—

având în vedere articolele 2 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolele 19, 21, 153, 165, 168 și 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 3, 21, 24, 26, 34, 35, 41 și 47,

—

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 1, 3, 10 și 17 ale acestuia,

—

având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (1) (Directiva privind egalitatea la încadrarea în muncă),

—

având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă în lumina CRPD (2),

—

având în vedere Carta persoanelor cu autism, elaborată de Autism-Europe și adoptată de Parlamentul European la 9 mai 1996  (3),

—

având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), care a intrat în vigoare în Uniune la 21 ianuarie 2011, în urma Deciziei 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030” (COM(2021)0101),

—

având în vedere declarația scrisă din 7 septembrie 2015 privind autismul, semnată de majoritatea membrilor care compun Parlamentul,

—

având în vedere rezoluția sa din 18 iunie 2020 referitoare la Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilități după 2020 (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la protecția persoanelor cu dizabilități prin intermediul petițiilor: lecții învățate (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 decembrie 2022 intitulată „Către drepturi egale pentru persoanele cu dizabilități”  (6),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 14 iunie 2021 referitoare la Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, în care cere celor 27 de state membre ale UE să asigure o mai bună incluziune a persoanelor cu handicap și să garanteze respectarea drepturilor acestora, mai ales a dreptului la libera circulație, la ocuparea forței de muncă și la o locuință,

—

având în vedere Rezoluția 2353 din 4 decembrie 2020 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind sprijinirea persoanelor cu autism și a familiilor acestora,

—

având în vedere cadrul de monitorizare al Comisiei destinat Strategiei privind egalitatea pentru persoanele cu handicap 2021-2030,

—

având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2023 de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități (COM(2023)0512),

—

având în vedere petiția nr. 0822/2022,

—

având în vedere articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât în UE există circa 100 de milioane de persoane cu dizabilități, dintre care 5 milioane au tulburări din spectrul autismului, adică mai mult de una din 100 de persoane (7);

B.

întrucât nu toate persoanele cu autism au aceleași caracteristici distincte și ar trebui deci să poată avea parte, în viața de zi cu zi și atunci când călătoresc în UE, de cel mai bun sprijin posibil, în funcție de nevoile fiecăreia; întrucât o mare parte a persoanelor cu autism fără o dizabilitate intelectuală asociată pot trăi independent, dar încă relatează că obțin cu greu recunoașterea statutului lor de persoană cu dizabilități, deși au diagnosticul de autism; întrucât, la rândul său, acest lucru le împiedică accesul la serviciile de sprijin și la ajutoarele pentru dizabilități, care le sunt atât de necesare, în timp ce alte persoane au dizabilități care necesită îngrijire și sprijin pe tot parcursul vieții, în funcție de gravitate;

C.

întrucât în statele membre este posibil să dureze mai mulți ani pentru ca adulții și copiii să poată fi diagnosticați cu autism și se lovesc deci de faptul că nu sunt disponibile servicii de intervenție și asistență de bună calitate și accesibile, centrate pe individ, bazate pe nevoile fiecăruia și prestate de profesioniști instruiți; întrucât în prezent nu există orientări ale UE privind intervențiile bazate pe dovezi și drepturi în cazurile de autism; întrucât familiile din întreaga Europă sunt în continuare ținta unor oferte de terapii și intervenții cu efecte nedovedite și potențial dăunătoare, printre care și oferte de proceduri evident ilegale, care presupun comiterea de abuzuri fizice grave asupra copiilor, cum ar fi clismele cu clor, care se practică încă pe scară largă și nu sunt reglementate îndeajuns în majoritatea statelor membre și care ar trebui interzise; întrucât diagnosticarea întârziată și subdiagnosticarea pot avea consecințe grave, care merg de la refuzarea serviciilor până la decese premature;

D.

întrucât toate persoanele cu dizabilități au drepturi egale, în măsură egală cu semenii lor, în toate domeniile vieții și au dreptul la demnitate inalienabilă, la egalitate de tratament, la o viață independentă, la autonomie și la participare deplină la societate; întrucât această participare este esențială pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale; întrucât aceste persoane sunt îndreptățite să se aștepte să li se respecte și să li se aprecieze contribuția la progresul social, politic și economic al UE; întrucât în rezoluțiile sale Parlamentul a invitat în repetate rânduri statele membre să pună în aplicare politici adecvate în acest sens (8);

E.

întrucât este general recunoscut faptul că persoanele cu dizabilități au de înfruntat în continuare numeroase obstacole și discriminare în viața de zi cu zi, ceea ce le împiedică să se bucure de libertățile și drepturile fundamentale prevăzute în cadrele legislative aplicabile ale UE și ONU; întrucât printre aceste drepturi și libertăți se numără accesul egal la educație și formare profesională și la piața muncii, egalitatea de șanse și de tratament în încadrarea în muncă și în exercitarea profesiei, accesul la asistență personală și garantarea drepturilor de vot, precum și a integrării acestor persoane în comunitate;

F.

întrucât persoanele cu autism riscă mai mult decât persoanele fără dizabilități să cadă victime discursurilor de incitare la ură și infracțiunilor motivate de ură și este mai probabil să se confrunte cu violența decât persoanele fără dizabilități; întrucât acestea se lovesc de piedici tot mai mari în calea accesului la justiție și în a denunța violența; întrucât multor persoane cu autism li se refuză în continuare dreptul la capacitate juridică și libertatea de a face propriile alegeri și de a se implica în procesul de elaborare a politicilor în chestiuni care le privesc; întrucât aceste persoane trebuie de prea multe ori să trăiască instituționalizate sau cu familiile lor, care duc, și ele, mare lipsă de sprijin și sunt discriminate prin asociere; întrucât persoanelor cu autism li se refuză drepturile reproductive, iar persoanele LGBTIQ + cu autism și persoanele cu autism care fac parte din minorități etnice sunt discriminate în plus;

G.

întrucât persoanele cu autism au parte de inegalități în accesul la asistență medicală, lucru ce face ca nevoile lor de asistență medicală fizică și psihologică să nu fie satisfăcute și reprezintă un motiv al faptului că speranța lor de viață este considerabil mai mică;

H.

întrucât fetele și femeile cu autism sunt discriminate în multe moduri și se lovesc inclusiv de piedici în accesul la diagnosticare, la educație și la locuri de muncă;

I.

întrucât directiva propusă privind combaterea discriminării (9), care ar proteja mai mult de toate tipurile de discriminare printr-o abordare orizontală, rămâne blocată în Consiliu;

J.

întrucât persoanele cu autism sunt afectate disproporționat de șomaj, într-un procent ce poate merge până la 90 % (10);

K.

întrucât este evident că trebuie dezvoltate urgent programe de formare favorabile incluziunii pentru profesioniștii din toate sectoarele societății, cu scopul de a promova o mai bună înțelegere a autismului, de a preveni discriminarea și de a asigura accesibilitatea și incluziunea;

L.

întrucât statutul de cetățean european prevăzut la articolul 20 din TFUE presupune dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre; întrucât în cazul persoanelor cu dizabilități acest drept este protejat de articolul 18 din CRPD, care a fost ratificată de Uniunea Europeană și de cele 27 de state membre și le garantează libertatea de circulație, libertatea de a-și alege reședința și dreptul la cetățenie în condiții de egalitate cu ceilalți;

M.

întrucât faptul că statele membre nu își recunosc reciproc statutul de persoană cu dizabilități și diagnosticul de autism împiedică persoanele cu autism și familiile lor să își exercite pe deplin dreptul la liberă circulație în UE, deoarece creează obstacole pentru persoanele cu dizabilități atunci când se mută într-un alt stat membru pentru a munci, a studia sau din alte motive și le îngreunează accesul la sprijin; întrucât aceste dificultăți au fost puse în evidență de petițiile depuse în ultimii ani și mai ales de faptul că diferențele dintre statele membre în diagnosticarea autismului și în metodele și rezultatele sistemelor naționale de evaluare a dizabilităților influențează viețile și alegerile de viață ale oamenilor;

N.

întrucât Comisia pentru petiții a primit recent o petiție în care se cere ca și persoanele cu tulburări din spectrul autismului să fie protejate de cardul european pentru dizabilitate;

O.

întrucât persoanele cu autism rămân în mare măsură excluse din cercetare, inclusiv din investigațiile academice, clinice și medicale care le privesc direct,