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prin adăugarea unor capitole privind REPowerEU la planurile naționale de redresare și reziliență, UE urmărește să își reducă rapid dependența de combustibilii fosili din Rusia prin accelerarea tranziției către o energie curată.

În 2023, Comisia a efectuat 22 de plăți către statele membre, în valoare totală de 74,4 miliarde EUR (din care 28,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi). Astfel, valoarea totală a plăților se ridică la 220,5 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2023, din care 141,6 miliarde EUR sub formă de granturi (40 % din pachetul financiar total al MRR de 357 de miliarde EUR) și 78,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (27 % din pachetul financiar total al MRR de 291 de miliarde EUR).

De la începutul MRR, Comisia a creat un cadru solid de audit și control bazat pe doi piloni. Primul pilon asigură regularitatea și legalitatea cheltuielilor. Al doilea pilon se referă la protecția intereselor financiare ale UE (audituri PIFU). În conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR, este în primul rând responsabilitatea statelor membre să protejeze interesele financiare ale Uniunii și să se asigure că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de MRR respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern. Comisia ar trebui să primească asigurări rezonabile din partea statelor membre în acest sens.

Beneficiind de constatările și recomandările auditorilor Comisiei (inclusiv ale Serviciului de Audit Intern), ale Curții de Conturi Europene și ale Parlamentului European, Comisia și-a consolidat cadrul de audit și de control prin verificarea modului în care sistemele de control ale statelor membre asigură conformitatea cu normele UE și cu cele naționale. Revizuirile planurilor naționale de redresare și reziliență au reprezentat, de asemenea, o ocazie de a reevalua adecvarea și robustețea sistemelor de control ale statelor membre și de a include în planuri cerințe suplimentare acolo unde era necesar, sub forma unor noi obiective de audit și control. Plata fondurilor UE poate fi autorizată numai dacă aceste obiective sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

În 2023, Comisia a efectuat 13 audituri de sistem cu privire la protecția intereselor financiare ale Uniunii ( 14 ). Acestea au vizat 12 organisme de coordonare și 58 de organisme de punere în aplicare, cum ar fi ministere sau agenții. Până la sfârșitul anului 2023, toate statele membre fuseseră auditate cel puțin o dată.

Pe baza activităților de audit de sistem desfășurate în 2023, statele membre au început să pună în aplicare îmbunătățirile necesare care decurg din constatările auditului în cadrul organismelor de punere în aplicare auditate, dar și în cadrul altor organisme relevante.

În 2023, Comisia a informat OLAF cu privire la 15 cazuri de posibile fraude.

2.3.Directiva privind protecția avertizorilor – stadiul transpunerii ( 15 )

Până la sfârșitul anului 2023, 24 de state membre ( 16 ) adoptaseră acte legislative naționale pentru transpunerea directivei și declaraseră că transpunerea a fost finalizată.

În iulie 2024, Comisia va publica un raport privind conformitatea măsurilor naționale cu directiva, pentru a evalua dacă dispozițiile directivei au fost transpuse complet și corect și pentru a evidenția principalele deficiențe identificate.

2.4.Revizuirea planului de acțiune care însoțește strategia antifraudă a Comisiei

Actuala strategie antifraudă a Comisiei (SAFC), adoptată în 2019, urmărește să îmbunătățească în continuare prevenirea, detectarea și sancționarea fraudelor și încadrează eforturile continue ale Comisiei de a reduce nivelul fraudei comise împotriva bugetului UE. Întrucât planul de acțiune aferent a fost pus în aplicare până în 2022, Comisia a adoptat un nou plan de acțiune în iulie 2023 ( 20 ).

Noul plan de acțiune include 44 de acțiuni în cadrul a șapte teme care acoperă prioritățile Comisiei în ceea ce privește combaterea fraudei. Având în vedere că digitalizarea este prima temă a planului, un sfert dintre acțiuni se axează pe îmbunătățirea utilizării de către Comisie și statele membre a instrumentelor informatice în scopuri antifraudă, de exemplu Arachne, EDES și Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Planul prevede, de asemenea, o cooperare sporită în cadrul Comisiei și cu principalii parteneri externi și cu societatea civilă pentru a proteja fondurile UE. Printre alte teme se numără MRR, frauda vamală și consolidarea în continuare a eticii și a culturii antifraudă în cadrul Comisiei.

Punerea în aplicare a planului de acțiune este în curs ( 21 ).

2.5.Pachetul anticorupție al Uniunii

2.5.1.Directiva privind combaterea corupției prin mijloace de drept penal

În discursul său din 2022 privind starea Uniunii, președinta Comisiei a anunțat că Comisia își va actualiza cadrul legislativ pentru combaterea corupției „prin ridicarea standardelor cu privire la infracțiuni precum îmbogățirea ilicită, traficul de influență și abuzul de putere, dincolo de infracțiunile mai clasice, cum ar fi darea sau luarea de mită”. Pentru îndeplinirea acestui angajament, Comisia a adoptat un pachet de măsuri anticorupție în mai 2023, inclusiv o propunere de directivă privind combaterea corupției ( 22 ). Propunerea ambițioasă vizează intensificarea prevenirii corupției în toate statele membre, armonizarea infracțiunilor de corupție și a sancțiunilor și asigurarea faptului că autoritățile de aplicare a legii și de urmărire penală dispun de instrumentele de care au nevoie pentru a combate corupția.

2.5.2.Comunicarea privind combaterea corupției

Într-o comunicare comună ( 23 ), Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au reunit activitățile existente și au dezvoltat noi direcții și instrumente, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, pentru prevenirea și combaterea corupției, contribuind, de asemenea, la un angajament clar de combatere a corupției la nivel mondial. Această comunicare a instituit o rețea europeană împotriva corupției, reunind autoritățile de aplicare a legii, autoritățile publice, practicienii, societatea civilă și alte părți interesate cu scopul de a acționa ca un catalizator pentru prevenirea corupției în întreaga Uniune, pentru crearea unor sinergii pentru cooperare și pentru elaborarea unor bune practici și orientări practice în domenii de interes comun. O primă reuniune a avut loc în septembrie 2023 ( 24 ). OLAF, Eurojust, Europol și Parchetul European (EPPO) sunt toți membri ai acestei rețele. O sarcină esențială a rețelei va fi de a ajuta Comisia să identifice domeniile comune în care riscurile de corupție sunt ridicate în întreaga Uniune. Acest rezultat va constitui o piatră de temelie pentru o viitoare strategie europeană anticorupție.

În cadrul instituțiilor UE există toleranță zero față de corupție. Comunicarea detaliază normele etice, de integritate și de transparență în vigoare pentru prevenirea corupției în cadrul instituțiilor.

2.5.3.Extinderea pachetului de sancțiuni în cadrul politicii externe și de securitate comune pentru a include actele grave de corupție

Sancțiunile UE contribuie la atingerea principalelor obiective ale politicii externe și de securitate comune, cum ar fi menținerea păcii, consolidarea securității internaționale și consolidarea și sprijinirea democrației, a dreptului internațional și a drepturilor omului. Prin intermediul propunerii, UE va fi în măsură să vizeze actele grave de corupție la nivel mondial, indiferent de locul în care acestea se produc. Aceasta va completa și va consolida instrumentele anticorupție, interne și externe, ale Uniunii și va demonstra hotărârea UE de a utiliza orice instrumente, inclusiv sancțiuni, pentru a combate corupția.

2.6.Programul UE de luptă antifraudă

Programul UE de luptă antifraudă (UAFP), cu un buget de 181 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027, oferă sprijin financiar pentru (i) protejarea intereselor financiare ale UE de către statele sale membre, (ii) organizarea asistenței administrative reciproce și a cooperării în domeniul vamal și în cel agricol (Sistemul de informații antifraudă – AFIS) și (iii) dezvoltarea și menținerea IMS pentru raportarea neregulilor de către statele membre.

Prin Decizia de finanțare din 2023, s-au alocat 16,1 milioane EUR pentru componenta Hercule, 8,4 milioane EUR pentru componenta AFIS și aproximativ 1 milion EUR pentru componenta IMS. Fondurile disponibile au fost executate cu succes în 2023, utilizând diferitele instrumente de finanțare disponibile.

În 2023, OLAF a primit prima sa cerere de asociere din partea unei țări din afara UE, Ucraina, în legătură cu UAFP. Un acord de asociere privind participarea Ucrainei la program a fost negociat între Comisie (reprezentată de OLAF) și autoritățile competente din Ucraina (adoptat în martie 2024).

OLAF a inițiat o evaluare intermediară a programului în 2023, care urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2024. Această evaluare este efectuată cu sprijinul unui contractant extern, care realizează un studiu de evaluare independent. Rezultatele ar trebui să ofere o contribuție valoroasă la eficiența, eficacitatea și relevanța programului și să indice domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri pentru perioada de programare rămasă.

2.7.Rezoluția Parlamentului European referitoare la Raportul PIF din 2022

La 18 ianuarie 2024, Parlamentul European a adoptat rezoluția sa referitoare la protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene pentru 2022 ( 25 ).

Parlamentul a salutat acțiunile întreprinse de Comisie în 2022 pentru a îmbunătăți nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE, dar a solicitat o vigilență sporită și acțiuni complementare în acest domeniu. Rezoluția susține că digitalizarea a stimulat prevenirea și detectarea fraudelor, a simplificat procedurile administrative și că aceasta trebuie să se afle în centrul fiecărei strategii antifraudă, inclusiv al strategiilor naționale antifraudă (SNAF).

Parlamentul a subliniat că EDES are un potențial considerabil de a semnala persoanele și întreprinderile care utilizează abuziv fonduri UE și a solicitat ca sistemul să fie extins la toate tipurile de moduri de gestiune bugetară, în special la gestiunea partajată.

Parlamentul a îndemnat Comisia să își îmbunătățească rata de recuperare a fondurilor cheltuite în mod necuvenit și să își consolideze controlul asupra utilizării fondurilor în cadrul NextGenerationEU. În plus, și-a exprimat convingerea că fondurile din cadrul programului „Europa globală: instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională” pentru asistența acordată țărilor din afara UE și resursele alocate pentru răspunsul UE la războiul din Ucraina nu sunt monitorizate și controlate în mod adecvat.

În plus, Parlamentul a recomandat suspendarea sprijinului bugetar acordat țărilor din afara UE, inclusiv țărilor candidate, unde în mod evident autoritățile nu iau măsuri reale împotriva corupției generalizate, asigurându-se, în același timp, că asistența ajunge la populația civilă prin canale alternative.

2.8.Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Frauda îndreptată împotriva bugetului UE poate fi, de asemenea, o infracțiune premisă pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului și un precursor al altor infracțiuni. Astfel, chiar dacă nu are o legătură directă cu protejarea bugetului UE, cadrul juridic al UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului ( 27 ) este foarte relevant în acest context. Odată cu adoptarea recentă a pachetului legislativ ambițios ( 28 ), Comisia continuă să consolideze punerea în aplicare a cadrului de politică privind combaterea spălării banilor și se străduiește să stabilească o bună cooperare și schimburi de informații cu viitoarea autoritate pentru combaterea spălării banilor ( 29 ). Se preconizează că ACSB (Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor) va deveni operațională la jumătatea anului 2025.

3.Măsuri adoptate de statele membre pentru protejarea intereselor financiare ale UE

3.1.Strategiile naționale antifraudă

În 2023, 21 din cele 27 de state membre au indicat că dispun de o strategie antifraudă pentru protecția intereselor financiare ale UE ( 30 ). Abordările adoptate de cele 21 de state membre au variat foarte mult.

Zece state membre au indicat că dispun de o strategie națională antifraudă care acoperă toate sectoarele de cheltuieli ( 31 ). Acestora nu li s-a solicitat să ofere detalii cu privire la alte strategii antifraudă în vigoare cu un domeniu de aplicare mai limitat.

Figura 2: Prezentare generală a strategiilor naționale antifraudă care acoperă toate sectoarele de cheltuieli

În ceea ce privește posibila pregătire a unei strategii naționale antifraudă, dintre cele 17 state membre care nu au o astfel de strategie care să acopere toate sectoarele de cheltuieli, 3 state membre ( 32 ) se află în etapa preliminară a adoptării uneia, și anume stabilirea cadrului juridic, 1 stat membru ( 33 ) se află în faza pregătitoare, și anume situația actuală și evaluarea riscului de fraudă, iar 4 state membre ( 34 ) au declarat că nu au o strategie națională antifraudă și nici o procedură în curs pentru adoptarea unei astfel de strategii. Restul de nouă ( 35 ) state membre dispun de alte strategii antifraudă.

Figura 3: Prezentare generală a altor strategii antifraudă raportate de statele membre fără o strategie națională antifraudă care să acopere toate sectoarele de cheltuieli

3.2.Măsuri antifraudă adoptate la nivel național

Statele membre au raportat un total de 69 de măsuri. Printre măsurile adoptate, 49 au fost măsuri unice, iar celelalte 20 au reprezentat un pachet de măsuri individuale. Aceste pachete au constat în 39 de acțiuni. Aceasta înseamnă că statele membre au raportat în total 88 de măsuri individuale, cuprinzând 41 de măsuri noi și 44 de actualizări/modificări. În plus, 3 pachete de măsuri conțineau atât măsuri noi, cât și măsuri actualizate.

Figura 4 – Sinteza măsurilor raportate de statele membre în 2023

3.3.Punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei din 2022 adresate statelor membre

În raportul său PIF din 2022, Comisia a formulat trei recomandări adresate statelor membre: a) îmbunătățirea detectării, raportării și urmăririi suspiciunilor de fraudă; b) necesitatea digitalizării luptei împotriva fraudei și c) consolidarea guvernanței antifraudă în statele membre ( 36 ).

3.3.1.Îmbunătățirea detectării, raportării și urmăririi suspiciunilor de fraudă

Majoritatea statelor membre ( 37 ) consideră că țara lor are o incidență scăzută a fraudelor. Întrucât rămâne dificil să se stabilească dacă nivelurile scăzute de fraudă raportate reprezintă întocmai succesul anumitor măsuri antifraudă, este esențial ca statele membre să continue să detecteze și să raporteze fraudele, elaborând în același timp măsuri și instrumente de prevenire a acestora. Mai multe state membre ( 38 ) indică faptul că au efectuat o analiză a riscului de fraudă pentru a evalua motivele care au determinat nivelul scăzut de detectare a suspiciunilor de fraudă.

În timp ce jumătate dintre statele membre care și-au analizat nivelul scăzut de fraudă au identificat deficiențe în detectarea fraudelor, majoritatea au afirmat că intervențiile reușite pentru prevenirea fraudelor sunt garantate atunci când există o abordare multipartită și pe mai multe niveluri. Acest lucru facilitează cooperarea dintre toți actorii interni, naționali și internaționali implicați.

În cadrul acestei cooperări, este important să se respecte anumite principii fundamentale:

·o repartizare clară a responsabilităților între organismele de audit și control din statele membre;

·controale administrative și la fața locului periodice pentru a menține un nivel scăzut de incidență a fraudelor;

·continuarea raportării către Comisie prin intermediul IMS, către EPPO, precum și către organismele naționale de audit și control ale statelor membre; aceste date comparative pot fi apoi utilizate pentru a evalua nivelul de incidență a fraudelor;

·inițiative care facilitează schimbul de cunoștințe și de bune practici, precum și evaluarea comparativă a performanței statelor membre, recunoscând, în același timp, dimensiunile diferite, situațiile specifice etc. (astfel cum indică unele state membre ( 39 ));

·cursuri de formare, orientări și ateliere pentru a menține un nivel ridicat de performanță și o calitate înaltă a performanței;

·mecanismele interne de prevenire a fraudelor sunt asigurate în cadrul diferitelor organisme, de exemplu, prin luarea de măsuri precum principiul „celor patru ochi” în cadrul tuturor instituțiilor.

3.3.2.Digitalizarea luptei împotriva fraudei la nivelul statelor membre

Necesitatea digitalizării luptei împotriva fraudei a fost prezentată în rapoartele PIF recente și se înregistrează progrese în acest sens la nivelul statelor membre.

Printre măsurile puse în aplicare, statele membre au indicat un inventar al instrumentelor existente, menținerea interoperabilității între aceste instrumente și dezvoltarea de noi instrumente pentru arhitectura informatică. Multe state membre continuă să investească în revizuirea și dezvoltarea instrumentelor informatice existente, în special a instrumentului de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor denumit Arachne. Întrucât mai multe state membre tocmai au început punerea în aplicare a strategiilor lor naționale antifraudă, se recomandă integrarea instrumentelor informatice încă dintr-un stadiu incipient.

Se pare că mai mult de jumătate dintre statele membre ( 40 ) au luat măsuri pentru a identifica și a remedia lacunele în materie de competențe în domeniul digitalizării, care se referă în principal la lipsa de informații și/sau lipsa accesului la date privind digitalizarea. Măsurile de remediere a acestor lacune implică adesea schimbul de cunoștințe, formarea și extinderea know-how-ului și a competențelor în domeniul digitalizării, precum și dezvoltarea continuă a sistemelor disponibile.

Totuși, evoluțiile din domeniul noilor tehnologii reprezintă, de asemenea, posibile amenințări în ceea ce privește combaterea fraudei. Deși mai mult de jumătate dintre statele membre ( 41 ) au recunoscut această problemă, există încă mai multe state membre ( 42 ) care nu au integrat încă aceste concepte în strategiile lor antifraudă. Câteva state membre ( 43 ) au pus deja în aplicare pe deplin măsuri de identificare și remediere a amenințărilor reprezentate de noile tehnologii, însă majoritatea statelor membre ( 44 ) au pus în aplicare doar unele măsuri.

3.3.3.Consolidarea guvernanței antifraudă în statele membre

Majoritatea statelor membre ( 45 ) au o rețea de cooperare antifraudă în vigoare sau în curs de dezvoltare. Aceste rețele sunt alcătuite din numeroase organisme diferite. Potrivit sondajului, următoarele agenții sunt reprezentate cel mai frecvent în rețelele naționale antifraudă: autoritățile de management al fondurilor UE, autoritățile fiscale, autoritățile vamale, autoritățile naționale de audit și autoritățile de aplicare a legii. Figura 5 prezintă diferitele agenții care sunt reprezentate (și cât de des sunt incluse acestea) în cadrul rețelei naționale antifraudă. În plus, aproape toate statele membre cooperează în mod activ cu organele de anchetă, de urmărire penală și judiciare de la nivelul UE, în special cu OLAF și EPPO.

Figura 5: Cartografierea rețelelor antifraudă

Majoritatea statelor membre ( 46 ) dispun de personal suficient în cadrul structurii lor naționale de coordonare antifraudă. Totuși, cele mai multe state membre subliniază că este necesar să se îmbunătățească nivelul de expertiză al personalului.

4.Combaterea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese care afectează bugetul UE

4.1.Prezentare generală

Din punct de vedere operațional, protecția intereselor financiare ale UE împotriva fraudelor, a neregulilor și a altor activități ilegale este încredințată autorităților naționale, OLAF și EPPO.

În 2023, au fost raportate ( 47 ) în total 13 563 de nereguli de natură frauduloasă și nefrauduloasă, însumând 1,90 miliarde EUR. S-a înregistrat o ușoară creștere a neregulilor raportate în comparație cu 2022 (+ 2,3 %), precum și a sumelor neconforme aferente (+ 4,6 %).

Numărul neregulilor de natură frauduloasă raportate Comisiei de către autoritățile naționale prin intermediul IMS a rămas relativ stabil în ultimii cinci ani și s-a ridicat la 1 030 în 2023 (­ 9,5 % în comparație cu 2022). Sumele financiare legate de aceste cazuri au variat mai mult, din cauza unui număr limitat de cazuri individuale cu impact financiar ridicat, și au crescut în 2023 la 585,8 milioane EUR (+ 103 % în comparație cu 2022).

Numărul și impactul financiar al neregulilor de natură nefrauduloasă raportate au atins un nivel maxim în 2023, urmând o tendință de creștere pe parcursul ultimilor cinci ani, ajungând la 12 533 de nereguli (+ 3,5 % în comparație cu 2022) care au implicat o sumă financiară de 1,31 miliarde EUR (- 14 %).

Figura 6: Neregulile raportate și sumele financiare aferente – 2019-2023; nereguli și sume financiare aferente pe domenii bugetare – 2023

4.1.1.Investigațiile efectuate de OLAF

În 2023, OLAF a finalizat investigațiile în 265 de cazuri, emițând 309 recomandări, dintre care 185 financiare, prin care a recomandat recuperarea unei sume totale de 1 043,8 milioane EUR și a împiedicat realizarea în mod necuvenit a unor cheltuieli în valoare de 209,4 milioane EUR ( 48 ). În aceeași perioadă au fost deschise 190 de investigații noi, dintre care 26 (14 %) au fost legate de resursele proprii și 2 (1 %) de comerțul ilicit, 85 (45 %) de gestiunea partajată și MRR, 23 (12 %) de gestiunea indirectă și 39 (21 %) de gestiunea directă. Au fost deschise 18 (9 %) investigații în legătură cu aspecte interne ( 49 ).

OLAF a investigat acuzații și cazuri de coluziune, manipulare a procedurilor de achiziții publice, conflicte de interese, facturi exagerate, evaziune în ceea ce privește taxele vamale, contrabandă și contrafacere. O tendință emergentă, care a fost foarte vizibilă în 2023, este utilizarea încălcărilor administrative, de preferință în situații transfrontaliere create artificial, cu scopul de a frauda bugetul UE fără a fi depistată. O tendință care a continuat să crească în 2023 a fost reprezentată de fraudele complexe care au avut loc online și în mai multe jurisdicții.

4.1.2.Investigațiile efectuate de EPPO

În 2023, EPPO a deschis 1 371 de investigații care corespund unor daune estimate la 12,28 miliarde EUR ( 50 ). La sfârșitul anului 2023, EPPO avea 1 927 investigații active care implicau un prejudiciu estimat la 19,27 miliarde EUR, din care aproape 60 % (11,50 miliarde EUR) era legat de 339 de investigații în materie de TVA. În ceea ce privește interesele financiare ale UE aflate în joc, doar o mică parte (0,3 %) din sumele financiare legate de TVA aparține bugetului UE ( 51 ). 1 349 de investigații au implicat cazuri de fraudă în materie de cheltuieli, cu un prejudiciu financiar estimat la 7,24 miliarde EUR. Dintre acestea, 233 de investigații se referă la programe de redresare și reziliență, cu un prejudiciu financiar estimat la 1,86 miliarde EUR.

Printre tipologiile identificate în aceste investigații în curs, 1 486 de infracțiuni (33,9 % din total) se referă la fraude privind cheltuieli care nu sunt legate de achiziții publice, 379 (8,6 %) la fraude privind cheltuieli legate de achiziții publice, 131 (3 %) la corupție, 72 (1,6 %) la deturnare de fonduri, 226 (5,2 %) la spălarea banilor, 405 (9,2 %) la fraude privind alte venituri decât TVA și 873 (19,9 %) la fraude privind veniturile din TVA.

4.2.Venituri – resurse proprii tradiționale ( 52 )

În 2023, numărul neregulilor de natură frauduloasă și nefrauduloasă (5 118) în legătură cu resursele proprii tradiționale (RPT) a fost cu 10 % mai mare decât numărul mediu de nereguli raportate în ultimii cinci ani. Totuși, valoarea totală estimată și stabilită a scăzut cu 12 %, ajungând la 478 de milioane EUR. Numărul neregulilor de natură frauduloasă a scăzut cu 27 %, iar numărul neregulilor de natură nefrauduloasă a crescut cu 15 % față de media pe cinci ani pentru perioada 2019-2023. Valoarea aferentă, estimată și stabilită, a scăzut cu 54 % în cazurile de natură frauduloasă și cu mai puțin de 1 % în cazurile de natură nefrauduloasă în comparație cu perioada celor cinci ani.

Contrabanda rămâne unul dintre principalele moduri de operare în cazurile de natură frauduloasă, în timp ce cel mai des întâlnit tip de cazuri de natură nefrauduloasă este reprezentat de clasificarea/descrierea incorectă a mărfurilor. În termeni monetari, cele mai multe cazuri raportate în 2023 se referă la valoarea incorectă a mărfurilor (1 157 de cazuri în valoare de 165 de milioane EUR). Produsele textile și articolele de încălțăminte continuă să fie mărfurile cele mai afectate în ceea ce privește numărul de cazuri și valoarea. China, Statele Unite și Vietnam rămân primele trei țări de origine a mărfurilor afectate de nereguli.

Figura 7: Nereguli detectate și raportate în cazul RPT și detectarea în funcție de tipul de control

Treisprezece state membre au raportat 87 de cazuri de contrabandă cu țigări, valoarea estimată a resurselor proprii tradiționale implicate ridicându-se la aproximativ 13 milioane EUR. În 2023, cel mai mare număr de cazuri a fost raportat de Lituania (23), iar cea mai mare valoare a resurselor proprii tradiționale a fost raportată de Belgia (3,8 milioane EUR în total). În comparație cu 2022, 11 state membre ( 53 ) continuă să înregistreze cazuri de contrabandă, în timp ce două state membre ( 54 ) reapar în statistici. Acest lucru ar putea indica o posibilă deplasare a fraudelor sau a rutelor de contrabandă cu țigări către alte state membre.

4.3.Cheltuieli

Această secțiune abordează domeniile cheltuielilor în gestiune partajată, indirectă și directă. Primele două se bazează pe analiza neregulilor de natură frauduloasă și nefrauduloasă raportate prin intermediul IMS, iar ultimul se bazează pe datele extrase din sistemul contabil al Comisiei, ABAC.

4.3.1.Agricultură ( 57 )

În perioada 2019-2023, a crescut numărul neregulilor (atât de natură frauduloasă, cât și nefrauduloasă) raportate de statele membre în domeniul dezvoltării rurale, în principal din cauza creșterii numărului de cazuri detectate în perioada de programare 2014-2020. Numărul neregulilor de natură frauduloasă din cadrul sprijinului pentru agricultură a atins un nivel maxim în 2022, când numărul acestora a fost influențat de un stat membru care a raportat numeroase mici cazuri interconectate. Sumele financiare neconforme implicate în nereguli de natură nefrauduloasă au fluctuat în mod considerabil, în principal din cauza unor cazuri care au implicat sume mari în ceea ce privește măsurile de piață.

Ratele de detectare în domeniul dezvoltării rurale au fost mult mai mari decât cele înregistrate în domeniul sprijinului pentru agricultură. Totuși, pentru o parte a sprijinului pentru agricultură, și anume măsurile de piață, s-au înregistrat cele mai ridicate rate de detectare. Detectarea neregulilor, în special a fraudelor, s-a concentrat în câteva state membre.

În perioada 2019-2023, neregulile de natură frauduloasă implicau adesea falsificarea cererii de ajutor sau a documentelor justificative. În ceea ce privește măsurile de piață și dezvoltarea rurală, încălcările privind punerea în aplicare a acțiunii au fost, de asemenea, semnificative, confirmând astfel tiparele și riscurile deja evidențiate în rapoartele anterioare ( 58 ).

Figura 8: Nereguli raportate în cadrul PAC în funcție de tipul de cheltuieli ( 59 ) și durata neregulilor (de la debutul comportamentului neregulamentar până la închiderea cazului)

4.3.2.Politica de coeziune ( 60 )

Numărul și sumele financiare aferente neregulilor de natură nefrauduloasă care au fost raportate în perioada de programare 2014-2020 sunt mult mai mici decât cele raportate în primii 10 ani de punere în aplicare a perioadei de programare 2007-2013. Acest lucru se referă la toate fondurile și la majoritatea statelor membre ( 61 ). Recent a început să apară un decalaj, deși mult mai mic, și în ceea ce privește numărul de nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă.

Figura 9: Accentul pus pe perioada de programare 2014-2020 – nereguli raportate în funcție de fond și de tipologie

În ceea ce privește frauda, cel mai des întâlnit tip de încălcări implica documentele justificative. Neregulile de natură frauduloasă au implicat sume financiare ridicate atunci când s-au produs încălcări ale dispozițiilor/normelor contractuale, care au constat adesea în punerea în aplicare incompletă sau nepunerea în aplicare a acțiunii finanțate. Încălcările normelor privind achizițiile publice au fost cele mai raportate nereguli de natură nefrauduloasă. În ceea ce privește numărul încălcărilor detectate în legătură cu achizițiile publice, procentul cazurilor de natură frauduloasă este scăzut (4 %).

Majoritatea încălcărilor de natură frauduloasă privind etica și integritatea au fost în legătură cu conflictele de interese (aproximativ 70 %), în timp ce aproximativ 23 % au implicat corupția/darea sau luarea de mită ( 62 ).

4.3.3.Alte domenii bugetare ( 65 )

O serie de fonduri, executate în cadrul gestiunii partajate, sprijină alte politici interne, cum ar fi Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ( 66 ), Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Fondul pentru securitate internă, Fondul european de ajustare la globalizare și Fondul pentru azil, migrație și integrare. În cadrul financiar multianual 2014-2020, au fost raportate 289 de nereguli (dintre care 33 au fost raportate ca fiind de natură frauduloasă), implicând sume neconforme în valoare de 52 de milioane EUR (din care 8,2 milioane EUR au fost legate de nereguli de natură frauduloasă, care afectau în principal FEAD). Dintre acestea, în 2023, au fost raportate 44 de nereguli, totalizând sume neconforme în valoare de 19,71 milioane EUR.

Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) este mijlocul prin care UE, începând din 2007, sprijină reformele din regiunea vizată de procesul de extindere prin acordarea de asistență financiară și tehnică. Neregulile raportate de țările beneficiare în perioada 2019-2023 în legătură cu preaderarea au implicat în principal fondurile distribuite în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare I (IPA I) pentru perioada 2007-2013 și IPA II pentru perioada 2014-2020. În 2023, sumele financiare implicate în nereguli de natură frauduloasă au atins un nivel maxim de aproximativ 19 milioane EUR, în principal din cauza unei nereguli raportate de Turcia în legătură cu componenta „dezvoltare regională”. Numărul neregulilor de natură nefrauduloasă raportate a crescut în mod considerabil în 2022 și a rămas ridicat în 2023 ( 67 ). În ansamblu, în perioada 2019­2023, jumătate din neregulile raportate au implicat mai puțin de 10 000 EUR ( 68 ).

Neregulile, atât de natură frauduloasă, cât și de natură nefrauduloasă, cu privire la cheltuielile efectuate în cadrul gestiunii directe au rămas relativ stabile în perioada 2019-2023. Peste 88 % din neregulile identificate ca fiind potențial frauduloase au fost detectate în urma investigațiilor OLAF.

4.4.Criminalitate organizată, corupție și conflicte de interese

Informațiile privind activitatea de criminalitate organizată împotriva intereselor financiare ale UE sunt disponibile în raportul anual al EPPO. Acesta a menționat 209 infracțiuni investigate în ceea ce privește organizațiile criminale axate pe PIF, în cadrul investigațiilor sale în curs, până la sfârșitul anului 2023.

În ceea ce privește cazurile de corupție, EPPO a raportat 131 de infracțiuni investigate ( 69 ) până la sfârșitul anului 2023. În perioada 2019-2023, 11 țări au raportat către Comisie 65 de cazuri prin intermediul IMS: 6 cazuri legate de agricultură, 56 de cazuri legate de coeziune și 3 cazuri legate de preaderare. Sumele neconforme raportate, legate de aceste cazuri, însumează aproximativ 50,5 milioane EUR.

În aceeași perioadă, 419 cazuri legate de conflicte de interese au fost raportate prin intermediul IMS (85 % s-au referit la coeziune, 7 % la agricultură și 8 % la preaderare), implicând aproximativ 112 milioane EUR. Analiza acestor nereguli arată că conflictele de interese raportate se referă în principal la relațiile dintre destinatarii fondurilor și contractanții și subcontractanții acestora, pe baza unor încălcări specifice ale normelor naționale.

5.Concluzii și recomandări

Bugetul UE este utilizat pentru a finanța și a îndeplini prioritățile de politică ale Uniunii. Punând în comun resursele și acționând împreună împotriva provocărilor comune cu care se confruntă Uniunea, bugetul UE creează valoare adăugată, consolidează economia Europei și poziția sa geopolitică.

În ultimii ani, bugetul UE a devenit o expresie și mai puternică a solidarității, servind drept principal instrument al UE de răspuns în situații de criză. Acesta contribuie la abordarea celor mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea, inclusiv pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina, abordarea schimbărilor climatice și consolidarea autonomiei strategice a Europei, precum și asigurarea independenței energetice.

Protejarea acestor resurse împotriva fraudelor și a neregulilor asigură faptul că acestea își ating întregul potențial și își îndeplinesc obiectivele urmărite.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, UE a dezvoltat o arhitectură antifraudă complexă și sofisticată de-a lungul timpului, cu mai multe niveluri de protecție, la nivel național și la nivelul UE. Acțiunile continue întreprinse de organele de control și de anchetă, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, au condus la detectarea și urmărirea penală a unui număr semnificativ de tentative de fraudare a bugetului UE. Totuși, aspectul represiv al luptei împotriva fraudei este doar una dintre fețele monedei, iar Comisia a subliniat în mod constant importanța prevenirii fraudei.

Pe măsură ce peisajul fraudei evoluează constant și apar noi provocări, răspunsul trebuie să se adapteze în permanență. În acest sens, sunt esențiale trei elemente: cunoștințe, instrumente și structuri de guvernanță antifraudă.

5.1.Dezvoltarea cunoștințelor antifraudă pe baza unor date complete, fiabile și actualizate

În rapoartele anterioare, Comisia a subliniat în repetate rânduri necesitatea furnizării unor date complete, fiabile și în timp util cu privire la fraude și nereguli. Aceste informații se află la baza cunoștințelor necesare pentru a combate mai eficient frauda și, în cele din urmă, pentru a îmbunătăți prevenirea, detectarea, investigarea și urmărirea penală a fraudelor. Deși calitatea datelor se îmbunătățește în mod constant, analiza efectuată în acest an arată încă o dată că sunt necesare acțiuni suplimentare. Astfel cum s-a subliniat în secțiunea 1.2, investigațiile privind fraudele, efectuate de organismele UE, pot fi raportate numai atunci când informațiile solicitate sunt comunicate autorităților naționale relevante. Unele dintre cazurile EPPO și OLAF sunt deja incluse în cifrele detaliate în prezentul raport. Comisia depune eforturi pentru a se asigura că sistemele de raportare pot capta în mod corespunzător toate informațiile necesare pentru a identifica cazurile investigate de acestea. Atunci când aceste informații devin pe deplin disponibile, va fi posibil să se evalueze dacă există o modificare a tendințelor legate de detectarea fraudelor sau dacă acestea sunt coerente și conforme cu rezultatele antifraudă ale autorităților naționale de anchetă, raportate de-a lungul anilor.

5.2.Instrumente mai bune: accelerarea digitalizării luptei împotriva fraudei

Digitalizarea luptei împotriva fraudei este una dintre temele principale ale planului de acțiune revizuit care însoțește strategia antifraudă a Comisiei. Prin intermediul prezentului raport PIF și al rapoartelor PIF anterioare, Comisia a furnizat informații cu privire la măsurile europene și naționale de digitalizare a luptei împotriva fraudei, arătând că există un impuls pozitiv pentru a se asigura că lupta împotriva fraudei ține pasul cu cele mai recente evoluții tehnologice.

Totuși, acest proces trebuie să se accelereze în prezent, iar dezvoltarea unor instrumente informatice noi sau existente ar trebui să fie corelată cu utilizarea lor sporită pentru a combate frauda într-un mod mai eficient în toate domeniile bugetului executat de statele membre. În paralel, Comisia va continua punerea în aplicare a măsurilor specifice din planul de acțiune revizuit care însoțește strategia antifraudă a Comisiei.

5.3.Dezvoltarea guvernanței arhitecturii antifraudă

Comisia salută progresele înregistrate în toate statele membre în ceea ce privește construirea unei guvernanțe antifraudă eficace și dezvoltarea unor abordări strategice de combatere a fraudei la nivel național, regional sau sectorial. Înființarea unor rețele specifice care să reunească actorii naționali implicați în lupta împotriva fraudei creează bazele pentru schimbul de bune practici, cunoștințe, experiențe și expertiză în cel mai eficient mod cu putință.

Aceste rețele creează condițiile ideale pentru elaborarea unor strategii antifraudă solide, bazate pe evaluări exhaustive ale riscului de fraudă. Ele pot fi utilizate pentru a contribui la identificarea corectă a deficiențelor și a amenințărilor, pentru a concepe măsuri eficace de atenuare, pentru a defini obiective concrete și pentru a lua măsuri corective în timp util în cazul unor schimbări bruște în peisajul antifraudă.

(1) ()    Articolul 310 alineatul (6) din TFUE.

(2) ()    Prezentul raport PIF este însoțit de șapte documente de lucru ale serviciilor Comisiei:

(3) ()    A se vedea, în special, caseta 2 din Raportul PIF din 2021 , secțiunea 6.1, p. 31.

(4) ()    Raportate Comisiei prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS).

(5) ()    Pentru o descriere a acestor limitări, a se vedea caseta 3 din Raportul PIF din 2021 , secțiunea 6.1, p. 32.

(6) ()    Neregulile de natură frauduloasă sunt cele pentru care țara raportoare a furnizat clasificarea de fraudă în domeniul resurselor proprii tradiționale, de suspiciune de fraudă sau de fraudă constatată în legătură cu gestiunea partajată și preaderarea.

(7) ()    Toate neregulile care nu au fost clasificate ca fiind de natură frauduloasă sunt considerate nefrauduloase.

(8) ()    https://ec.europa.eu/olaf-report/2023/index_en.html

(9) ()     https://www.eppo.europa.eu/sites/default/files/2024-06/EPPO%20Annual%20Report%202023%20PDF_RO.pdf . 

(10) ()    Numărul total de investigații și daunele financiare estimate, numărul de investigații privind fraude în materie de TVA și daunele financiare estimate aferente.

(11) ()    Aceste statistici sunt furnizate sub formă de date agregate privind toate investigațiile în curs, inclusiv cele care au fost inițiate în anii anteriori și care nu au fost încă închise. Acestea prezintă, printre altele, numărul de infracțiuni investigate, defalcat pe tipuri, și numărul de investigații, defalcat pe programe de cheltuieli. Alte statistici agregate privind activitățile EPPO se referă la activitățile judiciare și la numărul de plângeri sau de rapoarte primite din partea autorităților naționale.

(12) ()    Fluxul de lucru pentru raportare din partea statelor membre și, în cele din urmă, disponibilitatea datelor complete pentru pregătirea prezentului raport depind în mare măsură de informațiile furnizate de autoritățile care detectează și investighează neregula sau frauda. Organismele de raportare din statele membre (în principal autoritățile de management sau agențiile de plăți în ceea ce privește gestiunea partajată și autoritățile vamale în ceea ce privește resursele proprii tradiționale) pot raporta cu privire la anchetele penale numai atunci când autoritățile judiciare sau de aplicare a legii relevante le acordă permisiunea și le oferă informațiile necesare. Acest lucru presupune că, deși EPPO, OLAF sau autoritățile naționale de aplicare a legii investighează în mod activ un caz, este posibil ca organismele responsabile cu raportarea neregulilor și a fraudelor către Comisie să nu fie în măsură să facă acest lucru în anumite cazuri din cauza eventualei confidențialități a investigațiilor. În astfel de cazuri, aceste informații vor deveni disponibile numai după finalizarea investigației și, prin urmare, nu sunt incluse în raportul PIF până la momentul respectiv.

(13) ()    Aceste sume financiare tind, în mare măsură, să fie cele pentru care recuperarea este urmărită în mod eficace.

(14) ()    Austria, Belgia, Croația, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia și Suedia.

(15) ()    Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, JO L 305, p. 17.

(16) ()    Toate statele membre, cu excepția Belgiei, Estoniei și Poloniei.

(17) ()    Alte măsuri de transpunere a directivei raportate de cinci state membre – Belgia, Cipru, Franța, Grecia și România – sunt descrise în documentul Măsuri adoptate de statele membre pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii , care însoțește Raportul PIF din 2022.

(18) ()    Belgia, Bulgaria, Cehia, Polonia și Spania.

(19) ()    A se vedea Secțiunea 4.4 din Raportul PIF din 2022 și Recomandarea 2 (p. 28) din Raportul PIF din 2017 .

(20) ()    COM(2023) 405 final și SWD(2023) 245 final.

(21) ()    Pentru o imagine de ansamblu completă cu privire la stadiul punerii în aplicare a acțiunilor, a se vedea „Planul de acțiune privind strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) – situația actuală din mai 2024”, care însoțește prezentul raport.

(22) ()    COM(2023) 234 final.

(23) ()     JOIN(2023) 12 final  din 3 mai 2023.

(24) ()     Rețeaua europeană anticorupție – Comisia Europeană (europa.eu) .

(25) ()    Fișa de procedură 2023/2045(INI) .

(26) ()    A se vedea secțiunea 2.2 .

(27) ()    Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului la nivelul UE – Comisia Europeană (europa.eu). La momentul întocmirii prezentului raport, toate statele membre au raportat transpunerea deplină a celei de a cincea directive în domeniul combaterii spălării banilor (Directiva UE 2018/843) privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

(28) ()     Pachetul legislativ privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului – Comisia Europeană (europa.eu) .

(29) ()     ACSB – Comisia Europeană (europa.eu) .

(30) ()    Informațiile au fost colectate prin intermediul unui chestionar specific. A se vedea documentul „Măsuri adoptate de statele membre pentru punerea în aplicare a articolului 325 din TFUE” care însoțește prezentul raport.

(31) ()    Pentru o analiză detaliată a strategiilor antifraudă, a se vedea „Strategiile naționale antifraudă (SNAF): situația actuală și evaluarea” care însoțește prezentul raport.

(32) ()    Danemarca, Lituania, Țările de Jos.

(33) ()    Luxemburg.

(34) ()    Croația, Irlanda, Slovenia, Suedia.

(35) ()    Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Polonia și Spania.

(36) ()    Pentru o prezentare generală completă și o descriere detaliată a acțiunilor întreprinse, care sunt rezumate în prezenta secțiune, a se vedea documentul intitulat „Punerea în aplicare a recomandărilor din 2022 de către statele membre”, care însoțește prezentul raport.

(37) ()    Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania.

(38) ()    Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Slovenia.

(39) ()    Estonia, Grecia și Italia.

(40) ()    Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia.

(41) ()    Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania.

(42) ()    Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Polonia, România, Suedia.

(43) ()    Germania, Italia, Polonia, România.

(44) ()    Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia.

(45) ()    Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. În curs de dezvoltare: Belgia, Irlanda, Lituania și Țările de Jos.

(46) ()    Personal suficient, cu expertiza necesară: Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Italia și Slovenia. Îmbunătățirea necesarului de personal: Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Letonia, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Suedia.

(47) ()    Statele membre și țările din afara UE au raportat nereguli în legătură cu cheltuielile în IMS, iar în legătură cu resursele proprii tradiționale în OWNRES. Neregulile legate de gestiunea directă sunt extrase din sistemul contabil al Comisiei, ABAC.

(48) ()    Datele raportate în această secțiune sunt incluse în Raportul anual al OLAF pentru 2023 .

(49) ()    Totalul investigațiilor deschise pentru fiecare domeniu bugetar este mai mare decât numărul total de investigații deschise în 2023 (190), deoarece o investigație poate acoperi mai multe sectoare.

(50) ()    Datele raportate în această secțiune sunt incluse în Raportul anual al EPPO pentru 2023 .

(51) ()    Pentru perioada 2021-2027, se aplică o cotă de apel uniformă de 0,3 % pentru baza de calcul a TVA a fiecărui stat membru.

(52) ()    Pentru o analiză detaliată a neregulilor raportate de statele membre în legătură cu resurse proprii tradiționale, a se vedea documentul intitulat „Evaluarea statistică a neregulilor raportate pentru resursele proprii, resursele naturale, politica de coeziune, asistența pentru preaderare și cheltuielile directe în 2023”, care însoțește prezentul raport, secțiunea 2.

(53) ()    Belgia, Bulgaria, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Polonia și România.

(54) ()    Slovacia și Finlanda.

(55) ()    În temeiul Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție.

(56) ()    A se vedea Raportul anual al OLAF pentru 2023.

(57) ()    Pentru o analiză detaliată a neregulilor raportate de statele membre în legătură cu agricultura, a se vedea documentul intitulat „Evaluarea statistică a neregulilor raportate pentru resursele proprii, resursele naturale, politica de coeziune, asistența pentru preaderare și cheltuielile directe în 2023”, care însoțește prezentul raport, secțiunea 3.

(58) ()    A se vedea instantaneul 3 din secțiunea 4.3.1 a Raportului PIF din 2022.

(59) ()    Rata de detectare a fraudelor (RDF) se calculează ca procent al sumelor financiare neconforme aferente neregulilor de natură frauduloasă din totalul plăților. Rata de detectare a neregulilor (RDN) se calculează ca procent al sumelor financiare neconforme aferente neregulilor de natură nefrauduloasă din totalul plăților.

(60) ()    Pentru o analiză detaliată a neregulilor raportate de statele membre în legătură cu politica de coeziune, a se vedea documentul intitulat „Evaluarea statistică a neregulilor raportate pentru resursele proprii, resursele naturale, politica de coeziune, asistența pentru preaderare și cheltuielile directe în 2023”, care însoțește prezentul raport, secțiunea 4.

(61) ()    O analiză aprofundată a acestei tendințe a fost publicată în  Raportul PIF din 2021 , instantaneul 17, p. 38.

(62) ()    A se vedea, de asemenea, secțiunea 4.4 .

(63) ()    A se vedea nota de subsol 48.

(64) ()    A se vedea nota de subsol 48.

(65) ()    Pentru o analiză detaliată a neregulilor raportate de statele membre în legătură cu preaderarea și gestiunea directă, a se vedea documentul intitulat „Evaluarea statistică a neregulilor raportate pentru resursele proprii, resursele naturale, politica de coeziune, asistența pentru preaderare și cheltuielile directe în 2023”, care însoțește prezentul raport, secțiunile 5 și 6.

(66) ()    În cadrul financiar multianual 2021-2027, inițiativa face parte din fondurile structurale și de investiții europene.

(67) ()    În raportul PIF din 2022, s-a raportat ca fiind afectată de nereguli o sumă financiară totală de 79,70 milioane EUR. Această sumă s-a datorat în mare parte neregulilor raportate de Albania, totalizând o sumă neconformă de 33,53 milioane EUR. Această sumă a fost totuși rezultatul unor erori de raportare din partea autorităților albaneze, legate de utilizarea incorectă a monedelor naționale în loc de euro. Suma neconformă revizuită, raportată de Albania pentru 2022, este de 2,89 milioane EUR.

(68) ()    În timp ce pragul de raportare în cadrul gestiunii partajate este de 10 000 EUR, pentru preaderare nu există niciun prag.

(69) ()    Ceea ce reprezintă 3 % din infracțiunile investigate de EPPO. A se vedea secțiunea 4.1.2 .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.7.2024

COM(2024) 318 final

ANEXE

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

Al 35-lea raport anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și combaterea fraudei – 2023

{SWD(2024) 187 final} - {SWD(2024) 188 final} - {SWD(2024) 189 final} - {SWD(2024) 190 final} - {SWD(2024) 191 final} - {SWD(2024) 192 final} - {SWD(2024) 193 final}

Anexa 1 – Nereguli raportate ca fiind de natură frauduloasă în 2023 1

Numărul neregulilor raportate ca fiind de natură frauduloasă reflectă rezultatele activităților statelor membre în materie de combatere a fraudelor și a altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Prin urmare, cifrele nu ar trebui interpretate ca o indicație a nivelului de fraudă de pe teritoriile statelor membre. Anexa la Raportul PIF nu include țările terțe (preaderare), Regatul Unit și cheltuielile directe.

Anexa 2 – Nereguli raportate ca fiind de natură nefrauduloasă în 2023 2

Anexa PIF nu include țările terțe (preaderare), Regatul Unit și cheltuielile directe.

(1)

Pe baza datelor din Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS) începând cu 4.3.2024, în ceea ce privește cheltuielile, și pe baza datelor din cererea OWNRES începând cu 15.3.2024, în ceea ce privește veniturile.

(2)

Pe baza datelor din Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS) începând cu 4.3.2024, în ceea ce privește cheltuielile, și pe baza datelor din cererea OWNRES începând cu 15.3.2024, în ceea ce privește veniturile.