Raportor: Rafał TRZASKOWSKI (PL-PPE), primarul orașului Varșovia

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

1.

este preocupat de constatările alarmante ale Raportului de sinteză AR6 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care reamintește în mod clar că, chiar și în condițiile reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră, încălzirea globală ar putea depăși pragul de 1,5 oC în acest secol;

2.

reamintește că IPCC recunoaște că guvernanța eficace pe mai multe niveluri este un factor-cheie al acțiunilor climatice, care necesită procese decizionale favorabile incluziunii în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, alocarea de resurse adecvate, revizuirea instituțională, monitorizarea și evaluarea;

3.

salută decizia de a institui noi mecanisme de finanțare ca răspuns la pierderi și daune în cadrul celei de a 27-a Conferințe a părților la CCONUSC (COP27); regretă faptul că COP27 nu a reușit să ajungă la un consens pentru a include o cale clară și decisivă de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5 oC, inclusiv un obiectiv pentru atingerea unui nivel maxim al emisiilor globale până în 2025 și eliminarea treptată dar rapidă a combustibililor fosili;

4.

subliniază că toate direcțiile modelate la nivel mondial din raportul IPCC care limitează încălzirea la 1,5 oC implică reduceri rapide și profunde ale emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele: strategiile de atenuare pentru realizarea acestor reduceri includ tranziția de la combustibilii fosili la surse de energie cu emisii scăzute sau zero de dioxid de carbon, măsuri legate de cerere și îmbunătățirea eficienței, reducerea emisiilor altele decât cele de CO2 și introducerea unor metode de eliminare a dioxidului de carbon (CDR) pentru a contrabalansa emisiile reziduale de GES;

5.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, anul 2023 a cunoscut cea mai caldă vară înregistrată vreodată la nivel mondial (1), multe regiuni și orașe confruntându-se cu temperaturi fără precedent și cu fenomene meteorologice extreme, cu un impact devastator asupra comunităților și a ecosistemelor naturale; subliniază că riscurile climatice vor fi amplificate și mai mult de orice întârziere în implementarea de măsuri eficace de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, ceea ce va duce la creșterea pierderilor biodiversității, la riscuri în materie de sănătate și la pierderi și daune permanente; ia act de faptul că rezumatul pentru factorii de decizie în materie de politici urbane al IPCC AR6 SYR subliniază că orașele și zonele urbane se vor confrunta cu cele mai semnificative efecte ale schimbărilor climatice, autoritățile locale și regionale (ALR) confruntându-se deja cu fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai accentuate și mai grave;

6.

subliniază că orașele și regiunile sunt aliați esențiali în ceea ce privește stimularea în continuare a ambiției, atât în perioada premergătoare, cât și în cadrul COP, oferind negociatorilor naționali încrederea că obiectivele Acordului de la Paris sunt puse în aplicare pe teren; reamintește că orașele sunt responsabile pentru peste 70 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră și consumă aproximativ 80 % din energia mondială (2) și că autoritățile locale și regionale reprezintă nivelul cel mai apropiat de cetățeni, ceea ce demonstrează vizibilitatea și credibilitatea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice;

7.

subliniază că orașele și regiunile se află în avangarda unor acțiuni ambițioase de combatere a schimbărilor climatice, în ciuda responsabilităților din ce în ce mai mari care le revin. Acest lucru este demonstrat de raportul de impact din 2022 al Convenției globale a primarilor pentru climă și energie (GCoM), care arată că peste 12 500 de semnatari ai GCoM din 144 de țări abordează deja schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice și a suficienței energetice, prin investiții în energia din surse regenerabile, prin abordarea accesului la energie și prin adaptarea la schimbările climatice;

8.

subliniază că prima evaluare la nivel global trebuie să conducă toate părțile și părțile interesate care nu sunt părți la acord pe o cale urgentă și transparentă de accelerare a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice; consideră că evaluarea la nivel global reprezintă o oportunitate care nu poate fi ratată de a intensifica acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, lucrând la toate nivelurile de guvernanță și în toate sectoarele, promovând încrederea, implicarea cetățenilor, transparența și responsabilitatea; subliniază că, deși trebuie să fim ambițioși în ceea ce privește extinderea obiectivelor noastre în materie de climă, orice acțiune întreprinsă nu trebuie să pericliteze sustenabilitatea socială și economică, locurile de muncă de calitate și industria și ar trebui să vizeze crearea de noi locuri de muncă ecologice și revitalizarea economiilor locale; trebuie să se acorde o atenție deosebită regiunilor carbonifere și cu emisii ridicate de dioxid de carbon, precum și regiunilor ultraperiferice, pentru a asigura o tranziție justă;

9.

recunoaște nevoia fundamentală de a spori nivelul de ambiție al anumitor părți și de a aborda provocările specifice cu care se confruntă regiunile mai puțin dezvoltate în contextul combaterii schimbărilor climatice, pentru a garanta o tranziție verde și justă. Solicită sprijin specific, consolidarea capacităților și investiții în aceste regiuni pentru a asigura participarea lor semnificativă la acțiunile climatice și la eforturile de consolidare a rezilienței;

O oportunitate pentru UE: eforturi pentru continuarea cooperării în vederea COP28, în timpul acesteia și ulterior

10.

salută cooperarea reușită cu Comisia Europeană și cu colegiuitorii în cadrul COP27 și își reafirmă angajamentul de a consolida sinergiile și de a promova implicarea autorităților locale și regionale în procesele CCONUSC; invită Comisia Europeană să sprijine în continuare participarea ambasadorilor Pactului climatic european la COP28;

11.

invită Președinția spaniolă a Consiliului UE să recunoască în Concluziile Consiliului privind pregătirile pentru COP28 rolul de lider al autorităților locale și regionale în accelerarea și extinderea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, implicând în același timp în mod eficace cetățenii în procesul de transformare a stilurilor de viață și a modelelor de consum și de producție durabile, precum și să sublinieze necesitatea unei implicări sporite a autorităților locale și regionale în procesul de actualizare și punere în aplicare a contribuțiilor stabilite la nivel național, a planurilor naționale de adaptare și a strategiilor pe termen lung;

12.

salută recunoașterea rolului guvernelor subnaționale în Rezoluția Parlamentului European referitoare la COP27 și încurajează Parlamentul European să consolideze în continuare acest mesaj în Rezoluția sa referitoare la COP28; subliniază importanța unei acțiuni coordonate ferme între delegația Parlamentului European și delegația CoR la COP28, cu asigurarea unei trimiteri la rolul orașelor și regiunilor în documentele finale ale COP28;

13.

recunoaște rolul de pionierat al UE pentru a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și progresul în procesul de adoptare a Pachetului „Pregătiți pentru 55”, precum și eforturile de a consolida obiectivul de reducere cu cel puțin 55 % până în 2030; subliniază importanța de a beneficia pe deplin de procesul de revizuire a PNEC ca instrument eficace de punere în aplicare a obiectivelor „Pregătiți pentru 55”; este pregătit să contribuie activ la stabilirea unui nou obiectiv climatic al UE pentru 2040, în conformitate cu urgența situației climatice; subliniază că multe orașe și regiuni au deja obiective mai ambițioase pentru a atinge neutralitatea climatică cu mult înainte de 2040; în același timp, subliniază necesitatea de a sprijini cei mai vulnerabili cetățeni printr-o tranziție durabilă echitabilă și favorabilă incluziunii, care va urmări, de asemenea, reducerea drastică a sărăciei energetice;

14.

subliniază că criza climatică ar trebui integrată în toate politicile europene care, prin urmare, ar trebui să fie, în totalitate, reziliente la efectele schimbărilor climatice, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei;

15.

își menține angajamentul de a contribui la rolul de lider al UE în negocierile internaționale privind clima prin intermediul unei diplomații subnaționale consolidate în domeniul climei și de a implica toate organismele de relații externe ale CoR (ARLEM, CORLEAP, comitetele consultative mixte, cooperarea inter pares), pentru a se asigura că angajamentele asumate la nivel mondial sunt transpuse în acțiuni concrete pe teren;

Promovarea acțiunilor locale de atenuare și adaptare în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris

Acțiuni de atenuare

16.

subliniază că obiectivul securității energetice globale nu trebuie considerat o alternativă la obiectivele Acordului de la Paris și îndeamnă părțile să nu facă compromisuri între aceste obiective și să accelereze tranziția către energia din surse regenerabile, producția de energie durabilă și sigură cu emisii scăzute de dioxid de carbon și în cele din urmă să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili, fără a impune costuri disproporționat de ridicate orașelor și regiunilor care depind de combustibilii fosili;

17.

reafirmă principiul unei tranziții juste și subliniază rolul esențial al administrațiilor subnaționale în accelerarea unei tranziții către o energie justă și curată, care să fie compatibilă din punct de vedere social cu contextele și nevoile locale și regionale, să prevină sărăcia energetică și în materie de mobilitate; subliniază importanța capitală a recalificării și a perfecționării competențelor, în special în sectoarele forței de muncă aflate în tranziție;

18.

reamintește că Acordul de la Paris prevede că securitatea alimentară nu trebuie pusă în pericol și că părțile la acord trebuie să depună eforturi pentru eradicarea sărăciei;

19.

invită toate părțile să țină seama de raportul cost-eficacitate și de neutralitatea tehnologică în ceea ce privește reducerea și eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea rezilienței, pentru a miza pe tehnologia cea mai adecvată și potrivită nevoilor acestora, menținând, în același timp, un sistem energetic stabil, fiabil și divers, cu costuri viabile pentru cetățeni;

20.

reafirmă angajamentul ferm al autorităților locale și regionale de a accelera acțiunile în domeniul climei, demonstrând uneori mai multă ambiție decât guvernele lor naționale (3), astfel cum au demonstrat orașele și regiunile în inițiative cum ar fi „Race to Zero”, „Race to Resilience”, „MI Urban Transitions Mission”, „Calea de acțiune climatică”, Convenția globală a primarilor, pactele verzi locale și rețele precum ICLEI, Regions4, Coaliția Under2, orașele C40, Alianța pentru climă și multe altele;

21.

subliniază că, în UE, peste 11 000 de municipalități semnatare ale Convenției primarilor depun eforturi pentru a-și reduce emisiile, a-și spori reziliența și a combate sărăcia energetică, iar peste 100 de orașe participante la misiunea UE privind 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei s-au angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2030;

22.

subliniază importanța integrării verticale în politicile privind clima și îndeamnă părțile să includă angajamentele, acțiunile și realizările subnaționale în materie de climă în contribuțiile lor stabilite la nivel național și în planurile lor naționale de acțiune; subliniază că ALR dețin mandate și responsabilități în sectoare generatoare de emisii esențiale, cum ar fi transporturile și exploatarea terenurilor, și că este necesară urmărirea progreselor înregistrate în aceste sectoare pentru a îndeplini obiectivele naționale;

23.

subliniază că, în UE, contribuțiile autorităților locale și regionale la atingerea obiectivelor naționale ar trebui recunoscute în mod oficial, prin includerea unui apel adresat statelor membre ale UE de a cuantifica acțiunile subnaționale în viitoarea revizuire a Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice;

24.

salută recomandările Grupului de experți la nivel înalt privind angajamentele entităților nestatale privind reducerea la zero a emisiilor (4), subliniind necesitatea de a elabora standarde mai puternice și mai clare pentru angajamentele asumate de întreprinderi, instituții financiare, orașe și regiuni în ceea ce privește emisiile nete egale cu zero; încurajează părțile să faciliteze accesul la date și să sprijine autoritățile locale și regionale cu instrumente și capacitate de a elabora scenarii bazate pe date, de a urmări progresele și de a pune în aplicare politici bazate pe știință, care pot alinia mai eficient obiectivele naționale și planurile locale;

25.

reiterează angajamentul autorităților locale și regionale de a-și împărtăși pe scară largă cunoștințele, expertiza, lecțiile învățate și puterea de inovare în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, pentru a contribui la eforturile naționale și internaționale de atingere a obiectivelor de la Paris;

26.

subliniază importanța unor programe cuprinzătoare de dezvoltare a competențelor și de educație la nivel local pentru a înzestra comunitățile, în special grupurile vulnerabile, cu cunoștințele și competențele necesare pentru eforturile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora. Încurajează guvernele și părțile interesate să acorde prioritate inițiativelor de recalificare și perfecționare în cadrul comunităților locale;

Adaptarea la schimbările climatice

27.

salută decizia COP27 de a iniția dezvoltarea unui cadru pentru obiectivul global privind adaptarea și reiterează că ALR sunt actorii cei mai potriviți să definească obiectivele de adaptare, dispunând de experiența de teren privind nevoile și soluțiile în materie de reziliență ale populației și teritoriilor; prin urmare, recomandă cu fermitate ca părțile să elaboreze planuri naționale de acțiune bazate pe acțiuni subnaționale;

28.

reamintește că, în UE, dezastrele naturale au afectat aproape 50 de milioane de persoane între 1980 și 2020 și au cauzat, în medie, pierderi economice de 12 miliarde EUR în fiecare an (5); recunoaște distribuția inegală a acestor pierderi, care afectează orașele și regiunile care se confruntă deja cu provocări precum creșterea economică scăzută, declinul demografic sau șomajul ridicat în rândul tinerilor;

29.

solicită abordări de adaptare conduse la nivel local, care să permită comunităților afectate să acționeze ca agenți principali ai schimbării și reiterează importanța reducerii riscurilor și efectelor „adaptării defectuoase”; subliniază că schimbările climatice afectează în mod disproporționat persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și grupurile indigene, precum și persoanele care trăiesc în condiții vulnerabile (cum ar fi zonele de conflict sau alte zone afectate în mod disproporționat de schimbările climatice);

30.

subliniază că rapoartele IPCC recunosc faptul că capacitățile femeilor de a se adapta și de a combate schimbările climatice sunt adesea limitate din cauza rolului lor în gospodărie și societate, a barierelor instituționale și a normelor sociale; încurajează Părțile să continue promovarea unei politici climatice care ia în considerare dimensiunea de gen prin continuarea punerii în aplicare a Programului de lucru de la Lima privind egalitatea de gen și a Planului de acțiune pentru egalitatea de gen și prin asigurarea reprezentării egale a femeilor în procesele decizionale; este ferm convins că femeile nu ar trebui considerate beneficiari vulnerabili, ci actori eficienți care sprijină atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

31.

salută Comentariul general nr. 26 al Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, referitor la drepturile copiilor în contextul mediului, cu un accent deosebit pe schimbările climatice; ia act de faptul că ALR sunt cel mai apropiat nivel de abordare a efectelor diferențiate ale schimbărilor climatice asupra copiilor și de asigurare a drepturilor acestora, de sprijinire a acțiunilor climatice care țin seama de copii și de gen și de punerea în aplicare a unor politici care să asigure respectarea deplină și exercitarea drepturilor omului în cazul copiilor;

32.

subliniază că, în pofida progreselor înregistrate în cadrul COP27 odată cu lansarea Agendei de adaptare de la Sharm el-Sheikh, actualele fluxuri financiare mondiale pentru adaptare sunt insuficiente și încurajează părțile să furnizeze obiective și planuri credibile pentru utilizarea acestui capital;

33.

salută includerea biodiversității printre temele avute în vedere pentru cadrul GGA, întrucât schimbările climatice afectează grav și distrug biodiversitatea, precum și protecția și refacerea acesteia, contribuind, de asemenea, la adaptarea la schimbările climatice; în conformitate cu Planul de punere în aplicare a acordului de la Sharm el-Sheikh, încurajează părțile să ia în considerare soluțiile bazate pe natură ca instrumente-cheie de sprijinire a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, producând în același timp beneficii conexe semnificative în ceea ce privește sănătatea și calitatea vieții; în acest sens, subliniază impactul devastator pe care războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei l-a avut asupra biodiversității, distrugând ecosisteme esențiale, ceea ce are un impact foarte puternic asupra animalelor și a oamenilor;

34.

subliniază că este important să se abordeze interconexiunile dintre climă, biodiversitate și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD); își exprimă angajamentul față de eforturile continue de aliniere și coordonare a proceselor dintre CCONUSC, Convenția ONU privind diversitatea biologică (CBD) și ODD ale ONU pentru a promova sinergia și armonizarea;

Pierderi și daune

35.

salută progresele înregistrate în cadrul COP27 în ceea ce privește operaționalizarea rețelei de la Santiago și decizia de a institui noi mecanisme de finanțare pentru a face față pierderilor și daunelor din țările în curs de dezvoltare care sunt deosebit de vulnerabile și sunt deja afectate de daune ireversibile provocate de schimbările climatice care se vor agrava în următorii ani; reamintește că autoritățile locale și regionale și-au demonstrat deja rolul de lider în abordarea pierderilor și a daunelor, după cum o demonstrează angajamentele financiare ale Scoției și Valoniei, demonstrând că cooperarea dintre nordul și sudul global este din ce în ce mai ambițioasă;

36.

subliniază că autoritățile locale și regionale au un rol esențial în diagnosticarea, evaluarea și conturarea răspunsurilor pe baza celor mai bune date disponibile privind nevoile, riscurile și amenințările populației și teritoriilor lor, astfel cum s-a subliniat în Acțiunea practică a guvernului scoțian pentru abordarea pierderilor și a daunelor;

37.

subliniază că furnizarea descentralizată a finanțării pentru pierderi și daune prin intermediul administrațiilor locale poate garanta că finanțarea este mai ușor disponibilă la nivel local atunci când se produc șocuri și că investițiile sunt orientate către condițiile locale și canalizate mai eficient către prioritățile cetățenilor;

De la angajamente la punerea în aplicare: reducerea decalajelor în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris prin acțiuni accelerate la nivel local și subnațional

38.

ia act de faptul că investițiile în acțiunile locale de combatere a schimbărilor climatice vor duce la crearea de locuri de muncă ecologice suplimentare, la revitalizarea economiilor locale și la reducerea ratelor șomajului, precum și la comunități mai sănătoase și la mai multe beneficii economice legate de sănătate;

39.

subliniază necesitatea asigurării rezilienței tuturor fluxurilor de capital la schimbările climatice și de a trece de la angajamentul de finanțare la finanțarea acțiunilor climatice și solicită cu fermitate accesul direct al autorităților locale și regionale la finanțarea combaterii schimbărilor climatice, deoarece acest lucru este esențial pentru a oferi soluții adaptate și eficace care să abordeze provocările unice cu care se confruntă comunitățile pe teritoriile lor respective;

40.

recomandă cu fermitate creșterea sprijinului direct și a asistenței tehnice pentru autoritățile locale și regionale; reiterează importanța sprijinului pentru consolidarea capacităților și pentru programe de formare specifice, în vederea facilitării utilizării fondurilor destinate acțiunilor climatice și a opțiunilor de finanțare prin crearea de căi clare de punere în aplicare;

41.

salută misiunile UE privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și privind adaptarea la schimbările climatice ca modele reproductibile care ar putea fi extinse nu numai în cadrul UE, ci și în alte regiuni din întreaga lume; solicită Comisiei Europene să propună fonduri directe prin intermediul misiunilor UE privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei pentru punerea în aplicare pe teren a proiectelor din Pactul verde;

42.

subliniază importanța mobilizării resurselor financiare din toate sursele, inclusiv din sectorul public și privat la nivel regional, național și internațional; recunoaște rolul instituțiilor financiare internaționale și al băncilor multilaterale de dezvoltare în mobilizarea finanțării combaterii schimbărilor climatice și invită aceste instituții să se asigure că autoritățile locale și regionale au acces simplificat la finanțare, fără obstacole birocratice inutile;

43.

subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse cu autoritățile locale și regionale în definirea măsurilor fiscale relevante, în conformitate cu recunoașterea de către Acordul de la Paris a „importanței unor abordări integrate, holistice și echilibrate care nu se bazează pe piață, pentru a permite părților să aibă acces la cooperarea voluntară pentru a contribui la punerea în aplicare a contribuțiilor lor stabilite la nivel național (…) într-un mod coordonat și eficace” (6) și subliniază că acest lucru ar încuraja părțile, autoritățile locale și regionale, sectorul privat și societatea civilă să se implice activ în cercetarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a abordărilor care nu se bazează pe piață;

44.

solicită o coordonare sporită pentru a răspunde campaniilor de informare greșită și de dezinformare care vizează discreditarea acțiunilor locale de combatere a schimbărilor climatice și resurse adecvate pentru a crește gradul de conștientizare, a consolida capacitățile și a implica comunitățile locale în acțiunile climatice;

De la recunoaștere la parteneriat: catalizarea contribuțiilor subnaționale la procesele CCONUSC

45.

salută lansarea inițiativei Președinției COP27 privind reziliența urbană durabilă pentru generația viitoare, precum și organizarea primei reuniuni ministeriale privind urbanizarea și clima și invită președinția Emiratelor Arabe Unite (EAU) să continue această reuniune ministerială în cadrul COP28 și să participe activ la această inițiativă;

46.

salută angajamentul Președinției COP28 de a asigura prima delegație mondială a primarilor la Summitul mondial pentru acțiuni climatice și de a include prioritățile și contribuțiile locale în domeniul climei în programul COP28;

47.

salută Comunicatul din 2023 al miniștrilor climei, energiei și mediului din cadrul G7, care recunoaște rolul vital al actorilor de la nivel subnațional în realizarea tranziției către economii cu zero emisii nete, rezistente la schimbările climatice, circulare și pozitive din punctul de vedere al naturii, precum și instituirea mesei rotunde a G7 privind acțiunile subnaționale în domeniul climei, care va sta la baza G20 și COP28;

48.

sprijină inițiativa guvernului francez de a introduce COP regionale, o recomandare formulată de CoR începând din 2021 (7). Întrucât COP regionale asigură asumarea de către cetățeni și întreprinderi a Pactului verde și a luptei împotriva schimbărilor climatice, dar permit, de asemenea, colectarea de informații de pe teren care ar putea fi transmise până la nivel național și internațional, oferind cunoștințe locale concrete și bune practici, CoR invită celelalte state membre ale UE să ia în considerare, la rândul lor, introducerea de COP locale și regionale pe teritoriile lor;

49.

subliniază rolul esențial al Grupului autorităților locale și orășenești (LGMA) în reunirea vocilor autorităților locale și regionale la nivel mondial și în consolidarea continuă a unei rețele mondiale de administrații subnaționale care doresc să combată schimbările climatice; încurajează Părțile la CCONUSC să creeze parteneriate și să coopereze cu Grupul autorităților locale și orășenești și cu Parteneriatul de la Marrakesh pentru acțiuni climatice la nivel mondial, precum și cu campionii la nivel înalt în domeniul climei;

50.

invită campionii la nivel înalt să analizeze posibilitatea extinderii Săptămânii climatice regionale în Europa în viitorul apropiat;

51.

salută adoptarea Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal la COP15 a CBD și susținerea rolului esențial al contribuției administrațiilor locale, în special prin includerea formală a guvernelor subnaționale ca parteneri-cheie în dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor și planurilor de acțiune naționale în materie de biodiversitate; încurajează ferm părțile la Acordul de la Paris să adopte dispoziții similare ale acestei abordări exemplare;

52.

se angajează să acționeze ca legătură directă, oferind acces la informații și actualizări periodice membrilor CoR și autorităților locale și regionale din Europa cu privire la procesul de pregătire și la evoluția negocierilor, pe parcursul COP28 și ulterior; salută parteneriatul și sprijinul altor instituții ale UE în ceea ce privește furnizarea periodică a acestor informații, aducând autoritățile locale și regionale mai aproape de negocierile internaționale.

---

(1)  Vara anului 2023: cele mai mari temperaturi înregistrate | Copernicus.

(2)  Planul strategic al UN-Habitat pentru perioada 2020-2023.

(3)  De exemplu, 75 % din orașele C40 își reduc emisiile mai rapid decât media lor națională.

(4)  Integritatea contează: angajamente de atingere a neutralității climatice din partea întreprinderilor, instituțiilor financiare, orașelor și regiunilor.

(5)  Sinteză privind riscurile de dezastre naturale și de dezastre provocate de om în Uniunea Europeană: ediția 2020.

(6)  Articolul 6 din Acordul de la Paris permite țărilor să coopereze în mod voluntar pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor stabilite în CSN. În temeiul articolului 6, o țară poate transfera creditele de carbon obținute în urma reducerii emisiilor de GES pentru a ajuta una sau mai multe țări să îndeplinească obiectivele climatice. Articolul 6 alineatul (8) recunoaște abordările care nu se bazează pe piață pentru a promova atenuarea și adaptarea, introducând cooperarea prin finanțare, transfer de tehnologie și consolidare a capacităților, în cazul în care nu este implicată comercializarea reducerilor de emisii.

(7)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 și COP26 (JO C 440, 29.10.2021, p. 25).