COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 27.2.2024

COM(2024) 101 final

2024/0054(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind continuarea măsurilor coordonate de reducere a cererii de gaze

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, fluxul de gaze din Rusia către UE a fost perturbat în mod intenționat într-un efort deliberat de a utiliza energia ca armă politică. În 2021, UE s-a bazat pe Rusia pentru aproximativ 45 % din aprovizionarea sa cu gaze. Din februarie 2022, această cotă a scăzut în mod continuu. În 2023, Uniunea a importat aproximativ 25 de miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte. Gazul rusesc a reprezentat 15 % din totalul importurilor UE (gazoducte și GNL) în 2023. Din cauza întreruperilor aprovizionării și a tensiunilor înregistrate pe piață începând din februarie 2022, douăsprezece state membre au activat primul sau al doilea nivel de criză în conformitate cu clasificarea comună a UE, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2017/1938 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Regulamentul (UE) 2022/1369 prevede o reducere voluntară a cererii la nivelul Uniunii cu 15 % a consumului de gaze. Acesta precizează, de asemenea, că, în cazul în care măsurile voluntare de reducere a cererii se dovedesc a fi insuficiente pentru a aborda riscul unui deficit grav de aprovizionare, sau la cererea a cinci sau mai multe autorități competente ale statelor membre care au declarat alerte naționale, Consiliul poate, la propunerea Comisiei, să declare o alertă la nivelul Uniunii prin intermediul unei decizii de punere în aplicare. Această alertă a Uniunii ar face ca obiectivul de reducere a cererii cu 15 % să devină obligatoriu și ar acționa ca o plasă de siguranță în caz de criză.

De la adoptarea Regulamentului (UE) 2022/1369, UE a redus deja cererea de gaze cu 18 % în mod voluntar între august 2022 și decembrie 2023 (economii de aproximativ 101 miliarde de metri cubi). Necesitatea continuă de a menține reducerea cererii de gaze pentru a asigura securitatea aprovizionării și pentru a limita volatilitatea prețurilor a determinat Consiliul să prelungească regulamentul cu un an, până la 31 martie 2024. Astfel cum se arată în raportul Comisiei COM (2024) 88, eforturile de reducere a cererii au avut cea mai mare contribuție la înlocuirea gazului rusesc transportat prin gazoducte care nu a mai fost furnizat, cu aproximativ 65 de miliarde de metri cubi de gaze economisiți în 2023.

Printre alte riscuri se numără o continuă agravare a amenințărilor geopolitice care afectează regiunile furnizoare, o posibilă revenire a cererii de GNL în Asia, care poate duce la reducerea disponibilității gazelor pe piața mondială, condițiile meteorologice care pot afecta stocarea energiei hidroelectrice și producția energiei nucleare, ceea ce va cauza recurgerea în mai mare măsură la producția de energie pe bază de gaze și întreruperi suplimentare ale aprovizionării cu gaze, care pot afecta alimentarea instalațiilor subterane de stocare a gazelor necesare pentru o iarnă sigură în perioada 2024-2025.

În plus, raportul Comisiei COM (2024) 88 include mai multe scenarii care, în cazul unei întreruperi din partea Rusiei, subliniază necesitatea unei reduceri susținute a cererii pentru a asigura constituirea de stocuri și securitatea aprovizionării pentru perioada 2024-2025. O întrerupere totală a aprovizionării cu gaze rusești este un scenariu important care trebuie luat în considerare, printre altele, din cauza expirării la 31 decembrie 2024 a actualului acord de tranzit prin Ucraina și a posibilei escaladări a tensiunilor geopolitice. Conform acestor scenarii, în cazul în care cererea ar reveni la nivelurile anterioare crizei în cazul unei perturbări din partea Rusiei (și anume, fără o reducere susținută a cererii), stocurile ar putea fi epuizate încă din februarie 2025. Acest lucru ar lăsa UE fără volumele necesare pentru a aproviziona consumatorii în restul iernii 2024-2025. În plus, UE ar începe sezonul de constituire a stocurilor din perioada 2025-2026 la niveluri minime record, ceea ce înseamnă că securitatea aprovizionării pentru perioada 2025-2026 ar fi, de asemenea, în pericol. Riscurile la adresa securității aprovizionării în cazul unei perturbări totale din partea Rusiei sunt, de asemenea, recunoscute de Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG) în Perspectivele sale privind aprovizionarea pe timp de iarnă. ENTSOG a concluzionat că, deși situația generală a securității aprovizionării în UE s-a îmbunătățit, ar putea fi necesare măsuri suplimentare pentru a asigura adecvarea cererii și a ofertei de gaze în cazul unei întreruperi complete a aprovizionării din Rusia. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) a recunoscut, de asemenea, în avizul său privind Perspectivele ENTSOG privind aprovizionarea pe timp de iarnă, că materializarea riscurilor poate duce la un deficit de aprovizionare și că trebuie menținută vigilența în ceea ce privește situația securității aprovizionării și punerea în aplicare a reducerii cererii de gaze.

Pentru a se asigura că UE este pregătită pentru iarna 2024-2025 și pentru a garanta că statele membre respectă obiectivul de constituire de stocuri de 90 % stabilit pentru 1 noiembrie 2024, gestionarea atentă a stocurilor rămâne esențială, iar acestea ar trebui să rămână la un nivel suficient de ridicat pe tot parcursul iernii. În perioada 2023-2024, la fel ca în perioada 2022-2023, reducerea cererii a fost esențială pentru a încheia iarna cu niveluri adecvate de constituire a stocurilor și pentru a oferi flexibilitatea necesară pe timpul verii, astfel încât obiectivul de constituire de stocuri de 90 % să poată fi atins, menținând în același timp prețurile la niveluri mai scăzute și limitând volatilitatea. Măsurile de reducere a cererii au jucat un rol esențial în atingerea obiectivului de stocare încă din august, cu mult înainte de obiectivul din noiembrie. În consecință, participanții la piața europeană au început să stocheze gaze în Ucraina spre sfârșitul verii în 2023.

Prin urmare, având în vedere riscurile legate de aprovizionarea din Rusia, de deteriorarea actuală a peisajului amenințărilor geopolitice, de condițiile meteorologice și de evoluțiile pieței mondiale a gazelor naturale, se propune să se recomande statelor membre să își continue măsurile coordonate de reducere a cererii, după expirarea perioadei prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/1369. Deși statele membre se confruntă cu un grad diferit de expunere la întreruperi ale aprovizionării, orice deficit de aprovizionare cu gaze ar cauza prejudicii economiilor tuturor statelor membre. Astfel cum se prevede în Comunicarea „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă” din 20 iulie 2022, este mai sustenabil din punct de vedere economic pentru cetățenii și industria din toate statele membre, într-un spirit de solidaritate, să continue reducerea cererii într-un mod proporțional și proactiv, mai degrabă decât să se confrunte ulterior cu reduceri necoordonate. Prin urmare, economiile proactive, coordonate și voluntare reduc riscul unui impact negativ pe care deficitul de gaze l-ar avea asupra competitivității industriilor.

Așadar, propunerea de recomandare a Consiliului privind continuarea măsurilor coordonate de reducere a cererii recomandă statelor membre să își reducă în continuare cererea cu 15 % față de perioada de referință 1 aprilie 2017 – 31 martie 2022.

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, UE a prezentat planul REPowerEU cu scopul de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027. Pentru a realiza acest lucru, REPowerEU stabilește un plan de diversificare a aprovizionării cu energie, de economisire a energiei și de accelerare a tranziției verzi. Inițiativa propusă este pe deplin coerentă cu obiectivele stabilite în REPowerEU. Prin urmare, prezenta propunere de recomandare a Consiliului vine în completarea dispozițiilor existente și a inițiativelor recente din sectorul energetic, garantând securitatea aprovizionării cu gaze, contribuind la stabilizarea pieței și la menținerea sub control a prețurilor și contribuind la economisirea energiei.

Comunicarea intitulată „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”, adoptată la 20 iulie 2022, prezintă instrumentele de care UE dispune deja pentru a asigura o reducere coordonată a cererii, precum și alte măsuri necesare pentru ca UE să fie pregătită pentru întreruperi totale sau parțiale. Inițiativa propusă răspunde riscurilor sporite generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și este pe deplin complementară cu normele existente în materie de siguranță a aprovizionării.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Recomandarea care contribuie la securitatea aprovizionării cu energie urmează să fie adoptată în temeiul articolului 194 alineatul (2) din TFUE coroborat cu articolul 292 din TFUE. Articolul 292 constituie temeiul juridic pentru adoptarea de către Consiliu a unor recomandări, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. Inițiativa nu propune nicio extindere a competenței de reglementare a UE sau a angajamentelor cu caracter obligatoriu care revin statelor membre. Statele membre sunt cele care vor decide, pe baza circumstanțelor lor naționale, modul în care vor pune în aplicare prezenta Recomandare a Consiliului. În domeniul energiei, UE deține competență partajată în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (i) din TFUE.

Regulamentul (UE) 2022/1369, modificat prin Regulamentul (UE) 2023/706, a stabilit normele pentru măsurile coordonate de reducere a cererii și a stabilit un obiectiv de reducere a cererii cu 15 %, în temeiul articolului 122 alineatul (1) din TFUE. Regulamentul (UE) 2022/1369 expiră la 31 martie 2024.

Prezenta propunere de recomandare a Consiliului recomandă statelor membre să își continue eforturile de reducere a cererii de gaze, în același spirit de solidaritate de care au dat dovadă în punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1369.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Prezenta propunere de recomandare a Consiliului propune să se recomande următoarele:

·continuarea măsurilor în curs de reducere a cererii luate de statele membre pentru a obține o reducere cu 15 % a cererii de gaze comparativ cu anii de referință din aprilie 2017 – martie 2022 până la transpunerea unor părți din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului 1 , și anume până la 11 octombrie 2025.

·încurajarea statelor membre să continue raportarea către Eurostat cu privire la reducerea cererii, inclusiv o defalcare pe sectoare.

2024/0054 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind continuarea măsurilor coordonate de reducere a cererii de gaze

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292 coroborat cu articolul 194 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Prezenta propunere de recomandare a Consiliului vizează continuarea măsurilor în curs de reducere a cererii luate de statele membre pentru a realiza o reducere cu 15 % a cererii de gaze în comparație cu anii de referință din perioada aprilie 2017 – martie 2022. Scopul său este, de asemenea, încurajarea statelor membre să continue raportarea către Eurostat cu privire la reducerea cererii, inclusiv o defalcare pe sectoare.

(2)Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului 2 a fost adoptat având în vedere criza aprovizionării cu gaze cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia. Acesta vizează reducerea voluntară și, dacă este necesar, obligatorie, a cererii de gaze a Uniunii, facilitarea constituirii de stocuri și asigurarea unei mai bune pregătiri pentru orice alte întreruperi ale aprovizionării. Regulamentul a fost adoptat având în vedere necesitatea iminentă ca Uniunea să reacționeze prin măsuri temporare, într-un spirit de solidaritate între statele membre.

(3)În temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369, statele membre trebuiau să depună toate eforturile pentru a-și reduce consumul de gaze cu 15 %, în primul rând în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 și, după ce Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului 3 a prelungit aplicarea acestuia, în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024. În cazul în care măsurile voluntare de reducere a cererii se dovedesc insuficiente pentru a aborda riscul unui deficit grav de aprovizionare, Consiliul, la propunerea Comisiei, a fost împuternicit să declare o alertă la nivelul Uniunii, ceea ce ar declanșa o obligație de reducere a cererii. Statele membre au adoptat măsuri pentru a-și reduce cererea de gaze într-un spirit de solidaritate care au condus la reduceri efective ale cererii de gaze în întreaga Uniune de peste 15 %, în perioada august 2022 – decembrie 2023.

(4)În temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2022/1369, până la 1 martie 2024, Comisia trebuie să efectueze o reexaminare a regulamentului având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a Uniunii și să prezinte Consiliului un raport cu privire la principalele constatări. Comisia a prezentat principalele constatări ale reexaminării sale în raportul său COM (2024) 88.

(5)În raportul său COM (2024) 88, Comisia a concluzionat că, deși situația securității aprovizionării cu gaze s-a îmbunătățit datorită investițiilor specifice și unei serii de măsuri, inclusiv reducerea cererii prevăzută în Regulamentul (UE) 2022/1369, situația generală a securității aprovizionării rămâne delicată. Piața mondială a gazelor rămâne tensionată și nu se preconizează nicio îmbunătățire semnificativă a capacităților de lichefiere la nivel mondial înainte de 2025-2027, în timp ce există în continuare alte riscuri de evoluție negativă care pot deteriora situația actuală în materie de securitate a aprovizionării. Comisia a concluzionat, de asemenea, că reducerea cererii a contribuit în mod semnificativ la eliminarea treptată a aproximativ 65 de miliarde de metri cubi de gaze rusești în 2023, în principal în gospodării și în sectoarele industriale. În 2023, reducerea cererii a fost esențială pentru a termina iarna cu niveluri adecvate de stocare și pentru a oferi flexibilitatea necesară pe timpul verii pentru a îndeplini obligația de stocare de 90 % stabilită prin Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului 4 .

(6)Episoadele recente de volatilitate semnificativă a prețurilor inclusiv din vara și toamna anului 2023, când prețurile au crescut cu peste 50 % în câteva săptămâni, ca urmare a unor evenimente precum greva instalațiilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Australia și perturbarea interconectorului de gaze Balticconnector, arată că piețele sunt în continuare fragile și susceptibile la șocuri, chiar relativ mici, în ceea ce privește cererea și oferta. În astfel de condiții, teama de penurie a furnizării de gaze naturale poate declanșa reacții sistemice negative în întreaga Uniune, cu repercusiuni grave asupra prețurilor la energie. În plus, din cauza scăderii semnificative, în ultimul an, a importurilor de gaze transportate prin gazoducte din Rusia, disponibilitatea aprovizionării globale cu gaze a Uniunii a scăzut în mod considerabil în comparație cu condițiile anterioare crizei. Uniunea a primit aproximativ 25 de miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte și, în ansamblu, aprovizionarea rusă a reprezentat doar 15 % din totalul importurilor Uniunii (gazoducte și GNL) în 2023, comparativ cu 45 % în 2021.

(7)Din cauza echilibrului strâns existent între cerere și ofertă, întreruperile aprovizionării cu gaze pot avea un impact semnificativ asupra prețurilor la gaze și energie electrică și ar putea cauza prejudicii economiei Uniunii, afectând competitivitatea acesteia, și totodată pot avea un impact negativ asupra cetățenilor europeni. În acest scop, se recomandă continuarea reducerii coordonate a cererii de către toate statele membre, într-un spirit de solidaritate, printre altele și pentru reconstituirea capacităților de stocare într-un mod eficient și cu perturbări minime ale pieței, ceea ce contribuie la securitatea aprovizionării cu gaze în perspectiva iernii 2024-2025. Economiile proactive, coordonate și voluntare reduc riscul unui impact negativ pe care deficitul de gaze l-ar avea asupra competitivității industriilor.

(8)De la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/1369, nivelul de pregătire pe piața gazelor naturale și securitatea aprovizionării Uniunii s-au îmbunătățit considerabil. Cu toate acestea, persistă riscuri pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, întrucât situația globală de pe piața gazelor rămâne tensionată, iar prețurile sunt în continuare mai mari decât înainte de criză. Acest lucru este exacerbat de volatilitatea pieței care rezultă, de exemplu, din circumstanțe geopolitice tensionate, ilustrate în prezent, printre altele, de criza din Orientul Mijlociu și Marea Roșie. Din cauza întreruperilor aprovizionării și a tensiunilor înregistrate pe piață în ultimele luni, douăsprezece state membre se află încă la primul sau al doilea nivel de criză în conformitate cu clasificarea comună a UE, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1938.

(9)Aceste posibile dificultăți legate de riscul în materie de securitate a aprovizionării sunt exacerbate de o serie de riscuri suplimentare, inclusiv de încetarea la 31 decembrie 2024 a acordului actual privind tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, prin care, în 2023, au fost transportați aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaze. Alte riscuri includ o posibilă revenire a cererii asiatice de GNL, care ar reduce disponibilitatea pe piața mondială a gazelor, o iarnă 2024-2025 rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze cu până la 30 de miliarde de metri cubi, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice și producerea energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apelor, precum și creșterea ulterioară a cererii pentru producerea de energie pe bază de gaze. Riscuri suplimentare rezultă și din alte perturbări ale infrastructurilor critice, cum ar fi actele de sabotaj care au avut loc împotriva gazoductelor Nord Stream în septembrie 2022 sau perturbarea interconectorului de gaze Balticconnector din octombrie 2023, și din deteriorarea mediului geopolitic, în special în țările și regiunile relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie a UE, cum ar fi Ucraina și Orientul Mijlociu.

(10)Piețele mondiale ale gazelor rămân tensionate și se preconizează că vor mai rămâne astfel pentru o perioadă de timp. Astfel cum a observat Agenția Internațională a Energiei (AIE) în „Raportul pe termen mediu privind gazele naturale din 2023” 5 , aprovizionarea cu GNL la nivel mondial a crescut doar modest în 2022 (cu 4 %) și în 2023 (cu 3 %). În raportul său „Perspective energetice mondiale 2023” 6 , AIE preconizează că echilibrul pieței va rămâne precar în viitorul apropiat până când vor deveni disponibile noi capacități de GNL, în perioada 2025-2027.

(11)Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului 7 și Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului 8 recent adoptate vor contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare ale UE și la reducerea structurală a cererii în viitorul apropiat, în conformitate cu evaluarea globală a COP28, 9 care recunoaște necesitatea de a renunța la combustibilii fosili în sistemele energetice, într-un mod just, ordonat și echitabil. Deși măsurile pe care statele membre le vor adopta pentru a transpune directivele respective nu vor fi încă în vigoare în mare măsură în cursul aplicării prezentei recomandări, acestea vor contribui la o reducere a cererii de gaze în anii de după transpunere. Având în vedere că măsurile importante din directivele menționate mai sus vor trebui transpuse abia în mai 2025, este oportun să se recomande reducerea cererii de gaze pentru perioada de tranziție până la această transpunere.

(12)Reducerea cererii de către statele membre poate contribui în special la constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare subterană, la asigurarea unor niveluri adecvate de securitate a aprovizionării pentru iarna 2024-2025 și la evitarea perpetuării deficitelor la constituirea stocurilor pentru iarna 2025-2026. Reducerea în continuare a cererii de gaze va contribui, de asemenea, la menținerea presiunii în sensul scăderii prețurilor, în beneficiul consumatorilor din Uniune și al competitivității industriale.

(13)Recomandarea de a economisi gaze nu ar trebui să afecteze necesitatea de a adera la obiectivele de decarbonizare ale statelor membre. Prin urmare, prezenta recomandare nu ar trebui să descurajeze statele membre să continue tranziția de la cărbune la gaze pentru producerea de energie electrică, de exemplu, în cazul în care acest lucru ajută statele membre să își atingă obiectivele de decarbonizare, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor naționale integrate privind energia și clima, instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 10 .

(14)Dispozițiile prezentei recomandări privind reducerea cererii recunosc circumstanțele naționale specifice. Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a limita temporar obiectivul recomandat de reducere a cererii în cazul unor astfel de circumstanțe naționale specifice, de exemplu, în cazul în care un stat membru se confruntă cu o criză de energie electrică, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului 11 . Un astfel de scenariu ar putea include o limitare proporțională cu o creștere semnificativă a utilizării gazelor pentru producerea de energie electrică, necesară pentru a se exporta semnificativ mai multă energie electrică către un stat membru învecinat, din cauza unor circumstanțe excepționale, cum ar fi disponibilitatea scăzută a energiei hidroelectrice sau a celei nucleare în statul membru în cauză ori în statul membru învecinat către care se exportă semnificativ mai multă energie electrică,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

(1)Statele membre ar trebui să abordeze o situație care prezintă dificultăți în aprovizionarea cu gaze, în vederea garantării securității aprovizionării cu gaze la nivelul Uniunii, într-un spirit de solidaritate, printr-o mai bună coordonare, monitorizare și raportare cu privire la reducerea cererii naționale de gaze.

(2)Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a-și reduce consumul de gaze în perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 (denumită în continuare „perioada de reducere”) cu cel puțin 15 % comparativ cu consumul lor mediu de gaze înregistrat în perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2022 (denumită în continuare „perioada de referință”).

(3)În scopul reducerii consumului de gaze în fiecare stat membru pe parcursul „perioadei de reducere”, cererea de gaze trebuie să fie cu 15 % mai mică în comparație cu consumul de referință de gaze. „Consum de referință de gaze” înseamnă volumul consumului mediu de gaze al unui stat membru în cursul perioadei de referință. Pentru statele membre în care consumul de gaze a crescut cu cel puțin 8 % în perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 în comparație cu consumul mediu de gaze din perioada de referință, „consumul de referință de gaze” înseamnă doar volumul consumului de gaze în perioada 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022.

(4)Prezenta recomandare nu se adresează unui stat membru al cărui sistem de energie electrică este sincronizat numai cu sistemul de energie electrică al unei țări terțe în cazul încetării sincronizării cu respectivul sistem al țării terțe atât timp cât sunt necesare servicii de sistem energetic izolat sau alte servicii către operatorul de sistem de transport al energiei electrice pentru a asigura funcționarea sigură și fiabilă a sistemului energetic.

(5)Prezenta recomandare nu se adresează unui stat membru atât timp cât statul membru respectiv nu este interconectat în mod direct la un sistem interconectat de gaze al oricărui alt stat membru.

(6)Un stat membru ar trebui să aibă opțiunea de a limita consumul de referință de gaze utilizat pentru calcularea obiectivului de reducere a cererii în temeiul punctului 3 cu volumul de gaze egal cu diferența dintre obiectivul său intermediar pentru 1 august 2022 stabilit în Anexa 1a la Regulamentul (UE) 2022/1032 și volumul real de gaze înmagazinate la 1 august 2022, dacă și-a îndeplinit obiectivul intermediar până la data respectivă.

(7)Un stat membru ar trebui să aibă opțiunea de a limita consumul de referință de gaze utilizat pentru calcularea obiectivului de reducere a cererii în temeiul punctului 3 cu volumul de gaze consumate ca materie primă în cursul perioadei de referință. „Materie primă” înseamnă utilizarea neenergetică a gazelor naturale, astfel cum se menționează în cadrul calculării bilanțurilor energetice de către Comisie (Eurostat).

(8)De asemenea, un stat membru ar trebui să poată ajusta consumul de referință de gaze utilizat pentru calcularea obiectivului de reducere a cererii în temeiul punctului 3 în funcție de volumul creșterii consumului de gaze care rezultă din trecerea de la utilizarea cărbunelui la utilizarea gazului pentru sistemul centralizat de termoficare dacă această creștere este de cel puțin 8 % în perioada 1 august 2023 – 31 martie 2024 în comparație cu consumul mediu de gaze din perioada de referință și în măsura în care această creștere poate fi atribuită direct trecerii menționate.

(9)Un stat membru ar trebui să aibă opțiunea de a limita obiectivul de reducere a cererii cu 8 puncte procentuale, dacă interconectarea sa cu alte state membre măsurată în capacitate tehnică fermă de export raportată la consumul său anual de gaze din 2021 este mai mică de 50 % și dacă capacitatea liniilor de interconexiune către alte state membre a fost efectiv utilizată pentru transportul gazelor la un nivel de cel puțin 90 % în luna precedentă, cu excepția cazului în care respectivul stat membru poate demonstra că nu a existat cerere și că a fost maximizată capacitatea, iar instalațiile sale interne de GNL sunt pregătite din punct de vedere comercial și tehnic să redirecționeze gazele către alte state membre până la volumele cerute de piață.

(10)Un stat membru ar trebui să poată limita temporar orice obiective de reducere a cererii în cazul unei crize de energie electrică pentru a atenua riscul pentru aprovizionarea cu energie electrică, în special dacă nu există alternative economice pentru înlocuirea gazului necesar pentru producerea de energie electrică fără a pune în pericol în mod grav securitatea aprovizionării. În acest caz, statului membru i se recomandă să ofere informații cu privire la motivele limitării.

(11)Măsurile alese de statele membre pentru reducerea cererii ar trebui să fie clar definite, transparente, proporționale, nediscriminatorii și verificabile.

(12)Atunci când iau măsuri care afectează clienții, alții decât clienții protejați în sensul definiției de la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2017/1938, statelor membre li se recomandă să facă acest lucru pe baza unor criterii obiective și transparente care țin seama de importanța economică a acestora, precum și, printre altele, de următoarele elemente:

(a)impactul unei perturbări asupra lanțurilor de aprovizionare care sunt esențiale pentru societate;

(b)posibilele efecte negative resimțite în alte state membre, în special cele care afectează lanțurile de aprovizionare din sectoarele din aval care sunt esențiale pentru societate;

(c)potențialele prejudicii de lungă durată aduse instalațiilor industriale;

(d)posibilitățile de a reduce consumul și de a substitui produse în Uniune.

(13)Atunci când decid cu privire la măsuri de economisire a gazelor, statelor membre li se recomandă să aibă în vedere măsuri de reducere a consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare și obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii pentru a promova trecerea la combustibili din surse regenerabile și pentru a reduce consumul în sectorul industrial când decid cu privire la măsuri de reducere a cererii.

(14)Statelor membre li se recomandă să informeze Comisia cu privire la noile măsuri de reducere a cererii care nu au fost încă notificate Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369.

(15)Statelor membre li se recomandă să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor de reducere a cererii pe teritoriul lor și să raporteze Comisiei cu privire la consumul lor de gaze (în terajouli, TJ), prin intermediul Eurostat, cel puțin o dată la două luni și cel târziu până în a 15-a zi a lunii următoare.

(16)Se recomandă ca rapoartele către Eurostat să includă o defalcare a consumului de gaze pe sectoare, inclusiv a consumului de gaze pentru următoarele sectoare:

(a)consumul de gaze pentru producția de energie electrică și termică;

(b)consumul de gaze în industrie;

(c)consumul de gaze în gospodării și servicii.

(17)În sensul recomandării de la prezentul punct, se consideră relevante definițiile și convențiile statistice stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 12 .

(18)Este binevenit sprijinul Comisiei pentru punerea în aplicare a acestei recomandări prin monitorizarea reducerii cererii realizate pentru fiecare sector și a măsurilor de reducere a cererii luate, împreună cu Grupul de coordonare pentru gaz.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (JO L 231, 20.9.2023, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2023/1791/oj ).

(2)    Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (JO L 206, 8.8.2022, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2022/1369/oj ).

(3)    Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului din 30 martie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2022/1369 în ceea ce privește prelungirea perioadei de reducere a cererii pentru măsurile de reducere a cererii de gaze și consolidarea raportării și a monitorizării punerii în aplicare a acestora (JO L 93, 31.3.2023, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2023/706/oj ).

(4)    Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1938/oj ).

(5)

    Raportul pe termen mediu privind gazele naturale 2023 – Analiză – AIE.

(6)

    Perspective energetice mondiale 2023 – Analiză – AIE.

(7)    Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (JO L 231, 20.9.2023, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2023/1791/oj ).

(8)    Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului (JO L, 2023/2413, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/2413/oj ).

(9)    Evaluarea la nivel global a CCONUSC, https://unfccc.int/sites/default/files/resource/cma2023_L17_adv.pdf

(10)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj ).

(11)    Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE (JO L 158, 14.6.2019, p. 1).

(12)    Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1, ELI:  http://data.europa.eu/eli/reg/2008/1099/oj ).