52023PC0161

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Tranziția către o economie curată și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și revizuirea corespunzătoare a sistemului nostru energetic oferă oportunități semnificative în materie de dezvoltare a sectoarelor tehnologice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, creare de locuri de muncă de calitate și creștere. Se preconizează că piața mondială a principalelor tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete fabricate în masă se va tripla până în 2030, ajungând la o valoare anuală de aproximativ 600 de miliarde EUR 1 . Partenerii și concurenții noștri au profitat de această oportunitate și pun în aplicare măsuri ambițioase pentru a-și asigura o prezență semnificativă pe această nouă piață. Aceste evoluții sunt determinate, de asemenea, de considerente legate de securitatea aprovizionării. Reziliența viitoarelor sisteme energetice va fi măsurată în special printr-un acces sigur la tehnologiile care vor alimenta aceste sisteme - turbine eoliene, electrolizoare, baterii, energie solară fotovoltaică, pompe de căldură și altele. La rândul său, securitatea aprovizionării cu energie va fi esențială pentru asigurarea unei creșteri economice durabile și, în cele din urmă, a ordinii publice și a securității.

În acest context, Comunicarea Comisiei privind Planul industrial al Pactului verde 2 din 1 februarie 2023 a prezentat un plan cuprinzător pentru sporirea competitivității industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa și pentru sprijinirea tranziției rapide către neutralitatea climatică. Planul se articulează în jurul următorilor patru piloni: (i) un mediu de reglementare previzibil și simplificat; (ii) un acces mai rapid la finanțare; (iii) îmbunătățirea competențelor și (iv) un comerț deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.

Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete face parte din acțiunile anunțate în acest context și vizează simplificarea cadrului de reglementare și îmbunătățirea mediului de investiții pentru capacitatea Uniunii de producție a tehnologiilor esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de neutralitate climatică și pentru asigurarea rezilienței sistemului nostru energetic decarbonizat, contribuind în același timp la reducerea poluării, care este benefică pentru sănătatea publică și bunăstarea mediului și a planetei.

Producția mondială de vehicule electrice va crește de 15 ori până în 2050, în timp ce nivelul de utilizare a surselor regenerabile de energie va crește de aproape patru ori. Ritmul de instalare a pompelor de căldură va crește de peste șase ori până în 2050 comparativ cu situația actuală, iar producția de hidrogen din electroliză sau din gaze naturale cu captarea și stocarea dioxidului de carbon va ajunge la 450 Mt în 2050. Acest lucru se va traduce prin investiții globale cumulate în producție în valoare de 1,2 mii de miliarde USD, necesare pentru a asigura o capacitate suficientă în vederea îndeplinirii obiectivelor la nivel mondial pentru 2030 3 . 90 % din investițiile în instalații de producție provin din China.

În prezent, Europa este un importator net de tehnologii energetice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, aproximativ un sfert dintre vehiculele electrice și baterii și aproape toate modulele solare fotovoltaice și pilele de combustie fiind importate, în principal din China. În ceea ce privește tehnologiile solare fotovoltaice și componentele lor, această dependență depășește 90 % din produsele din anumite segmente în amonte ale lanțului valoric, cum ar fi lingourile și plachetele. În alte sectoare în care industria UE este încă puternică, cum ar fi turbinele eoliene și pompele de căldură, balanța noastră comercială se deteriorează, iar producătorii din UE se confruntă cu o creștere a costurilor energiei și factorilor de producție. În plus, în domeniul captării și stocării dioxidului de carbon, crearea unui lanț valoric al CSC în UE este împiedicată în prezent de lipsa siturilor de stocare a CO2.

În același timp, tehnologiile energetice care contribuie la obiectivul zero emisii nete se află în centrul unor interese geostrategice puternice și al cursei tehnologice mondiale. Țările sunt foarte interesate să își asigure aprovizionarea cu cele mai avansate tehnologii de producție a energiei și să impulsioneze tranziția către o economie curată. Alte regiuni ale lumii investesc masiv și pun în aplicare măsuri de sprijin pentru inovare și pentru consolidarea capabilităților de producție. Legea privind reducerea inflației din SUA prevede mobilizarea a peste 360 de miliarde USD până în 2032. Planurile de transformare verde ale Japoniei urmăresc să mobilizeze până la 20 de mii de miliarde JPY (circa 140 de miliarde EUR) prin obligațiuni pentru „tranziția verde”. India a prezentat sistemul de stimulente legate de producție pentru a spori competitivitatea în sectoare precum energia solară fotovoltaică și bateriile. Regatul Unit, Canada și multe alte țări și-au prezentat, de asemenea, planurile de investiții în tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

În plus, în ultimul an, multe sectoare europene, în special industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi cea a îngrășămintelor, oțelului și cimentului, au fost grav afectate de criza energetică. Pentru a rămâne competitive și circulare și a-și atinge în același timp obiectivele de decarbonizare și de reducere la zero a poluării, aceste industrii au nevoie de acces la tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum baterii, pompe de căldură, panouri solare, electrolizoare, pile de combustie, turbine eoliene și sisteme de captare și stocare a dioxidului de carbon. În plus, aceste tehnologii joacă un rol esențial și în autonomia strategică deschisă a Uniunii, asigurând accesul cetățenilor la energie curată, la prețuri accesibile și sigură. Uniunea are toate elementele necesare pentru a deveni un lider industrial pe piața tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete a viitorului: Legea europeană a climei prevede obiective clare pe termen lung; Uniunea are o economie puternică, combinată cu o forță de muncă talentată și o infrastructură de primă clasă. Obiectivul nu este doar de a reduce dependențele, ci și de a contribui la asigurarea tehnologiilor de care industria din UE are nevoie pentru decarbonizare și pentru a furniza cetățenilor energie curată, sigură și la prețuri accesibile, inclusiv pentru gospodăriile și consumatorii vulnerabili cu venituri mici și medii inferioare. Valoarea ecosistemului Uniunii axat pe zero emisii nete a fost de peste 100 de miliarde EUR în 2021, dublă față de 2020 4 .

Prezenta expunere de motive însoțește propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii energetice care contribuie la obiectivul zero emisii nete („Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete”).

Această propunere contribuie la realizarea obiectivului de consolidare a ecosistemului european de producere de tehnologii energetice care contribuie la obiectivul zero emisii nete prezentat în Comunicarea Comisiei privind Planul industrial al Pactului verde.

Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete vizează abordarea următoarelor condiții-cheie pentru investiții în producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete:

–îmbunătățirea siguranței, a orientării politicilor și a coordonării în materie de investiții prin stabilirea unor obiective clare și a unor mecanisme de monitorizare;

–reducerea sarcinii administrative pentru dezvoltarea proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv prin simplificarea cerințelor administrative și facilitarea autorizării, instituirea de spații de testare în materie de reglementare și asigurarea accesului la informații;

–facilitarea accesului la piețe prin măsuri specifice legate de cererea publică prin proceduri de achiziții publice și licitații, precum și prin scheme de sprijinire a cererii private din partea consumatorilor;

–facilitarea și favorizarea proiectelor de captare și stocare a dioxidului de carbon, inclusiv prin creșterea disponibilității siturilor de stocare a CO2;

–sprijinirea inovării, inclusiv prin spații de testare în materie de reglementare;

–consolidarea competențelor pentru crearea de locuri de muncă de calitate în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

–coordonarea parteneriatelor industriale pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Adoptarea tehnologiilor energetice curate este un factor puternic de facilitare a tranziției către durabilitate și poate duce la noi produse și modalități mai eficiente și mai eficace de generare a energiei, care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european 5 , atât al obiectivelor în materie de climă și energie pentru 2030, cât și al obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Aceste tehnologii sunt esențiale, de asemenea, pentru decarbonizarea industriei Uniunii și pentru păstrarea ei în Europa.

Perturbările aprovizionării și dependențele de alte regiuni pentru furnizarea de tehnologii energetice curate pot încetini tranziția UE către durabilitate și pot afecta toate sectoarele economiei. Pentru a aborda perturbările și dependențele, propunerea consolidează capacitatea de producție a Europei de a produce tehnologii energetice care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Atunci când este relevant, instalațiile ar trebui să respecte pe deplin cerințele care decurg din legislația Uniunii, cum ar fi cele legate de evaluarea impactului asupra mediului, emisiile în aer, apă și sol, inclusiv riscul de accidente industriale și prevenirea acestora, și să urmărească să asigure o utilizare cât mai eficientă a energiei, a resurselor și a apei. Propunerea este aliniată, de asemenea, la Regulamentul privind materiile prime critice, propus în paralel cu prezentul regulament 6 .

Prezenta propunere este în concordanță cu Comunicarea Comisiei de actualizare a noii Strategii industriale 2020 7 , publicată în mai 2021, care identifică domeniile de dependențe strategice care ar putea conduce la vulnerabilități, cum ar fi deficitele de aprovizionare. De asemenea, propunerea de regulament este pe deplin aliniată la propunerile din raportul privind rezultatele finale ale Conferinței privind viitorul Europei.

Prezenta propunere este prezentată în lumina oportunităților oferite de Fondul pentru inovare, programul InvestEU 8 , Mecanismul de redresare și reziliență, programul Orizont Europa și de programele politicii de coeziune, care vor oferi posibilități de sprijinire a obiectivelor din prezentul regulament.

În cele din urmă, prezenta inițiativă este în concordanță cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile (Taxonomie) 9 .

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea contribuie la obiectivele unor părți ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” care se axează pe decarbonizarea industriei UE, în special a sectoarelor greu de decarbonizat, pe creșterea electrificării și pe promovarea vehiculelor mai puțin poluante și a combustibililor mai ecologici într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic 10 . Revizuirea standardelor de emisii de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi vizează reducerea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de aceste vehicule, oferind o direcție clară și realistă către mobilitatea cu emisii zero. Se constată deja o creștere a cererii de vehicule cu emisii zero, cum ar fi vehiculele cu încărcare electrică, din partea consumatorilor 11 , care poate aduce, de asemenea, beneficii conexe semnificative pentru realizarea obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării 12 .

Măsurile propuse vor contribui, de asemenea, la reziliența și autonomia strategică deschisă a UE prin asigurarea securității aprovizionării cu tehnologii-cheie legate de energie, un aspect esențial atât pentru sprijinirea dezvoltării altor sectoare ale economiei, cât și pentru ordinea publică și securitate.

Prezenta propunere este în concordanță cu abordarea UE de a asigura o tranziție verde echitabilă și justă 13 , precum și cu acțiunile prevăzute în cadrul Anului european al competențelor 2023 și cu inițiativele în curs din cadrul Pactului european privind competențele și al parteneriatelor la scară largă în materie de competențe stabilite în cadrul acestuia, precum și cu alte politici existente în materie de competențe, cum ar fi planurile de cooperare sectorială în materie de competențe. Evaluarea, monitorizarea și anticiparea nevoilor de competențe se vor baza pe activitatea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și a Autorității Europene a Muncii (ELA), printre altele, și vor ține seama pe deplin de aceasta. Rețeaua europeană a serviciilor de ocupare a forței de muncă (EURES) facilitează plasarea forței de muncă și are, în medie, peste trei milioane de locuri de muncă vacante disponibile pe portal. Date fiind varietatea locurilor de muncă vacante și a angajatorilor și instrumentul automatizat de corelare pe bază de competențe, plasările facilitate de rețeaua EURES și portalul EURES oferă, de asemenea, rezultate concrete în ceea ce privește locurile de muncă relevante pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Pentru a stimula creșterea investițiilor în formare în domeniul noilor tehnologii și procese de producție care contribuie la obiectivul zero emisii nete, Comisia a anunțat în Planul industrial al Pactului verde, printre altele, o creștere de la 2 milioane EUR la 3 milioane EUR a plafonului prevăzut în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare pentru ajutoarele destinate IMM-urilor pentru formare, că măsurile în materie de competențe vor fi luate în considerare la evaluarea proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) și că va analiza posibilitatea de a trata cheltuielile de formare suportate de întreprinderi mai degrabă ca o investiție decât ca o cheltuială sau un cost de funcționare.

Propunerea este în concordanță cu Comunicarea privind valorificarea talentelor în regiunile Europei, vizând recalificarea și perfecționarea forței de muncă din Europa, inclusiv în regiunile care se confruntă sau riscă să se confrunte cu o capcană a dezvoltării talentelor. Aceasta va lua în considerare, printre altele, mecanismul de stimulare a talentelor dezvoltat pentru a sprijini regiunile UE afectate de declinul accelerat al populației în vârstă de muncă. În plus, propunerea este în concordanță cu acțiunile din cadrul Noii agende europene de inovare, care include o inițiativă emblematică privind promovarea, atragerea și păstrarea talentelor în domeniul tehnologiei profunde și vizează 1 milion de talente în domeniul tehnologiei profunde pe o perioadă de 3 ani în toate statele membre 14 .

Propunerea promovează dezvoltarea unor proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile de tranziție, acordându-le în mod simplu și automat statutul de proiecte strategice. Prin urmare, propunerea urmărește obiective de coeziune și contribuie la convergența acestor regiuni prin crearea de bunuri economice durabile și adaptate exigențelor viitorului. Prin crearea unui cadru pentru fabricarea de tehnologii specifice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, propunerea completează orice cerințe aplicabile în conformitate cu Regulamentul privind proiectarea ecologică 15 , modificarea propusă a acestuia 16 și măsurile de punere în aplicare a acestora.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temei juridic

Prezentul regulament urmărește obiectivul general de instituire a unui cadru juridic care să sprijine dezvoltarea producției de tehnologii energetice care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune, pentru a sprijini obiectivele în materie de decarbonizare pentru 2030 și obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 ale Uniunii și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete necesare pentru a garanta reziliența sistemului energetic al Uniunii.

Acest obiectiv general se concretizează în următoarele obiective specifice: facilitarea investițiilor în tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete (pilonul 1), reducerea emisiilor de CO2 (pilonul 2), facilitarea accesului la piețe (pilonul 3), consolidarea competențelor pentru crearea de locuri de muncă de calitate în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete (pilonul 4), sprijinirea inovării (pilonul 5) și crearea unei structuri specifice pentru punerea în aplicare a acestor obiective, atât în ceea ce privește guvernanța, cât și monitorizarea (pilonii 6 și 7).

Prin urmare, temeiul juridic adecvat este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”), care permite Uniunii să ia măsuri de creștere a gradului de armonizare pentru a crea condiții de concurență echitabile în cadrul acesteia, în care producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete să poată prospera, favorizând inovarea și facilitând tranziția verde.

În primul rând, obiectivul specific de a asigura buna funcționare a pieței interne prin stabilirea de norme armonizate pentru creșterea capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune va permite abordarea fragmentării existente a pieței interne în ceea ce privește elementele esențiale referitoare, de exemplu, la procedurile de autorizare pentru producătorii de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. De asemenea, acesta va spori securitatea juridică și va simplifica sarcina administrativă pentru producătorii care doresc să construiască noi instalații de producție sau să extindă instalațiile de producție existente în Uniune, creând în același timp condițiile pentru un acces mai simplu la finanțare. Prin urmare, temeiul juridic al acestui pilon este articolul 114 din tratat, care prevede adoptarea de măsuri pentru a asigura instituirea și funcționarea pieței interne.

Pentru a contribui la reducerea emisiilor de CO2 în Uniune, în cadrul celui de al doilea pilon este definit un obiectiv al Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2, împreună cu măsurile necesare pentru atingerea acestuia.

Al treilea obiectiv specific, de facilitare a accesului la piața unică pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete în cadrul celui de al treilea pilon, necesită încurajarea cererii publice și private de produse durabile, inclusiv prin asigurarea faptului că achizitorii publici aplică în mod consecvent criterii pentru a asigura un nivel ridicat de durabilitate și reziliență a produselor care contribuie la obiectivul zero emisii nete pe care le achiziționează.

Al patrulea obiectiv specific vizează crearea de sinergii între statele membre și armonizarea promovării unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, precum și a unor piețe ale forței de muncă capabile să reacționeze rapid la schimbările economice asociate tranziției către o energie curată.

Pentru sprijinirea inovării în cadrul celui de al cincilea pilon este nevoie, de asemenea, de coordonare între statele membre pentru instituirea unor spații de testare în materie de reglementare cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul Uniunii pentru experimentare și de a permite derogări similare de la dreptul Uniunii.

În cele din urmă, al șaselea și al șaptelea pilon creează o structură de guvernanță armonizată și cerințe uniforme de monitorizare pentru a evalua progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului comun de creștere a producției de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate de statele membre acționând în mod individual, deoarece problemele sunt de natură transfrontalieră și nu se limitează la un singur stat membru sau la un subgrup de state membre. Acțiunile propuse se axează pe domenii în care acțiunea la nivelul Uniunii are o valoare adăugată demonstrabilă datorită amplorii, rapidității și sferei eforturilor necesare.

Furnizarea unui răspuns cuprinzător la criza energetică ce afectează Uniunea necesită o acțiune comună rapidă și coordonată din partea unei game largi de părți interesate și în cooperare cu statele membre. În plus, având în vedere provocările legate de accelerarea implementării tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, intervenția la nivelul Uniunii contribuie la coordonarea răspunsurilor pentru a veni în întâmpinarea nevoilor Uniunii de creștere a capacităților de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și pentru a preveni dependențele structurale. În plus, captarea și stocarea dioxidului de carbon necesită o abordare transfrontalieră, bazată pe piața unică, pentru a fi o soluție eficace pentru industriile din toate statele membre, inclusiv din cele fără capacități de stocare a CO2, fiind, prin urmare, cel mai bine abordată în mod coordonat la nivelul UE.

Acțiunea la nivelul Uniunii poate, fără îndoială, să orienteze actorii europeni către o viziune și o strategie de punere în aplicare comune. Acest lucru este esențial pentru a genera economii de scară și de gamă, precum și masa critică necesară pentru extinderea producției de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în UE, limitând în același timp fragmentarea eforturilor și cursele dăunătoare după subvenții între statele membre.

În domeniile pe care le abordează prezenta propunere prin intermediul mai multor piloni este necesară o acțiune la nivelul Uniunii.

–În ceea ce privește primul pilon („Facilitarea investițiilor”), inițiativa va sprijini consolidarea la scară largă a capacităților tehnologice în întreaga Uniune pentru a permite dezvoltarea și producerea de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pentru a încuraja derularea unor proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv proiecte strategice, prin simplificarea proceselor administrative și de acordare a autorizațiilor. Aceste demersuri necesită o acțiune la nivelul Uniunii pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice.

–Pentru atingerea obiectivului privind capacitatea de injectare de CO2 în Uniune în cadrul celui de al doilea pilon, este necesară o acțiune coordonată la nivelul Uniunii pentru a sprijini eforturile la nivel național.

–În ceea ce privește al treilea pilon („Accesul la piețe”), acțiunile care vizează accelerarea investițiilor în tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete pot fi concepute și puse în aplicare în mod adecvat numai la nivelul Uniunii, având în vedere amploarea investițiilor necesare și faptul că astfel de instalații de producție pot contribui la deservirea pieței interne, pot consolida întregul ecosistem și pot contribui la garantarea securității aprovizionării.

–Al patrulea pilon („Consolidarea competențelor pentru crearea de locuri de muncă de calitate în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete”) coordonează eforturile de asigurare a disponibilității unei forțe de muncă calificate necesare pentru o industrie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Europa, prin sprijinirea înființării unor academii de competențe specializate și prin crearea unei platforme „Europa cu zero emisii nete”.

–În ceea ce privește al cincilea pilon („Inovarea”), instituirea unor spații de testare în materie de reglementare vizează crearea unor condiții de concurență echitabile pentru inovarea în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune și asigurarea unor derogări specifice de la dreptul Uniunii, atunci când este necesar și fără a submina alte obiective de reglementare.

–În cadrul celui de al șaselea pilon („Guvernanța”), crearea unei structuri unice la nivelul Uniunii, platforma „Europa cu zero emisii nete”, va permite Comisiei să coordoneze acțiunile de mai sus împreună cu statele membre pentru a asigura o aplicare uniformă a regulamentului în întreaga Uniune, precum și schimbul de cunoștințe.

–În ceea ce privește al șaptelea pilon („Monitorizarea”), cooperarea consolidată a Uniunii va asigura colectarea de informații necesare și comparabile. Acest lucru va permite statelor membre și Comisiei să anticipeze și să prevină penuriile și să pună în aplicare măsurile necesare pentru a consolida ecosistemul european de producție de tehnologii energetice curate cu mai multă eficacitate decât ar face-o un mozaic de măsuri naționale.

•Proporționalitatea

Scopul propunerii este de a consolida ecosistemul european de producere de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete prin măsuri de facilitare a investițiilor, de stimulare a cererii și de perfecționare și recalificare a forței de muncă din Europa.

Deși de pe urma propunerii vor beneficia o gamă largă de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, aceasta pune un accent mai mare pe acele părți ale ecosistemului de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete care își aduce cel mai mult aportul la realizarea obiectivele climatice și energetice pentru 2030. Accentul pus pe energia solară, baterii/stocare, energia eoliană, electrolizoare și pile de combustie, pompe de căldură, biometan, rețele și captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) are scopul de a direcționa acțiunile spre produsele și componentele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru asigurarea tranziției verzi a Europei.

Proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete și spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete au instituit mecanismele necesare pentru asigurarea competitivității și a capacității de inovare pe termen lung a industriei europene prin capabilități de producție, medii-pilot pentru testare și experimentare, dispoziții privind capacitatea de stocare a CO2, reducerea riscurilor aferente investițiilor în proiecte strategice, precum și prin întreprinderi nou-înființate, întreprinderi în curs de extindere și IMM-uri. Statele membre trebuie să se asigure că autorizațiile pentru astfel de proiecte de producție sunt acordate prin proceduri mai rapide și mai puțin greoaie, atât pentru a accelera instalarea de noi capacități de producție ca răspuns la criza energetică a Uniunii, cât și pentru a reduce costurile și sarcina administrativă pentru întreprinderile care doresc să își extindă capacitățile de producție de tehnologii energetice curate în Europa.

În plus, ar trebui asigurată o capacitate suficientă de injectare de CO2 până în 2030 în cadrul pilonului 2, deoarece această lipsă a infrastructurii reprezintă cel mai mare blocaj pentru materializarea investițiilor în captarea CO2, inclusiv în sectoarele în care emisiile sunt greu de redus. Producătorii de petrol și gaze dețin activele, resursele și competențele necesare pentru a asigura această capacitate. Colaborând și anticipând cererea, aceștia pot identifica proiectele cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a asigura capacitatea de injectare necesară.

Stimulentele din cadrul pilonului 3 sunt concepute pentru a asigura o cerere stabilă de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care va spori atractivitatea economică, pentru întreprinderi, a extinderii producției de tehnologii personalizate care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cu rezultate bune în materie de durabilitate. Acestea vor stimula, de asemenea, direcționarea fondurilor publice către astfel de tehnologii în temeiul regulamentului. UE își va putea îndeplini obiectivele climatice ambițioase pentru 2030 numai printr-o tranziție rapidă către tehnologii durabile care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Acțiunile privind competențele în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete din cadrul pilonului 4 vor permite Uniunii să consolideze competențele forței sale de muncă pentru a contribui în mod optim la tranziția către o energie curată.

Crearea de spații de testare în materie de reglementare în cadrul pilonului 5 face obiectul unor garanții adecvate pentru a se asigura faptul că orice derogare de la dreptul Uniunii și de la dreptul intern este însoțită de măsuri de atenuare adecvate pentru a se asigura îndeplinirea altor obiective de reglementare de importanță egală, sprijinind în același timp inovarea.

Pentru o eficacitate maximă a măsurilor stabilite mai sus, în cadrul pilonului 6 se instituie o structură de guvernanță care reunește statele membre și Comisia pentru a-și coordona acțiunile în vederea atingerii obiectivelor comune privind securitatea energetică și tranziția verde a Europei.

În cele din urmă, monitorizarea în cadrul pilonului 7 este necesară pentru a asigura îndeplinirea obiectivului privind producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și obiectivele de stocare a CO2 de la nivelul Uniunii, precum și, la un nivel mai general, pentru aplicarea prezentului regulament și schimbul de informații între statele membre și Uniune cu scopul de a preveni posibilele perturbări din lanțul de aprovizionare.

•Alegerea instrumentului

Propunerea este sub forma unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului. Acesta este instrumentul juridic cel mai adecvat pentru pilonul 1 având în vedere necesitatea aplicării uniforme a noilor norme, în special a definiției proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum și necesitatea unei proceduri uniforme pentru recunoașterea acestora, și a sprijinirii unui sector industrial la nivelul întregii piețe interne, permițând, în același timp, crearea unor întregi lanțuri valorice de producție prin satisfacerea nevoilor tuturor actorilor de pe piața UE. Alegerea unui regulament ca instrument juridic pentru pilonii 2 și 3 este justificată, deoarece numai un regulament, cu dispozițiile sale juridice direct aplicabile, poate oferi gradul de uniformitate necesar pentru reducerea emisiilor de CO2 și pentru instituirea și funcționarea unei inițiative a Uniunii care să stimuleze cererea în mod uniform la nivelul întregii piețe interne. Și pilonul 4 este cel mai bine abordat printr-un regulament care sprijină dezvoltarea competențelor în mod uniform în întreaga Uniune. În plus, un regulament este instrumentul cel mai adecvat pentru pilonul 5 care sprijină inovarea pe piața internă, pentru pilonul 6 care creează o structură de guvernanță ce le permite statelor membre și Comisiei să își coordoneze acțiunile, precum și pentru pilonul 7 în cadrul căruia sunt stabilite mecanisme de monitorizare uniforme. Mecanismul nu necesită transpunerea prin măsuri naționale și este direct aplicabil.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Prezenta propunere mărește gradul de armonizare și constituie primul cadru juridic coerent la nivelul UE pentru tehnologiile energetice curate. Prin urmare, aceasta nu este susținută de evaluări ex post.

•Consultările cu părțile interesate

Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete a fost anunțat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, la 17 ianuarie 2023, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos 17 . „Primul pilon se referă la rapiditate. Trebuie să instituim un mediu de reglementare care să ne permită să ne extindem rapid și să creăm condiții favorabile pentru sectoarele esențiale pentru atingerea obiectivului de zero emisii nete. Printre acestea se numără energia eoliană, pompele de căldură, energia solară, hidrogenul curat, stocarea de CO2 și altele, cererea în cadrul acestor sectoare fiind stimulată prin planurile noastre NextGenerationEU și REPowerEU. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, vom prezenta noul Regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, conceput după modelul Actului privind cipurile. Noul Regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete va identifica obiective clare pentru tehnologiile curate europene până în 2030. Scopul va fi concentrarea investițiilor pe proiecte strategice de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Vom analiza în special modalitățile de simplificare și de accelerare a procesului de autorizare pentru noile situri de producție de tehnologii curate.” Având în vedere nevoia de a acționa urgent, nu a fost efectuată nicio evaluare a impactului și nu a fost prevăzută nicio consultare publică online. Analiza și toate documentele justificative vor fi prezentate într-un document de lucru al serviciilor Comisiei care va fi publicat în termen de cel mult trei luni de la publicarea propunerii.

În cadrul primei reuniuni a Platformei Clean Tech Europe, organizată de Comisie la 30 noiembrie 2022, a avut loc o discuție la nivel înalt și o primă rundă de consultări cu statele membre și cu părțile interesate din industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Aceasta a reunit reprezentanți la nivel înalt din 23 de state membre și reprezentanți din sectorul și lanțul valoric al energiei eoliene, al bateriilor, al rețelelor electrice, al pompelor de căldură și al energiei solare fotovoltaice. În cursul reuniunii, participanții au subliniat nevoia urgentă de a spori capacitatea de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la concurența mondială în materie de reglementare în acest sector, cum ar fi Legea privind reducerea inflației din SUA. Reprezentanții industriei au semnalat mai multe blocaje în Uniune, evidențiind procedurile lungi de autorizare pentru construirea sau extinderea capacității de producție de produse care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care ar împiedica, de asemenea, mobilizarea investițiilor private, precum și deficitul de personal calificat.

Pe lângă schimburile regulate și de lungă durată cu părțile interesate relevante, în februarie 2023 a fost efectuat un sondaj specific suplimentar, cu un termen scurt, la care au participat organizații selectate ale părților interesate din sectorul energiei eoliene, al energiei solare, al bateriilor, al pompelor de căldură și al hidrogenului/electrolizoarelor, pentru a obține informații suplimentare. Părțile interesate au raportat provocări legate de:

(1)timpul îndelungat de așteptare și procedurile lungi de autorizare pentru proiecte și creșterea capabilităților de producție;

(2)lipsa unor condiții de concurență echitabile cu concurenții internaționali;

(3)perturbări în aprovizionarea cu materiale și deficite de materiale;

(4)un mozaic de cadre legislative neclare sau restrictive la nivelul Uniunii și/sau la nivel național;

(5)dificultăți în găsirea unor situri de producție și de implementare adecvate;

(6)bariere legate de licitațiile publice;

(7)deficitul de forță de muncă calificată;

(8)producția proprie insuficientă și dependența de capacitățile de producție a componentelor-cheie;

(9)costurile de producție ridicate.

În plus, au fost luate în considerare contribuțiile suplimentare relevante pentru opțiunile de politică ale propunerii obținute în urma reuniunilor cu reprezentanții industriei și cu autoritățile publice ca parte a activității desfășurate în cadrul alianțelor industriale lansate de Comisia Europeană, în special Alianța europeană pentru baterii, Alianța europeană pentru hidrogen curat (inclusiv parteneriatul pentru electrolizoare aferent), Alianța pentru materii prime și Alianța industriei energiei solare fotovoltaice din UE. În plus, Forumul industrial european în materie de energie curată, organizat sub forma unor reuniuni periodice pe parcursul anilor 2021 și 2022, a oferit o platformă amplă de discuții privind nevoile industriale. În ceea ce privește captarea și stocarea dioxidului de carbon, în cadrul Forumului european CUSC din 2022, părțile interesate au estimat o creștere a cererii anuale de servicii de stocare în Spațiul Economic European (SEE) de la un nivel foarte scăzut la 80 de milioane de tone de CO2 în 2030 și la cel puțin 300 de milioane de tone de CO2 în 2040.

În plus, contactele regulate și de lungă durată cu părțile interesate din industrie, cu statele membre și cu asociațiile profesionale au permis colectarea de informații și feedback relevante.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Contactele regulate și de lungă durată cu părțile interesate din industrie, cu statele membre, cu asociațiile profesionale și cu asociațiile de utilizatori au permis colectarea unui volum considerabil de informații și feedback relevante pentru propunere.

În ultimii ani au fost publicate numeroase studii și rapoarte privind sectorul producției de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care descriu tendințele și furnizează date și cifre, oferind astfel informații utile care au stat la baza propunerii, inclusiv:

(1)Comisia Europeană. Progresele în materie de competitivitate a tehnologiilor energetice curate. COM(2022) 643 final

(2)Comisia Europeană. Raportul anual al JRC referitor la Tabloul de bord privind competitivitatea industriei europene neutre din punct de vedere climatic (CIndECS). 2021

(3)Observatorul tehnologiilor energetice curate (CETO). Rapoarte din 2022.

(4)AIE, Energy Technology Perspectives. 2023

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Prezenta propunere stabilește măsuri de consolidare a ecosistemului tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Pentru întreprinderile care produc tehnologii energetice curate în Europa, aceasta va spori securitatea juridică, va facilita înființarea de noi instalații de producție prin proceduri de autorizare mai simple și mai rapide, precum și accesul la finanțare prin reducerea riscurilor aferente proiectelor și va asigura o forță de muncă calificată în Uniune. Pentru furnizorii de soluții tehnologice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, aceasta va asigura o sursă stabilă de cerere de echipamente, produse și componente energetice curate extrem de durabile. Pentru administrațiile publice naționale, aceasta va spori gradul de adoptare a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune și va consolida coordonarea (prin introducerea platformei „Europa cu zero emisii nete”). În plus, cadrul va avea în vedere măsuri specifice de sprijinire a inovării, inclusiv spații de testare în materie de reglementare și sprijin specific pentru micii utilizatori și furnizorii de tehnologii durabile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, de înaltă calitate pentru găsirea unor piețe de producție în Europa și pentru corelarea nevoilor acestora cu alți actori de pe piață în vederea creării unor lanțuri valorice întregi la nivelul UE.

Propunerea vizează, de asemenea, în mod specific, consolidarea competitivității și a bazei industriale a Europei în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Se asigură coerența deplină cu legislația sectorială existentă a Uniunii aplicabilă tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete (de exemplu, în ceea ce privește economiile de energie, etichetarea energetică și implementarea), ceea ce va aduce mai multă claritate și va simplifica punerea în aplicare a noilor norme, precum și cu legislația propusă privind materiile prime critice.

•Drepturile fundamentale

Articolul 16 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) prevede libertatea de a desfășura o activitate comercială. Măsurile prevăzute de prezenta propunere creează capacitate de inovare și stimulează cererea de tehnologii energetice curate, ceea ce poate consolida libertatea de a desfășura o activitate comercială în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale. Cu toate acestea, unele măsuri din cadrul pilonului 2 necesare pentru a aborda perturbările grave ale aprovizionării cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune pot limita temporar libertatea de a desfășura o activitate comercială și libertatea contractuală, protejate de articolul 16, precum și dreptul de proprietate, protejat de articolul 17 din cartă. În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a acestor drepturi prin prezenta propunere va fi prevăzută de lege și va respecta substanța acestor drepturi și libertăți și principiul proporționalității.

Obligația de a comunica informații specifice Comisiei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, respectă substanța libertății de a desfășura o activitate comercială și nu o va afecta în mod disproporționat (articolul 16 din cartă). Orice solicitare de informații servește obiectivului de interes general al Uniunii de a permite identificarea unor posibile măsuri de atenuare a unei crize a aprovizionării cu energie. Aceste solicitări de informații sunt adecvate și eficace pentru atingerea obiectivului, furnizând informațiile necesare pentru evaluarea crizei în cauză. În principiu, Comisia solicită informațiile dorite doar organizațiilor reprezentative și poate adresa, în plus, solicitări unor întreprinderi individuale numai dacă acest lucru este necesar. Întrucât informațiile privind situația aprovizionării nu sunt disponibile în alt mod, nu există nicio altă măsură la fel de eficace pentru a obține informațiile de care au nevoie factorii de decizie europeni ca să ia măsuri de atenuare. Având în vedere consecințele economice și societale grave ale aprovizionării insuficiente cu energie și importanța măsurilor de atenuare, solicitările de informații sunt proporționale cu obiectivul urmărit.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea instituie o platformă „Europa cu zero emisii nete”. Pentru organizarea platformei, va fi oferit sprijin de la bugetul UE, în cadrul rubricii 7, în valoare de 5,130 milioane EUR pentru șase funcționari. Aceasta înseamnă o cheltuială anuală de 1,026 milioane EUR. Personalul va fi responsabil cu îndeplinirea sarcinilor legate de platforma „Europa cu zero emisii nete” și academiile pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, astfel cum se prevede în prezentul regulament. În plus, propunerea estimează costuri suplimentare pentru comisii, cu un buget alocat de 125 000 EUR.

Costurile de funcționare aferente acestei inițiative vor fi acoperite din bugetul pentru „Funcționarea și dezvoltarea pieței interne a bunurilor și serviciilor” din actualul cadru financiar multianual până în 2027.

Se alocă un buget de 720 000 EUR pentru efectuarea de cercetări și analize de date în scopul monitorizării inițiativei și a evoluțiilor pieței, precum și pentru obținerea de date actualizate privind lanțurile de aprovizionare cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru abordarea aspectelor legate de prezentul regulament.

Această propunere va sprijini academiile pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu finanțare de tip seed în valoare de 3 milioane EUR din bugetul întreprinderii comune pentru un hidrogen curat și de 2,5 milioane EUR din bugetul Programului privind piața unică, pilonul pentru IMM-uri.

Detalii suplimentare sunt furnizate în fișa financiară legislativă anexată la prezenta propunere.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia va evalua realizările, rezultatele și impactul prezentei propuneri după trei ani de la data la care aceasta devine aplicabilă și, ulterior, o dată la patru ani. Principalele constatări ale evaluării vor fi prezentate într-un raport către Parlamentul European și Consiliu, care va fi făcut public.

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

1.1 Capitolul I – Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Capitolul I stabilește obiectivele și obiectul prezentului regulament. Obiectivele regulamentului sunt transpuse într-un nivel de referință global cuantificat, care să asigure faptul că, până în 2030, capacitatea de producție în Uniune a tehnologiilor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete enumerate în anexă se apropie de sau atinge cel puțin 40 % din nevoile anuale de implementare ale Uniunii. Acest nivel de referință reprezintă o ambiție politică generală de a atinge un nivel ridicat de reziliență pentru tehnologiile strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete și sistemul energetic global, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a urmări această ambiție într-un mod flexibil și diversificat. Acest nivel de referință ia în considerare obiectivele orientative specifice fiecărei tehnologii prezentate în considerentul 16 din propunere și nu este egal cu media acestora din urmă, având în vedere că:

(i)domeniul de aplicare al anexei nu se limitează la cele cinci tehnologii pentru care au fost identificate obiective orientative în considerentul 16;

(ii)pentru unele tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cum ar fi energia solară fotovoltaică, 40 % reprezintă un efort realist, dar ambițios de extindere a capacității de producție corespunzătoare;

(iii)nivelul de referință general ia în considerare necesitatea creșterii capacității de producție nu numai pentru produsele finite, ci și pentru componentele specifice. Pentru unele dintre acestea, cum ar fi plachete, lingouri sau celule solare în cazul energiei solare fotovoltaice sau anozi și catozi pentru baterii, atingerea nivelului de referință de 40 % reprezintă un obiectiv realist, dar foarte ambițios;

(iv)nivelul de referință, combinat cu modalitățile de monitorizare prevăzute la articolul 31, va contribui la identificarea timpurie a vulnerabilităților sau provocărilor existente sau potențiale legate de reziliența tehnologiilor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete și la adoptarea unor măsuri, după caz.

Capitolul I clarifică, de asemenea, definițiile utilizate în cadrul instrumentului, inclusiv conceptul de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Regulamentul instituie un cadru, alcătuit din șapte „piloni”, pentru consolidarea competitivității ecosistemului european de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Mai precis, regulamentul stabilește condițiile necesare pentru promovarea proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, simplificând procesele administrative și de acordare a autorizațiilor și definind proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete (pilonul 1). Regulamentul stabilește condițiile de creștere a capacității de injectare de CO2 (pilonul 2) și de stimulare a cererii de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete (pilonul 3). De asemenea, acesta creează un cadru pentru asigurarea unei forțe de muncă calificate în acest sector (pilonul 4), stimulează inovarea (pilonul 5), creează o structură de guvernanță (pilonul 6) și stabilește cadrul pentru monitorizarea punerii în aplicare a acestor măsuri (pilonul 7).

1.2. Capitolul II – Condiții favorizante pentru producerea de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete

Secțiunea 1 stabilește procese simplificate de autorizare pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Toate proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete vor beneficia în urma desemnării de către statele membre a unei autorități naționale competente care să acționeze ca punct unic de contact și care să coordoneze și să faciliteze procesul de autorizare, să ghideze operatorii economici, să se asigure că informațiile sunt puse la dispoziția publicului și că toate documentele pot fi transmise în format digital. Regulamentul stabilește termene detaliate pentru procedurile de autorizare în funcție de natura proiectului dezvoltat. Propunerea este în concordanță cu legislația Uniunii privind procesul de autorizare, cum ar fi Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile 18 , Regulamentul TEN-E 19 , Directiva privind gazele naturale 20 și Regulamentul Consiliului privind accelerarea procedurilor de autorizare pentru implementarea energiei din surse regenerabile 21 , precum și cu propunerile de modificare a Directivei privind energia din surse regenerabile ținând cont de planul REPowerEU 22 , propunerea de Act privind cipurile 23 și propunerea de Regulament privind materiile prime critice. Procedurile de autorizare mai rapide nu aduc atingere evaluărilor și autorizațiilor de mediu, astfel cum sunt detaliate în legislația UE.

Secțiunea 2 stabilește norme privind selectarea și punerea în aplicare a proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Criteriile de selecție a proiectelor strategice vor include contribuția proiectului la reziliența tehnologică și industrială a sistemului energetic al Uniunii și/sau la competitivitatea lanțului de aprovizionare din industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete a UE. Regulamentul definește procedurile de depunere a cererilor pentru proiecte și de recunoaștere a acestora ca proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete de către statele membre. Proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete vor beneficia de un statut prioritar pentru a asigura cele mai rapide procese de autorizare în conformitate cu dreptul intern și cu legislația UE și vor beneficia de termene previzibile de autorizare. De asemenea, acestea pot fi considerate de interes public superior în scopul autorizării, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite în legislația UE. Fără a aduce atingere normelor privind ajutoarele de stat, statele membre vor întreprinde activități de accelerare și de atragere a investițiilor private în proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pentru a accelera punerea în aplicare a acestora. Inițiatorii proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete vor putea beneficia, de asemenea, de consiliere financiară din partea platformei „Europa cu zero emisii nete”, instituită în conformitate cu capitolul VII.

1.3. Capitolul III – Capacitatea de injectare de CO2

Capitolul III stabilește un obiectiv la nivelul Uniunii pentru 2030 privind o capacitate anuală de injectare în stocarea de CO2 în valoare de 50 de milioane de tone de CO2 și include măsuri pentru atingerea acestuia. Aceste măsuri vizează reunirea principalelor active relevante pentru instituirea unei piețe unice a Uniunii pentru serviciile de stocare a CO2, pe care marii emițători de CO2, inclusiv sectoarele industriale în care reducerea emisiilor este dificilă, să se poată baza pentru a-și decarboniza operațiunile. Acestea includ o mai bună informare cu privire la datele geologice referitoare la siturile de producție a petrolului și a gazelor, proiectele de captare a CO2 în desfășurare sau preconizate în următorii 5 ani, estimarea nevoilor corespunzătoare în materie de capacități de injectare și stocare. Proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru stocarea CO2 care sunt situate pe teritoriul Uniunii, vizează asigurarea unei capacități de injectare de CO2 care poate fi pusă la dispoziție din punct de vedere operațional până în 2030 sau mai devreme și care au solicitat o autorizație pentru stocarea geologică sigură și permanentă a CO2 în conformitate cu Directiva 2009/31/UE 24 vor fi sprijinite de autoritățile statelor membre. Contribuțiile producătorilor de petrol și gaze care dețin o autorizație în temeiul Directivei 94/22/CE 25 sunt luate în considerare pentru atingerea obiectivului de la nivelul Uniunii pentru 2030.

1.4. Capitolul IV – Accesul la piețe

Capitolul IV cuprinde acțiuni ce vizează accelerarea accesului la piețe pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Acest lucru se realizează în primul rând prin măsuri care să ajute autoritățile publice să asigure și să mențină o cerere publică stabilă de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care va face atractivă din punct de vedere economic pentru întreprinderi extinderea producției pentru piața europeană de produse personalizate, care îndeplinesc criterii înalte de durabilitate și reziliență. Aceste măsuri se referă în primul rând la procedurile de achiziții publice și la licitațiile pentru implementarea surselor regenerabile de energie, în cazul cărora autoritățile publice trebuie să ia în considerare criteriile legate de durabilitate și reziliență atunci când atribuie contractele sau evaluează ofertele. În al doilea rând, capitolul include măsuri pentru a se asigura faptul că alte forme de sprijin public pentru cererea privată contribuie la același obiectiv.

1.5 Capitolul V – Consolidarea competențelor pentru crearea de locuri de muncă de calitate în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete

Capitolul V propune măsuri pentru a asigura disponibilitatea unei forțe de muncă calificate necesare pentru industriile tehnologice care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Uniune. Actuala lipsă de personal calificat și accentuarea preconizată a acesteia, precum și decalajul între competențe și cererea pieței pun în pericol dezvoltarea industriilor tehnologice care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa. Propunerea urmărește să creeze mecanisme de concepere și mobilizare a competențelor necesare care să răspundă în mod eficace nevoilor industriilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, atât la nivel european, cât și la nivel local. În acest sens, Comisia ar trebui să sprijine înființarea unor academii europene de competențe specializate, fiecare concentrându-se pe o tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete și pe colaborarea cu statele membre, cu industria, cu partenerii sociali și cu furnizorii de educație și formare pentru a concepe și a implementa cursuri de educație și formare în vederea recalificării și perfecționării lucrătorilor necesari pentru industriile tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Platforma „Europa cu zero emisii nete” ar sprijini asigurarea disponibilității și mobilizarea persoanelor cu competențele necesare în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete printr-o serie de sarcini prevăzute în prezentul regulament, inclusiv în ceea ce privește activarea unui număr mai mare de femei și de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Prin urmare, regulamentul urmărește să completeze o serie de acțiuni ale Comisiei care să răspundă nevoilor în materie de competențe care decurg din tranziția verde a UE, cum ar fi Pactul european privind competențele, Agenda UE pentru competențe, parcursurile de tranziție industrială și Anul european al competențelor 2023.

1.6 Capitolul VI – Inovarea

Capitolul VI stabilește spații de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru a promova inovarea în acest domeniu. Propunerea introduce spații de testare în materie de reglementare pentru a testa tehnologii inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete într-un mediu controlat și pentru o perioadă limitată de timp. Tehnologiile inovatoare testate în cadrul acestor spații de testare ar putea fi considerate, în cele din urmă, esențiale pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii, pentru a asigura securitatea aprovizionării și reziliența sistemului energetic al Uniunii și, prin urmare, pot fi considerate tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete în temeiul prezentului regulament.

1.7 Capitolul VII - Guvernanța

Capitolul VII instituie o structură, platforma „Europa cu zero emisii nete”, care îi permite Comisiei să coordoneze acțiunile de mai sus împreună cu statele membre. Platforma este un organism de referință, în cadrul căruia Comisia și statele membre pot discuta, pot face schimb de informații și de bune practici cu privire la aspecte legate de prezentul regulament și în cadrul căruia Comisia poate obține contribuții din partea unor terți, cum ar fi experți și reprezentanți, de exemplu, din industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Activitatea poate fi organizată în diferite subgrupuri permanente sau temporare. Activitățile platformei sunt prezentate la diferite articole din prezentul regulament și au ca obiect, în special, simplificarea procedurilor administrative și a procedurilor de autorizare, inclusiv ghișee unice [articolul 4], proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete [articolul 11], coordonarea finanțării [articolul 15], accesul la piețe [articolele 19, 20 și 21], competențele [articolul 25], spațiile de testare inovatoare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete [articolul 26] și consilierea cu privire la elaborarea rapoartelor anuale privind competitivitatea tehnologiilor energetice curate, în cadrul raportului privind starea uniunii energetice 26 . În plus, Comisia și statele membre pot discuta în cadrul platformei despre parteneriatele industriale pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete [articolul 28]. De asemenea, Comisia și statele membre pot acționa în cadrul platformei pentru a încuraja contactele transnaționale între întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele care contribuie la obiectivul zero emisii nete în cadrul Uniunii Europene, bazându-se în special pe activitatea alianțelor industriale.

1.8 Capitolul VIII – Monitorizarea

Capitolul VIII conține dispoziții uniforme care permit monitorizarea lanțurilor de aprovizionare pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele menționate la articolul 1, precum și progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului de stocare a CO2. Capitolul conține, de asemenea, dispoziții generale de monitorizare privind aplicarea prezentului regulament.

1.9 Capitolul IX – Dispoziții finale

Capitolul IX conține dispoziții referitoare la delegarea de competențe, modificări ale altor acte, inclusiv ale Regulamentului (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului 27 și ale Directivei 2013/34/UE 28 , obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice de evaluare a prezentului regulament și la intrarea în vigoare și aplicarea acestuia.

1.10 Anexă – Tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete

Tehnologiile enumerate în anexă se bazează pe trei criterii principale: 1) nivelul de maturitate tehnologică; 2) contribuția la decarbonizare și competitivitate; și 3) riscurile în materie de securitate a aprovizionării. Acestea au fost selectate pe baza obiectivelor generale ale Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete de creștere a capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în UE, în special cele care sunt disponibile pe piață și care au un bun potențial de extindere rapidă.

Primul criteriu, nivelul de maturitate tehnologică (NMT), se referă la o metodă de estimare a maturității tehnologiilor și se bazează pe clasificarea utilizată de Agenția Internațională a Energiei (AIE). În domeniul de aplicare al prezentului regulament sunt incluse, în general, tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu NMT 8 (tehnologii demonstrative de pionierat la scară comercială, implementare la scară completă în forma finală) sau un nivel superior.

Al doilea criteriu, referitor la decarbonizare și competitivitate, identifică tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete care se preconizează că vor aduce o contribuție semnificativă la obiectivul „Pregătiți pentru 55” de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2030 cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.

În cele din urmă, al treilea criteriu se referă la securitatea aprovizionării care asigură reziliența tehnologică și industrială a sistemului energetic al Uniunii prin creșterea capacității de producție a unei componente sau a unei părți din lanțul valoric al tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru obținerea căreia Uniunea este puternic dependentă, sau tot mai dependentă, de importuri, în special cele provenite dintr-o singură țară terță.

Pe baza acestor criterii, au fost selectate 8 grupuri de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. În plus, respectivele grupuri de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete nu se referă numai la produsul sau la ansamblurile tehnologice finite, ci și la principalele componente din amonte care reprezintă o parte importantă a tehnologiilor respective (de exemplu, lingouri, plachete și celule solare pentru modulele solare; nacele, turnuri și palete pentru turbinele eoliene etc.).

2023/0081 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 29 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 30 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Uniunea s-a angajat să accelereze procesul de decarbonizare a economiei sale și să implementeze surse regenerabile de energie pentru atingerea obiectivului ambițios de neutralitate climatică sau zero emisii nete (emisii după deducerea absorbțiilor) până în 2050. Acest obiectiv se află în centrul Pactului verde european, al Strategiei industriale actualizate a UE și este în concordanță cu angajamentul Uniunii față de acțiunile climatice la nivel mondial în temeiul Acordului de la Paris 31 . Pentru atingerea obiectivului neutralității climatice, Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 32 stabilește un obiectiv climatic obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” 33 propus are ca scop realizarea obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030 și revizuiește și actualizează legislația Uniunii în acest sens.

(2)Piața unică oferă mediul adecvat pentru asigurarea accesului, la scara și ritmul necesare, la tehnologiile esențiale pentru atingerea obiectivului climatic al Uniunii. Având în vedere complexitatea și caracterul transnațional al tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, măsurile naționale necoordonate de asigurare a accesului la aceste tehnologii ar avea un potențial ridicat de denaturare a concurenței și de fragmentare a pieței unice. Prin urmare, pentru a garanta funcționarea pieței unice, este necesară crearea unui cadru juridic comun al Uniunii pentru a aborda în mod colectiv această provocare majoră prin creșterea rezilienței și a securității aprovizionării Uniunii în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(3)În ceea ce privește aspectele externe, în special piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare, UE va avea în vedere parteneriate reciproc avantajoase în cadrul strategiei sale „Global Gateway”, care să contribuie la diversificarea lanțului său de aprovizionare cu materii prime, precum și la eforturile țărilor partenere de a continua dubla tranziție și de a crea valoare adăugată la nivel local.

(4)Pentru a-și îndeplini aceste angajamente, Uniunea trebuie să își accelereze ritmul tranziției către o energie curată, în special prin creșterea eficienței energetice și a ponderii surselor regenerabile de energie. Acest lucru va contribui la atingerea obiectivelor UE pentru 2030 prevăzute în planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, și anume o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78 % și participarea a cel puțin 60 % dintre adulți la activități de formare profesională, precum și la asigurarea unei tranziții verzi corecte și echitabile 34 .

(5)Creșterea prețurilor energiei ca urmare a agresiunii militare nejustificate și ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei a dat un impuls puternic pentru accelerarea punerii în aplicare a Pactului verde european și pentru consolidarea rezilienței uniunii energetice prin accelerarea tranziției către o energie curată și prin stoparea oricărei dependențe de combustibilii fosili exportați din Federația Rusă. Planul REPowerEU 35 joacă un rol esențial în răspunsul la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Acest plan urmărește să accelereze tranziția energetică în Uniunea Europeană, pentru a reduce consumul de gaze și energie electrică al Uniunii și pentru a stimula investițiile în implementarea unor soluții eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Planul stabilește ca obiective, printre altele, dublarea capacității de energie solară fotovoltaică până în 2025 și instalarea unei capacități de energie solară fotovoltaică de 600 GW până în 2030; dublarea ratei de instalare a pompelor de căldură; o capacitate de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile produs intern până în 2030; și creșterea substanțială a producției de biometan. Planul stabilește, de asemenea, că îndeplinirea obiectivelor REPowerEU va necesita diversificarea aprovizionării cu echipamente pentru energia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și cu materii prime critice, reducerea dependențelor sectoriale, remedierea blocajelor la nivelul lanțului de aprovizionare și extinderea capacității Uniunii de a produce tehnologii energetice curate. Ca parte a eforturilor sale de extindere a utilizării energiei din surse regenerabile pentru producția de energie electrică, în industrie, în sectorul construcțiilor și al transporturilor, Comisia propune majorarea la 45 % a obiectivului prevăzut în Directiva privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și la 13 % a obiectivului prevăzut în Directiva privind eficiența energetică. Acest lucru ar aduce capacitățile totale de producere de energie din surse regenerabile la 1 236 GW până în 2030, în comparație cu capacitatea de 1 067 GW prevăzută pentru 2030 în propunerea din 2021, și va determina creșterea nevoilor de stocare în baterii pentru a face față furnizării intermitente în rețeaua electrică. În mod similar, politicile legate de decarbonizarea sectorului transportului rutier, cum ar fi Regulamentul (UE) 2019/631 și Regulamentul (UE) 2019/1242, vor fi factori stimulatori puternici pentru electrificarea suplimentară a acestui sector, determinând creșterea cererii de baterii.

(6)Transformarea în direcția reducerii la zero a emisiilor nete generează deja schimbări industriale, economice și geopolitice uriașe la nivel mondial, care vor deveni tot mai pronunțate pe măsură ce lumea înregistrează progrese în eforturile de decarbonizare. Calea către zero emisii nete se traduce prin oportunități importante de extindere a industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete a Uniunii, valorificând forța pieței unice, prin promovarea investițiilor în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, tehnologii de stocare a energiei electrice și termice, pompe de căldură, tehnologii de rețea, tehnologii din domeniul combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii de fuziune, reactoare modulare de mici dimensiuni și combustibili de cea mai bună clasă aferenți, tehnologii de captare, utilizare și stocare a dioxidului de carbon, precum și în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic legate de sistemul energetic și lanțurile lor de aprovizionare, permițând decarbonizarea sectoarelor noastre economice, de la aprovizionarea cu energie până la transporturi, construcții și industrie. O industrie care contribuie la obiectivul zero emisii nete puternică în Uniunea Europeană poate contribui în mod semnificativ la atingerea în mod eficace a obiectivelor acesteia în materie de climă și energie, precum și la sprijinirea altor obiective ale Pactului verde, creând în același timp locuri de muncă și generând creștere economică.

(7)Pentru a îndeplini obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030, eficiența energetică trebuie tratată cu prioritate. Economisirea energiei este cea mai puțin costisitoare, mai sigură și mai curată modalitate de îndeplinire a acestor obiective. „Eficiența energetică înainte de toate” este un principiu general al politicii energetice a UE și este important atât în ceea ce privește aplicarea sa practică în deciziile de politică, cât și în cele de investiții. Prin urmare, este esențială creșterea capacității Uniunii de producție a tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi pompele de căldură și tehnologiile pentru rețele inteligente, care contribuie la reducerea și controlul consumului de energie în UE.

(8)Obiectivele de decarbonizare ale Uniunii, securitatea aprovizionării cu energie, digitalizarea sistemului energetic și electrificarea cererii, de exemplu în domeniul mobilității și în ceea ce privește nevoia de puncte de reîncărcare rapidă, necesită o extindere enormă a rețelelor electrice în Uniunea Europeană, atât la nivel de transport, cât și la nivel de distribuție. La nivel de transport, sunt necesare sisteme de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) pentru conectarea energiilor din surse regenerabile offshore; în timp ce, la nivel de distribuție, conectarea furnizorilor de energie electrică și gestionarea flexibilității pe partea cererii se bazează pe investiții în tehnologii de rețea inovatoare, cum ar fi încărcarea inteligentă a vehiculelor electrice (EVSC), sisteme de automatizare industrială și pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic și controale inteligente, infrastructura avansată de contorizare (AMI) și sisteme de gestionare a energiei la domiciliu (HEMS). Rețeaua electrică trebuie să interacționeze cu un număr mare de actori sau dispozitive pe baza unui nivel detaliat de observabilitate și, prin urmare, de disponibilitate a datelor, pentru a asigura flexibilitate, încărcarea inteligentă și clădiri inteligente cu rețele electrice inteligente care să permită răspunsul la cerere din partea consumatorilor și adoptarea surselor regenerabile de energie. Conectarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete la rețeaua Uniunii Europene necesită o creștere substanțială a capabilităților de producție pentru rețelele electrice în ceea ce privește, de exemplu, cablurile offshore și onshore, stațiile electrice și transformatoarele.

(9)Sunt necesare eforturi suplimentare în materie de politici pentru a sprijini tehnologiile care sunt disponibile pe piață și care au un bun potențial de extindere rapidă în vederea sprijinirii obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030, a îmbunătățirii securității aprovizionării cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a lanțurilor de aprovizionare aferente și a protejării sau consolidării rezilienței și competitivității globale a sistemului energetic al Uniunii. Acestea includ accesul la o sursă sigură și durabilă de combustibili de cea mai bună clasă, astfel cum se descrie în considerentul 8 din Regulamentul delegat (UE) 2022/1214 al Comisiei.

(10)Pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030, este necesar să se pună un accent deosebit pe unele tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, ținând cont, de asemenea, de contribuția lor semnificativă la traiectoria către zero emisii nete până în 2050. Acestea includ tehnologii solare fotovoltaice și termice solare, tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile onshore și offshore, tehnologii ale bateriilor/de stocare, pompe de căldură și tehnologii energetice geotermale, electrolizoare și pile de combustie, biogaz/biometan durabil, tehnologii de captare și stocare a dioxidului de carbon și tehnologii de rețea. Aceste tehnologii joacă un rol esențial în autonomia strategică deschisă a Uniunii, asigurând accesul cetățenilor la energie curată, la prețuri accesibile și sigură. Având în vedere rolul lor, aceste tehnologii ar trebui să beneficieze de proceduri de autorizare și mai rapide, de statutul de tehnologii de cea mai mare importanță națională posibilă în temeiul dreptului intern și de sprijin suplimentar pentru atragerea de investiții.

(11)Pentru a asigura reziliența viitorului sistem energetic al Uniunii, această extindere ar trebui să aibă loc de-a lungul întregului lanț de aprovizionare al tehnologiilor în cauză, în deplină complementaritate cu Actul privind materiile prime critice.

(12)În 2020, Comisia Europeană a adoptat o strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic. Aceasta a stabilit o viziune asupra modului în care se poate accelera tranziția către un sistem energetic mai integrat, care să sprijine o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei la cel mai scăzut nivel de costuri în toate sectoarele. Ea cuprinde trei concepte complementare care se consolidează reciproc: în primul rând, un sistem energetic mai „circular”, având în centru eficiența energetică; în al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală; în al treilea rând, utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu conținut scăzut de carbon, inclusiv a hidrogenului, pentru aplicațiile finale în cazul în care încălzirea directă sau electrificarea nu sunt fezabile, nu sunt eficiente sau au costuri mai ridicate. Considerentele legate de integrarea sistemului energetic se referă la soluții pentru integrarea deplină a energiei electrice generate de instalațiile de energie din surse regenerabile în sistemul energetic mai larg. Aceasta înseamnă, de exemplu, adoptarea unor soluții tehnice care să permită integrarea surplusului de energie electrică produsă de instalațiile de energie din surse regenerabile, inclusiv prin stocarea în diferitele sale forme și prin gestionarea cererii.

(13)Există o lipsă de coordonare în dezvoltarea soluțiilor de captare și stocare a dioxidului de carbon pentru industrie. Pe de o parte, în pofida prețului în creștere al CO2 oferit în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru a stimula actorii din industrie să facă investiții viabile din punct de vedere economic în captarea emisiilor de CO2, aceștia se confruntă cu un risc semnificativ de a nu avea acces la un sit de stocare geologică autorizat. Pe de altă parte, investitorii în primele situri de stocare a CO2 se confruntă cu costuri inițiale legate de identificarea, dezvoltarea și evaluarea acestora înainte chiar de a putea solicita o autorizație de stocare reglementară. Transparența legată de capacitatea potențială de stocare a CO2 în ceea ce privește adecvarea din punct de vedere geologic a zonelor relevante și datele geologice existente, în special din explorarea siturilor de producție a hidrocarburilor, poate sprijini operatorii de pe piață să își planifice investițiile. Statele membre ar trebui să pună aceste date la dispoziția publicului și să raporteze periodic, într-o perspectivă orientată spre viitor, cu privire la progresele înregistrate în dezvoltarea siturilor de stocare a CO2 și la nevoile corespunzătoare privind capacitățile de injectare și de stocare de mai sus, în scopul îndeplinirii în mod colectiv a obiectivului la nivelul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2.

(14)Un obstacol major în calea investițiilor în captarea dioxidului de carbon, care sunt în prezent din ce în ce mai viabile din punct de vedere economic, este disponibilitatea siturilor de stocare a CO2 operaționale în Europa, care stau la baza stimulentelor prevăzute de Directiva 2003/87/CE. Pentru extinderea tehnologiei și creșterea capacităților de producție de vârf, UE trebuie să dispună de o ofertă orientată spre viitor de situri de stocare geologică permanentă a CO2 autorizate în conformitate cu Directiva 2009/31/CE 36 . Prin definirea unui obiectiv de 50 de milioane de tone de capacitate operațională anuală de injectare de CO2 până în 2030 la nivelul Uniunii, în concordanță cu capacitățile necesare preconizate pentru 2030, sectoarele relevante își pot coordona investițiile în direcția unui lanț valoric european de transport și stocare a CO2 care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pe care industriile îl pot utiliza pentru a-și decarboniza operațiunile. Această primă implementare va sprijini, de asemenea, stocarea suplimentară a CO2 în perspectiva anului 2050. Potrivit estimărilor Comisiei, Uniunea ar putea fi nevoită să capteze până la 550 de milioane de tone de CO2 pe an până în 2050 pentru a-și îndeplini obiectivul de zero emisii nete 37 , inclusiv în ceea ce privește absorbțiile de carbon. Această primă capacitate de stocare la scară industrială va reduce riscurile asociate investițiilor în captarea emisiilor de CO2 ca instrument important pentru atingerea neutralității climatice. După încorporarea prezentului regulament în Acordul privind SEE, obiectivul Uniunii de 50 de milioane de tone de capacitate operațională anuală de injectare de CO2 până în 2030 va fi ajustat în consecință.

(15)Prin acordarea statutului de proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru siturile de stocare a CO2 care contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030, dezvoltarea siturilor de stocare a CO2 poate fi accelerată și facilitată, iar cererea industrială în creștere de situri de stocare poate fi direcționată către siturile de stocare cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. Un număr tot mai mare de câmpuri de petrol și gaze în curs de epuizare, care ar putea fi transformate în situri sigure de stocare a CO2, se află la sfârșitul duratei de viață utilă. În plus, industria petrolului și a gazelor și-a afirmat hotărârea de a iniția o tranziție energetică și deține activele, competențele și cunoștințele necesare pentru a explora și a dezvolta situri de stocare suplimentare. Pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii de 50 de milioane de tone de capacitate operațională anuală de injectare de CO2 până în 2030, actorii din acest sector trebuie să își pună în comun contribuțiile pentru a anticipa cererea și a asigura captarea și stocarea dioxidului de carbon ca soluție la provocările climatice. Pentru a asigura dezvoltarea în timp util, la nivelul întregii Uniuni și eficientă din punctul de vedere al costurilor a siturilor de stocare a CO2 în concordanță cu obiectivul UE privind capacitatea de injectare, titularii de licențe din sectorul producției de petrol și gaze în UE ar trebui să contribuie la acest obiectiv proporțional cu capacitatea lor de producție de petrol și gaze, creând, în același timp, condiții flexibile pentru a coopera și a ține seama de alte contribuții ale terților.

(16)Uniunea a contribuit la clădirea unui sistem economic mondial fundamentat pe un comerț deschis și bazat pe norme, a insistat pentru respectarea și promovarea standardelor de durabilitate socială și a mediului și este pe deplin angajată față de aceste valori.

(17)Pentru abordarea aspectelor legate de securitatea aprovizionării și sprijinirea rezilienței sistemului energetic al Uniunii și a eforturilor de decarbonizare și modernizare, este necesară o creștere a capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune. Producătorii de tehnologii solare fotovoltaice din Uniune trebuie să își consolideze avantajul concurențial și să îmbunătățească perspectivele legate de securitatea aprovizionării stabilindu-și ca obiectiv atingerea unei capacități operaționale de producție de energie solară fotovoltaică de cel puțin 30 GW până în 2030 de-a lungul întregului lanț valoric al energiei solare fotovoltaice, în concordanță cu obiectivele stabilite în cadrul Alianței industriei energiei solare fotovoltaice din UE, astfel cum se susține în Strategia UE pentru energia solară 38 . Producătorii de tehnologii eoliene și de pompe de căldură din Uniune trebuie să își consolideze avantajul concurențial și să își mențină cotele de piață actuale sau să le crească pe parcursul acestui deceniu, în conformitate cu proiecțiile Uniunii legate de implementarea tehnologiilor pentru îndeplinirea obiectivelor sale în materie de energie și climă pentru 2030 39 . Aceasta înseamnă o capacitate de producție a Uniunii de cel puțin 36 GW pentru energia eoliană și de cel puțin 31 GW pentru pompele de căldură în 2030. Producătorii de baterii și electrolizoare din Uniune trebuie să își consolideze poziția de lider tehnologic și să contribuie activ la modelarea acestor piețe. În ceea ce privește tehnologiile bateriilor, acest lucru ar însemna contribuția la obiectivele Alianței europene pentru baterii și ca aproape 90 % din cererea anuală de baterii din UE să fie satisfăcută de producătorii de baterii din Uniune, ceea ce s-ar traduce printr-o capacitate de producție a Uniunii de cel puțin 550 GWh în 2030. Pentru producătorii de electrolizoare din UE, planul REPowerEU stabilește ca obiectiv de atins până în 2030 o capacitate de 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile produs intern și de 10 milioane de tone provenit din importuri. Pentru ca poziția de lider tehnologic a UE să se traducă printr-o poziție de lider comercial, astfel cum se susține în Declarația comună privind electrolizoarele a Comisiei și a Alianței europene pentru hidrogen curat, producătorii de electrolizoare din UE ar trebui să își crească în continuare capacitatea, pentru a ajunge la o capacitate totală a electrolizoarelor instalate de cel puțin 100 GW de hidrogen până în 2030.

(18)Luând în considerare aceste obiective împreună și faptul că, pentru anumite elemente ale lanțului de aprovizionare (cum ar fi invertoarele, precum și celulele solare, plachetele și lingourile pentru energia solară fotovoltaică sau catozii și anozii pentru baterii), capacitatea de producție a Uniunii este scăzută, capacitatea de producție anuală a Uniunii în ceea ce privește tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete ar trebui să se apropie sau să atingă o valoare de referință anuală globală de cel puțin 40 % din nevoile anuale de implementare până în 2030 pentru tehnologiile enumerate în anexă.

(19)Creșterea capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniunea Europeană va facilita, de asemenea, aprovizionarea globală cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și tranziția către surse de energie curată la nivel mondial.

(20)În același timp, produsele bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete își vor aduce aportul la reziliența și securitatea aprovizionării cu energie curată a Uniunii. Securitatea aprovizionării cu energie curată este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea economică, precum și pentru ordinea publică și securitate. Produsele bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete vor aduce beneficii și altor sectoare economice importante din punct de vedere strategic, cum ar fi agricultura și producția de alimente, prin asigurarea accesului la energie curată și la utilaje la prețuri competitive, contribuind astfel în mod durabil la securitatea alimentară a UE și la asigurarea unei piețe de desfacere tot mai extinse pentru alternativele de origine biologică prin intermediul economiei circulare. În mod similar, realizarea obiectivelor climatice ambițioase ale Uniunii va genera atât creștere economică, cât și bunăstare socială.

(21)Pentru a-și menține competitivitatea și a-și reduce actualele dependențe strategice de importuri în ceea ce privește produsele esențiale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete și lanțurile de aprovizionare aferente, evitând, în același timp, crearea de noi dependențe, Uniunea trebuie să își consolideze în continuare baza industrială care contribuie la obiectivul zero emisii nete și să devină mai competitivă și mai favorabilă inovării. Uniunea trebuie să asigure dezvoltarea mai rapidă, mai simplă și mai previzibilă a capacității de producție.

(22)În iunie 2023, statele membre ar trebui să prezinte proiecte actualizate ale planurilor naționale privind energia și clima (PNEC) pentru perioada 2021-2030 40 . Astfel cum se subliniază în Orientările Comisiei adresate statelor membre pentru actualizarea planurilor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 41 , planurile actualizate ar trebui să descrie obiectivele și politicile statelor membre pentru facilitarea extinderii pe teritoriul lor a producției de tehnologii, de echipamente și de componente cu emisii scăzute de carbon, eficiente din punct de vedere energetic și care să fie disponibile pe piață. De asemenea, aceste planuri ar trebui să descrie obiectivele și politicile statelor membre pentru realizarea acestei extinderi prin eforturi de diversificare în țări terțe și pentru a permite industriilor lor să capteze și să stocheze permanent emisiile de CO2 în siturile de stocare geologică.

(23)În plus, Comunicarea privind un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete 42 stabilește o abordare cuprinzătoare pentru a sprijini extinderea tehnologiilor energetice curate pe baza a patru piloni. Primul pilon vizează crearea unui mediu de reglementare care să simplifice și să accelereze autorizarea de noi situri de producție și asamblare a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete și să faciliteze extinderea industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete a Uniunii. Al doilea pilon al planului se referă la stimularea investițiilor în producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și consolidarea finanțării acesteia prin intermediul Cadrului temporar de criză și de tranziție revizuit, adoptat în martie 2023, și prin crearea unui Fond european pentru suveranitate pentru a menține avantajul european în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente relevante pentru tranziția verde și cea digitală. Al treilea pilon se referă la dezvoltarea competențelor necesare pentru realizarea tranziției și creșterea numărului de lucrători calificați în sectorul tehnologiilor energetice curate. Al patrulea pilon se axează pe comerț și pe diversificarea lanțului de aprovizionare cu materii prime critice. Aceasta include crearea unui club pentru materiile prime critice, colaborarea cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune pentru a consolida împreună lanțurile de aprovizionare și diversificarea surselor de aprovizionare pentru factorii de producție critici.

(24)În cadrul primului pilon, Uniunea ar trebui să dezvolte și să mențină o bază industrială pentru furnizarea de soluții tehnologice care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu scopul de a-și asigura aprovizionarea cu energie, urmărindu-și în același timp obiectivele ambițioase privind neutralitatea climatică. Pentru a sprijini acest obiectiv și pentru a evita dependențele în ceea ce privește furnizarea de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete care ar întârzia eforturile Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau ar pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie, prezentul regulament stabilește dispoziții pentru a încuraja cererea de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete durabile și reziliente.

(25)Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE permit deja autorităților și entităților contractante care atribuie contracte prin proceduri de achiziții publice să se bazeze, pe lângă preț sau cost, pe criterii suplimentare pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Aceste criterii se referă, de exemplu, la calitatea ofertei, inclusiv la caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare. Atunci când atribuie contracte pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete prin proceduri de achiziții publice, autoritățile contractante și entitățile contractante ar trebui să evalueze în mod corespunzător contribuția ofertelor la durabilitate și reziliență în funcție de o serie de criterii legate de durabilitatea mediului, inovare, integrarea sistemului și reziliență.

(26)Criteriile de durabilitate socială pot fi deja aplicate în temeiul legislației existente și pot include condiții de muncă și negocieri colective în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, cu articolul 30 alineatul (3) din Directiva 2014/23/UE, cu articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE și cu articolul 36 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE. Autoritățile contractante ar trebui să contribuie la durabilitatea socială prin adoptarea măsurilor adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin contracte colective de muncă sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X la Directiva 2014/23/UE, în anexa X la Directiva 2014/24/UE și în anexa XIV la Directiva 2014/25/UE 43 .

(27)Fără a aduce atingere legislației Uniunii aplicabile unei anumite tehnologii, inclusiv în temeiul Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile 44 și al Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind bateriile și deșeurile de baterii 45 , și cu excepția cazului în care se prevede altfel, atunci când evaluează durabilitatea de mediu a soluțiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete achiziționate în baza prezentului regulament, autoritățile contractante și entitățile contractante pot lua în considerare diferite elemente cu impact asupra climei și a mediului. Acestea pot include, de exemplu, durabilitatea și fiabilitatea soluției; ușurința reparării și a întreținerii; ușurința modernizării și a recondiționării; ușurința și calitatea reciclării; utilizarea substanțelor; consumul de energie, apă și alte resurse în una sau mai multe etape ale ciclului de viață al produsului; greutatea și volumul produsului și ale ambalajului acestuia; încorporarea unor componente uzate; cantitatea, caracteristicile și disponibilitatea consumabilelor necesare pentru o funcționare și o întreținere corespunzătoare; amprenta de mediu a produsului și impactul acestuia asupra mediului pe durata ciclului de viață; amprenta de carbon a produsului; eliberarea microplasticelor; emisiile în aer, apă sau sol eliberate în una sau mai multe etape ale ciclului de viață al produsului; cantitățile de deșeuri generate; condițiile de utilizare.

(28)Pentru a ține seama, în cadrul unei proceduri de achiziții publice, de necesitatea de a diversifica sursele de aprovizionare cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în sensul articolului 19 alineatul (2) și fără a aduce atingere angajamentelor internaționale ale Uniunii, aprovizionarea ar trebui să fie considerată cel puțin insuficient diversificată în cazul în care un singur furnizor acoperă peste 65 % din cererea pentru o tehnologie specifică care contribuie la obiectivul zero emisii nete în cadrul Uniunii.

(29)În scopul instituirii unor sisteme în beneficiul gospodăriilor sau al consumatorilor care să stimuleze achiziționarea de produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete și fără a aduce atingere angajamentelor internaționale ale Uniunii, aprovizionarea ar trebui să fie considerată insuficient diversificată în cazul în care un singur furnizor acoperă peste 65 % din cererea totală pentru o tehnologie specifică care contribuie la obiectivul zero emisii nete în cadrul Uniunii. Pentru a asigura o aplicare coerentă, Comisia ar trebui să publice o listă anuală, începând de la data aplicării prezentului regulament, cu distribuția provenienței produselor finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete încadrate în această categorie, defalcată în funcție de ponderea aprovizionării Uniunii din diferite surse în ultimul an pentru care sunt disponibile date.

(30)Prin Decizia 2014/115/UE a Consiliului a fost aprobată modificarea Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului („AAP”) 46 . Obiectivul AAP este de a institui un cadru multilateral de drepturi și obligații echilibrate referitoare la contractele de achiziții publice în scopul de a realiza liberalizarea și expansiunea comerțului mondial. Pentru contractele reglementate de apendicele I al Uniunii Europene la AAP, precum și de alte acorduri internaționale pertinente obligatorii pentru Uniune, inclusiv acordurile de liber schimb și articolul III alineatul (8) litera (a) din Acordul General pentru Tarife și Comerț din 1994 privind achiziționarea de către agențiile guvernamentale de produse dobândite în scopul revânzării sau în vederea utilizării în producția de bunuri în scopul vânzării, autoritățile contractante și entitățile contractante nu ar trebui să aplice cerințele prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (d) operatorilor economici ai surselor de aprovizionare semnatare ale acordurilor.

(31)Aplicarea dispozițiilor privind reziliența în cadrul procedurilor de achiziții publice prevăzute la articolul 19 nu ar trebui să aducă atingere aplicării articolului 25 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 47 și a articolelor 43 și 85 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului 48 , astfel cum se prevede în orientările Comisiei din 2019 49 . În același mod, dispozițiile privind achizițiile publice ar trebui să se aplice în continuare lucrărilor, produselor și serviciilor care fac obiectul articolului 19, inclusiv articolul 67 alineatul (4) din Directiva 2014/24/UE și orice măsuri de punere în aplicare care rezultă din Propunerea de Regulament de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile.

(32)Ponderarea criteriilor privind contribuția ofertei la durabilitate și reziliență în cadrul procedurilor de achiziții publice nu aduce atingere posibilității autorităților contractante și entităților contractante de a stabili un prag mai ridicat pentru criteriile referitoare la durabilitatea mediului și inovare, în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) și cu considerentul 64 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului 50 , cu articolul 67 alineatul (5) din Directiva 2014/24/UE și cu articolul 82 alineatul (5) din Directiva 2014/25/UE.

(33)Pentru a limita sarcina administrativă care rezultă din necesitatea de a lua în considerare criteriile referitoare la contribuția ofertei la durabilitate și reziliență, în special pentru achizitorii publici mai mici și pentru contractele cu o valoare mai mică, care nu au un impact major asupra pieței, aplicarea dispozițiilor relevante ale prezentului regulament ar trebui amânată cu doi ani pentru achizitorii publici care nu sunt organisme centrale de achiziție și pentru contractele cu o valoare mai mică de 25 de milioane EUR.

(34)În sensul aplicării dispozițiilor privind achizițiile publice în conformitate cu articolul 19, în cazul în care un produs face obiectul unui act delegat adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului 51 , autoritățile contractante sau entitățile contractante ar trebui să achiziționeze numai produsele care respectă obligația prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

(35)Gospodăriile și consumatorii finali reprezintă o parte esențială a cererii de produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune, iar schemele de sprijin public pentru a stimula achiziția unor astfel de produse de către gospodării, în special gospodăriile și consumatorii vulnerabili cu venituri mici și medii inferioare, sunt instrumente importante pentru accelerarea tranziției verzi. În cadrul inițiativei privind acoperișurile solare, anunțată în Strategia UE pentru energia solară 52 , statele membre ar trebui, de exemplu, să instituie programe naționale pentru a sprijini implementarea masivă a energiei solare produse pe acoperișuri. În planul REPowerEU, Comisia a invitat statele membre să valorifice pe deplin măsurile de sprijin care încurajează tranziția către pompele de căldură.Aceste scheme de sprijin instituite la nivel național de către statele membre sau la nivel local de către autoritățile locale sau regionale ar trebui să contribuie, de asemenea, la sporirea durabilității și a rezilienței tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete din UE. Autoritățile publice ar trebui, de exemplu, să ofere beneficiarilor o compensație financiară mai mare pentru achiziționarea de produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete care vor spori reziliența Uniunii. Autoritățile publice ar trebui să se asigure că schemele pe care le instituie sunt deschise, transparente și nediscriminatorii, astfel încât să contribuie la creșterea cererii de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune. De asemenea, autoritățile publice ar trebui să limiteze compensația financiară suplimentară oferită pentru aceste produse, astfel încât să nu încetinească implementarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune. Pentru a spori eficiența acestor scheme, statele membre ar trebui să se asigure că informațiile sunt ușor accesibile atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pe un site cu acces gratuit. Utilizarea de către autoritățile publice a criteriului privind contribuția la durabilitate și reziliență în cadrul schemelor destinate consumatorilor sau gospodăriilor nu ar trebui să aducă atingere normelor privind ajutoarele de stat și nici normelor OMC privind subvențiile.

(36)Atunci când concep scheme destinate gospodăriilor sau consumatorilor care să stimuleze achiziția de produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete enumerate în anexă, statele membre, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau unul sau mai multe astfel de organisme de drept public ar trebui să asigure respectarea angajamentelor internaționale ale Uniunii, inclusiv prin asigurarea faptului că schemele respective nu ajung la o amploare care aduce prejudicii grave intereselor membrilor OMC.

(37)Comisia ar trebui, de asemenea, să ajute statele membre în conceperea de scheme destinate gospodăriilor și consumatorilor pentru a crea sinergii și a face schimb de bune practici. Platforma „Europa cu zero emisii nete” ar trebui să joace, de asemenea, un rol important în accelerarea punerii în aplicare de către statele membre și autoritățile publice a criteriului privind contribuția la durabilitate și reziliență în cadrul practicilor lor legate de achiziții publice și licitații. Aceasta ar trebui să emită orientări și să identifice cele mai bune practici privind modul de definire și de utilizare a contribuției, oferind exemple concrete și specifice.

(38)Pentru a permite industriei să își ajusteze producția la timp, autoritățile contractante și entitățile contractante ar trebui să informeze în prealabil piața cu privire la nevoile lor estimate în materie de achiziții de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(39)Astfel cum se indică în Comunicarea privind un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, publicată la 1 februarie 2023, cotele de piață ale industriei Uniunii sunt supuse unei presiuni puternice din cauza faptului că subvențiile din țările terțe subminează condițiile de concurență echitabile. Prin urmare, este nevoie de o reacție rapidă și ambițioasă din partea Uniunii în ceea ce privește modernizarea cadrului său juridic.

(40)Accesul la finanțare este esențial pentru asigurarea autonomiei strategice deschise a Uniunii și pentru stabilirea unei baze de producție solide pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și lanțurile de aprovizionare aferente în întreaga Uniune. Majoritatea investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor Pactului verde vor proveni din capital privat 53 atras de potențialul de creștere al ecosistemului axat pe zero emisii nete. Prin urmare, existența unor piețe de capital funcționale, active și integrate va fi esențială pentru mobilizarea și canalizarea fondurilor necesare pentru tranziția verde și pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Așadar, sunt necesare progrese rapide în direcția realizării uniunii piețelor de capital pentru ca UE să își îndeplinească obiectivele de reducere la zero a emisiilor nete. Agenda privind finanțarea durabilă (și finanțarea mixtă) joacă, de asemenea, un rol esențial în creșterea investițiilor în tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, garantând, în același timp, competitivitatea sectorului.

(41)Atunci când investițiile private nu sunt ele însele suficiente, implementarea eficace a proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete poate necesita sprijin public sub formă de ajutor de stat. Ajutorul trebuie să aibă un efect stimulativ și să fie necesar, adecvat și proporțional. Orientările existente privind ajutoarele de stat, care au făcut recent obiectul unei revizuiri aprofundate în conformitate cu obiectivele dublei tranziții, oferă posibilități ample de sprijinire a investițiilor pentru proiecte care intră sub incidența prezentului regulament, sub rezerva anumitor condiții. Statele membre pot avea un rol important în facilitarea accesului la finanțare pentru proiectele de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, abordând disfuncționalitățile pieței prin acordarea de sprijin specific sub formă de ajutor de stat. Cadrul temporar de criză și de tranziție (CTCT), adoptat la 9 martie 2023, urmărește să asigure condiții de concurență echitabile în cadrul pieței interne, vizându-se sectoarele în care s-a identificat un risc de delocalizare către o țară terță și asigurându-se proporționalitatea în ceea ce privește cuantumurile ajutoarelor. Cadrul ar permite statelor membre să instituie măsuri care să sprijine investițiile noi în instalații de producție din anumite sectoare strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv prin beneficii fiscale. Valoarea permisă a ajutorului poate fi modulată cu intensități mai mari ale ajutorului și plafoane mai mari ale cuantumului ajutorului în cazul în care investiția este situată în zone asistate, pentru a contribui la obiectivul de convergență între statele membre și între regiuni. Sunt necesare condiții adecvate pentru a se verifica riscurile concrete de deturnare a investiției în afara Spațiului Economic European (SEE) și faptul că nu există niciun risc de relocare în interiorul SEE. Pentru a mobiliza resurse naționale în acest scop, statele membre pot utiliza o parte din veniturile din ETS pe care trebuie să le aloce în scopuri legate de climă.

(42)Mai multe programe de finanțare ale Uniunii, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, InvestEU, programele politicii de coeziune sau Fondul pentru inovare sunt disponibile, de asemenea, pentru finanțarea investițiilor în proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(43)Regulamentul modificat privind Mecanismul de redresare și reziliență 54 a pus la dispoziția statelor membre un sprijin nerambursabil suplimentar în valoare de 20 de miliarde EUR pentru a promova eficiența energetică și a înlocui combustibilii fosili, printre altele prin proiecte industriale bazat pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în UE. Astfel cum se subliniază în Orientările Comisiei privind capitolele dedicate planului REPowerEU 55 , statele membre sunt încurajate să includă în capitolul privind REPowerEU din planurile lor de redresare și reziliență măsuri de sprijinire a investițiilor în producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și în inovarea industrială, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 56 .

(44)InvestEU este programul emblematic al UE de stimulare a investițiilor, în special în tranziția verde și digitală, prin furnizarea de finanțare și de asistență tehnică, de exemplu prin mecanisme de finanțare mixtă. Această abordare contribuie la atragerea de capital public și privat suplimentar. În plus, statele membre sunt încurajate să contribuie la compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU pentru a sprijini produsele financiare disponibile pentru producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat.

(45)Statele membre pot oferi sprijin în cadrul programelor politicii de coeziune în conformitate cu normele aplicabile în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului 57 pentru a încuraja adoptarea unor proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile de tranziție prin pachete de investiții în infrastructură, investiții productive în inovare, capacitatea de producție în IMM-uri, servicii, măsuri de formare și de perfecționare, inclusiv sprijin pentru consolidarea capacităților autorităților publice și ale inițiatorilor proiectelor. Ratele aplicabile de cofinanțare stabilite în cadrul acestor programe pot ajunge până la 85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate și până la 60 % sau 70 % pentru regiunile de tranziție, în funcție de fondul în cauză și de statutul regiunii, dar statele membre pot depăși aceste plafoane la nivelul proiectului în cauză, dacă acest lucru este fezabil în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Instrumentul de sprijin tehnic poate ajuta statele membre și regiunile să elaboreze strategii de creștere axate pe zero emisii nete, să îmbunătățească mediul de afaceri, să reducă birocrația și să accelereze procesul de autorizare. Statele membre ar trebui încurajate să promoveze durabilitatea proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete prin integrarea acestor investiții în lanțurile valorice europene, bazându-se în special pe rețelele de cooperare interregională și transfrontalieră.

(46)Fondul pentru inovare reprezintă, de asemenea, un mijloc foarte promițător și eficient din punctul de vedere al costurilor de a sprijini extinderea producției și a implementării hidrogenului din surse regenerabile și a altor tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Europa, consolidând astfel suveranitatea Europei în ceea ce privește tehnologiile esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice și securitatea energetică.

(47)Un Fond european pentru suveranitate ar oferi un răspuns structural la nevoile de investiții. Acesta va contribui la menținerea unui avans european în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente relevante pentru tranziția verde și cea digitală, inclusiv tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Acest instrument structural se va baza pe experiența proiectelor multinaționale coordonate în cadrul PIIEC și va încerca să îmbunătățească accesul tuturor statelor membre la astfel de proiecte, protejând astfel coeziunea și piața unică împotriva riscurilor cauzate de disponibilitatea inegală a ajutoarelor de stat.

(48)Pentru a depăși limitările actualelor eforturi fragmentate în materie de investiții publice și private, pentru a facilita integrarea și rentabilitatea investițiilor, Comisia și statele membre ar trebui să coordoneze mai bine programele de finanțare existente la nivelul Uniunii și la nivel național și să creeze sinergii între acestea, precum și să asigure o mai bună coordonare și colaborare cu industria și cu principalele părți interesate din sectorul privat. Platforma „Europa cu zero emisii nete” joacă un rol esențial în construirea unei imagini de ansamblu a oportunităților de finanțare disponibile și relevante și în discutarea nevoilor individuale de finanțare pentru proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(49)Pentru implementarea sau extinderea cât mai rapidă a proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în vederea asigurării securității aprovizionării Uniunii cu astfel de tehnologii, este important să se garanteze siguranță în materie de planificare și investiții prin reducerea la minimum a sarcinii administrative pentru inițiatorii proiectelor. Din acest motiv, statele membre ar trebui să simplifice procesele de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, asigurându-se, în același timp, că aceste proiecte sunt sigure, securizate, performante din punctul de vedere al mediului și respectă cerințele de mediu, sociale și de siguranță. Legislația de mediu a Uniunii stabilește condiții comune pentru desfășurarea și conținutul proceselor naționale de acordare a autorizațiilor, asigurând astfel un nivel ridicat de protecție a mediului. Acordarea statutului de proiect strategic care contribuie la obiectivul zero emisii nete nu ar trebui să aducă atingere niciunei condiții de autorizare aplicabile proiectelor relevante, inclusiv celor prevăzute în Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului 58 , în Directiva 92/43/CEE a Consiliului 59 , în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 60 , în Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului 61 și în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului 62 .

(50)În același timp, imprevizibilitatea, complexitatea și, uneori, durata excesivă a proceselor naționale de acordare a autorizațiilor subminează securitatea investițiilor necesare pentru dezvoltarea eficace a proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Prin urmare, pentru a asigura și a accelera punerea eficace în aplicare a acestor proiecte, statele membre ar trebui să aplice proceduri de autorizare simplificate și previzibile. În plus, proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete ar trebui să beneficieze de un statut prioritar la nivel național pentru a asigura un regim administrativ rapid și de urgență în toate procedurile judiciare și litigioase aferente, fără a împiedica autoritățile competente să simplifice procedurile de autorizare a altor proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete care nu sunt proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, sau la un nivel mai general.

(51)Având în vedere rolul lor în asigurarea securității aprovizionării Uniunii cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și contribuția lor la autonomia strategică deschisă a Uniunii și la tranziția verde și digitală, autoritățile care acordă autorizațiile ar trebui să considere proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete ca fiind de interes public. Pe baza unei evaluări de la caz la caz, o autoritate responsabilă cu acordarea autorizațiilor poate concluziona că interesul public servit de proiect prevalează asupra intereselor publice legate de natură și protecția mediului și că, în consecință, proiectul poate fi autorizat, cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor relevante prevăzute în Directiva 2000/60/CE, în Directiva 92/43/CEE și în Directiva 2009/147/CE 63 .

(52)Pentru a reduce nivelul de complexitate și a spori eficiența și transparența, ar trebui ca inițiatorii proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete să poată interacționa cu o singură autoritate națională responsabilă cu coordonarea întregii proceduri de autorizare și cu emiterea unei decizii exhaustive în termenul aplicabil. În acest scop, statele membre ar trebui să desemneze o singură autoritate națională competentă. În funcție de organizarea internă a unui stat membru, ar trebui să fie posibil ca sarcinile autorității naționale competente să fie delegate unei alte autorități, în aceleași condiții. Statele membre ar trebui să pună la dispoziția autorității naționale competente, sau a oricărei autorități care acționează în numele acesteia, personal și resurse suficiente pentru a-și exercita atribuțiile în mod eficace.

(53)Pentru a asigura claritatea în ceea ce privește statutul autorizației de care dispun proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete și pentru a limita eficacitatea potențialelor litigii abuzive, fără a submina controlul jurisdicțional efectiv, statele membre ar trebui să se asigure că orice litigiu referitor la procedura de autorizare este soluționat în timp util. În acest scop, autoritățile naționale competente ar trebui să se asigure că solicitanții și inițiatorii proiectelor beneficiază de o procedură simplă de soluționare a litigiilor și că proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete beneficiază de un regim de urgență în toate procedurile judiciare și litigioase aferente, asigurând, în același timp, respectarea dreptului la apărare.

(54)Pentru ca întreprinderile și inițiatorii proiectelor, inclusiv proiecte transfrontaliere, să poată beneficia în mod direct de avantajele pieței interne, fără a suporta inutil o sarcină administrativă suplimentară, Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului 64 prevede norme generale pentru realizarea online a procedurilor relevante pentru funcționarea pieței interne. Informațiile care trebuie transmise autorităților naționale competente în cadrul proceselor de acordare a autorizațiilor prevăzute în prezentul regulament trebuie să fie incluse în anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1724 în urma modificării acestuia prin prezentul regulament, iar procedurile aferente să fie incluse în anexa II la regulamentul respectiv, astfel încât inițiatorii proiectelor să poată beneficia de proceduri integral online și de sistemul tehnic bazat pe principiul „doar o singură dată”. Autoritățile naționale competente care acționează ca ghișeu unic în temeiul prezentului regulament sunt incluse în lista serviciilor de asistență și de soluționare a problemelor din anexa III la Regulamentul (UE) 2018/1724.

(55)Proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete fac obiectul unor proceduri de autorizare îndelungate și complexe, cu o durată de 2-7 ani, în funcție de statul membru, de tehnologia în cauză și de segmentul lanțului valoric. Având în vedere dimensiunea investițiilor necesare, în special în cazul proiectelor de tip gigafabrică necesare pentru obținerea economiilor de scară preconizate, procedurile de autorizare inadecvate creează un obstacol suplimentar, adesea dăunător, în calea creșterii capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune. Pentru a oferi inițiatorilor proiectelor și altor investitori securitatea și claritatea de care au nevoie pentru a intensifica dezvoltarea proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, statele membre ar trebui să se asigure că procesul de acordare a autorizațiilor pentru aceste proiecte nu depășește termenele prestabilite. Pentru proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, durata procesului de acordare a autorizațiilor nu ar trebui să depășească 12 luni pentru instalațiile cu o producție anuală mai mare de 1 GW și nouă luni pentru cele cu o producție anuală mai mică de 1 GW. Pentru toate celelalte proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, durata procesului de acordare a autorizațiilor nu ar trebui să depășească 18 luni pentru instalațiile cu o producție anuală mai mare de 1 GW și 12 luni pentru cele cu o producție anuală mai mică de 1 GW. Pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru care indicatorul GW nu este relevant, cum ar fi rețelele și tehnologiile de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC) sau tehnologiile de captare și utilizare a dioxidului de carbon (CUC), ar trebui să se aplice limitele superioare ale termenelor menționate mai sus. Pentru extinderea liniilor de producție existente, fiecare dintre termenele menționate mai sus ar trebui redus la jumătate.

(56)În plus, având în vedere importanța proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru aprovizionarea cu energie a Uniunii, anumite restricții administrative ar trebui să fie parțial eliminate sau simplificate pentru a accelera punerea lor în aplicare.

(57)Evaluările și autorizațiile de mediu necesare în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv în ceea ce privește apa, aerul, ecosistemele, habitatele, biodiversitatea și păsările, fac parte integrantă din procedura de acordare a autorizației pentru un proiect de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete și reprezintă o garanție esențială pentru prevenirea sau reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului. Cu toate acestea, pentru a asigura previzibilitatea și rapiditatea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, ar trebui valorificat orice potențial de simplificare a evaluărilor și autorizațiilor necesare, fără a scădea nivelul de protecție a mediului. În această privință, ar trebui să se asigure gruparea evaluărilor necesare pentru a preveni suprapunerile inutile și stabilirea de comun acord și în mod explicit de către inițiatorii proiectelor și autoritățile responsabile a domeniului de aplicare al evaluării grupate înainte de efectuarea acesteia, pentru a preveni acțiunile ulterioare inutile.

(58)Conflictele legate de exploatarea terenurilor pot crea obstacole în calea implementării proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Planurile bine concepute, inclusiv planurile de amenajare a teritoriului și zonarea, care iau în considerare potențialul de implementare a proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete și ale căror efecte potențiale asupra mediului sunt evaluate, pot contribui la echilibrarea bunurilor și intereselor publice, reducând potențialul de conflict și accelerând implementarea durabilă în Uniune a proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Prin urmare, autoritățile naționale, regionale și locale responsabile ar trebui să ia în considerare includerea unor dispoziții privind proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în procesul de elaborare a planurilor relevante.

(59)Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție de către Programul spațial al Uniunii, în special Copernicus, sunt utilizate, în măsura posibilului, pentru a furniza informații privind geologia, biologia, ecologia, dezvoltarea socioeconomică și disponibilitatea resurselor în scopul evaluărilor și autorizațiilor de mediu; aceste date și servicii, și în special capacitatea Copernicus de monitorizare și verificare a emisiilor antropice de CO2, sunt cele mai relevante pentru evaluarea impactului proiectelor industriale și al absorbanților antropogeni de CO2 asupra concentrațiilor și fluxurilor globale de gaze cu efect de seră.

(60)În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, Comisia ar trebui să solicite uneia sau mai multor organizații de standardizare europene să redacteze standarde europene în sprijinul obiectivelor prezentului regulament.

(61)Văile de hidrogen cu aplicații finale în sectorul industrial joacă un rol important în decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie. Planul REPowerEU a stabilit ca obiectiv dublarea numărului văilor de hidrogen din Uniune. Pentru atingerea acestui obiectiv, statele membre ar trebui să accelereze procesul de autorizare, să ia în considerare instituirea unor spații de testare în materie de reglementare și să acorde prioritate accesului la finanțare. Pentru a consolida reziliența axată pe zero emisii nete, statele membre ar trebui să asigure interconectarea văilor de hidrogen dincolo de frontierele Uniunii. Instalațiile industriale care își produc propria energie și care pot avea o contribuție pozitivă la producția de energie electrică ar trebui încurajate să contribuie la rețeaua electrică inteligentă în calitate de producători de energie prin simplificarea cerințelor de reglementare.

(62)Spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete pot fi un instrument important de promovare a inovării în domeniul acestor tehnologii și al învățării în materie de reglementare. Inovarea trebuie să fie facilitată prin spații de experimentare, deoarece rezultatele științifice trebuie să fie testate într-un mediu real controlat. Ar trebui introduse spații de testare în materie de reglementare pentru a testa tehnologii inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete într-un mediu controlat și pentru o perioadă limitată de timp. Este oportun să se găsească un echilibru între securitatea juridică oferită participanților la spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și realizarea obiectivelor dreptului Uniunii. Întrucât spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete trebuie, întotdeauna, să respecte cerințele esențiale privind aceste tehnologii prevăzute în dreptul Uniunii și în dreptul intern, este oportun să se prevadă ca participanții care îndeplinesc cerințele de eligibilitate pentru aceste spații de testare în materie de reglementare și care respectă, cu bună-credință, orientările furnizate de autoritățile competente și termenele și condițiile planului convenit cu autoritățile respective, să nu facă obiectul niciunei amenzi sau sancțiuni administrative. Acest lucru este justificat, întrucât garanțiile instituite vor asigura, în principiu, respectarea efectivă a legislației Uniunii sau a statelor membre privind tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete supravegheate în spațiile de testare în materie de reglementare. În 2023, Comisia va publica un document de orientare privind spațiile de testare, astfel cum s-a anunțat în Noua agendă europeană de inovare, pentru a sprijini statele membre în pregătirea spațiilor de testare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Aceste tehnologii inovatoare ar putea fi, în cele din urmă, esențiale pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii, pentru a asigura securitatea aprovizionării și reziliența sistemului energetic al Uniunii și, prin urmare, pot fi considerate tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(63)Se prezintă un nivel de referință general și obiective orientative privind fabricarea de produse esențiale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniunea Europeană pentru a contribui la abordarea preocupărilor legate de dependența de importuri și de vulnerabilitate și pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie.

(64)Extinderea industriilor tehnologice care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa implică o creștere semnificativă a nevoii de lucrători calificați și, în consecință, de investiții în recalificare și perfecționare, inclusiv în domeniul educației și formării profesionale. Acest lucru ar trebui să contribuie la crearea de locuri de muncă de calitate în conformitate cu obiectivele în materie de ocupare a forței de muncă și formare din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale. Tranziția energetică va necesita o creștere semnificativă a numărului de lucrători calificați într-o serie de sectoare, inclusiv cel al energiei din surse regenerabile și al stocării energiei, și are un mare potențial de creare de locuri de muncă de calitate. Nevoile de competențe în subsectorul pilelor de combustie cu hidrogen sunt estimate, numai în producție, la 180 000 de lucrători, tehnicieni și ingineri formați până în 2030, conform Planului strategic european privind tehnologiile energetice al Comisiei 65 . În sectorul energiei solare fotovoltaice, ar fi necesare până la 66 000 de locuri de muncă numai în producție. Rețeaua europeană a serviciilor de ocupare a forței de muncă (EURES) oferă informații, consiliere și recrutare sau plasare în beneficiul lucrătorilor și al angajatorilor, inclusiv dincolo de frontierele pieței interne.

(65)Întrucât consolidarea capacității de producție a tehnologiilor esențiale care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune nu va fi posibilă fără o forță de muncă calificată considerabilă, este necesar să se introducă măsuri de stimulare a activării unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă, în special a femeilor și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), inclusiv prin abordări bazate pe competențe ca o completare a recrutării bazate pe calificări. În plus, în conformitate cu obiectivele Recomandării Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, este important să se acorde un sprijin specific pentru tranziția de la un loc de muncă la altul pentru lucrătorii din sectoarele redundante și cele aflate în declin. Acest lucru înseamnă investiții în competențe și în crearea de locuri de muncă de calitate în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune. Pornind de la inițiativele existente și ținând seama pe deplin de acestea, cum ar fi Pactul european privind competențele, activitățile la nivelul UE referitoare la informațiile și previziunile privind competențele, cum ar fi cele desfășurate de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) și Autoritatea Europeană a Muncii, precum și planurile de cooperare sectorială în materie de competențe, obiectivul este de a mobiliza toți actorii: autoritățile statelor membre, inclusiv la nivel regional și local, furnizorii de educație și formare, partenerii sociali și industria, în special IMM-urile, pentru a identifica nevoile în materie de competențe, a dezvolta programe de educație și formare și a le implementa pe scară largă în mod rapid și operațional. Proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete joacă un rol esențial în acest sens. Statele membre și Comisia pot asigura sprijin financiar, inclusiv prin canalizarea posibilităților oferite de bugetul Uniunii prin intermediul unor instrumente precum Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă, fondurile europene de dezvoltare regională, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru modernizare, REPowerEU și Programul privind piața unică.

(66)Pe baza experiențelor anterioare, cum ar fi Pactul european privind competențele și Alianța europeană pentru baterii, academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete ar trebui să producă și să implementeze conținut de educație și formare pentru perfecționarea și recalificarea lucrătorilor necesari pentru lanțurile valorice esențiale ale tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cum ar fi tehnologiile solare fotovoltaice și termosolare, tehnologiile pe bază de hidrogen din surse regenerabile și materiile prime. Fiecare academie ar avea ca obiectiv formarea și educarea a 100 000 de cursanți în termen de trei ani de la înființare, pentru a contribui la asigurarea competențelor necesare în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv în întreprinderile mici și mijlocii. Acest conținut ar trebui produs și implementat împreună cu furnizorii de educație și formare din statele membre, cu autoritățile relevante ale statelor membre și cu partenerii sociali. Furnizorii de educație și formare, actorii din industrie și alți actori implicați în perfecționare și recalificare din statele membre, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, ar trebui să distribuie conținutul produs de academii. Pentru a asigura transparența și portabilitatea competențelor, precum și mobilitatea lucrătorilor, academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete vor elabora și vor implementa certificate, inclusiv micro-certificate, pentru recunoașterea rezultatelor învățării. Acestea ar trebui să fie eliberate sub forma unor certificate europene pentru învățare și ar putea fi integrate în EUROPASS și, după caz, incluse în cadrele naționale ale calificărilor. Statele membre sunt încurajate să sprijine recalificarea și perfecționarea continuă oferite prin intermediul academiilor și al furnizorilor de educație și formare relevanți de pe teritoriile lor prin programe naționale și finanțare din partea Uniunii, inclusiv prin Fondul social european Plus, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul european de dezvoltare regională, Mecanismul pentru o tranziție justă, Fondul pentru modernizare și Instrumentul de sprijin tehnic. Platforma „Europa cu zero emisii nete” ar trebui să contribuie la orientarea activității academiilor și la asigurarea supravegherii.

(67)În absența unor dispoziții specifice stabilite în dreptul Uniunii care să introducă cerințe minime de formare pentru accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia, competența de a decide dacă și în ce mod un stat membru reglementează o profesie îi aparține acestuia; normele naționale privind accesul la profesiile reglementate nu trebuie să constituie un obstacol nejustificat sau disproporționat în calea exercitării acestor drepturi fundamentale. Competența de a reglementa accesul la o profesie trebuie exercitată în limitele principiilor nediscriminării și proporționalității, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii. În evaluarea pe care o fac, statele membre ar trebui să ia în considerare orice efecte negative pe care reglementarea sau profesiile le-ar putea avea asupra disponibilității competențelor în industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și să încerce să limiteze cât mai mult posibil reglementarea în aceste domenii.

(68)În cazul în care, în urma programelor de învățare elaborate de academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, se acordă certificate care ar ajuta persoanele ce doresc să aibă acces la o profesie reglementată, statele membre ar trebui să accepte aceste certificate ca o dovadă suficientă a cunoștințelor, abilităților și competențelor pe care le atestă, pentru a facilita mobilitatea în zona profesiilor strategice din industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(69)La nivelul Uniunii, ar trebui instituită platforma „Europa cu zero emisii nete”, compusă din statele membre și prezidată de Comisie. Platforma „Europa cu zero emisii nete” poate oferi consiliere și asistență Comisiei și statelor membre cu privire la chestiuni specifice și poate constitui un organism de referință în cadrul căruia Comisia și statele membre își pot coordona acțiunile și pot face schimb de informații cu privire la aspecte legate de prezentul regulament. În plus, platforma „Europa cu zero emisii nete” ar trebui să îndeplinească sarcinile descrise la diferite articole din prezentul regulament, în special în ceea ce privește procesul de autorizare, inclusiv ghișee unice, proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, coordonarea finanțării, accesul la piețe și competențe, precum și spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Dacă este necesar, platforma poate înființa subgrupuri permanente sau temporare și poate invita terți, cum ar fi experți sau reprezentanți ai industriilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(70)Ca parte a Planului industrial al Pactului verde, Comisia și-a anunțat intenția de a încheia parteneriate industriale pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care să promoveze adoptarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete la nivel mondial și să sprijine rolul capacităților industriale ale UE în pregătirea terenului pentru tranziția mondială către o energie curată. Comisia și statele membre pot coordona aceste parteneriate în cadrul platformei, discutând despre parteneriatele și procesele relevante existente, cum ar fi parteneriatele verzi, dialogurile privind energia și alte forme de contracte bilaterale existente, precum și despre potențialele sinergii cu acordurile bilaterale relevante încheiate de statele membre cu țări terțe.

(71)Uniunea ar trebui să urmărească diversificarea comerțului internațional și a investițiilor în tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și să promoveze standarde sociale și de mediu ridicate la nivel mondial, în strânsă cooperare și în parteneriat cu țările care împărtășesc aceeași viziune. În mod similar, ar trebui depuse eforturi mai susținute în materie de cercetare și inovare pentru dezvoltarea și implementarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în strânsă cooperare cu țările partenere, în cadrul unei abordări deschise, dar ferme.

(72)În cazul în care competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat este delegată Comisiei în temeiul prezentului regulament, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(73)În măsura în care oricare dintre măsurile prevăzute de prezentul regulament constituie ajutor de stat, dispozițiile referitoare la aceste măsuri nu aduc atingere aplicării articolelor 107 și 108 din tratat.

(74)Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea sau efectele acțiunilor, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I
Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1
Obiect

(1)Prezentul regulament stabilește cadrul de măsuri pentru inovarea și extinderea capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune pentru a sprijini obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2030 cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 și de obținere a neutralității climatice până în 2050, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) 2021/1119, și pentru a asigura aprovizionarea sigură și durabilă a Uniunii cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete necesare pentru a garanta reziliența sistemului energetic al Uniunii și pentru a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate.

(2)Pentru atingerea obiectivului general menționat la alineatul (1), prezentul regulament cuprinde măsuri care să asigure:

a)faptul că, până în 2030, capacitatea de producție în Uniune de tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete enumerate în anexă se apropie de 40 % din nevoile anuale de implementare a tehnologiilor corespunzătoare necesare pentru atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie pentru 2030 sau atinge cel puțin acest procent;

b)libera circulație a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete introduse pe piața unică.

(3)În cazul în care, pe baza raportului menționat la articolul 35, Comisia ajunge la concluzia că este probabil ca Uniunea să nu atingă obiectivele stabilite la alineatul (1), aceasta evaluează fezabilitatea și proporționalitatea propunerii de măsuri sau a exercitării competențelor sale la nivelul Uniunii pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor respective.

Articolul 2
Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cu excepția articolelor 26 și 27 din prezentul regulament, care se aplică tehnologiilor inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Materiile prime, materialele prelucrate sau componentele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE).../... [a se adăuga nota de subsol cu referințele de publicare ale Regulamentului privind materiile prime critice] nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

Articolul 3
Definiții

(1)În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete” înseamnă tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile 66 ; tehnologii de stocare a energiei electrice și termice; pompe de căldură; tehnologii ale rețelelor electrice; tehnologii din domeniul combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică; tehnologii din domeniul combustibililor alternativi durabili 67 ; electrolizoare și pile de combustie; tehnologii avansate de producere de energie din procese nucleare în care ciclul combustibilului generează un minimum de deșeuri, reactoare modulare de mici dimensiuni și combustibilii cei mai performanți aferenți; tehnologii de captare, utilizare și stocare a dioxidului de carbon; și tehnologii eficiente din punct de vedere energetic legate de sistemul energetic. Acestea se referă la produsele finite, componentele specifice și mașinile specifice utilizate în principal pentru fabricarea acestor produse și au cel puțin nivelul 8 de maturitate tehnologică.

(b)„componentă” înseamnă o mică parte a unei tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, fabricată din materiale prelucrate și comercializată de o întreprindere;

(c)„tehnologii inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete” înseamnă tehnologii care corespund definiției „tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete”, dar nu au cel puțin nivelul 8 de maturitate tehnologică și care cuprind inovații autentice care nu sunt disponibile în prezent pe piață și sunt suficient de avansate pentru a fi testate într-un mediu controlat;

(d)„proiect de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete” înseamnă o instalație industrială planificată sau extinderea ori reafectarea unei instalații existente care produce tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(e)„proiect strategic care contribuie la obiectivul zero emisii nete” înseamnă un proiect de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, situat în Uniune, care îndeplinește criteriile menționate la articolul 10;

(f)„procedură de autorizare” înseamnă o procedură care include toate autorizațiile administrative relevante pentru planificarea, construirea, extinderea și exploatarea proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv autorizațiile de construcție, de utilizare a substanțelor chimice și de conectare la rețea, precum și evaluările și autorizațiile de mediu, dacă sunt necesare, și care cuprinde toate cererile și procedurile administrative, de la confirmarea valabilității cererii până la notificarea deciziei exhaustive privind rezultatul procedurii de către autoritatea națională competentă responsabilă;

(g)„decizie exhaustivă” înseamnă decizia sau ansamblul deciziilor luate de autoritățile statelor membre, cu excepția instanțelor judecătorești, care stabilește dacă unui inițiator al proiectului i se acordă sau nu autorizarea pentru implementarea unui proiect de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, fără a aduce atingere niciunei decizii luate în contextul unei căi de atac administrative;

(h)„inițiator al proiectului” înseamnă orice întreprindere sau consorțiu de întreprinderi care dezvoltă un proiect de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete sau un proiect strategic care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(i)„spațiu de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete” înseamnă un sistem care le permite întreprinderilor să testeze tehnologii inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete într-un mediu real controlat, în cadrul unui plan specific, elaborat și monitorizat de o autoritate competentă;

(j)„nivel de maturitate tehnologică” înseamnă o metodă de estimare a maturității tehnologice, în conformitate cu clasificarea utilizată de Agenția Internațională a Energiei;

(k)„autoritate vizată” înseamnă o autoritate care, în temeiul dreptului intern, este competentă să emită permise și autorizații legate de planificarea, proiectarea și construcția de bunuri imobile, inclusiv legate de infrastructura energetică;

(l)„procedură de achiziții publice” înseamnă oricare dintre următoarele:

(i)orice tip de procedură de atribuire reglementată de Directiva 2014/24/UE pentru încheierea unui contract de achiziție publică sau de Directiva 2014/25/UE pentru încheierea unui contract de achiziții de produse, lucrări și servicii;

(ii)o procedură de atribuire a unei concesiuni de lucrări sau de servicii, reglementată de Directiva 2014/23/UE;

(m)„autoritate contractantă”, în contextul procedurilor de achiziții publice, înseamnă o autoritate contractantă astfel cum este definită la articolul 6 din Directiva 2014/23/UE, la articolul 2 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/24/UE și la articolul 3 din Directiva 2014/25/UE;

(n)„entitate contractantă”, în contextul procedurilor de achiziții publice, înseamnă o entitate contractantă astfel cum este definită la articolul 7 din Directiva 2014/23/UE și la articolul 4 din Directiva 2014/25/UE;

(o)„contract”, în contextul procedurilor de achiziții publice, înseamnă un contract de achiziții publice astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 2014/24/UE, „contracte de achiziții de produse, lucrări și servicii” astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2014/25/UE și „concesiuni” astfel cum sunt definite la articolul 5 punctul 1 din Directiva 2014/23/UE;

(p)„licitație” înseamnă un mecanism pentru proceduri competitive de atribuire, care nu se încadrează în definiția „concesiunilor” în conformitate cu articolul 5 punctul 1 din Directiva 2014/23/UE;

(q)„capacitate de injectare de CO2” înseamnă cantitatea anuală de CO2 care poate fi injectată într-un sit de stocare geologică operațional, autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE, cu scopul de a reduce emisiile sau de a spori absorbțiile de carbon, în special cele provenite de la instalațiile industriale de mari dimensiuni, măsurată în tone pe an;

(r)„integrarea sistemului energetic” înseamnă soluții pentru planificarea și funcționarea sistemului energetic în ansamblul său, cu implicarea mai multor purtători de energie, infrastructuri și sectoare de consum, prin crearea de legături mai strânse între aceștia cu obiectivul de a furniza servicii energetice fără combustibili fosili, fiabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, la cel mai mic cost posibil pentru societate;

(s)„capacitate de producție” înseamnă volumul total al capacității de producție a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete fabricate în cadrul unui proiect de producție. În cazul în care, în cadrul proiectului, nu sunt fabricate produse finite, ci componente specifice sau mașini specifice utilizate în principal pentru fabricarea acestor produse, capacitatea de producție se referă la capacitatea de producție a produsului finit care utilizează aceste componente sau mașini specifice în procesul de producție.

Capitolul II.
Condiții favorizante pentru producția de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete

Secțiunea I.
Simplificarea proceselor administrative și de acordare a autorizațiilor

Articolul 4
Ghișeu unic

(1)Până la …[3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], statele membre desemnează o autoritate națională competentă responsabilă cu facilitarea și coordonarea procesului de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv pentru proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, și pentru a oferi consiliere cu privire la reducerea sarcinii administrative în conformitate cu articolul 5.

(2)Autoritatea națională competentă menționată la alineatul (1) reprezintă unicul punct de contact pentru inițiatorul proiectului în procesul de acordare a autorizațiilor care conduce la luarea unei decizii exhaustive pentru un anumit proiect și care coordonează prezentarea tuturor documentelor și informațiilor relevante.

(3)Responsabilitățile autorității naționale competente menționate la alineatul (1) sau atribuțiile acesteia pot fi delegate către o altă autoritate sau executate de aceasta, pentru un anumit proiect, cu condiția ca:

(a)autoritatea națională competentă să informeze inițiatorul proiectului cu privire la delegarea respectivă;

(b)să existe o singură autoritate responsabilă pentru fiecare proiect;

(c)o singură autoritate să coordoneze prezentarea tuturor documentelor și informațiilor relevante.

(4)Inițiatorii proiectelor pot prezenta în format electronic orice documente relevante pentru procesul de acordare a autorizațiilor.

(5)Autoritatea națională competentă ia în considerare orice studii valabile efectuate și permisele sau autorizațiile eliberate pentru un anumit proiect înainte ca proiectul să intre în procedura de autorizare în conformitate cu prezentul articol și nu solicită dublarea studiilor și a permiselor sau a autorizațiilor, cu excepția cazului în care dreptul Uniunii prevede altfel.

(6)Autoritatea națională competentă se asigură că solicitanții au acces facil la informații și la proceduri simple pentru soluționarea litigiilor privind procesul de acordare a autorizațiilor și de emitere a autorizațiilor de construcție și extindere a proiectelor, inclusiv, acolo unde este cazul, la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.

(7)Statele membre se asigură că autoritatea națională competentă responsabilă de întregul proces de acordare a autorizațiilor, inclusiv de toate etapele procedurale, dispune de suficient personal calificat și de suficiente resurse financiare, tehnice și tehnologice necesare, inclusiv pentru perfecționare și recalificare, pentru exercitarea eficace a atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.

(8)Platforma menționată la articolele 28 și 29 discută periodic despre punerea în aplicare a prezentei secțiuni și a articolelor 12 și 13 și face schimb de bune practici pentru organizarea autorităților naționale competente și accelerarea procedurilor de autorizare.

Articolul 5
Accesibilitatea online a informațiilor

Statele membre pun la dispoziție online și într-un mod centralizat și ușor accesibil următoarele informații privind procesele administrative relevante pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv pentru proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete:

(a)procesul de acordare a autorizațiilor;

(b)serviciile de finanțare și de investiții;

(c)posibilitățile de finanțare la nivelul Uniunii sau al statelor membre;

(d)serviciile de sprijin pentru întreprinderi, inclusiv, dar fără a se limita la declarațiile privind impozitul pe profit, legislația fiscală locală, dreptul muncii.

Articolul 6
Durata procesului de acordare a autorizațiilor

(1)Procesul de acordare a autorizațiilor pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete nu depășește niciunul dintre următoarele termene:

(a)12 luni pentru proiectele noi de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu o capacitate de producție anuală mai mică de 1 GW;

(b)18 luni pentru proiectele noi de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu o capacitate de producție anuală mai mare de 1 GW.

(2)Pentru proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru care indicatorul GW nu este relevant, procesul de acordare a autorizațiilor nu depășește 18 luni.

(3)Pentru extinderea capacității de producție în instalațiile de producție existente, termenele menționate la alineatele (1) și (2) se reduc la jumătate.

(4)În cazuri excepționale, atunci când natura, complexitatea, amplasarea sau dimensiunea proiectului propus impune acest lucru, autoritățile competente pot prelungi termenele menționate la alineatele (1) și (2) cu cel mult 1 lună, înainte de expirarea acestora și de la caz la caz.

În cazul în care consideră că proiectul propus prezintă riscuri excepționale pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor sau a populației generale și dacă este necesar mai mult timp pentru a se stabili dacă sunt instituite garanții adecvate, autoritățile competente pot prelungi termenele respective cu încă 6 luni, înainte de expirarea acestora și de la caz la caz.

(5)În oricare dintre aceste cazuri, autoritatea competentă informează inițiatorul proiectului cu privire la motivele prelungirii și la data la care se așteaptă în scris decizia exhaustivă.

(6)În termen de cel mult o lună de la primirea cererii de acordare a autorizației, autoritățile competente validează cererea sau, în cazul în care inițiatorul proiectului nu a trimis toate informațiile necesare pentru prelucrarea unei cereri, solicită inițiatorului proiectului să depună o cerere completă în termen de 14 zile de la această solicitare. Data confirmării valabilității cererii de către autoritatea națională competentă menționată la articolul 4 alineatul (1) marchează începerea procedurii de autorizare.

(7)În termen de cel mult o lună de la data confirmării valabilității cererii, autoritatea națională competentă întocmește, în strânsă cooperare cu inițiatorul proiectului și cu alte autorități vizate, un calendar detaliat al procedurii de autorizare. Autoritatea națională competentă menționată la articolul 4 alineatul (1) publică acest calendar pe un site cu acces liber.

(8)Termenele prevăzute în prezentul articol nu aduc atingere obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii și din cel internațional și nici căilor de atac administrative sau judiciare în fața unei instanțe judecătorești.

(9)Termenele prevăzute în prezentul articol pentru oricare dintre procedurile de acordare a autorizațiilor nu aduc atingere unor eventuale termene mai scurte stabilite de statele membre.

Articolul 7
Evaluări și autorizații de mediu

(1)În cazul în care este necesară efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului în conformitate cu articolele 5-9 din Directiva 2011/92/UE, inițiatorul proiectului în cauză solicită avizul autorității competente menționate la articolul 4 cu privire la domeniul de aplicare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse în raportul de evaluare a impactului asupra mediului în temeiul articolului 5 alineatul (1) din directiva menționată. Autoritatea națională competentă se asigură că avizul menționat la primul paragraf este emis cât mai rapid posibil și în termen de cel mult 30 de zile de la data la care inițiatorul proiectului a transmis solicitarea.

(2)În cazul în care obligația de a efectua evaluări ale efectelor asupra mediului decurge simultan din Directiva 2011/92/UE, Directiva 92/43/CEE, Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului, Directiva 2000/60/CE, Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului 68 , Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului 69 , Directiva 2010/75/UE sau Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului 70 , autoritatea națională competentă prevede proceduri coordonate sau comune care îndeplinesc cerințele respectivelor dispoziții juridice din dreptul Uniunii.

În cadrul procedurii coordonate menționate la primul paragraf, autoritatea națională competentă coordonează diversele evaluări individuale ale impactului unui anumit proiect asupra mediului, prevăzute de dreptul aplicabil al Uniunii.

În cadrul procedurii comune menționate la primul paragraf, autoritatea națională competentă prevede o singură evaluare a impactului unui anumit proiect asupra mediului, prevăzută de dreptul aplicabil al Uniunii.

(3)Autoritatea națională competentă se asigură că autoritățile vizate prezintă o concluzie motivată, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (2) litera (g) punctul (iv) din Directiva 2011/92/UE privind evaluarea impactului asupra mediului, în termen de trei luni de la primirea tuturor informațiilor necesare colectate în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din directiva respectivă și de la finalizarea consultărilor menționate la articolele 6 și 7 din directiva respectivă.

(4)Termenele pentru consultarea publicului vizat cu privire la raportul de mediu menționat la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2011/92/UE nu depășesc 45 de zile. În cazurile menționate la articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf, acest termen se prelungește la 90 de zile.

Articolul 8
Planificarea

(1)La elaborarea planurilor, inclusiv zonare, planuri de amenajare a teritoriului și planuri de utilizare a terenurilor, autoritățile naționale, regionale și locale includ în planurile respective, după caz, dispoziții pentru dezvoltarea unor proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv a unor proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Se acordă prioritate suprafețelor artificiale și construite, siturilor industriale, siturilor dezafectate și, după caz, siturilor verzi care nu pot fi utilizate pentru agricultură și silvicultură.

(2)În cazul în care planurile includ dispoziții pentru dezvoltarea unor proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv a unor proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care sunt supuse unei evaluări în temeiul Directivei 2001/42/CE și al articolului 6 din Directiva 92/43/CEE, ele fac obiectul unor evaluări combinate. Dacă este cazul, respectiva evaluare combinată abordează, de asemenea, impactul asupra corpurilor de apă potențial afectate și stabilește dacă planul poate preveni obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al unui corp de apă sau poate cauza deteriorarea stării sau a potențialului menționată la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE sau dacă ar putea împiedica obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al unui corp de apă. În cazul în care statele membre relevante au obligația de a evalua impactul activităților actuale și viitoare asupra mediului marin, inclusiv interacțiunile dintre uscat și mare, astfel cum se menționează la articolul 4 din Directiva 2014/89/UE, evaluarea combinată acoperă și acest impact.

Articolul 9
Aplicabilitatea convențiilor CEE-ONU

(1)Dispozițiile prezentului regulament nu aduc atingere obligațiilor prevăzute la articolele 6 și 7 din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU), semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, și în Convenția CEE-ONU privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, semnată la Espoo la 25 februarie 1991.

(2)Toate deciziile adoptate în temeiul prezentei secțiuni și al articolelor 12 și 13 sunt puse la dispoziția publicului.

Secțiunea II
Proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete

Articolul 10
Criterii de selecție

(1)Statele membre acordă statutul de proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete menționate în anexă, situate în Uniune, care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 1 din prezentul regulament și care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:

(a)proiectul de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete își aduce aportul la reziliența tehnologică și industrială a sistemului energetic al Uniunii prin creșterea capacității de producție a unei componente sau a unei părți din lanțul valoric al tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru obținerea căreia Uniunea este puternic dependentă de importuri dintr-o singură țară terță;

(b)proiectul de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete are un impact pozitiv asupra lanțului de aprovizionare sau asupra sectoarelor din aval ale industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Uniune, dincolo de inițiatorul proiectului și de statele membre în cauză, contribuind la competitivitatea și la crearea de locuri de muncă de calitate în cadrul lanțului de aprovizionare din industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Uniune, în conformitate cu cel puțin trei dintre următoarele criterii:

(i)crește semnificativ capacitatea de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune;

(ii)produce tehnologii cu o durabilitate și o performanță îmbunătățite;

(iii)pune în aplicare măsuri de atragere, perfecționare sau recalificare a forței de muncă necesare în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv prin ucenicii, în strânsă cooperare cu partenerii sociali;

(iv)adoptă practici cuprinzătoare de producție circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv recuperarea căldurii reziduale.

(2)Statele membre acordă statutul de proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete proiectelor de stocare a CO2 care îndeplinesc toate criteriile următoare:

(a)situl de stocare a CO2 este situat pe teritoriul Uniunii, în zonele economice exclusive sau pe platoul continental al acesteia, în sensul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS);

(b)proiectul de stocare a CO2 contribuie la atingerea obiectivului prevăzut la articolul 18;

(c)pentru proiectul de stocare a CO2 a fost depusă o cerere de obținere a autorizației pentru stocarea geologică sigură și permanentă a CO2 în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.

(3)Proiectele de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete menționate în anexă care sunt situate în „regiuni mai puțin dezvoltate și de tranziție” și în teritoriile care primesc sprijin din Fondul pentru o tranziție justă și care sunt eligibile pentru a primi finanțare în temeiul normelor politicii de coeziune sunt recunoscute de către statele membre drept proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete în temeiul articolului 11 alineatul (3), la cererea inițiatorului proiectului, fără ca acesta să fie nevoit să depună o cerere oficială în temeiul articolului 11 alineatul (2).

(4)Un proiect de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete situat în Uniune care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 1 alineatul (1) și care beneficiază de Fondul pentru inovare finanțat de sistemul UE-ETS sau care face parte din proiectele importante de interes european comun, din proiectele văilor europene de hidrogen sau din proiectele Băncii Europene pentru Hidrogen, unde fondurile sprijină investițiile în capacități de producție a unei tehnologii menționate în anexă, este recunoscut de către statele membre drept proiect strategic care contribuie la obiectivul zero emisii nete în temeiul articolului 11 alineatul (3), la cererea inițiatorului proiectului, fără ca acesta să fie nevoit să depună o cerere oficială în temeiul articolului 11 alineatul (2).

Articolul 11
Cerere și recunoaștere

(1)Cererile de recunoaștere a proiectelor tehnologice care contribuie la obiectivul zero emisii nete drept proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete se prezintă statului membru relevant de către inițiatorul proiectului.

(2)Cererea menționată la alineatul (1) trebuie să includă toate elementele următoare:

(a)dovezi relevante referitoare la respectarea criteriilor stabilite la articolul 10 alineatul (1) sau (2);

(b)un plan de afaceri care evaluează viabilitatea financiară a proiectului în concordanță cu obiectivul creării de locuri de muncă de calitate.

(3)Statele membre evaluează în termen de o lună cererea menționată la alineatul (1) în cadrul unui proces echitabil și transparent. În lipsa unei decizii a statelor membre în acest termen, proiectul se consideră aprobat.

(4)Comisia poate emite un aviz cu privire la proiectele aprobate. În cazul respingerii cererii de către un stat membru, solicitantul are dreptul de a prezenta cererea Comisiei, care o evaluează în termen de 20 de zile lucrătoare.

(5)În cazul în care, în urma evaluării efectuate în conformitate cu alineatul (4), Comisia este de acord cu respingerea cererii de către statul membru, aceasta trimite solicitantului o scrisoare de notificare cu privire la concluzia sa. În cazul în care rezultatul evaluării Comisiei este diferit de cel al statului membru, proiectul în cauză este discutat în cadrul platformei „Europa cu zero emisii nete”.

(6)În cazul în care Comisia sau un stat membru constată că un proiect strategic care contribuie la obiectivul zero emisii nete a suferit modificări substanțiale sau nu mai respectă criteriile stabilite la articolul 10 alineatul (1) sau (3) sau în cazul în care recunoașterea s-a bazat pe o cerere care conține informații incorecte, Comisia sau statul membru respectiv informează inițiatorul proiectului în acest sens. După audierea inițiatorului proiectului, statul membru poate abroga decizia de acordare a statutului de proiect strategic care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(7)Proiectele care nu mai sunt recunoscute drept proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete pierd toate drepturile legate de acest statut în temeiul prezentului regulament.

(8)Comisia instituie și menține un registru cu acces liber al proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Articolul 12

Statutul prioritar al proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete

(1)Inițiatorii proiectelor și toate autoritățile care, în temeiul legislației naționale, sunt competente să emită diferite permise și autorizații legate de planificarea, proiectarea și construcția de bunuri imobile, inclusiv legate de infrastructura energetică, se asigură că proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete se bucură de cel mai rapid tratament posibil, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern.

(2)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de dreptul Uniunii, statele membre acordă proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete statutul de proiecte de cea mai mare importanță națională posibilă, dacă un astfel de statut există în dreptul intern, acestea fiind tratate în mod corespunzător în cadrul procedurilor de acordare a autorizațiilor, inclusiv al celor legate de evaluările de mediu și, dacă dreptul intern o prevede, de amenajarea teritoriului.

(3)Se consideră că proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete își aduc aportul la securitatea aprovizionării cu tehnologii strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune și că ele servesc, prin urmare, interesului public. În ceea ce privește impactul asupra mediului abordat la articolul 6 alineatul (4) și la articolul 16 alineatul (1) din Directiva 92/43/CEE, la articolul 4 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE și la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/147/CE, proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Uniune sunt considerate proiecte de interes public și pot fi considerate ca fiind de interes public superior, cu condiția să fie îndeplinite toate condițiile prevăzute în directivele respective.

(4)Toate procedurile de soluționare a diferendelor, litigiile, căile de atac și acțiunile judiciare legate de proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete în fața oricăror instanțe, tribunale și comisii naționale, inclusiv medierea sau arbitrajul, în cazul în care acestea există în dreptul intern, sunt considerate urgente, dacă și în măsura în care dreptul intern prevede astfel de proceduri de urgență și cu condiția respectării drepturilor la apărare aplicabile în mod normal persoanelor fizice sau comunităților locale. Inițiatorii proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete participă la o astfel de procedură de urgență, dacă este cazul.

Articolul 13
Durata procesului de acordare a autorizațiilor pentru proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete

(1)Procesul de acordare a autorizațiilor pentru proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete nu depășește niciunul dintre următoarele termene:

(a)9 luni pentru proiectele strategice noi care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cu o capacitate anuală de producție mai mică de 1 GW;

(b)12 luni pentru proiectele strategice noi care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cu o capacitate anuală de producție mai mare de 1 GW;

(c)18 luni pentru toate autorizațiile necesare pentru exploatarea unui sit de stocare în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.

(2)Pentru tehnologiile strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru care indicatorul GW nu este relevant, procesul de acordare a autorizațiilor nu depășește 12 luni.

(3)Pentru extinderea capacității de producție în instalațiile de producție existente, termenele menționate la alineatele (1) și (2) se reduc la jumătate.

(4)Autoritățile naționale competente se asigură că, în lipsa unui răspuns din partea organismelor administrative relevante în termenele aplicabile menționate în prezentul articol, etapele intermediare specifice sunt considerate aprobate, cu excepția cazului în care proiectul în cauză este supus unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului sau al Directivei 2000/60/CE, al Directivei 2008/98/CE, al Directivei 2009/147/CE, al Directivei 2010/75/UE, al Directivei 2011/92/UE sau al Directivei 2012/18/UE, când o astfel de evaluare a impactului asupra mediului este necesară și evaluările relevante nu au fost încă efectuate sau când principiul aprobării administrative tacite nu există în sistemul juridic național. Această dispoziție nu se aplică deciziilor finale privind rezultatul procesului, care trebuie să fie explicite. Toate deciziile sunt puse la dispoziția publicului.

Articolul 14
Accelerarea punerii în aplicare

(1)Comisia și statele membre întreprind activități de accelerare și de atragere a investițiilor private în proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Fără a aduce atingere articolului 107 și articolului 108 din TFUE, aceste activități pot include acordarea și coordonarea sprijinului oferit proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare.

(2)Statele membre pot oferi sprijin administrativ pentru a facilita punerea în aplicare rapidă și eficace a proiectelor strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv prin furnizarea de:

(a)asistență pentru asigurarea respectării obligațiilor administrative și de raportare aplicabile;

(b)asistență pentru inițiatorii proiectelor în vederea creșterii gradului de acceptare publică a proiectului.

Articolul 15
Coordonarea finanțării

(1)Platforma „Europa cu zero emisii nete”, astfel cum este instituită la articolul 28, examinează nevoile financiare și blocajele privind proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum și posibilele bune practici, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere ale UE, în special pe baza unor schimburi periodice cu alianțele industriale relevante.

(2)La cererea inițiatorului unui proiect strategic care contribuie la obiectivul zero emisii nete, platforma „Europa cu zero emisii nete” examinează și oferă consiliere cu privire la modalitatea de finanțare a proiectului, ținând seama de finanțarea deja asigurată și luând în considerare cel puțin următoarele elemente:

(a)sursele private de finanțare suplimentare;

(b)sprijinul din partea Grupului Băncii Europene de Investiții sau a altor instituții financiare internaționale, inclusiv a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare;

(c)instrumentele și programele existente ale statelor membre, inclusiv din partea băncilor și a instituțiilor naționale de promovare;

(d)fondurile și programele de finanțare relevante ale Uniunii.

Capitolul III
Capacitatea de injectare de CO2

Articolul 16
Obiectivul de la nivelul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2

Se stabilește o capacitate anuală de injectare de CO2 de cel puțin 50 de milioane de tone până în 2030 în situri de stocare situate pe teritoriul Uniunii Europene, în zonele economice exclusive sau pe platoul continental al acesteia, în sensul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), și care nu sunt combinate cu recuperarea intensificată a hidrocarburilor (RIH).

Articolul 17
Transparența datelor referitoare la capacitatea de stocare a CO2

(1)În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre:

(a)pun la dispoziția publicului date privind zonele în care pot fi autorizate situri de stocare a CO2 pe teritoriul lor.

(b)obligă entitățile care dețin pe teritoriul lor o autorizație, astfel cum este definită la articolul 1 punctul 3 din Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului 71 , să pună la dispoziția publicului toate datele geologice referitoare la siturile de producție care au fost dezafectate sau a căror dezafectare a fost notificată autorității competente.

(c)În sensul literei (a), datele includ cel puțin informațiile solicitate în Comunicarea Comisiei privind orientările adresate statelor membre în vederea actualizării planurilor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

(2)În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, în fiecare an, fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport care descrie:

(a)proiectele de captare a CO2 în desfășurare și o estimare a nevoilor corespunzătoare în materie de capacități de injectare și stocare;

(b)proiectele de stocare a CO2 aflate în desfășurare pe teritoriul său, inclusiv statutul autorizației de care dispun acestea în temeiul Directivei 2009/31/CE, datele preconizate pentru decizia finală de investiție (DFI) și punerea în funcțiune;

(c)măsurile naționale de sprijin care ar putea fi adoptate pentru a accelera proiectele menționate la literele (a) și (b).

Articolul 18
Contribuția producătorilor de petrol și gaze autorizați

(1)Fiecare entitate care deține o autorizație, astfel cum este definită la articolul 1 punctul 3 din Directiva 94/22/CE, aduce o contribuție individuală la realizarea obiectivului la nivelul Uniunii privind capacitatea disponibilă de injectare de CO2 stabilită la articolul 16. Aceste contribuții individuale se calculează proporțional cu cota din producția de țiței și gaze naturale a Uniunii deținută de fiecare entitate în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2023 și constau în capacitatea de injectare de CO2 într-un sit de stocare autorizat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și pusă la dispoziție pe piață până în 2030.

(2)În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre identifică și raportează Comisiei Europene entitățile menționate la alineatul (1) și volumele aferente de producție de țiței și gaze naturale în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2023.

(3)După primirea rapoartelor prezentate în temeiul articolului 17 alineatul (2) și după consultarea statelor membre și a părților interesate, Comisia precizează ponderea contribuției entităților menționate la alineatul (1) la realizarea obiectivului Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2 până în 2030.

(4)În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, entitățile menționate la alineatul (1) prezintă Comisiei un plan cu detalii privind modul în care intenționează să își îndeplinească contribuția la realizarea obiectivului Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2 până în 2030. Aceste planuri:

(a)confirmă contribuția entității, exprimată în volumul-țintă de noi capacități de stocare și de injectare de CO2 date în exploatare până în 2030;

(b)precizează mijloacele și obiectivele intermediare pentru atingerea volumului-țintă.

(5)Pentru a-și atinge volumele-țintă privind capacitatea de injectare disponibilă, entitățile menționate la alineatul (1) pot lua oricare dintre următoarele măsuri:

(a)dezvoltarea de proiecte de stocare a CO2 în mod individual sau în cooperare cu alte entități;

(b)încheierea de acorduri cu alte entități menționate la alineatul (1);

(c)încheierea de acorduri cu dezvoltatori sau investitori terți în proiecte de stocare pentru a-și îndeplini contribuția.

(6)După doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului și, ulterior în fiecare an, entitățile menționate la alineatul (1) prezintă Comisiei un raport cu detalii privind progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea contribuției lor. Comisia pune aceste rapoarte la dispoziția publicului.

(7)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 32, acte delegate de completare a prezentului regulament referitoare la:

(a)modalitățile în care acordurile încheiate între entitățile menționate la alineatul (1) și investițiile în capacitatea de stocare deținute de terți sunt luate în considerare pentru îndeplinirea contribuției individuale în temeiul alineatului (5) literele (b) și (c);

(b)conținutul rapoartelor menționate la alineatul (6).

Capitolul IV.
Accesul la piețe

Articolul 19
Contribuția la durabilitate și reziliență în cadrul procedurilor de achiziții publice

(1)Autoritățile contractante sau entitățile contractante atribuie contracte pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete enumerate în anexă în cadrul unei proceduri de achiziții publice în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care include cel mai bun raport preț-calitate, cuprinzând cel puțin contribuția ofertei la durabilitate și reziliență, în conformitate cu Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE sau cu Directiva 2014/25/UE și cu legislația sectorială aplicabilă, precum și cu angajamentele internaționale ale Uniunii, inclusiv AAP și alte acorduri internaționale obligatorii pentru Uniune.

(2)Contribuția ofertei la durabilitate și reziliență se bazează pe următoarele criterii cumulative, care trebuie să fie obiective, transparente și nediscriminatorii:

(a)o durabilitate a mediului superioară cerințelor minime din legislația aplicabilă;

(b)dacă este necesară dezvoltarea unei soluții inovatoare, impactul și calitatea planului de punere în aplicare, inclusiv măsurile de gestionare a riscurilor;

(c)dacă este cazul, contribuția ofertei la integrarea sistemului energetic;

(d)contribuția ofertei la reziliență, ținând seama de proporția produselor provenite dintr-o singură sursă de aprovizionare, stabilită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 72 , care acoperă peste 65 % din aprovizionarea Uniunii, în ultimul an, cu respectiva tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pentru care sunt disponibile date privind momentul desfășurării licitației.

(3)Autoritățile contractante și entitățile contractante acordă contribuției ofertei la durabilitate și reziliență o pondere cuprinsă între 15 și 30 % din criteriile de atribuire, fără a aduce atingere aplicării articolului 41 alineatul (3) din Directiva 2014/23/UE, a articolului 67 alineatul (5) din Directiva 2014/24/UE sau a articolului 82 alineatul (5) din Directiva 2014/25/UE în ceea ce privește acordarea unei ponderi mai mari criteriilor menționate la alineatul (2) literele (a) și (b).

(4)Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă nu este obligată să aplice considerentele legate de contribuția la durabilitate și reziliență a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în cazul în care aplicarea acestora ar obliga autoritatea sau entitatea respectivă să achiziționeze un material cu costuri disproporționate sau caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate, dificultăți tehnice de utilizare și de întreținere. Diferențele de cost mai mari de 10 % pot fi considerate disproporționate de către autoritățile contractante și entitățile contractante. Această dispoziție nu aduce atingere posibilității de a exclude ofertele anormal de scăzute în temeiul articolului 69 din Directiva 2014/24/UE și al articolului 84 din Directiva 2014/25/UE și nici altor criterii de atribuire a contractelor în conformitate cu legislația UE, inclusiv aspectele sociale în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) și articolul 36 alineatul (1) a doua liniuță din Directiva 2014/23/UE, cu articolul 18 alineatul (2) și articolul 67 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE și cu articolul 36 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE.

Articolul 20
Licitații pentru implementarea surselor regenerabile de energie

(1)Fără a aduce atingere articolului 4 din Directiva (UE) 2018/2001 și articolelor 107 și 108 din tratat, și nici angajamentelor internaționale ale Uniunii, inclusiv AAP și alte acorduri internaționale obligatorii pentru Uniune, statele membre, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public evaluează contribuția la durabilitate și reziliență, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (2) din prezentul regulament, atunci când stabilesc criteriile utilizate pentru evaluarea ofertelor în cadrul licitațiilor, cu scopul de a sprijini producția sau consumul de energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001.

(2)Contribuției la durabilitate și reziliență i se acordă o pondere cuprinsă între 15 și 30 % din criteriile de atribuire, fără a aduce atingere posibilității de a acorda o pondere mai mare criteriilor menționate la articolul 19 alineatul (2) literele (a) și (b), dacă este cazul în temeiul legislației Uniunii, și oricărei limite pentru criteriile nelegate de preț stabilite în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.

(3)Statele membre, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau unul sau mai multe astfel de organisme de drept public nu sunt obligate să aplice considerentele legate de contribuția la durabilitate și reziliență a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în cazul în care aplicarea acestora ar obliga entitățile respective să achiziționeze un material cu costuri disproporționate sau caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate, dificultăți tehnice de utilizare și de întreținere. Diferențele de cost mai mari de 10 % pot fi considerate disproporționate de către autoritățile contractante și entitățile contractante.

Articolul 21
Alte forme de intervenție publică

(1)Fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din tratat și articolului 4 din Directiva 2018/2001 73 și în conformitate cu angajamentele internaționale ale Uniunii, atunci când decid să instituie scheme în beneficiul gospodăriilor sau al consumatorilor care să stimuleze achiziția de produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete enumerate în anexă, statele membre, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public le concep astfel încât să promoveze achiziționarea de către beneficiari a unor produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete cu un aport ridicat la durabilitate și reziliență, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (2), oferind compensații financiare suplimentare proporționale.

(2)Compensația financiară suplimentară acordată de autorități în conformitate cu alineatul (1), ca urmare a aplicării criteriilor menționate la articolul 19 alineatul (2) literele (b), (c) și (d), nu depășește 5 % din costul pentru consumator al produsului final bazat pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(3)Atunci când concepe și pune în aplicare o schemă în conformitate cu alineatul (1), autoritatea se bazează pe un proces deschis, nediscriminatoriu și transparent de evaluare a contribuției la reziliență și durabilitate a produselor disponibile pe piață. Participarea la schemă a oricărui produs final bazat pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete poate fi solicitată în orice moment. Autoritatea precizează un punctaj minim obligatoriu pentru acordarea compensației financiare suplimentare unui produs în cadrul schemei de sprijin.

(4)Statele membre pun la dispoziția publicului, pe un site unic cu acces liber, toate informațiile referitoare la schemele instituite în temeiul articolului 21 alineatul (1) pentru fiecare produs tehnologic care contribuie la obiectivul zero emisii nete relevant.

Articolul 22
Coordonarea inițiativelor privind accesul la piețe

(1)Dacă este cazul, Comisia oferă orientări cu privire la criteriile de evaluare a contribuției la reziliență și durabilitate a produselor disponibile care fac obiectul formelor de intervenție publică menționate la articolele 19, 20 și 21.

(2)Comisia pune la dispoziție și actualizează periodic o listă cu fiecare dintre produsele finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete enumerate în anexă, defalcată în funcție de ponderea aprovizionării Uniunii din diferite țări terțe în ultimul an pentru care sunt disponibile date.

(3)Platforma „Europa cu zero emisii nete” discută despre măsurile adoptate de statele membre pentru a pune în aplicare articolele 19 și 21 și face schimb de bune practici, printre altele, în ceea ce privește utilizarea practică a criteriilor care definesc contribuția la durabilitate și reziliență în cadrul procedurilor de achiziții publice sau schemele de stimulare a achiziției de produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Capitolul V.
Consolidarea competențelor pentru crearea de locuri de muncă de calitate

Articolul 23
Academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete

(1)Comisia sprijină, inclusiv cu finanțare de tip seed, înființarea unor academii europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care au următoarele obiective:

(a)dezvoltă programe, conținut și materiale de învățare pentru formare și educație privind dezvoltarea, fabricarea, instalarea, punerea în funcțiune, operarea, întreținerea și reciclarea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, privind materiile prime și sprijină capacitățile autorităților publice competente să emită permise și autorizații menționate în capitolul II și ale autorităților contractante menționate în capitolul IV din prezentul regulament;

(b)creează condițiile și promovează utilizarea programelor, a conținutului și a materialelor de învățare de către furnizorii de educație și formare din statele membre, printre altele prin instruirea formatorilor, și dezvoltă mecanisme de asigurare a calității formării oferite de furnizorii de educație și formare din statele membre pe baza programelor, a conținutului și a materialelor de învățare menționate mai sus;

(c)elaborează și implementează certificate, inclusiv micro-certificate, pentru a facilita transparența competențelor dobândite, pentru a asigura o transferabilitate mai bună de la un loc de muncă la altul și a încuraja mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă, precum și pentru a promova corelarea competențelor cu locurile de muncă relevante prin intermediul unor instrumente cum ar fi rețeaua europeană a serviciilor de ocupare a forței de muncă (EURES) și EURAXESS.

(2)Academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete combat stereotipurile de gen și acordă o atenție deosebită necesității de activare pe piața forței de muncă a unui număr mai mare de femei și tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Articolul 24

Profesiile reglementate în industriile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și recunoașterea calificărilor profesionale

(1)Până la 31 decembrie 2024 și, ulterior, o dată la doi ani, statele membre stabilesc dacă programele de învățare dezvoltate de academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete sunt echivalente cu calificările specifice cerute de statul membru gazdă pentru accesul la activități reglementate într-o anumită profesie cu un interes deosebit pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Statele membre se asigură că rezultatele evaluărilor sunt puse la dispoziția publicului și că ele sunt ușor accesibile online.

(2)În cazul în care un stat membru stabilește că există o echivalență, conform celor prevăzute la primul alineat din prezentul articol, acesta facilitează recunoașterea certificatelor eliberate de furnizorii de educație și formare pe baza programelor de învățare dezvoltate de academii, în temeiul titlului III capitolul I din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului 74 , ori de câte ori titularul unui astfel de certificat solicită accesul la o profesie reglementată în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE și de o importanță deosebită pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, prin acceptarea certificatului ca titlu de calificare suficient.

(3)În cazul în care accesul la o profesie de o importanță deosebită pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete este reglementat în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE, statele membre depun eforturi în vederea elaborării unui set comun de cunoștințe, abilități și competențe minimale necesare pentru exercitarea respectivei profesii specifice, în scopul instituirii unui cadru comun de formare, astfel cum se menționează la articolul 49a alineatul (1) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru a permite recunoașterea automată a calificărilor. De asemenea, platforma „Europa cu zero emisii nete” poate prezenta sugestii, astfel cum se menționează la articolul 49a alineatul (3) din Directiva 2005/36/CE.

Articolul 25
Platforma „Europa cu zero emisii nete” și competențele

Platforma „Europa cu zero emisii nete”, menționată la articolul 28, sprijină disponibilitatea și implementarea competențelor în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum și în cadrul autorităților competente și al autorităților contractante menționate în capitolele II și IV, prin îndeplinirea următoarelor sarcini:

(1)sprijinirea Comisiei în evaluarea, monitorizarea continuă și anticiparea cererii și ofertei de forță de muncă cu seturile de competențe necesare în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum și a disponibilității și adoptării oportunităților de educație și formare corespunzătoare, fundamentând, după caz, activitățile academiilor europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(2)monitorizarea activității academiilor europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a furnizorilor de educație și formare care oferă programele de învățare dezvoltate de academii, încurajarea sinergiilor cu alte inițiative și proiecte naționale și ale Uniunii în materie de competențe și asigurarea supravegherii;

(3)sprijinirea mobilizării părților interesate, inclusiv a industriei, a partenerilor sociali și a furnizorilor de educație și formare pentru punerea în aplicare a programelor de învățare dezvoltate de academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(4)sprijinirea adoptării și recunoașterii certificatelor care atestă rezultatele învățării, eliberate de academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete din statele membre, pentru a promova recunoașterea competențelor și corelarea acestora cu locurile de muncă, printre altele promovând valabilitatea și acceptarea acestor certificate pe întreaga piață a forței de muncă din Uniunea Europeană;

(5)facilitarea dezvoltării unor profiluri profesionale europene care constau într-un set comun de cunoștințe, abilități și competențe pentru profesiile-cheie din domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, bazându-se, printre altele, pe programele de învățare dezvoltate de academiile europene pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și, dacă este cazul, utilizând terminologia aferentă clasificării europene a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO) pentru a facilita transparența și mobilitatea între locurile de muncă și dincolo de frontierele pieței interne;

(6)promovarea condițiilor de muncă adecvate pentru locurile de muncă din cadrul industriilor de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, activarea tinerilor, a femeilor și a persoanelor în vârstă pe piața forței de muncă în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum și atragerea de lucrători calificați din țări terțe, asigurând astfel o forță de muncă mai diversificată;

(7)facilitarea coordonării mai strânse și a schimbului de bune practici între statele membre, pentru a spori disponibilitatea competențelor în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv prin contribuția la politicile Uniunii și ale statelor membre ce vizează atragerea de talente noi din țări terțe.

CAPITOLUL VI.
Inovarea

Articolul 26
Spații de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete

(1)Statele membre pot institui, din proprie inițiativă, spații de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care să permită dezvoltarea, testarea și validarea tehnologiilor inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete într-un mediu real controlat și pentru o perioadă limitată de timp înainte de introducerea lor pe piață sau înainte de punerea lor în funcțiune, consolidând astfel învățarea în materie de reglementare și posibila extindere și implementare pe scară mai largă. Statele membre instituie spații de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în conformitate cu alineatul (1), la cererea oricărei întreprinderi care dezvoltă tehnologii inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete și care îndeplinește criteriile de eligibilitate și de selecție menționate la alineatul (4) litera (a) și care a fost selectată de autoritățile competente în urma procedurii de selecție menționate la alineatul (4) litera (b).

(2)Modalitățile și condițiile de instituire și operare a spațiilor de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete în temeiul prezentului regulament se adoptă prin acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36. Aceste modalități și condiții facilitează, în măsura posibilului, flexibilitatea de care autoritățile naționale competente au nevoie pentru a institui și a exploata spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pentru a stimula inovarea și învățarea în materie de reglementare și iau în considerare îndeosebi circumstanțele și capacitățile speciale ale IMM-urilor participante, inclusiv ale întreprinderilor nou-înființate. Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (3) includ principii de bază comune cu privire la următoarele aspecte:

(a)eligibilitatea și selecția pentru participarea la spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(b)procedura de depunere a cererilor, participare, monitorizare, ieșire din spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și încheiere a utilizării acestora, inclusiv planul privind spațiul de testare și raportul de ieșire;

(c)termenele și condițiile aplicabile participanților.

(3)Participarea la spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete nu afectează competențele de supraveghere și corective ale autorităților care supraveghează spațiul de testare. Testarea, dezvoltarea și validarea tehnologiilor inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete au loc sub supravegherea și îndrumarea directă a autorităților competente. Autoritățile competente își exercită competențele de supraveghere într-un mod flexibil, în limitele legislației relevante, adaptând practicile de reglementare existente și utilizându-și competențele discreționare atunci când pun în aplicare și asigură respectarea dispozițiilor legale pentru un proiect specific de spațiu de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cu scopul de a elimina barierele, de a reduce sarcina de reglementare și incertitudinea în materie de reglementare și de a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(4)În cazul în care acest lucru este relevant pentru atingerea obiectivului prezentului articol, autoritățile competente iau în considerare acordarea de derogări sau scutiri în măsura permisă de dreptul Uniunii sau de dreptul intern relevant. Autoritățile competente se asigură că planul privind spațiul de testare respectă obiectivele-cheie și cerințele esențiale ale dreptului Uniunii și ale dreptului intern. Autoritățile competente se asigură că orice riscuri semnificative pentru sănătate, siguranță sau mediu identificate în timpul dezvoltării și testării unor tehnologii inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete sunt comunicate publicului și conduc la suspendarea imediată a procesului de dezvoltare și testare până la atenuarea acestui risc. În cazul în care consideră că proiectul propus prezintă riscuri excepționale pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor, a populației generale sau pentru mediu, în special din cauza faptului că pentru testare, dezvoltare sau validare sunt folosite substanțe deosebit de toxice, autoritățile competente aprobă planul privind spațiul de testare numai după ce s-au asigurat că au fost instituite garanții adecvate, proporționale cu riscul excepțional identificat.

(5)Autoritățile nu impun amenzi administrative sau alte sancțiuni pentru încălcarea legislației aplicabile a Uniunii sau a statelor membre referitoare la tehnologia care contribuie la obiectivul zero emisii nete analizată în spațiul de testare în materie de reglementare cu condiția ca participantul (participanții) să respecte planul privind spațiul de testare și termenele și condițiile de participare emise în conformitate cu prezentul articol și menționate la alineatul (2) și să urmeze cu bună-credință orientările oferite de autorități.

(6)Participanții la spațiul de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete rămân responsabili, în temeiul legislației aplicabile a Uniunii și a statelor membre în materie de răspundere, pentru orice prejudiciu adus terților ca urmare a testării care are loc în spațiul de testare în materie de reglementare.

(7)Durata spațiului de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete poate fi prelungită prin aceeași procedură, cu acordul autorității naționale competente.

(8)Spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete sunt concepute și puse în aplicare astfel încât, dacă este cazul, să faciliteze cooperarea transfrontalieră între autoritățile naționale competente. Statele membre care au instituit spații de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete își coordonează activitățile și cooperează în cadrul platformei „Europa cu zero emisii nete”, cu scopul de a face schimb de informații relevante. Acestea prezintă Comisiei un raport anual privind rezultatele punerii în aplicare a spațiilor de testare în materie de reglementare, inclusiv bunele practici, lecțiile învățate și recomandările privind instituirea acestora și, dacă este cazul, privind aplicarea în spațiul de testare în materie de reglementare a prezentului regulament și a altor acte legislative ale Uniunii într-un mod adaptat la contextul spațiului de testare.

Articolul 27
Măsuri pentru întreprinderile mici și mijlocii

(1)Statele membre întreprind următoarele acțiuni:

(a)oferă întreprinderilor mici și mijlocii acces prioritar la spațiile de testare în materie de reglementare pentru tehnologiile inovatoare care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în măsura în care acestea îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute la articolul 26;

(b)organizează activități de sensibilizare cu privire la participarea întreprinderilor mici și mijlocii la spațiile de testare în materie de reglementare;

(c)după caz, stabilesc un canal special de comunicare cu întreprinderile mici și mijlocii, pentru a oferi orientări și a răspunde la întrebări legate de punerea în aplicare a articolului 26.

(2)Statele membre iau în considerare interesele și nevoile specifice ale întreprinderilor mici și mijlocii și oferă sprijin administrativ adecvat pentru participarea acestora la spațiile de testare în materie de reglementare. Fără a aduce atingere aplicării articolelor 107 și 108 din tratat, statele membre ar trebui să informeze întreprinderile mici și mijlocii cu privire la sprijinul financiar disponibil pentru activitățile desfășurate de acestea în spațiile de testare în materie de reglementare.

CAPITOLUL VII.
Guvernanța

Articolul 28
Instituirea și sarcinile platformei „Europa cu zero emisii nete”

(1)Se instituie platforma „Europa cu zero emisii nete” (denumită în continuare „platforma”).

(2)Platforma îndeplinește sarcinile prevăzute în prezentul regulament.

(3)Platforma poate oferi consiliere și asistență Comisiei și statelor membre în ceea ce privește acțiunile întreprinse în direcția realizării obiectivelor menționate în capitolul I din prezentul regulament, luând în considerare planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre prezentate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 75 .

(4)Comisia și statele membre se pot coordona în cadrul platformei cu privire la parteneriatele industriale pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, precum și cu țările terțe relevante, pentru a contribui la promovarea adoptării tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete la nivel mondial și pentru a sprijini rolul capacităților industriale ale Uniunii în pregătirea terenului pentru tranziția mondială către o energie curată, în conformitate cu obiectivele generale menționate la articolul 1 din prezentul regulament. În cadrul platformei, se poate discuta periodic despre:

(a)modalitățile de îmbunătățire a cooperării dintre Uniune și țările terțe de-a lungul lanțului valoric al tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(b)modalitățile de eliminare a barierelor netarifare în calea comerțului, de exemplu, prin recunoașterea reciprocă a evaluării conformității sau prin angajamente de evitare a restricțiilor la export;

(c)țările terțe cărora ar trebui să li se acorde prioritate la încheierea de parteneriate industriale pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, ținând seama de următoarele aspecte:

i)contribuția potențială la securitatea aprovizionării, ținând seama de capacitatea lor de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

ii)existența unor acorduri de cooperare încheiate între o țară terță și Uniune.

(5)Statele membre sprijină Comisia în punerea în aplicare a măsurilor de cooperare stabilite în cadrul parteneriatului industrial pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Parteneriatele industriale pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete vor avea obiectivul de a facilita comerțul între participanți, inclusiv prin favorizarea investițiilor necesare în Uniune și în țările terțe, prin sporirea rezilienței și a durabilității lanțurilor valorice din acest sector și prin garantarea unor condiții de concurență echitabile.

Articolul 29
Structura și funcționarea platformei „Europa cu zero emisii nete”

(1)Platforma este compusă din Comisie și statele membre și prezidată de un reprezentant al Comisiei.

(2)Fiecare stat membru numește un reprezentant la nivel înalt în cadrul platformei. Un stat membru poate avea mai mulți reprezentanți în funcție de diferitele sarcini legate de activitatea platformei, atunci când funcția și expertiza necesare impun acest lucru. Fiecare membru al platformei are un supleant.

(3)La propunerea Comisiei, platforma adoptă propriul său regulament de procedură cu majoritatea simplă a membrilor săi.

(4)Platforma se reunește la intervale regulate pentru a asigura îndeplinirea eficace a sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament. Dacă este necesar, platforma se reunește la cererea justificată corespunzător a Comisiei sau a majorității simple a membrilor săi.

(5)Comisia asistă platforma prin intermediul unui secretariat executiv care oferă sprijin tehnic și logistic.

(6)Platforma poate institui subgrupuri permanente sau temporare care să se ocupe cu chestiuni specifice și să îndeplinească sarcini precise.

(7)Platforma invită reprezentanți ai Parlamentului European să participe, în calitate de observatori, la reuniunile sale, inclusiv la reuniunile subgrupurilor permanente sau temporare menționate la alineatul (6).

(8)Dacă este cazul, platforma sau Comisia poate invita experți și alți terți să participe la reuniunile platformei și ale subgrupurilor sau să furnizeze contribuții scrise.

(9)Platforma ia măsurile necesare pentru a asigura gestionarea și prelucrarea în condiții de siguranță a informațiilor confidențiale și sensibile din punct de vedere comercial.

(10)Platforma depune toate eforturile pentru a ajunge la un consens.

(11)Platforma se coordonează și cooperează cu alianțele industriale existente.

Articolul 30
Corelarea cu planurile naționale privind energia și clima

Statele membre iau în considerare prezentul regulament la elaborarea planurilor naționale privind energia și clima și a actualizărilor acestora, prezentate în temeiul articolelor 3, 9 și 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, în special în ceea ce privește dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate” a uniunii energetice, precum și la prezentarea rapoartelor intermediare bienale în conformitate cu articolul 17 din regulamentul respectiv.

Capitolul VIII.
Monitorizarea

Articolul 31
Monitorizarea

(1)Comisia monitorizează în permanență:

(a)progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor Uniunii menționate la articolul 1 și impactul conex al prezentului regulament;

(b)progresele înregistrate în direcția realizării obiectivului de la nivelul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2 menționat la articolul 16.

(2)Statele membre și autoritățile naționale pe care le desemnează în acest scop colectează și furnizează date și alte dovezi necesare în temeiul alineatului (1) literele (a) și (b). În special, acestea colectează și raportează anual Comisiei date privind:

(a)evoluțiile și tendințele de pe piața tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv costurile de investiție în producție și costurile de producție medii, precum și prețurile de piață ale respectivelor tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(b)capacitatea de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și activitățile conexe, inclusiv date privind ocuparea forței de muncă și competențele, și progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor pentru 2030 menționate la considerentul 13;

(c)valoarea și volumul importurilor în Uniune și al exporturilor în afara Uniunii de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete;

(d)durata medie a procedurilor de autorizare în temeiul prezentului regulament;

(e)tipurile și numărul de autorizații acordate la nivel național în ultimele 12 luni;

(f)numărul proceselor de acordare a autorizațiilor finalizate, blocate sau anulate în ultimele 12 luni și tipurile de obstacole întâlnite în cazurile de blocare sau anulare;

(g)numărul de spații de testare instituite în ultimele 12 luni;

(h)cantitatea de CO2 stocată permanent în subteran în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.

(3)Datele includ cel puțin informațiile solicitate în Comunicarea Comisiei privind orientările adresate statelor membre pentru actualizarea planurilor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

(4)Primul raport se transmite Comisiei de către fiecare stat membru la sfârșitul lunii mai a anului următor datei intrării în vigoare a prezentului regulament. Următoarele rapoarte se transmit până la sfârșitul lunii mai a fiecărui an.

(5)Statele membre transmit, de asemenea, datele colectate în temeiul alineatului 2 din prezentul articol institutelor naționale de statistică și către Eurostat în scopul elaborării și publicării de statistici în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 76 . Statele membre desemnează autoritatea națională responsabilă cu transmiterea datelor către institutele naționale de statistică și către Eurostat.

(6)Pe baza rapoartelor prezentate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, Comisia monitorizează progresele Uniunii menționate la alineatul (1) litera (a) și publică anual recomandări conexe ca parte a rapoartelor anuale privind competitivitatea tehnologiilor energetice curate, în temeiul articolului 35 alineatul (2) litera (m) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(7)Pe baza cererilor de emitere a proiectelor de autorizații prezentate în temeiul articolului 10 din Directiva 2009/31/CE și a rapoartelor prezentate în temeiul articolului 17 alineatul (2), al articolului 18 alineatul (4) și al articolului 18 alineatul (6) din prezentul regulament, Comisia monitorizează progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului la nivelul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2 menționat la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol și prezintă un raport anual Parlamentului European și Consiliului.

Capitolul IX.
Dispoziții finale

Articolul 32
Delegarea de competențe

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 pentru a modifica modalitățile în care acordurile încheiate între entitățile menționate la articolul 18 alineatul (1) și investițiile în capacitatea de stocare deținute de terți sunt luate în considerare pentru îndeplinirea contribuției individuale prevăzute la articolul 18 alineatul (5), precum și conținutul rapoartelor menționate la articolul 18 alineatul (6).

Articolul 33
Exercitarea delegării de competențe

(1)Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 32 se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând de la [data aplicării]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)Delegarea de competențe menționată la articolul 32 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 32 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 34
Procedura comitetului

(1)Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 4 din respectivul regulament.

Articolul 35
Evaluare

(1)Până la…[trei ani de la data aplicării prezentului regulament] și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia evaluează prezentul regulament și prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport conținând principalele sale constatări.

(2)Evaluarea examinează dacă obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt stabilite la articolul 1, au fost atinse și impactul acestuia asupra întreprinderilor utilizatoare, în special asupra IMM-urilor și a utilizatorilor finali, precum și asupra obiectivelor Pactului verde european.

(3)În cadrul evaluării este luat în considerare rezultatul procesului de monitorizare prezentat la articolul 31.

(4)Autoritățile competente ale statelor membre furnizează Comisiei orice informație relevantă pe care o dețin și de care Comisia ar putea avea nevoie în vederea întocmirii raportului menționat la alineatul (1).

Articolul 36
Tratarea informațiilor confidențiale

(1)Informațiile obținute în cursul punerii în aplicare a prezentului regulament sunt utilizate numai în sensul prezentului regulament și sunt protejate de dreptul Uniunii și de dreptul intern relevant.

(2)Statele membre și Comisia asigură protecția secretelor comerciale și de afaceri și a altor informații sensibile, confidențiale și clasificate obținute și generate în aplicarea prezentului regulament, inclusiv a recomandărilor și a măsurilor care urmează să fie luate, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern respectiv.

(3)Statele membre și Comisia se asigură că informațiile clasificate transmise sau schimbate în temeiul prezentului regulament nu sunt declasate sau declasificate fără acordul prealabil scris al emitentului.

(4)În cazul în care un stat membru consideră că prezentarea de informații agregate în contextul articolului 18 îi poate compromite totuși interesele de securitate națională, acesta se poate opune prezentării de către Comisie printr-o notificare justificată.

(5)Comisia și autoritățile naționale, funcționarii, angajații și alte persoane care lucrează sub supravegherea acestor autorități asigură confidențialitatea informațiilor obținute în îndeplinirea sarcinilor și activităților lor. Această obligație se aplică, de asemenea, tuturor reprezentanților statelor membre, observatorilor, experților și altor participanți care participă la reuniunile platformei în temeiul articolului 29.

Articolul 37
Modificarea Regulamentului (UE) 2018/1724

Regulamentul (UE) 2018/1724 se modifică după cum urmează:

(1)în prima coloană din anexa I se adaugă un nou rând „R. Proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete”;

(2)pe rândul „R. Proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete” din a doua coloană din anexa I se adaugă următorul punct:

„1. informații privind procesul de acordare a autorizațiilor”

„2. serviciile de finanțare și de investiții”

„3. posibilitățile de finanțare la nivelul Uniunii sau al statelor membre”

„4. serviciile de sprijin pentru întreprinderi, inclusiv, dar fără a se limita la declarațiile privind impozitul pe profit, legislația fiscală locală, dreptul muncii”;

(3)în prima coloană din anexa II se adaugă un nou rând „Proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete”;

(4)pe rândul „Proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete” din a doua coloană din anexa II se adaugă următoarele puncte:

„Proceduri pentru toate autorizațiile administrative relevante pentru planificarea, construirea, extinderea și exploatarea proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv autorizațiile de construcție, de utilizare a substanțelor chimice și de conectare la rețea, precum și evaluările și autorizațiile de mediu, dacă sunt necesare, și care cuprind toate cererile și procedurile administrative”;

(5)pe rândul „Proiecte de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete” din a treia coloană din anexa II se adaugă următorul punct:

„Toate rezultatele procedurilor, de la confirmarea valabilității cererii până la notificarea deciziei exhaustive privind rezultatul procedurii de către autoritatea națională competentă responsabilă”;

(6)în anexa III se adaugă următorul punct:

„8. Autoritățile naționale competente care acționează ca ghișeu unic în temeiul articolului 4 din Regulamentul [AIZE].”

Articolul 38
Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în…[ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene].

Se aplică de la [data intrării în vigoare]. Până la [2 ani de la data aplicării prezentului regulament], articolul 19 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) se aplică exclusiv contractelor încheiate de organismele centrale de achiziție, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 16 din Directiva 2014/24/UE și la articolul 2 alineatul (1) punctul 12 din Directiva 2014/25/UE, și contractelor cu o valoare de cel puțin 25 de milioane EUR.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

(1)CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii, care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

(2)MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

(3)IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

(1)CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete)

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Piața unică

Pactul verde european

O Europă pregătită pentru era digitală

O Europă mai puternică pe scena internațională

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

☒ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 77

◻ prelungirea unei acțiuni existente

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Planul industrial al Pactului verde stabilește o abordare cuprinzătoare pentru a sprijini extinderea tehnologiilor energetice curate pe baza a patru piloni. Primul pilon, care se află în centrul prezentului Regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, vizează crearea unui mediu de reglementare care să simplifice și să accelereze autorizarea de noi situri de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete și să faciliteze extinderea industriei europene care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete urmărește să sporească reziliența Uniunii și să asigure securitatea aprovizionării cu energie în Uniune, precum și să promoveze eficiența energetică și dezvoltarea de noi forme de energie din surse regenerabile.

Obiectivul general al Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete este de a stabili condițiile pentru extinderea capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune, pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale Uniunii pentru 2030 și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete necesare pentru a garanta reziliența sistemului energetic al Uniunii.

Obiectivul general al prezentei propuneri se traduce în primul rând prin obiectivul de a asigura buna funcționare a pieței interne prin stabilirea de norme armonizate pentru instalarea capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru creșterea competitivității bazei industriale a Uniunii în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete și pentru consolidarea contribuției Uniunii la tranziția către reducerea la zero a emisiilor nete la nivel mondial, accelerând în același timp tranziția Uniunii către surse de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv prin decarbonizarea industriilor grele.

Regulamentul cuprinde măsuri pentru realizarea unui obiectiv specific de a se asigura faptul că, până în 2030, capacitatea de producție a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în Uniune se apropie de sau atinge cel puțin 40 % din nevoile anuale de implementare a tehnologiilor corespunzătoare necesare pentru atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie pentru 2030.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Actul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete vizează extinderea producției de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete și creșterea competitivității bazei industriale în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Prin urmare, această inițiativă va consolida reziliența și competitivitatea viitorului nostru sistem energetic decarbonizat.

• îmbunătățirea siguranței, a orientării politicilor și a coordonării în materie de investiții prin stabilirea unor obiective clare și a unor mecanisme de monitorizare;

• reducerea sarcinii administrative pentru dezvoltarea proiectelor de producere de tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv prin simplificarea cerințelor administrative și facilitarea autorizării, instituirea de spații de testare în materie de reglementare și asigurarea accesului la informații;

• facilitarea accesului la piețe prin măsuri specifice legate de cererea publică prin proceduri de achiziții publice și licitații, precum și prin scheme de sprijinire a cererii private din partea consumatorilor;

• facilitarea și favorizarea proiectelor de captare și stocare a dioxidului de carbon, inclusiv prin creșterea disponibilității siturilor de stocare a CO2;

• sprijinirea inovării, inclusiv prin spații de testare în materie de reglementare;

• consolidarea competențelor în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete și, prin urmare, promovarea creării de locuri de muncă de calitate;

• coordonarea parteneriatelor industriale pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Regulamentul prevede un pilon dedicat monitorizării inițiativei. Cooperarea consolidată în cadrul Uniunii Europene va asigura colectarea de informații și date necesare și comparabile.

Comisia va monitoriza evoluțiile și tendințele în direcția realizării obiectivelor respective ale regulamentului referitoare la producerea de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în UE. După trei ani, Comisia va evalua realizările, rezultatele și impactul inițiativei. Principalele constatări ale evaluării vor fi prezentate într-un raport către Parlamentul European și Consiliu, precum și către Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Raportul va fi făcut public.

Comisia va stabili, de asemenea, un program detaliat de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului prezentului regulament, care va include mijloacele și intervalele de colectare a datelor.

Comisia va monitoriza evoluțiile tehnologice, tendințele pieței și competitivitatea tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete din UE, precum și impactul prezentului regulament. Rezultatele acestei monitorizări și recomandările aferente vor fi publicate anual în cadrul rapoartelor anuale privind competitivitatea tehnologiilor energetice curate.

Comisia va colabora cu statele membre cu privire la o supraveghere sporită a pieței ce vizează cerințele specifice produselor, pentru a se asigura că sunt introduse pe piață doar produse conforme cu dreptul Uniunii, asigurând condiții de concurență echitabile atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.

Pentru îndeplinirea obiectivului privind capacitatea anuală de injectare în siturile de stocare a CO2, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în direcția realizării obiectivului la nivelul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2 și va prezenta un raport anual.

Obiectivele menționate mai sus vor fi reevaluate, iar Comisia, sprijinită periodic de platforma „Europa cu zero emisii nete”, va monitoriza progresele înregistrate. Platforma „Europa cu zero emisii nete” va monitoriza performanța și va contribui la evaluare. Platforma „Europa cu zero emisii nete” va juca un rol important în colectarea de dovezi din partea industriei și a statelor membre ale UE, precum și în definirea și punerea în aplicare a sprijinului în materie de politici pentru lanțurile de aprovizionare cu tehnologii energetice curate. De asemenea, platforma „Europa cu zero emisii nete” va juca un rol important în monitorizarea consolidării competențelor prin monitorizarea academiilor pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și evaluarea cererii și ofertei de forță de muncă cu seturile de competențe necesare în industriile care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Următoarele evoluții în industriile care contribuie la obiectivul zero emisii nete pot fi, de asemenea, măsurate ca parte a exercițiului de monitorizare, dincolo de demersul de monitorizare de bază al platformei:

• Numărul de entități juridice implicate (subdivizate în funcție de dimensiune, tip și țara de stabilire) în acțiunile sprijinite de inițiativă.

• Valoarea totală a investițiilor în industriile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv fondurile mobilizate atât din sectorul public, cât și din cel privat.

• Cuantumul investițiilor realizate de societăți, luând în considerare segmentul lanțului valoric în care acestea își desfășoară activitatea.

• Monitorizarea datelor privind evoluția proiectelor, a cererii și a ofertei.

• Contractele atribuite pe baza unor criterii legate de durabilitatea mediului, inovare și integrarea sistemului.

• Monitorizarea activităților de recalificare și perfecționare ale academiilor pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, sprijinite de platforma „Europa cu zero emisii nete”, inclusiv a numărului de cursanți și a investițiilor aferente. Monitorizarea creării de locuri de muncă suplimentare în industriile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a principalelor caracteristici calitative ale acestora, inclusiv în ceea ce privește salariile, condițiile de muncă și relațiile industriale.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Regulamentul ar urma să devină pe deplin aplicabil la scurt timp după adoptarea sa, și anume în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cu toate acestea, vor exista deja elemente inițiale, cum ar fi platforma „Europa cu zero emisii nete”, care a fost instituită în noiembrie 2022. Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete definește în continuare structura de conducere a platformei.

Actele delegate pot fi adoptate după o evaluare aprofundată a impactului și după consultarea părților interesate pentru a reflecta schimbările tehnologice și evoluțiile pieței, în concordanță cu obiectivele și criteriile inițiativei.

Colectarea de informații de la organizațiile reprezentative ale întreprinderilor producătoare de tehnologii curate ar trebui să fie deja în desfășurare, iar statele membre au discutat deja cu Comisia o serie de posibile măsuri pentru sprijinirea industriei tehnologiilor curate și care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa și pentru monitorizarea lanțurile valorice aferente.

Planul industrial al Pactului verde se bazează pe patru piloni, primul dintre ei fiind reprezentat de prezenta inițiativă, Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Regulamentul creează un mediu de reglementare cu proceduri simplificate și accelerate de autorizare de noi situri de producere de tehnologii energetice curate și facilitează extinderea industriei europene care contribuie la obiectivul zero emisii nete .

Creșterea gradului de adoptare a tehnologiilor energetice curate și care contribuie la obiectivul zero emisii nete este esențială pentru ca UE să reușească să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” pentru o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Și tranziția către surse regenerabile de energie este esențială pentru asigurarea unei aprovizionări stabile cu energie a UE, care va sprijini industria și, în cele din urmă, rolul Uniunii în asigurarea securității naționale a statelor membre, contribuind astfel la eforturile UE către o autonomie strategică deschisă.

În ultimul an, Europa s-a confruntat cu perturbări ale lanțurilor de aprovizionare cu energie din surse regenerabile și tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care au cauzat penurii în mai multe sectoare economice și consecințe societale potențial grave.

În ecosistemul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete există un grad relativ mic de diversificare a surselor de aprovizionare și o dependență ridicată de exporturile din țări terțe pentru anumite produse. Cotele de piață ale industriei UE sunt supuse unei presiuni puternice din cauza faptului că subvențiile din țările terțe subminează condițiile de concurență echitabile. Această inițiativă va permite crearea unor condiții favorabile printr-o serie de măsuri, cum ar fi reducerea termenelor de autorizare și creșterea cererii publice. Acest lucru va ajuta industriile din Europa să atragă finanțare pentru producerea de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Creșterea investițiilor în producția europeană de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete este esențială pentru stabilirea unei baze industriale solide pentru aceste tehnologii și lanțurile de aprovizionare aferente în întreaga UE.

Obiectivul nu este doar de a reduce dependențele, ci și de a valorifica oportunitățile economice de pe piața mondială a tehnologiilor industriale care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care se preconizează că va atinge o valoare de aproximativ 600 de miliarde EUR pe an până în 2030 potrivit Agenției Internaționale a Energiei, astfel cum se prevede în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea. În plus, regulamentul va spori competitivitatea ecosistemului industrial european care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a industriei europene în general, prin furnizarea de produse inovatoare pentru cetățenii europeni. Uniunea dispune de atuurile necesare ca să devină lider industrial pe piața tehnologiilor energetice curate și care contribuie la obiectivul zero emisii nete a viitorului.

În plus, această acțiune la nivelul UE previne fragmentarea între 27 de abordări în materie de reglementare și va facilita realizarea obiectivelor climatice ambițioase la nivelul UE.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Comunicarea: Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete din ianuarie 2023 stabilește motivele pentru care este nevoie de un răspuns european comun puternic pentru a stimula industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. În cadrul Planului industrial al Pactului verde, Comisia propune prezentarea unui Regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete pentru a sprijini competitivitatea industrială a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete în UE.

Punctul de plecare al planului este necesitatea de a intensifica masiv dezvoltarea tehnologică, producția și instalarea de tehnologii industriale care contribuie la obiectivul zero emisii nete în următorul deceniu, precum și valoarea adăugată a unei abordări la nivelul UE pentru a face față împreună acestei provocări. Acest lucru este îngreunat de concurența mondială pentru materii prime și personal calificat. Planul urmărește să abordeze această dihotomie punând accentul pe domeniile în care Europa poate avea contribuția cea mai valoroasă. Acesta urmărește, de asemenea, să evite riscul ca dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia să fie înlocuită cu alte dependențe strategice care ar putea împiedica accesul nostru la tehnologii și factori de producție esențiali pentru tranziția verde, printr-o combinație între diversificare și dezvoltarea și producția proprii. Planul va completa eforturile actuale de transformare a industriei din cadrul Pactului verde european și al Strategiei industriale pentru Europa, în special al Planului de acțiune privind economia circulară. Modernizarea și decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie rămân, de asemenea, o prioritate absolută, la fel ca și asigurarea tranzițiilor profesionale și a creării de locuri de muncă de calitate prin formare și educație.

Ca să asigure condiții favorabile pentru întreprinderi, locuri de muncă de calitate pentru forța noastră de muncă și un nivel ridicat de protecție a mediului, în mod tradițional, UE s-a bazat pe un mediu de reglementare solid. Aceste trei dimensiuni se pot consolida reciproc, dacă reglementarea este echilibrată și concepută în mod inteligent, ceea ce necesită o atenție continuă. Din acest motiv, Comisia a introdus o „verificare a competitivității” cu privire la toate noile reglementări, pentru a se asigura că sunt abordate toate efectele potențiale asupra competitivității. Un mediu de reglementare simplu, previzibil și clar este esențial pentru promovarea investițiilor.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Comisia și statele membre întreprind activități pentru a crea condiții favorabile investițiilor în lanțul de aprovizionare din industria europeană care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Aceste activități se vor axa în special pe accelerarea investițiilor în proiecte strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Platforma „Europa cu zero emisii nete” va ajuta Comisia și statele membre să identifice blocajele și potențialele bune practici, în special pe baza schimburilor periodice cu alianțele industriale relevante, cum ar fi alianța pentru baterii, pentru panouri solare și parteneriatul pentru electrolizoare.

Inițiativa intenționează să sprijine mobilizarea fondurilor de la următoarele titluri ale cadrului financiar multianual:

Rubrica 1 Piața unică, inovare și sectorul digital: Titlul 2 Investiții strategice europene

_Fondul InvestEU

Rubrica 1 Piața unică, inovare și sectorul digital: Titlul 3 Piața unică

_Programul privind piața unică

Rubrica 2 Coeziune, reziliență și valori: Titlul 5 Dezvoltare regională și coeziune

_Fondul european de dezvoltare regională

Rubrica 2 Coeziune, reziliență și valori: Titlul 6 Redresare și reziliență

_Mecanismul de redresare și reziliență

Rubrica 2 Coeziune, reziliență și valori: 7 Investiții în capitalul uman, coeziunea socială și valori

_Fondul social european

Rubrica 3 Resurse naturale și mediu: Titlul 9 Mediu și politici climatice

_Fondul pentru o tranziție justă

În cadrul NextGenerationEU, cele 27 de planuri naționale de redresare și reziliență finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) pun deja la dispoziție 250 de miliarde EUR pentru măsuri verzi, inclusiv pentru investiții care sprijină decarbonizarea industriei. Orizont Europa alocă 40 de miliarde EUR pentru cercetarea și inovarea legate de Pactul verde, inclusiv în parteneriat cu industria. Politicile de coeziune pun la dispoziție aproximativ 85 de miliarde EUR pentru tranziția verde, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă. Comisia va facilita în continuare mobilizarea rapidă a investițiilor din fondurile de coeziune în sprijinul Planului industrial al Planului verde, inclusiv prin accelerarea conceperii proiectelor din domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile și a rambursării costurilor aferente acestora prin intermediul sistemelor obișnuite de rambursare. Până în prezent, de aceste surse de finanțare ale UE au beneficiat mai ales cercetarea și inovarea și instalarea sistemelor de energie din surse regenerabile și a infrastructurilor conexe, mai degrabă decât capacitatea de producție din acest sector. Finanțarea lanțurilor valorice industriale ale tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete poate fi intensificată în ceea ce privește amploarea și rapiditatea. Pentru a se evita însă fragmentarea pieței unice din cauza nivelurilor diferite de sprijin național – și a capacității diferite de a acorda un astfel de sprijin – trebuie să existe și o finanțare adecvată la nivelul UE, care să faciliteze dezvoltarea unor astfel de lanțuri valorice industriale în întreaga Uniune.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Inițiativa intră sub incidența Planului industrial al Pactului verde, care prevede sprijin pentru industria europeană care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Opțiunile de finanțare prezentate în această secțiune nu depind de propunere, ci pot fi realizate pe baza legislației anterioare legate de prezenta propunere.

Propunerea urmărește să consolideze competitivitatea industriei europene care contribuie la obiectivul zero emisii nete și să sprijine tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității industriale a UE în domeniul tehnologiilor și produselor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă. Planul se bazează pe inițiative anterioare și pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile în curs din cadrul Pactului verde european, care recunoaște avantajele investirii în durabilitatea noastră competitivă prin construirea unei Europe mai echitabile, mai ecologice și mai digitale. Acesta completează, de asemenea, eforturile din cadrul planului REPowerEU, care a reprezentat răspunsul UE la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, cu scopul de a transforma sistemul energetic european prin eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia și prin abordarea crizei climatice. În ansamblu, acest lucru va duce la sporirea economiilor de energie, la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și la accelerarea implementării energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

În cadrul planului, Comisia și-a anunțat intenția de a permite statelor membre o flexibilitate mai mare în ceea ce privește acordarea de ajutoare de stat limitate la domenii bine definite și cu titlu temporar. În ceea ce privește ajutoarele de stat, planul explică faptul că politica UE în domeniul concurenței oferă instrumente prin care se pot sprijini dezvoltarea și implementarea tehnologiilor esențiale de vârf, inclusiv formarea, strategice pentru tranziția verde și cea digitală, menținând în același timp integritatea pieței unice și respectând obligațiile internaționale ale UE.

Comisia va consulta statele membre cu privire la o propunere de adaptare temporară a normelor privind ajutoarele de stat, până la sfârșitul anului 2025, cu calcule și proceduri mai simple și aprobări accelerate. Aceste modificări vor ajuta, de asemenea, statele membre să realizeze proiecte specifice, care intră în domeniul lor de aplicare, în cadrul planurilor naționale de redresare. Planul menționează, de asemenea, faptul că, pentru a accelera implementarea de noi proiecte, aprobarea proiectelor legate de PIIEC va fi raționalizată și simplificată în continuare.

O serie de instrumente legate de Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete pot fi utilizate în baza legislației existente.

InvestEU

Programul InvestEU este bine plasat pentru a stimula investițiile în vederea atingerii obiectivului zero emisii nete în UE. InvestEU este instrumentul Uniunii pentru mobilizarea de investiții private în domeniile prioritare ale UE. Prin intermediul BEI, al FEI, al BERD și al altor 14 parteneri de implementare, UE sprijină investițiile publice și private în inovarea industrială și tehnologică în domeniul atingerii obiectivului zero emisii nete.

Fondul pentru inovare

Fondul pentru inovare sprijină dezvoltarea și implementarea de tehnologii și soluții de pionierat care decarbonizează industria mare consumatoare de energie, stimulează producerea de energie din surse regenerabile și stocarea energiei (inclusiv bateriile și hidrogenul) și consolidează lanțurile de aprovizionare care contribuie la obiectivul zero emisii nete prin sprijinirea fabricării de componente esențiale pentru baterii, instalațiile de energie eoliană și solară, electrolizoare, pile de combustie și pompe de căldură.

Proiectele importante de interes european comun (PIIEC)

PIIEC pot reprezenta o contribuție importantă la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii, în special având în vedere efectele lor de propagare pozitive. PIIEC pot face posibilă reunirea statelor membre și a părților interesate din întreaga Uniune, astfel încât să se depășească disfuncționalitățile importante ale pieței sau deficiențele sistemice și provocările societale, care altfel nu ar putea fi abordate.

Fondul european pentru suveranitate

Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond european pentru suveranitate în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023. În plus, Comisia evaluează modul în care ar putea fi majorată finanțarea globală pentru InvestEU, mai ales pentru perioada 2024-2027.

Pentru a acoperi deficitul de investiții necesare pentru tranziția către reducerea la zero a emisiilor nete, aceste inițiative vizează atragerea de finanțare din sectorul privat pentru a completa realizarea obiectivelor.

Astfel cum se explică în continuare, punerea în aplicare a acestui act legislativ va necesita resurse umane suplimentare, precum și unele cheltuieli de sprijin.

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻ de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻ impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

☒ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 78

☒ Gestiune directă asigurată de Comisie

–☒ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻ prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

(2)MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

Prezenta fișă financiară legislativă include cheltuielile cu personalul, achizițiile publice și, eventual, acordurile administrative. Se aplică norme standard pentru acest tip de cheltuieli. Comisia va evalua realizările, rezultatele și impactul prezentei propuneri după trei ani de la data la care aceasta devine aplicabilă. Pentru a efectua evaluarea, platforma „Europa cu zero emisii nete”, statele membre și autoritățile naționale competente îi vor furniza informații Comisiei, la cererea acesteia.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Modul de gestiune a inițiativei este gestiunea directă asigurată de Comisie. Comisia va fi asistată de organul de conducere, care este platforma „Europa cu zero emisii nete” ce cuprinde reprezentanți și părți interesate din statele membre. Pe scurt, inițiativa necesită cheltuielile cu personalul, achizițiile publice și, eventual, acordurile administrative. Se aplică norme standard pentru acest tip de cheltuieli.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

În ansamblu, inițiativa necesită cheltuielile cu personalul, cheltuielile pentru studii și cercetare, finanțare de tip seed pentru a sprijini înființarea și funcționarea unor academii pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și alte acorduri administrative. Se aplică norme standard pentru acest tip de cheltuieli.

Majoritatea aspectelor inițiativei respectă procedurile standard pentru obținerea de asistență tehnică, implicarea părților interesate și adoptarea legislației secundare. Principalul risc, deja ilustrat în trecut, este insuficiența resurselor umane pentru punerea în aplicare a planurilor de lucru.

Prezenta propunere nu este însoțită de o evaluare oficială a impactului. Având în vedere că este imperativ să se acționeze, din motivele explicate mai sus, o evaluare a impactului nu ar fi putut fi realizată în termenul disponibil înainte de adoptarea propunerii. Analiza este prezentată în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Evaluarea nevoilor de investiții și disponibilitățile de finanțare pentru consolidarea capacității de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete în UE”, care însoțește prezenta propunere. Procesul de pregătire a acestei inițiative a inclus o consultare specifică a părților interesate și contacte regulate și de lungă durată cu părțile interesate din industrie, cu statele membre și cu asociațiile profesionale, care au permis colectarea unui volum considerabil de informații și feedback relevante pentru propunere. În pofida luării în considerare a contribuțiilor relevante pentru opțiunile de politică ale propunerii, pot apărea în continuare consecințe și efecte neintenționate ale acestei inițiative în viitor. Comisia intenționează să le identifice, de îndată ce pot apărea, prin intermediul procedurilor de monitorizare solide prevăzute în regulament și va aborda orice consecințe neintenționate prin mijloace și acțiuni adecvate.

În ansamblu, inițiativa necesită cheltuielile cu personalul și, eventual, achizițiile publice și acordurile administrative. Se aplică norme standard pentru acest tip de cheltuieli.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Comisia se va asigura că platforma „Europa cu zero emisii nete”, în calitate de organ de conducere, aplică proceduri de luptă împotriva fraudei în toate etapele procesului de gestionare.

La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul actelor relevante, luând în considerare Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, Comisia va asigura luarea măsurilor corespunzătoare pentru a se garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace, și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

Curtea de Conturi are competența de a efectua audituri, pe bază de documente și controale la fața locului, cu privire la program. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua controale și inspecții la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 și în Regulamentul nr. 883/2013, cu scopul de a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau dacă a avut loc orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau cu o decizie de acordare a unui grant sau în legătură cu un contract de finanțare din partea Uniunii. Va fi necesar, de asemenea, ca întreprinderile comune să adere la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Parchetul European (EPPO) poate efectua anchete în conformitate cu dispozițiile și procedurile stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, în vederea investigării infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

(3)IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./ Nedif. 79 .	din partea țărilor AELS 80	din partea țărilor candidate și potențial candidate 81	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate
1	03.02.01.01	Dif./Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
1	03.02.02.00	Dif./Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU
1	01.02.02.54	Dif./Nedif.	DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tip de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./ Nedif..	din partea țărilor AELS	din partea țărilor candidate și potențial candidate	din partea altor țări terțe	alte venituri alocate

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–☒ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Numărul

DG: GROW			Anul 2023	Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	TOTAL
• Credite operaționale
Linia bugetară 82 03.020101 - Funcționarea și dezvoltarea pieței interne a bunurilor și serviciilor	Angajamente	(1a)		0,180	0,180	0,180	0,180		0,720
	Plăți	(2a)		0,060	0,180	0,180	0,180	0,120	0,720
Linia bugetară 03.02.02.00 – Pilonul IMM-urilor din cadrul Programului privind piața unică	Angajamente	(1b)	2,500						2,500
	Plăți	(2b)	0,500	2,000					2,500
Linia bugetară 01 02 02 54 – Întreprinderea comună pentru un hidrogen curat	Angajamente	(1b)	3,000						3,000
	Plăți	(2b)	0,750	2,250					3,000
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice 83
Linia bugetară		(3)
TOTAL credite pentru DG GROW	Angajamente	=1a+1b +3	5,500	0,180	0,180	0,180	0,180		6,220
	Plăți	=2a+2b +3	1,25	4,310	0,180	0,180	0,180	0,120	6,220

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	5,500	0,180	0,180	0,180	0,180		6,220
	Plăți	(5)	1,250	4,310	0,180	0,180	0,180	0,120
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)
TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6	5,500	0,180	0,180	0,180	0,180		6,220
	Plăți	=5+ 6	1,250	4,310	0,180	0,180	0,180	0,120	6,220

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

• TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	(4)
	Plăți	(5)
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		(6)
TOTAL credite de la RUBRICILE 1-6 din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Angajamente	=4+ 6
	Plăți	=5+ 6
	Plăți	=5+ 6

Rubrica din cadrul financiar
multianual

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa 5 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul 2023	Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	TOTAL
DG: GROW
• Resurse umane			0,513	0,513	0,513	0,513	0,513	2,565
• Alte cheltuieli administrative			0,025	0,025	0,025	0,025	0,025	0,125
TOTAL PENTRU DG GROW	Credite		0,538	0,538	0,538	0,538	0,538	2,69

		Anul 2023	Anul 2024	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	TOTAL
DG: ENER
• Resurse umane			0,513	0,513	0,513	0,513	0,513	2,565
• Alte cheltuieli administrative
TOTAL PENTRU DG ENER	Credite		0,513	0,513	0,513	0,513	0,513	2,565

TOTAL credite
de la RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

1,051

5,255

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul 2023	Anul 2024 84	Anul 2025	Anul 2026	Anul 2027	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	TOTAL
TOTAL credite de la RUBRICILE 1-7 din cadrul financiar multianual	Angajamente	5,500	1,231	1,231	1,231	1,231	1,051	11,457
	Plăți	1,250	5,361	1,231	1,231	1,231	1,171	11,457

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

⇩

Anul
N

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 85

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 86 …

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2 ...

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–⌧ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul

2023

Anul
2024 87

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	1,026	1,026	1,026	1,026	1,026		5,13
Alte cheltuieli administrative	0,025	0,025	0,025	0,025	0,025		0,125
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual		1,051	1,051	1,051	1,051	1,051		5,255

În afara RUBRICII 7 88 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
În afara RUBRICII 7 89 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual
TOTAL	1,051	1,051	1,051	1,051	1,051	5,255

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–⌧ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anul
2024

Anul
2025

Anul 2026

Anul 2027

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

20 01 02 03 (în delegații)

01 01 01 01 (cercetare indirectă)

01 01 01 11 (cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 90

20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)

XX 01 xx yy zz 91

- la sediu

- în delegații

01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)

01 01 01 12 (AC, END, INT - cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Cei trei funcționari ai DG GROW prevăzuți în temeiul prezentului regulament vor fi responsabili de coordonarea și organizarea platformei „Europa cu zero emisii nete”. Responsabilitățile platformei sunt stabilite în regulament. Acest lucru va încuraja punerea în aplicare a măsurilor din cadrul acestei inițiative, precum și supravegherea și monitorizarea evoluțiilor bazei de producție de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Cei trei funcționari din cadrul DG ENER vor participa la activitatea platformei, vor oferi feedback cu privire la proiectele strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete și vor sprijini monitorizarea actului prin intermediul rapoartelor anuale privind competitivitatea tehnologiilor energetice curate.

Personal extern

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

–⌧ poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente. Vă rugăm să furnizați un tabel Excel în cazul unei reprogramări de proporții.

–◻ necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, sumele aferente și instrumentele propuse a fi utilizate.

–◻ necesită revizuirea CFM.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

–⌧ nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻ prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul N 92	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–⌧ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻ asupra resurselor proprii

–⌧ asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 93
		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ………….		p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1) Energy Technology Perspectives (2023), Agenția Internațională a Energiei.

(2) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, Bruxelles, COM(2023) 62 final, 1.2.2023.

(3) Energy Technology Perspectives (2023), Agenția Internațională a Energiei.

(4) The rise of European Clean Tech – Report , https://dealroom.co/uploaded/2022/04/Dealroom-Talis-Climate-Tech-Europe-2022.pdf .

(5) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Pactul verde european, COM(2019) 640, 11.12.2019.

(6) JO: Vă rugăm să introduceți în text numărul Regulamentului privind materiile prime critice și numărul, data, titlul și referința de publicare în JO a regulamentului respectiv în nota de subsol.

(7) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei”, COM(2021) 350 final, 5.5.2021.

(8) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017, JO L 107, 26.3.2021, p. 30.

(9) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(10) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică. COM(2021) 550, 14.7.2021.

(11) De exemplu, ponderea automobilelor electrice în vânzările noi de automobile din Europa este în creștere și se preconizează că va ajunge la 14 % în 2021.

(12) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Calea către o planetă sănătoasă pentru toți Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, COM(2021) 400 final, 12.5.2021.

(13) Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (JO C 243, 27.6.2022, p. 35).

(14) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O nouă agendă europeană de inovare, COM(2022) 332 final, 5.7.2022.

(15) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(16) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile și de abrogare a Directivei 2009/125/CE, COM(2022) 142 final, 30.3.2022.

(17) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/speech_23_232 .

(18) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE), (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(19) Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 și a Directivelor 2009/73/CE și (UE) 2019/944 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013, (JO L 152, 3.6.2022, p. 45).

(20) Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (Text cu relevanță pentru SEE), (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).

(21) Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului din 22 decembrie 2022 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, (JO L 335, 29.12.2022, p. 36).

(22) Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, COM(2022) 222 final, 18.5.2022.

(23) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor (Actul privind cipurile), COM(2022) 46 final, 8.2.2022.

(24) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE), (JO L 140, 5.6.2009, p. 114).

(25) Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3).

(26) În cadrul raportului privind starea uniunii energetice în temeiul articolului 35 și al articolului 35 alineatul (2) litera (m) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(27) Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1).

(28) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului Text cu relevanță pentru SEE, (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(29) JO C [...], [...], p. [...].

(30) JO C [...], [...], p. [...].

(31) Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(32) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(33) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. „Pregătiți pentru 55”: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică. COM(2021) 550, 14.7.2021.

(34) Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, adoptată la 16 iunie 2022 ca parte a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”.

(35) Comunicarea din 18 mai 2022 a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, REPowerEU Plan, COM(2022) 230 final, 18.5.2022.

(36) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE), (JO L 140, 5.6.2009, p. 114).

(37) Analiză aprofundată în sprijinul Comunicării Comisiei (2018/773) „O planetă curată pentru toți. O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”.

(38) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia UE pentru energia solară, SWD(2022) 148 final, 18.5.2022.

(39) În conformitate cu obiectivele REPowerEU stabilite în Planul REPowerEU, COM(2022) 230 final, și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei „Punerea în aplicare a planului de acțiune REPowerEU: nevoile de investiții, acceleratorul de hidrogen și atingerea obiectivelor privind biometanul”, care însoțește documentul: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor REPowerEU Plan, SWD(2022) 230 final, 18.5.2022.

(40) Statele membre trebuie să își actualizeze planurile naționale pentru perioada 2021-2030 până în iunie 2023 (proiectele de planuri) și iunie 2024 (planurile finale). A se vedea articolul 14 și cerințele din capitolul 2 și din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999.

(41) Comunicare a Comisiei privind orientările adresate statelor membre pentru actualizarea planurilor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 2022/C 495/02 , (JO C 495, 29.12.2022, p. 24).

(42) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, COM(2023) 62 final, 1.2.2023.

(43) Comunicarea Comisiei „Achiziții responsabile social - un ghid al aspectelor sociale care trebuie luate în considerare în procedurile de achiziții publice (ediția a doua)”, C(2021) 3573 final.

(44) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile și de abrogare a Directivei 2009/125/CE, COM(2022) 142 final, 30.3.2022.

(45) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind bateriile și deșeurile de baterii, de abrogare a Directivei 2006/66/CE și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020, COM(2020) 798 final, 10.12.2020.

(46) Decizia 2014/115/UE a Consiliului din 2 decembrie 2013 privind încheierea Protocolului de modificare a Acordului privind achizițiile publice, (JO L 68, 7.3.2014, p. 1).

(47) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(48) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(49) Comunicarea Comisiei: Orientări privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE, Bruxelles, 24.7.2019, C(2019) 5494 final.

(50) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

(51) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO L 198, 28.7.2017, p. 1).

(52) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia UE pentru energia solară, COM(2022) 221 final, 18.5.2022.

(53)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Identificarea nevoilor Europei în materie de redresare”, care însoțește Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație, SWD(2020) 98 final, Identificarea nevoilor Europei în materie de redresare, 27.5.2020.

(54) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE, (JO L 63, 28.2.2023, p. 1).

(55) Comunicare a Comisiei Orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU 2023/C 80/01, (JO C 80, 3.3.2023, p. 1).

(56) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(57) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(58) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

(59) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(60) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(61) Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).

(62) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (reformare) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(63) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(64) Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1).

(65) Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Centrul Comun de Cercetare, Planul strategic privind tehnologiile energetice (SET), Oficiul pentru Publicații, 2019, https://data.europa.eu/doi/10.2777/04888.

(66) „energie din surse regenerabile” înseamnă „energie din surse regenerabile”, astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(67) „combustibili alternativi durabili” înseamnă combustibili care fac obiectul Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil, COM(2021) 561 final, și al Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim, COM(2021) 562 final.

(68) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(69) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(70) Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).

(71) Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3).

(72) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(73) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(74) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (Text cu relevanță pentru SEE), (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).

(75) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(76) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(77) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(78) Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(79) Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.

(80) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(81) Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(82) În conformitate cu nomenclatura bugetară oficială.

(83) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(84) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(85) Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(86) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(87) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(88) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(89) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(90) AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(91) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(92) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(93) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

1.	Tehnologii solare fotovoltaice și tehnologii termosolare
2.	Tehnologii eoliene din domeniul energiei din surse regenerabile, onshore și offshore
3.	Tehnologii din domeniul bateriilor/stocării
4.	Pompe de căldură și tehnologii energetice geotermale
5.	Electrolizoare și pile de combustie
6.	Tehnologii durabile pe bază de biogaz/biometan
7.	Tehnologii de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC)
8.	Tehnologii din domeniul rețelelor electrice

Choose the experimental features you want to try