COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.1.2024

COM(2024) 26 final

2024/0012(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind consolidarea securității cercetării

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Astfel cum s-a schițat în Strategia europeană pentru securitate economică, publicată în iunie 2023 1 , o creștere la nivel mondial a tensiunilor geopolitice și a acțiunilor economice ostile, a atacurilor cibernetice și asupra infrastructurilor critice, a ingerințelor străine și dezinformării au scos la iveală riscuri și vulnerabilități în societățile, economiile și întreprinderile noastre. În unele cazuri, a devenit clar că Europa ar trebui să fie mai bine pregătită pentru riscurile în continuă evoluție, noi și emergente care au apărut în acest context geopolitic mai provocator.

Tehnologiile critice și cu dublă utilizare joacă un rol esențial în acest context, unii dintre concurenții noștri utilizând tehnologii emergente și disruptive pentru a-și întări pozițiile politică, economică și militară. Acest context poate avea ca rezultat faptul că cercetarea și inovarea europeană sunt afectate de influențe maligne și sunt utilizate în mod abuziv în moduri care ne afectează securitatea sau care ne încalcă normele etice.

Sectorul cercetării și inovării este deosebit de vulnerabil din cauza deschiderii și internaționalizării sale, care se află în ADN-ul său. Prin urmare, este necesară o abordare adaptată, puternic ancorată în libertatea academică și în autonomia instituțională, principii care sunt fundamentale pentru cercetare și inovare, pentru a spori securitatea cercetării în sectorul cercetării și inovării din întreaga Europă.

Instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare trebuie să navigheze într-un peisaj internațional din ce în ce mai complex și mai tensionat. Este de datoria UE să le ajute să traverseze acest teren în mod responsabil și sigur, cu respectarea deplină a libertății academice și a autonomiei instituționale.

Propunerea de Recomandare a Consiliului oferă, pentru prima oară, o definiție comună a problemei și un sentiment comun cu privire la existența unei urgențe. Ea oferă orientări politice cu privire la ceea ce ar putea fi un răspuns politic eficace, ținând seama totodată de faptul că o mare parte a activității de securitate a cercetării se referă la navigarea în „zone gri”, în care este posibil ca anumite forme de cooperare internațională în domeniul cercetării și inovării să nu fie interzise, dar care, totuși, sunt nedorite, deoarece sunt grevate de riscuri pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre sau sunt neetice.

•Coerența cu dispozițiile de politică deja existente în domeniul de politică vizat

Strategia europeană pentru securitate economică urmează o abordare bazată pe trei piloni: promovarea bazei economice și a competitivității UE; protejarea împotriva riscurilor la adresa securității economice și crearea de parteneriate cu un număr cât mai mare posibil de țări pentru a aborda preocupări și interese comune. Scopul ei este de a oferi un cadru pentru o evaluare și o gestionare solide ale riscurilor la adresa securității economice la nivelul UE, la nivel național și la nivelul întreprinderilor, menținând și sporind în același timp dinamismul nostru economic. 

În strategie, Comisia s-a angajat „să propună măsuri de îmbunătățire a securității cercetării, asigurând aplicarea sistematică și riguroasă a instrumentelor existente și identificând și abordând orice lacune restante, menținând în același timp deschiderea ecosistemului de inovare.” Propunerea de Recomandare a Consiliului îndeplinește acest angajament, prin stabilirea unor principii directoare pentru internaționalizarea responsabilă și a unor acțiuni esențiale de politică la nivel național și sectorial pentru a consolida securitatea cercetării și prin constituirea unei liste de inițiative la nivelul UE pentru a sprijini eforturile statelor membre și ale sectorului.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

–activitatea desfășurată cu privire la contracararea amenințărilor hibride, în cadrul Strategiei UE privind uniunea securității 7 și al Busolei strategice pentru securitate și apărare 8 ;

–normele europene pentru exportul în afara UE de produse și tehnologii cu dublă utilizare, astfel cum se prevede în Regulamentul UE privind controlul exporturilor. 9 Pentru a ajuta instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare, Comisia a publicat, în septembrie 2021, o recomandare privind programele de conformitate referitoare la cercetarea care implică produse cu dublă utilizare 10 ;

–pachetul de măsuri privind apărarea democrației, adoptat de Comisie în decembrie 2023 înainte de alegerile europene din iunie 2024. Pachetul urmărește să combată amenințările de ingerințe externe prin creșterea nivelului de transparență a activităților de reprezentare a intereselor, încurajând, în același timp, implicarea civică și participarea cetățenilor în democrațiile noastre 11 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Articolul 182 alineatul (5) din TFUE oferă posibilitatea de a completa activitățile prevăzute în programul-cadru multianual, permițând Parlamentului European și Consiliului, care hotărăsc în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social, să stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Spațiului european de cercetare.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Prezenta propunere este în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

Deși administrațiile publice naționale sunt cel mai bine poziționate pentru a se adresa universităților lor și altor organizații care desfășoară activități de cercetare și pentru a le sprijini în luarea măsurilor necesare, cooperarea și coordonarea de la nivelul UE sunt necesare pentru a asigura buna funcționare a Spațiului european de cercetare (SEC) și pentru a reduce discrepanțele cauzate de diferențele dintre măsurile naționale în materie de securitate a cercetării.

În prezent, gradul de informare cu privire la riscuri este neuniform în UE. Un număr tot mai mare de state membre și de actori din domeniul C&I elaborează și introduc măsuri de salvgardare dedicate, în timp ce altele par să fie încă în mare măsură inconștiente cu privire la riscuri, generând vulnerabilități care ar putea fi exploatate cu ușurință. Prin urmare, este esențial să existe un nivel minim de coerență a abordării în întreaga UE.

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificările adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

În ceea ce privește „Centrul european de expertiză în domeniul securității cercetării” pe care Comisia intenționează să îl instituie, va fi mobilizat bugetul existent al programului Orizont Europa. În ceea ce privește structura organizatorică, sunt în curs de examinare mai multe opțiuni, pe care Comisia le va analiza mai detaliat ținând seama de preferințele statelor membre și ale părților interesate în ceea ce privește funcționalitățile sale.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (pentru directive)

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

–După introducerea în considerente a chestiunii în cauză și a contextului politic al propunerii, se explică domeniul de aplicare al acesteia. Se propune o definiție a „securității cercetării”, care se bazează pe elementele principale ale diferitelor definiții utilizate la nivel internațional. Se clarifică, în plus, care organizații și părți interesate sunt abordate în principal în contextul recomandării.

–Apoi, se propun principii pentru o internaționalizare responsabilă. Aceste principii sunt concepute astfel încât să poată fi utilizate pentru a sprijini formularea și conceperea unui răspuns politic la securitatea cercetării la orice nivel (UE, național sau organizații individuale care desfășoară activități de cercetare). Principiile se bazează pe abordările adoptate în orientările naționale și sectoriale privind o internaționalizare responsabilă. Din răspunsul la cererea de contribuții se poate concluziona că aceste principii rezonează în mod clar cu comunitatea părților interesate.

–Secțiunea următoare conține recomandările efective adresate statelor membre. Ea este împărțită în patru subsecțiuni. Prima subsecțiune formulează ceea ce se recomandă autorităților publice să facă pentru sectorul cercetării și inovării în ceea ce privește crearea unei structuri de sprijin și punerea la dispoziție a unor orientări. A doua subsecțiune abordează rolul central pe care îl au organizațiile naționale de finanțare în consolidarea securității cercetării. A treia subsecțiune detaliază măsurile recomandate statelor membre pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare atunci când introduc măsuri și politici de salvgardare.

–Subsecțiunea finală schițează o serie de acțiuni și inițiative de sprijin ale Comisiei pentru care este necesară facilitarea de către statele membre.

–Secțiunea finală specifică modul în care sunt facilitate și monitorizate acțiunile întreprinse ca urmare a recomandării.

2024/0012 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind consolidarea securității cercetării

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

Având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292 prima și a doua teză, în coroborare cu articolul 182 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Deschiderea, cooperarea internațională și libertatea academică se află în centrul cercetării și inovării de talie mondială. Cu toate acestea, având în vedere tensiunile internaționale din ce în ce mai mari și relevanța geopolitică din ce în ce mai mare a cercetării și inovării, cercetătorii și cadrele noastre universitare se confruntă din ce în ce mai mult cu riscuri la adresa securității cercetării atunci când cooperează la nivel internațional, ceea ce face ca cercetarea și inovarea din UE să fie afectate de influențe maligne și să fie utilizate în mod abuziv în moduri care ne afectează securitatea sau ne încalcă normele cu privire la etică. Prin urmare, este esențial ca instituțiile europene de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare, atât publice, cât și private, să fie sprijinite și împuternicite să abordeze aceste riscuri. Sunt necesare măsuri de salvgardare precise și proporționale pentru a menține o cooperare internațională care să fie deschisă și sigură.

(2)Știința deschisă asigură faptul că știința este cât mai accesibilă posibil în beneficiul științei, al economiei și al societății în general, în timp ce cooperarea internațională contribuie la abordarea eficientă a provocărilor globale. Libertatea academică implică faptul că cercetătorii sunt liberi să își desfășoare cercetarea și să aleagă metodele de cercetare, precum și partenerii lor de cercetare din întreaga lume, în timp ce mobilitatea internațională a talentelor din domeniul cercetării îmbogățește cercetările științifice și este esențială pentru stimularea inovării și realizarea de progrese științifice.

(3)Concurența strategică din ce în ce mai mare și revenirea la politica bazată pe putere conduc la relații din ce în ce mai comerciale între state. Această schimbare a condus la amenințări care sunt mai diverse, sunt imprevizibile și adesea hibride 15 . Având în vedere rolul esențial al tehnologiei pentru întâietatea politică, economică și militară, unii dintre concurenții UE încearcă să obțină supremația globală în tehnologiile emergente și disruptive pentru a-și consolida capacitățile militare și de obținere de informații, urmărind în același timp în mod activ strategii de fuziune civilă-militară.

(4)Cu toate acestea, amenințările hibride pot afecta toate sectoarele relevante, având în vedere deschiderea, libertatea academică, autonomia instituțională și colaborarea la nivel mondial, iar sectorul cercetării și inovării este deosebit de vulnerabil. Cercetătorii și inovatorii din UE sunt vizați pentru a se intra în posesia unor cunoștințe și tehnologii de ultimă generație, uneori prin utilizarea unor metode înșelătoare și disimulate sau pur și simplu prin furt, dar cel mai adesea prin exploatarea cooperării academice internaționale realizată cu bună credință. Pe lângă punerea în pericol a securității noastre, aceste amenințări hibride ar putea afecta libertatea academică în Europa.

(5)Instituțiile de învățământ superior și alte organizații care desfășoară activități de cercetare se află astfel într-un context internațional din ce în ce mai provocator, marcat de riscuri de transfer indezirabil al unor cunoștințe și tehnologii esențiale către țări care generează îngrijorare, care pot fi utilizate pentru a consolida capacitățile armatei lor sau în scopuri care încalcă valorile fundamentale. Deși nu sunt întotdeauna interzise din punct de vedere juridic, aceste colaborări sunt indezirabile deoarece generează îngrijorări semnificative în materie de securitate și etică.

(6)În conformitate cu autonomia instituțională și libertatea academică, instituțiile de învățământ superior și alte organizații care desfășoară activități de cercetare sunt principalele responsabile de dezvoltarea și gestionarea cooperării lor internaționale. Autoritățile publice de la toate nivelurile ar trebui să le ofere asistență și sprijin, împuternicindu-le să ia decizii în cunoștință de cauză și să gestioneze riscurile la adresa securității cercetării implicate, asigurându-se că cooperarea internațională în domeniul cercetării, al inovării și al învățământului superior rămâne atât deschisă, cât și sigură.

(7)În ultimii ani, discuțiile privind consolidarea securității cercetării au fost continue la nivelul UE, fiind lansate mai multe inițiative:

–În mai 2021, Comisia a publicat comunicarea sa privind Abordarea globală a cercetării și inovării 16 , schițând o nouă Strategie europeană privind politica internațională în domeniul cercetării și inovării. Consiliul a răspuns în septembrie 2021 prin adoptarea concluziilor Consiliului 17 prin care se acordă un mandat politic pentru colaborare în domeniul securității cercetării.

–Au fost introduse mai multe garanții în programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare 2021 – 2027, Orizont Europa 18 , care pune în aplicare responsabilitatea distinctă a UE ca unul dintre cei mai mari finanțatori ai cercetării din Europa.

–În noiembrie 2021, Consiliul a adoptat agenda de politici privind SEC 2022 – 2024 ca parte a concluziilor sale privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare (SEC) 19 , în care combaterea ingerințelor externe este inclusă în una dintre acțiunile sale prioritare.

–În ianuarie 2022, ca urmare a angajamentelor sale care decurg atât din Abordarea globală, cât și din agenda de politici privind SEC, Comisia a publicat documentul de lucru al serviciilor sale privind combaterea ingerințelor externe în C&I 20 . În plus, pentru a facilita învățarea inter pares între statele membre, pe parcursul anului 2023 a avut loc un exercițiu de învățare reciprocă (MLE).

–Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru universități” 21 reamintește că instituțiile de învățământ superior au o poziție unică la intersecția dintre educație, cercetare și inovare, jucând astfel un rol esențial în realizarea Spațiului european al educației 22 și a Spațiului european de cercetare, identifică ingerințele străine în instituțiile de învățământ superior drept o amenințare și sprijină punerea în aplicare a orientărilor privind ingerințele străine. Rolul instituțiilor de învățământ superior în protejarea valorilor democratice europene se află în centrul strategiei.

–La 9 martie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la „ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea”, prin care solicită consolidarea libertății academice, îmbunătățirea transparenței finanțărilor din străinătate, precum și cartografierea și monitorizarea ingerințelor străine în sferele culturale, academice și religioase 23 .

–Dintr-o perspectivă mai largă asupra securității și apărării, se desfășoară în prezent, în cadrul Strategiei UE privind uniunea securității 24 , precum și al Busolei strategice pentru securitate și apărare 25 , activități care vizează o evaluare comună a amenințărilor și a provocărilor și o mai mare coerență a acțiunilor în domeniul securității și apărării, inclusiv prin diferite instrumente de detectare și răspuns la amenințările hibride în cadrul unui set de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride.

–În domeniul normelor UE privind controlul exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare, Regulamentul UE privind controlul exporturilor 26 are o importanță deosebită pentru securitatea cercetării. Pentru a ajuta instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare, Comisia a publicat, în septembrie 2021, o recomandare privind programele de conformitate referitoare la cercetarea care implică produse cu dublă utilizare 27 .

(8)Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia europeană pentru securitate economică 28 care urmărește să asigure faptul că Uniunea continuă să beneficieze de pe urma deschiderii economice, reducând în același timp la minimum riscurile la adresa securității sale economice. Strategia propune o abordare bazată pe trei piloni: promovarea bazei economice și a competitivității UE; protejarea împotriva riscurilor și crearea de parteneriate cu un număr cât mai mare posibil de țări pentru a aborda preocupări și interese comune. În cadrul fiecăruia dintre piloni, cercetarea și inovarea joacă un rol esențial.

(9)Ca urmare a acestei comunicări comune, Comisia a identificat domenii tehnologice esențiale pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre, în recomandarea sa din 3 octombrie 2023 29 . Evaluările riscurilor au fost deja lansate cu prioritate în patru dintre cele zece domenii tehnologice esențiale identificate și anume: semiconductorii avansați, inteligența artificială, cuantica și biotehnologiile. Rezultatul evaluărilor riscurilor, atunci când vor fi finalizate, ar putea sta la baza altor măsuri de punere în aplicare a Strategiei europene pentru securitate economică, inclusiv a măsurilor de consolidare a securității cercetării.

(10)În Comunicarea comună privind Strategia europeană pentru securitate economică s-a anunțat, în plus, că Comisia va propune măsuri de consolidare a securității cercetării prin asigurarea utilizării instrumentelor existente și prin identificarea și abordarea oricăror lacune rămase, menținând în același timp deschiderea ecosistemului de cercetare și inovare.

(11)În ceea ce privește identificarea lacunelor menționate la punctul anterior, discuțiile cu statele membre și cu organizațiile părților interesate demonstrează că factorii de decizie și practicienii au nevoie urgentă de o mai mare claritate conceptuală, de o înțelegere comună a aspectelor în cauză, precum și a ceea ce constituie un răspuns politic proporțional și eficace.

(12)Un număr tot mai mare de state membre au elaborat sau sunt în curs de elaborare a unor politici menite să consolideze securitatea cercetării. Deși aceste eforturi contribuie, în general, la creșterea gradului de informare și a rezilienței, o multiplicare necoordonată a măsurilor naționale ar duce la un mozaic de politici naționale, la disparități între statele membre și, prin urmare, la fragmentarea Spațiului european de cercetare. Prin urmare, este necesară o coordonare la nivelul UE pentru a asigura abordări coerente și pentru a proteja integritatea Spațiului european de cercetare.

(13)Este necesar să fie evidențiat faptul că măsurile de salvgardare în domeniul securității cercetării pot fi cu adevărat eficace numai dacă sunt aplicate în mod coerent la toate nivelurile, inclusiv la nivelurile UE, național, regional, precum și la nivelul organizațiilor individuale publice și private care desfășoară activități de cercetare, astfel încât să se evite lacunele și eludările.

(14)În cazuri specifice, conformitatea cu legislația și normele relevante ale UE ar putea beneficia de orientări interpretative. Acest deziderat se aplică în special normelor privind controlul exporturilor, în special transferului intangibil de tehnologie (ITT), cerințelor în materie de vize pentru cercetătorii străini 30 , precum și interpretării anumitor cerințe privind știința deschisă și gestionarea activelor intelectuale din perspectiva securității cercetării.

(15)Este important ca amenințările hibride care afectează ecosistemul de cercetare și inovare să fie evaluate structural, sporind gradul de conștientizare a situației în rândul factorilor de decizie, pe baza Capacității unice de analiză a informațiilor (SIAC), în special Celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride, activitatea Centrului european de excelență pentru contracararea amenințărilor hibride (Hybrid CoE) 31 , precum și ENISA în ceea ce privește amenințările la adresa securității cibernetice 32

(16)Ținând seama de faptul că o parte semnificativă a cercetării și inovării are loc în sectorul privat, este esențial să se elaboreze orientări și instrumente care să vizeze întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate cu activitate intensă de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii. Deși riscurile la care sunt expuse întreprinderile pot fi similare, situația lor diferă de cea a instituțiilor de învățământ superior și a organizațiilor care desfășoară activități de cercetare. În acest sens, este necesar să fie atrasă atenția asupra normelor existente, inclusiv asupra celor privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, asupra examinării investițiilor străine, precum și asupra lucrărilor în curs privind monitorizarea investițiilor în străinătate.

(17)În pregătirea prezentei recomandări s-a acordat atenția cuvenită experienței statelor membre, precum și a partenerilor UE, atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Ea ține seama de învățămintele în materie de politici dobândite de partenerii esențiali, evidențiind în același timp faptul că este necesar să fie formulată o abordare care să corespundă contextului european unic. Se depun eforturi continue împreună cu partenerii noștri pentru a face schimb de informații și de experiență, pentru a partaja bune practici și pentru a căuta modalități de aliniere a măsurilor de salvgardare, inclusiv prin intermediul dialogului multilateral privind valorile și principiile, ca parte a negocierilor de asociere și a reuniunilor comitetului director comun în materie de S&T în contextul acordurilor internaționale în domeniul științei și al tehnologiei, precum și în cadrul forurilor multilaterale, cum ar fi G7, OCDE și NATO, precum și al acordurilor multilaterale relevante vizând controlul exporturilor.

(18)Securitatea cercetării este o preocupare care beneficiază de o atenție din ce în ce mai mare, iar dezbaterea în curs de desfășurare cu privire la riscurile implicate și la modul optim de gestionare a acestora se intensifică. Prin urmare, este necesar să se sporească gradul de informare, să se faciliteze învățarea reciprocă între statele membre și organizațiile relevante ale părților interesate, precum și să se contribuie la o abordare a învățării care să fie atât flexibilă, cât și dinamică.

DOMENIU DE APLICARE

1.În sensul prezentei recomandări, „securitatea cercetării” se referă la gestionarea riscurilor legate de:

(a)transferul indezirabil de cunoștințe, de modalități de operare și de tehnologii esențiale care poate afecta securitatea UE și a statelor sale membre, de exemplu dacă sunt direcționate către scopuri militare în țări terțe;

(b)influența malignă asupra cercetării, prin care cercetarea poate fi instrumentalizată de către sau din țări terțe pentru a difuza anumite discursuri sau pentru a incita la autocenzură în rândul studenților și cercetătorilor, încălcându-se astfel libertatea academică și integritatea cercetării în UE;

(c)încălcări ale eticii sau ale integrității, în cazul în care cunoștințele și tehnologiile sunt utilizate pentru a suprima sau submina valori fundamentale, atât în UE, cât și în altă parte.

2.În sensul prezentei recomandări, prin „cooperare internațională” ar trebui să se înțeleagă cooperarea organizațiilor publice și private care desfășoară activități de cercetare și a instituțiilor de învățământ superior cu organizații și întreprinderi de cercetare și inovare cu sediul în afara UE. Organizațiile și întreprinderile de cercetare și inovare cu sediul în UE, dar deținute sau controlate din afara UE, ar trebui să fie luate în considerare pe baza unei evaluări a riscurilor.

3.În contextul prezentei recomandări, „evaluarea riscurilor” se referă la un proces legat de cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării în care se ia în considerare o combinație de factori de risc principali. Combinația respectivilor factori determină nivelul de risc. Elementele esențiale care trebuie evaluate pot fi grupate în patru categorii:

–profilul de risc al organizației cu sediul în UE care participă la cooperarea internațională: se iau în considerare punctele forte și vulnerabilitățile organizației, inclusiv dependențele financiare, relevante pentru proiectul de cercetare;

–domeniul cercetării și inovării în care urmează să aibă loc cooperarea internațională: se ia în considerare dacă proiectul se axează pe un domeniu de cercetare, de exemplu un domeniu tehnologic critic, sau dacă implică o metodologie sau o infrastructură de cercetare considerată deosebit de sensibilă din perspectiva securității sau a eticii/drepturilor omului;

–profilul de risc al țării terțe în care este stabilit partenerul internațional sau din care își exercită dreptul de proprietate sau din care este controlat (de exemplu: face țara obiectul unor sancțiuni sau are un istoric deficitar în ceea ce privește statul de drept sau protecția drepturilor omului, o strategie agresivă de fuziune civilă-militară sau libertate academică limitată?);

–profilul de risc al organizației internaționale partenere: se exercită diligența necesară în cadrul organizației cu care intenționați să cooperați pentru a afla dacă are legături cu administrația publică sau cu armata, afilierile cercetătorilor/personalului implicat, precum și intențiile partenerului în ceea ce privește utilizarea finală sau aplicarea rezultatelor cercetării.

4.În sensul prezentei recomandări, „sectorul cercetării și inovării” cuprinde toate organizațiile care desfășoară activități de cercetare și instituțiile de învățământ superior din întreaga Uniune, atât publice, cât și private. Având în vedere importanța altor părți interesate, cum ar fi birourile de transfer de tehnologie, agențiile de internaționalizare, camerele de comerț și întreprinderile cu activitate intensă de cercetare, prezenta recomandare poate fi la fel de relevantă pentru toți ceilalți actori din ecosistemul de cercetare și inovare din UE. Dacă este relevant, ar putea fi luate în considerare și activități de cooperare internațională în materie de educație.

PRINCIPII PENTRU O INTERNAȚIONALIZARE RESPONSABILĂ

1.Continuarea promovării și a apărării libertății academice și autonomiei instituționale, ținând seama de faptul că responsabilitatea pentru cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării revine în primul rând instituțiilor de învățământ superior și altor organizații care desfășoară activități de cercetare;

2.Continuarea promovării și încurajării cooperării internaționale în materie de cercetare și inovare cu parteneri din țările terțe care să fie atât deschisă, cât și sigură, în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”, asigurându-se faptul că rezultatele cercetării sunt ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile (FAIR), ținând seama în mod corespunzător de restricțiile aplicabile, inclusiv de preocupările în materie de securitate;

3.Asigurarea proporționalității măsurilor: în cazul în care se introduc măsuri de salvgardare, acestea ar trebui să nu depășească ceea ce este strict necesar pentru a atenua riscurile în cauză și pentru a evita sarcinile administrative inutile. Obiectivul este reducerea riscurilor, nu decuplarea;

4.Dirijarea măsurilor de securitate a cercetării către protejarea securității economice, inclusiv a securității Uniunii și a securității naționale, și apărarea valorilor comune, inclusiv a libertății academice, evitând în același timp protecționismul și instrumentalizarea politică nejustificată a cercetării și inovării;

5.Promovarea autoguvernanței în cadrul sectorului, împuternicind cercetătorii și inovatorii să ia decizii în cunoștință de cauză, evidențiind responsabilitățile societale ale instituțiilor de învățământ superior și ale altor organizații care desfășoară activități de cercetare, pe baza principiului „libertatea academică comportă responsabilitate academică”;

6.Adoptarea unei abordării care să implice întreaga administrație publică, care să reunească expertiza și competențele relevante, să asigure o abordare cuprinzătoare a securității cercetării și să promoveze coerența acțiunilor administrației publice și a mesajelor către sectorul cercetării și inovării, inclusiv măsuri concrete de perfecționare și recalificare a forței de muncă relevante;

7.Concomitent cu urmărirea unei abordări bazate pe riscuri, adoptarea unor politici care să facă abstracție de specificitățile fiecărei țări, identificând și abordând riscurile la adresa securității cercetării indiferent de unde provin, deoarece astfel se obține cea mai bună garanție a menținerii unei abordări echilibrate a oportunităților și a riscurilor în cadrul cooperării în domeniul cercetării și inovării și a faptului că evoluțiile din peisajul amenințărilor, inclusiv apariția unor noi actori amenințători, nu sunt trecute cu vederea;

8.Asigurarea faptului că se depun toate eforturile pentru a se evita toate formele de discriminare și stigmatizare, atât directe, cât și indirecte, care ar putea apărea ca efecte nedorite ale măsurilor de salvgardare și asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale și a valorilor comune;

9.Recunoașterea naturii dinamice a securității cercetării, modelată de riscuri în continuă evoluție, de noi perspective și de contexte geopolitice, ceea ce necesită o abordare bazată pe învățare, cu efectuarea unor revizuiri periodice pentru a se asigura faptul că politicile în materie de securitate a cercetării rămân actualizate, eficace și proporționale.

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE

cu respectarea deplină a autonomiei instituționale și a libertății academice și în conformitate cu circumstanțele naționale și cu responsabilitatea lor pentru securitatea națională:

1.Să depună eforturi în vederea elaborării și punerii în aplicare a unui set coerent de acțiuni în materie de politici pentru a spori securitatea cercetării, utilizând în mod optim elementele enumerate în prezenta secțiune, ținând seama, în același timp, de principiile menționate anterior vizând o internaționalizare responsabilă.

2.Să se angajeze într-un dialog cu părțile interesate din domeniul cercetării și inovării în vederea definirii responsabilităților și a rolurilor, precum și a elaborării unui plan național de acțiune, a formulării de orientări naționale, dacă este relevant, a enumerării măsurilor și inițiativelor relevante pentru a consolida securitatea cercetării, împreună cu un calendar pentru punerea lor în aplicare.

3.Să înființeze o structură de sprijin, de exemplu: o Platformă de consiliere în materie de securitate a cercetării, pentru a ajuta cercetătorii și inovatorii să abordeze riscurile din sfera cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării. Reunind expertiza și competențele transsectoriale, ea ar trebui să furnizeze informații și consiliere pe care organizațiile care desfășoară activități de cercetare să le poată utiliza pentru a lua decizii în cunoștință de cauză, punând în balanță oportunitățile și riscurile unei cooperări internaționale preconizate, precum și alte servicii de care sectorul cercetării și inovării are o nevoie clară, inclusiv activități de informare și de formare profesională.

4.Să consolideze baza de date dovedite pentru elaborarea politicilor în materie de securitate a cercetării, prin analizarea peisajului amenințărilor, inclusiv din perspectiva securității cibernetice, precum și prin desfășurarea sau comandarea de cercetări relevante pentru politici.

5.Să acorde atenție în mod specific tehnologiilor esențiale identificate în recomandarea Comisiei privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre 33 , precum și rezultatelor unor astfel de evaluări colective ale riscurilor.

6.Să consolideze cooperarea transsectorială în cadrul administrației publice, în special prin reunirea factorilor de decizie în materie de politici care sunt responsabili de învățământul superior, de cercetare și inovare, de afacerile externe și de securitatea informațiilor.

7.Să faciliteze schimbul de informații cu organizațiile publice și private care desfășoară activități de cercetare cu privire la analiza și cercetarea menționate anterior, inclusiv prin informări sintetice clasificate și neclasificate sau prin funcționari de contact dedicați

8.Să obțină informații cu privire la reziliența sectorului, precum și la eficacitatea și proporționalitatea politicilor în materie de securitate aplicabile în domeniul cercetării, inclusiv, eventual, prin teste periodice vizând reziliența și prin simulări de incidente.

9.Pentru a se asigura conformitatea cu normele aplicabile ale UE privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare și cu sancțiunile adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 din TFUE, să ia măsuri naționale, în special cu privire la transferul intangibil de tehnologie (ITT), precum și să consolideze punerea în aplicare și asigurarea aplicării regimurilor de sancțiuni care sunt relevante pentru cercetare și inovare, cum ar fi cele care interzic transferul anumitor tehnologii.

10.Să contribuie în mod proactiv la platforma ghișeului unic al UE privind combaterea ingerințelor străine în C&I, prin partajarea instrumentelor și a resurselor dezvoltate prin finanțare publică, cu scopul de a facilita adoptarea transfrontalieră a acestor instrumente și resurse și de a le pune la dispoziție într-un mod ușor de utilizat și accesibil.

11.Să dezvolte, împreună cu sectorul privat, informații și orientări specifice întreprinderilor implicate în cercetarea și inovarea privată, inclusiv întreprinderilor nou-înființate care desfășoară activități intense de cercetare și întreprinderilor mici și mijlocii.

12.Să ia în considerare, dacă este relevant și pe baza evaluării riscurilor, aplicarea măsurilor cuprinse în prezenta recomandare care vizează activitățile de cooperare internațională în învățământul superior, inclusiv activitățile de mobilitate a studenților și a personalului.

Rolul organizațiilor de finanțare a cercetării

13.Să colaboreze cu organizațiile de finanțare a cercetării pentru a asigura faptul că:

(a)Securitatea cercetării face parte integrantă din procesul de depunere a cererilor care ia în considerare diferiți factori care, luați împreună, definesc profilul de risc al unui proiect. Obiectivul este de a stimula beneficiarii să gândească în contextul în care are loc cooperarea în domeniul C&I și să identifice care ar putea fi motivațiile și agendele (ascunse) care ar putea juca un rol, asigurând faptul că riscurile și amenințările potențiale sunt identificate în avans, cu scopul de a evita cât mai mult posibil problemele care ar putea să apară într-o etapă ulterioară.

(b)Proiectele de cercetare selectate pentru finanțare care generează îngrijorare („semnale de alertă”) fac obiectul unei evaluări a riscurilor care să fie proporțională cu profilul lor de risc și care să determine convenirea unor măsuri de salvgardare adecvate care să abordeze riscurile identificate, asigurându-se, în același timp, că durata procedurii de acordare a granturilor nu este întârziată în mod inutil și evitând orice sarcină administrativă inutilă.

(c)Atunci când se aplică măsuri de salvgardare în cadrul programelor naționale de finanțare, se ține seama de cele aplicate în programele de finanțare relevante ale UE.

(d)Solicitanții urmăresc să obțină garanții, de exemplu prin convenirea unui acord de parteneriat, din partea potențialilor parteneri pentru proiecte cu un profil de risc mare, că rezultatele cercetării vor fi utilizate într-un mod care respectă valorile fundamentale, inclusiv respectarea drepturilor omului.

(e)În cadrul organizației de finanțare sunt disponibile expertiză și competențe adecvate pentru a aborda preocupările în materie de securitate a cercetării, precum și pentru a dispune de măsuri adecvate de monitorizare și evaluare pentru a supraveghea proiectele în diferitele lor etape, inclusiv pentru a urmări incidentele și a lua măsuri credibile în caz de neconformitate.

Sprijin pentru instituțiile de învățământ superior și alte organizații care desfășoară activități de cercetare

14.Să încurajeze și să sprijine instituțiile de învățământ superior și alte organizații care desfășoară activități de cercetare prin

(a)crearea unei platforme pansectoriale a părților interesate pentru a facilita schimbul de informații, învățarea reciprocă, dezvoltarea de instrumente și orientări și raportarea incidentelor. Luarea în considerare a punerii în comun a resurselor pentru a utiliza în mod optim resursele și expertiza care sunt limitate și dispersate;

(b)punerea în aplicare a unor proceduri interne de gestionare a riscurilor într-un mod structural, inclusiv prin evaluarea riscurilor, efectuarea diligenței necesare în ceea ce privește potențialii parteneri și escaladarea la niveluri mai înalte ale procesului decizional intern în cazul elementelor care generează îngrijorare („semnale de alertă”), evitând în același timp sarcina administrativă inutilă;

(c)ori de câte ori se încheie acorduri de parteneriat în domeniul cercetării cu entități străine, inclusiv prin memorandumuri de înțelegere, insistarea asupra includerii unor condiții-cadru esențiale, cum ar fi respectul pentru valorile fundamentale, libertatea academică, reciprocitate și acordurile privind gestionarea activelor intelectuale, inclusiv diseminarea și valorificarea rezultatelor, acordarea de licențe sau transferul rezultatelor și crearea de proiecte de tip spin-off, precum și prin asigurarea existenței unei strategii de ieșire în cazul în care condițiile acordurilor nu sunt respectate;

(d)evaluarea riscurilor aferente programelor de stimulare a talentelor, care sunt sponsorizate de guverne străine, în domeniul învățământului superior și al cercetării, cu o atenție specială asupra oricăror obligații indezirabile impuse beneficiarilor lor, și garantarea faptului că lectorii și instructorii profesionali din campusurile universitare care sunt sponsorizați de guverne străine respectă misiunea și normele instituției-gazdă;

(e)investirea în expertiză și competențe dedicate în materie de securitate a cercetării la nivel intern, atribuirea responsabilității în materie de securitate a cercetării la nivelurile organizaționale adecvate și investirea în igiena cibernetică și în crearea unei culturi în care deschiderea și securitatea să fie echilibrate;

(f)elaborarea unor programe de formare profesională, inclusiv a unor cursuri online, pentru practicieni și noii membri ai personalului, ca parte a integrării acestora, precum și a unor programe de învățământ destinate formării profesionale a următoarei generații de consilieri în materie de securitate și de factori de decizie în materie de politici. Instruirea persoanelor care recrutează să verifice și să detecteze, în cadrul unui proces de verificare structurală, elementele care generează îngrijorare („semnale de alertă”) din cererile care vizează posturi de cercetare, în special în cazul domeniilor de cercetare esențiale;

(g)asigurarea, în publicațiile științifice și în toate celelalte forme de diseminare a rezultatelor cercetării, a unei transparențe depline cu privire la sursele de finanțare și la afilierile personalului de cercetare, evitându-se ca dependențele străine și conflictele de interese sau angajamentele să afecteze calitatea și conținutul cercetării;

(h)introducerea compartimentării fizice și virtuale, garantându-se faptul că, pentru domenii precum laboratoarele și infrastructura de cercetare, datele și sistemele care sunt deosebit de sensibile, accesul este acordat pe baza unei nevoi stricte de a cunoaște și că, pentru sistemele online, există mecanisme solide de securitate cibernetică;

(i)asigurarea faptului că toate formele de discriminare și stigmatizare, atât directe, cât și indirecte, sunt prevenite, că siguranța individuală este garantată, acordându-se o atenție deosebită constrângerii diasporei de către statul de origine și altor forme de influență malignă, care ar putea da naștere la autocenzură și ar putea avea implicații în materie de securitate pentru cercetătorii, doctoranzii și studenții străini implicați, precum și că incidentele sunt raportate.

Sprijinirea acțiunilor la nivelul Uniunii

15.Să coopereze pe deplin în vederea facilitării acțiunilor pe care Comisia le-a întreprins sau intenționează să le întreprindă pentru a sprijini punerea în aplicare a prezentei recomandări, în particular:

(a)utilizarea deplină a metodei deschise de coordonare, în special a structurilor de guvernanță ale SEC, pentru a crește gradul de informare, pentru a facilita învățarea reciprocă, precum și pentru a facilita coerența politicilor;

(b)înființarea unui Centru european de expertiză în domeniul securității cercetării ca punct focal, conectat la platforma ghișeului unic al Comisiei privind combaterea ingerințelor străine în C&I, contribuirea la crearea unei comunități de practici la nivelul UE și la menținerea unui dialog structural cu organizațiile părților interesate, precum și la cercetarea relevantă pentru politici în domeniul securității cercetării și analizarea tendințelor și modelelor din întreaga Uniune;

(c)sporirea, în cooperare cu Înaltul Reprezentant, a gradului de informare cu privire la situația în cauză al factorilor de decizie prin evaluarea structurală a amenințărilor hibride care afectează ecosistemul de cercetare și inovare;

(d)dezvoltarea unei metodologii de testare a rezilienței care să poată fi utilizată la nivel național în mod voluntar de către instituțiile de învățământ superior și organizațiile publice și private care desfășoară activități de cercetare;

(e)continuarea activității, împreună cu statele membre și cu implicarea părților interesate, cu privire la evaluarea riscurilor tehnologiilor esențiale 34 , precum și angajarea într-un dialog pentru a se asigura schimbul de informații și coerența abordării în ceea ce privește evaluarea riscurilor și măsurile de salvgardare a securității cercetării aferente programelor naționale de finanțare și cele aferente programelor de finanțare relevante ale UE;

(f)dezvoltarea de instrumente și resurse, atât independente de specificitățile fiecărei țări, cât și specifice fiecărei țări, pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile publice și private care desfășoară activități de cercetare să exercite diligența necesară față de potențiali parteneri; precum și organizarea, împreună cu organizațiile părților interesate de la nivelul UE, a unui forum bienal al părților interesate privind securitatea cercetării;

(g)elaborarea de orientări interpretative, dacă este necesar, cu privire la elaborarea procedurilor de evaluare a riscurilor, precum și cu privire la aplicarea legislației UE relevante;

(h)colaborarea cu sectorul cercetării și inovării pentru a evalua cele mai bune modalități de creștere a transparenței surselor de finanțare a cercetării și a afilierilor cercetătorilor;

(i)consolidarea dialogului cu partenerii internaționali privind securitatea cercetării, precum și luarea de inițiative pentru a genera o voce comună a UE pe această temă în forurile multilaterale.

RAPORTARE

1.Se recomandă ca statele membre să pună în aplicare prezenta recomandare cât mai curând posibil. Ele sunt invitate să transmită Comisiei planul lor de acțiune (menționat la punctul 2 din recomandările adresate statelor membre) până la data de [a se introduce data: 9 luni de la adoptarea de către Consiliu], în care se stabilesc măsurile corespunzătoare care trebuie luate pentru a spori securitatea cercetării, ținând seama de pozițiile lor inițiale respective.

2.Progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări vor fi monitorizate de Comisie, utilizând cadrele de monitorizare și raportare aferente guvernanței SEC, în cooperare cu statele membre și după consultarea părților interesate în cauză, care va raporta Consiliului o dată la doi ani, în cadrul raportării sale bienale privind Abordarea globală în materie de cercetare și inovare. După o evaluare aprofundată și având în vedere evoluția viitoare a situației geopolitice, pot fi propuse acțiuni și măsuri suplimentare.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant privind Strategia europeană pentru securitate economică, JOIN(2023)20 din 20.6.2023 ( link ).

(2)    Comunicare a Comisiei privind Abordarea globală a cercetării și a inovării: Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare, COM(2021) 252 din 18.5.2021 ( link ).

(3)    Concluziile Consiliului privind Abordarea globală a cercetării și a inovării din 28.9.2021 ( link ), în special punctele 3, 11 și 23.

(4)    Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Combaterea ingerințelor străine în C&I – document de lucru al serviciilor Comisiei, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022 ( link ).

(5)    Rezoluția Parlamentului European referitoare la abordarea globală a cercetării și a inovării, P9_TA(2022)0112 din 6.4.2022 ( link ).

(6)    Recomandarea Comisiei privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre, C(2023) 6689 din 3.10.2023 ( link ).    

(7)    Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind uniunea securității, COM(2020)605 din 24.7.2020 ( link ).

(8)    Consiliul UE: O Busolă strategică pentru securitate și apărare, ST 7371/22 din 21.3.2022 ( link ).

(9)    Regulamentul (UE) 2021/821 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare ( link ).

(10)    Recomandarea Comisiei privind programele interne de asigurare a conformității pentru controalele cercetării care implică produse cu dublă utilizare [...], 2021/1700 din 15.9.2021 ( link ).

(11)    Comunicarea Comisiei privind apărarea democrației, COM(2023) 630 din 12.12.2023 ( link ).

(12)    A se vedea, de exemplu, „colecția adnotată de orientări pentru o cooperare sigură și reușită în domeniul C&Iˮ (2022), compilată de DLR-PT la cererea Comisiei ( link ).

(13)    Informații suplimentare pot fi găsite, de exemplu, pe următoarele site-uri de internet: pentru SUA ( link ), pentru Regatul Unit ( link ), pentru Australia ( link ) și pentru Canada ( link ).

(14)    Mai multe informații cu privire la dialogul multilateral privind valorile și principiile pot fi găsite la adresa: link .

(15)    Amenințările hibride se referă la situația în care actori statali sau nestatali încearcă să exploateze vulnerabilitățile UE în avantajul lor, utilizând în mod coordonat o combinație de măsuri (și anume: diplomatice, militare, economice, tehnologice), rămânând în același timp sub pragul a ceea se înțelege prin război formal ( link ).

(16)    Comunicare a Comisiei privind Abordarea globală a cercetării și a inovării: Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare, COM(2021) 252 din 18.5.2021 ( link ).

(17)    Concluziile Consiliului privind Abordarea globală a cercetării și a inovării din 28.9.2021 ( link ), în special punctele 3, 11 și 23.

(18)    Regulamentul privind programul Orizont Europa, UE 2021/695 din 28.4.2021 ( link ), prevede, printre altele, o evaluare din perspectiva securității a tuturor proiectelor selectate pentru finanțare (articolul 20), posibilitatea de a exclude entitățile stabilite în sau controlate de țări terțe de la anumite cereri de propuneri [articolul 22 alineatul (5)], precum și de a adăuga criterii de eligibilitate la cele prevăzute la alineatele (2) – (5) pentru a ține seama de cerințele specifice în materie de politici sau de natura și obiectivele acțiunii [articolul 22 alineatul (6)] și de dreptul Comisiei sau al organismului de finanțare relevant de a se opune transferurilor de proprietate asupra rezultatelor sau acordării unei licențe exclusive privind rezultatele [articolul 40 alineatul (4)]. Dispoziții similare sunt incluse în Fondul european de apărare și în Programul spațial european.

(19)    Concluziile Consiliului privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare (SEC) din 26.11.2021 ( link ).

(20)    Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Combaterea ingerințelor străine în C&I – document de lucru al serviciilor Comisiei, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022 ( link ).

(21)    Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană pentru universități, COM(2022)16 din 18.1.2022 ( link ).

(22)    Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, COM(2020)625 din 30.9.2020 ( link ).

(23)    Rezoluția Parlamentului European din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea, P9_TA(2022)0064 din 9.3.2022 ( link ).

(24)    Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind uniunea securității, COM(2020)605 din 24.7.2020 ( link ).

(25)    Consiliul Uniunii Europene: O Busolă strategică pentru securitate și apărare, ST 7371/22 din 21.3.2022 ( link ).

(26)    Regulamentul (UE) 2021/821 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare ( link ).

(27)    Recomandarea Comisiei privind programele interne de asigurare a conformității pentru controalele cercetării care implică produse cu dublă utilizare [...], 2021/1700 din 15.9.2021 ( link ).

(28)    Comunicare comună privind Strategia europeană pentru securitate economică, JOIN(2023)20 din 20.6.2023 ( link ).

(29)    Recomandarea a Comisiei privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre, C(2023) 6689 din 3.10.2023 ( link ).    

(30)    Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair din 11.5.2016 ( link ).

(31)    Hybrid CoE este o organizație internațională autonomă, bazată pe o rețea, care contracarează amenințările hibride, înființată în 2017, cu sediul la Helsinki ( link ).

(32)    Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, este agenția Uniunii dedicată atingerii unui nivel comun înalt de securitate cibernetică în întreaga Europă ( link ).

(33)    Recomandarea Comisiei privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre din 3.10.2023 ( link ).

(34)    Recomandarea Comisiei privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea economică a UE în vederea unei evaluări suplimentare a riscurilor împreună cu statele membre din 3.10.2023 ( link ).