COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.5.2023

COM(2023) 631 final

RAPORT AL COMISIEI

Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda

Raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

RAPORT AL COMISIEI

Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda

Raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

1.Introducere

1 Articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) stabilește procedura aplicabilă deficitelor excesive. Această procedură este detaliată în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, care face parte din Pactul de stabilitate și de creștere.

În conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, prezentul raport examinează respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat.

Principalele date care stau la baza prezentului raport și îl motivează

În evaluarea criteriului deficitului, Comisia ia în considerare ponderea reală a deficitului în 2022 și ponderea planificată pentru 2023. Criteriul deficitului prevăzut la articolul 126 din tratat este îndeplinit dacă deficitul public din anul precedent (2022) și deficitul planificat pentru anul în curs (2023) nu depășesc 3 % din PIB. În caz contrar, Comisia analizează dacă ponderea deficitului s-a redus substanțial și constant și se apropie de valoarea de referință. De asemenea, aceasta examinează dacă depășirea valorii de referință are doar un caracter excepțional și temporar, iar deficitul rămâne la un nivel apropiat de valoarea de referință (secțiunea 2). Se iau în considerare factori relevanți fie dacă (i) datoria publică nu depășește 60 % din PIB, fie (ii) dacă datoria depășește 60 % din PIB, dar deficitul este aproape de 3 % din PIB, iar depășirea acesteia are un caracter temporar (secțiunea 4).

2 Criteriul datoriei este îndeplinit dacă datoria publică brută nu depășește 60 % din PIB la sfârșitul anului precedent (2022). În cazul în care depășește 60 % din PIB, Comisia analizează dacă ponderea datoriei scade suficient și se apropie de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător, respectând criteriul de referință privind reducerea datoriei (secțiunea 3). Statele membre care respectă această valoare de referință și criteriul deficitului nu sunt analizate în prezentul raport. Factorii relevanți sunt întotdeauna luați în considerare atunci când se evaluează respectarea criteriului datoriei (secțiunea 4).

3 Totodată, prezentul raport compară deficitul public cu cheltuielile publice de investiții și ține seama de toți ceilalți factori relevanți, inclusiv de pozițiile economice și bugetare pe termen mediu ale statelor membre.

Prezentul raport analizează respectarea criteriilor privind deficitul și datoria în 16 state membre: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda, din următoarele motive (a se vedea, de asemenea, tabelul 1):

-Potrivit datelor validate de Eurostat la 21 aprilie 2023 4 , în 2022, deficitul public a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB în 10 state membre: Belgia, Cehia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria și Polonia 5 . Deficitele reale pentru 2022, care depășesc 3 % din PIB, oferă dovezi prima facie ale existenței unui deficit excesiv în statele membre respective 6 .

-În plus, potrivit programelor de stabilitate sau de convergență pentru 2023 7 , deficitele publice ale Bulgariei, Germaniei, Estoniei, Sloveniei și Slovaciei sunt prevăzute să depășească 3 % din PIB în 2023. Aceste deficite pentru 2023 planificate în cadrul programelor respective oferă dovezi prima facie ale existenței unui deficit excesiv în aceste cinci state membre.

-La sfârșitul anului 2022, datoria publică brută depășea valoarea de referință de 60 % din PIB în Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda. În Franța, Italia și Finlanda, datoria publică brută nu a respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei. Acest lucru oferă dovezi prima facie ale existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei în aceste trei state membre.

Recomandări în materie de politici în contextul persistenței unui grad ridicat de incertitudine

Recomandările privind politica bugetară, astfel cum au fost adoptate de Consiliu, au evoluat în ultimii ani pentru a răspunde contextului economic în schimbare. Măsurile de politică coordonate la nivelul UE și la nivel național au atenuat impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiilor statelor membre și au deschis calea către o redresare puternică. În contextul noului mediu creat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, economia europeană a reușit să limiteze impactul negativ al războiului, depășind criza energetică datorită unei diversificări rapide a aprovizionării și unei scăderi considerabile a consumului de gaze.

Activarea clauzei derogatorii generale 8 din Pactul de stabilitate și de creștere în martie 2020 a permis acordarea unui sprijin bugetar pe scară largă în toate statele membre ca răspuns la pandemia de COVID-19. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la unele cerințe bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european. În 2020 și 2021, măsurile coordonate de politică au atenuat cu succes impactul macroeconomic al pandemiei de COVID-19. În 2022, politica fiscal-bugetară a atenuat, de asemenea, impactul social și economic al creșterii bruște a prețurilor la energie și a permis furnizarea de asistență umanitară persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Comisia a considerat că au fost îndeplinite condițiile pentru menținerea clauzei derogatorii generale în 2023 și pentru dezactivarea acesteia începând cu sfârșitul anului 2023 9 .

10 La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat statelor membre să ia toate măsurile necesare în 2020 și 2021 pentru a combate în mod eficace pandemia de COVID-19, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. Statelor membre li s-a recomandat, de asemenea, ca, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, să aplice politici bugetare vizând realizarea de poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, consolidând în același timp investițiile.

11 12 Un an mai târziu, la 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat orientări diferențiate privind politica fiscal-bugetară în recomandările pentru 2022: statelor membre cu ponderi scăzute și medii ale datoriei în PIB li s-a solicitat să urmeze sau să mențină o orientare bugetară favorabilă, în timp ce statelor membre cu ponderi ridicate ale datoriei li s-a solicitat să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, aplicând, în același timp, o politică bugetară prudentă. Tuturor statelor membre li s-a recomandat să mențină investițiile finanțate la nivel național. Într-un spirit similar, Recomandarea Consiliului din 5 aprilie 2022 privind politica economică a zonei euro a solicitat menținerea unei orientări bugetare moderat favorabile la nivelul zonei euro în 2022, ținând seama atât de bugetele naționale, cât și de finanțarea furnizată de MRR. S-a recomandat ca politicile bugetare să fie diferențiate ținând seama de forța redresării, de necesitatea de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice și de a spori investițiile, luând în considerare, totodată, necesitatea de a reduce divergențele dintre statele membre.

13 La 12 iulie 2022, Consiliul a adoptat din nou orientări diferențiate privind politica fiscal-bugetară pentru 2023. Statelor membre cu ponderi scăzute și medii ale datoriei în PIB li s-a solicitat să se asigure că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră. Statelor membre cu ponderi ridicate ale datoriei li s-a recomandat să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă prin limitarea creșterii cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu. După 2023, acestea din urmă au fost invitate să asigure o reducere credibilă și progresivă a datoriei printr-o consolidare treptată, precum și prin investiții și reforme. Tuturor statelor membre li s-a recomandat să fie pregătite să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației, să extindă investițiile publice în vederea realizării tranziției verzi și a celei digitale și a asigurării securității energetice și să atingă poziții bugetare prudente pe termen mediu după 2023.

14 La 16 mai 2023, Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro a solicitat neacordarea unei susțineri generalizate cererii agregate și o mai bună direcționare a măsurilor bugetare în vederea combaterii impactului prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor vulnerabile și a întreprinderilor viabile. Statelor membre li s-a cerut să mențină sustenabilitatea datoriei și să faciliteze sarcina politicii monetare de a asigura realinierea în timp util a inflației la ținta pe termen mediu de 2 % a BCE. Recomandarea a solicitat definirea unor strategii bugetare pe termen mediu diferențiate în mod corespunzător, printr-o consolidare treptată și sustenabilă, precum și prin investiții și reforme, în vederea atingerii unor poziții bugetare prudente pe termen mediu. Statele membre ar trebui să sporească potențialul de creștere al economiilor lor, să mențină un nivel ridicat de investiții publice și să promoveze investițiile private, care sunt necesare pentru sporirea rezilienței economice și sociale și pentru sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale.

În Comunicarea sa din 8 martie 2023 privind orientările de politică fiscal-bugetară pentru 2024 15 , Comisia a anunțat deja că nu va propune deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023, având în vedere persistența unui grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește perspectivele macroeconomice și bugetare în acest moment.

Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit în primăvara anului 2024, în funcție de datele privind execuția bugetară pentru 2023.

2.Criteriul deficitului

Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia au depășit valoarea de referință a deficitului în 2022 sau planifică să o depășească în 2023.

Pentru toate aceste state membre, deficitele efective care depășesc valoarea de referință în 2022 sau excedentele planificate pentru 2023 au un caracter excepțional. În 2022, măsurile luate de statele membre pentru a atenua impactul economic și social al prețurilor la energie și pentru a oferi asistență umanitară persoanelor care fug din calea invaziei ruse din Ucraina au contribuit la mărirea deficitelor. Creșterea prețurilor la energie și asistența umanitară sunt evenimente neobișnuite, care nu se află sub controlul statelor membre și au un impact major asupra poziției financiare a administrației publice. Deși costul măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19 a scăzut în 2022, costul aferent unor astfel de măsuri a rămas semnificativ în multe state membre, iar impactul încetinirii creșterii economice generate de izbucnirea pandemiei de COVID-19 se resimțea încă la nivelul finanțelor publice ale majorității statelor membre.

Deficitele publice au depășit și nu s-au apropiat de valoarea de referință în 2022 în Belgia, Cehia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta și Polonia (a se vedea tabelul 2).

În Austria, deficitul public a depășit, dar s-a apropiat de valoarea de referință în 2022, fiind planificat în programul de stabilitate ca în 2023 să depășească, dar să se mențină în apropierea valorii de referință, în timp ce previziunile Comisiei prevăd chiar un deficit de sub 3 % din PIB.

Bulgaria, Germania, Estonia, Slovenia și Slovacia au înregistrat în 2022 deficite publice care nu depășeau valoarea de referință prevăzută în tratat, dar raportează deficite planificate care depășesc și nu se apropie de 3 % din PIB în 2023. Acest lucru este confirmat de previziunile Comisiei în cazul Bulgariei, Sloveniei și Slovaciei. Pentru Germania, previziunile Comisiei indică o pondere a deficitului sub 3 % din PIB în 2023, în timp ce pentru Estonia previziunile Comisiei indică un deficit superior, dar apropiat de valoarea de referință.

Conform previziunilor Comisiei, se preconizează că deficitele publice din Cehia, Germania, Estonia, Letonia, Austria și Slovenia nu vor depăși 3 % din PIB în 2024. Prin urmare, se estimează că deficitele care depășesc valoarea de referință vor fi temporare. Aceste previziuni privind deficitul pentru 2024 se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale.

În concluzie, această analiză sugerează că 14 state membre nu îndeplinesc criteriul deficitului înainte de a lua în considerare factorii relevanți: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia. În schimb, Austria respectă criteriul deficitului, întrucât depășirea valorii de referință are un caracter excepțional și temporar, iar deficitul rămâne la un nivel apropiat de valoarea de referință.

3.Criteriul datoriei

Dintre țările analizate în prezentul raport, datoria publică brută la sfârșitul anului 2022 a depășit 60 % din PIB în nouă state membre: Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Austria, Slovenia și Finlanda (a se vedea tabelul 3) 16 . Comparativ cu anul precedent, ponderea datoriei publice a scăzut în toate aceste state membre, cu excepția Finlandei.

Datele arată că, în 2022, criteriul de referință privind reducerea datoriei a fost respectat în Belgia, Germania, Spania, Ungaria, Austria și Slovenia (a se vedea tabelul 4). Acesta nu a fost respectat în Franța, Italia și Finlanda. Astfel cum s-a menționat în Comunicarea sa din 2 martie 2022 și în conformitate cu raportul în temeiul articolului 126 alineatul (3) de anul trecut, Comisia consideră, în cadrul evaluării sale privind toți factorii relevanți, că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei ar putea implica un efort bugetar prea ambițios, concentrat la începutul perioadei, care ar putea risca să pună în pericol creșterea economică. Prin urmare, în opinia Comisiei, respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice predominante.

În concluzie, analiza sugerează astfel că, dintre statele membre discutate în prezentul raport, criteriul datoriei este îndeplinit de Belgia, Germania, Spania, Ungaria, Austria și Slovenia, deși pare să nu fi fost îndeplinit, înainte de luarea în considerare a factorilor relevanți, de către Franța, Italia și Finlanda.

4.Factori relevanți atunci când se evaluează respectarea criteriilor privind deficitul și datoria

Articolul 126 alineatul (3) din tratat prevede că raportul trebuie „[să examineze] dacă deficitul public depășește cheltuielile publice de investiții și [să țină] seama de toți ceilalți factori relevanți, inclusiv de poziția economică și bugetară pe termen mediu a statului membru”. Acești factori sunt clarificați mai în detaliu la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, care prevede, de asemenea, că trebuie să fie luați în considerare în mod corespunzător „orice alți factori care, în opinia statului membru în cauză, sunt relevanți pentru evaluarea globală a respectării criteriilor privind deficitul și datoria și pe care statul membru i-a prezentat Consiliului și Comisiei”. În particular, articolul respectiv indică faptul că poziția datoriei pe termen mediu poate fi și ea considerată un factor relevant.

Prin urmare, pe lângă factorii relevanți de la o țară la alta (secțiunea 4.1), sunt luați în considerare și factorii relevanți specifici fiecărei țări (secțiunea 4.2). Printre aceștia din urmă se numără poziția economică pe termen mediu, poziția bugetară pe termen mediu (inclusiv investițiile publice), poziția datoriei pe termen mediu, indiferent dacă statul membru se confruntă cu dezechilibre macroeconomice sau cu dezechilibre macroeconomice excesive 17 , precum și oricare alți factori prezentați de statele membre.

După cum s-a explicat deja la punctul 1 și în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, în ceea ce privește respectarea criteriului privind deficitul, factorii relevanți pot fi luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv pe baza criteriului privind deficitul, dar numai dacă:

a)ponderea datoriei publice în PIB nu depășește valoarea de referință de 60 % sau

b)în caz contrar, este îndeplinită o dublă condiție – și anume ca deficitul să rămână la un nivel apropiat de valoarea de referință și ca depășirea valorii de referință să fie temporară.

Dintre statele membre care au depășit valoarea de referință a deficitului în 2022 sau care planifică să depășească această valoare în 2023, ponderea datoriei nu a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB în cazul a șapte state membre: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Malta, Polonia și Slovacia. Astfel, factorii relevanți pot fi luați în considerare pentru aceste șapte state membre.

În celelalte opt state membre care depășesc sau intenționează să depășească valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB – și anume Belgia, Germania 18 , Spania, Franța, Italia, Ungaria, Austria și Slovenia – dubla condiție necesară pentru ca factorii relevanți să fie luați în considerare (valoare apropiată și caracter temporar) este îndeplinită numai în Austria, astfel că factorii relevanți pot fi luați în considerare și pentru Austria.

După cum s-a explicat deja la punctul 1 și în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, în ceea ce privește respectarea criteriului datoriei, se iau întotdeauna în considerare factorii relevanți.

Factorii relevanți sunt discutați mai jos, chiar și în cazul țărilor în care aceștia nu pot fi luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv pe baza criteriului deficitului.

4.1.Factori relevanți de la o țară la alta

În ultimii ani, UE a fost afectată de o serie de șocuri negative. Un factor-cheie care trebuie luat în considerare pentru toate statele membre vizate de prezentul raport este impactul macroeconomic al creșterii prețurilor la energie și al invadării Ucrainei de către Rusia. Războiul a condus la o incertitudine economică extraordinară în 2022 și 2023. UE se numără printre economiile cele mai expuse, din cauza proximității sale geografice față de război și a dependenței puternice de importurile de combustibili fosili. Invadarea Ucrainei de către Rusia a determinat, de asemenea, majorarea prețurilor la alte materii prime și alimente, precum și intensificarea perturbărilor la nivelul aprovizionărilor. În 2022, șocul raportului de schimb 19 s-a propagat în economie, conducând, printre altele, la erodarea bruscă a puterii de cumpărare a populației, ceea ce a generat fluctuații dramatice ale încrederii consumatorilor. Statele membre au adoptat o serie de măsuri bugetare pentru a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie, cu un efect considerabil asupra soldului bugetului public. Având în vedere necesitatea unui răspuns rapid în materie de politici, multe dintre aceste măsuri nu au fost vizate și nu au menținut semnalul de preț. Costul bugetar net al acestor măsuri este estimat la 1,2 % din PIB în 2022 și la un cuantum similar în 2023 20 . Soldul bugetului public a fost, de asemenea, afectat de costul bugetar al protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, estimat la 0,1 % din PIB în 2022 și 2023. Toți acești factori împreună exercită presiuni asupra finanțelor publice.

De asemenea, trebuie să se țină seama de faptul că aceste perturbări au avut loc atunci când economia europeană se afla încă în procesul de redresare în urma impactului economic și bugetar al pandemiei de COVID-19, iar ponderile datoriei publice au crescut substanțial ca urmare a pandemiei.

Inflația ridicată reprezintă un alt factor care trebuie luat în considerare, deoarece, în ultimă instanță, aceasta poate afecta finanțele publice pe termen mediu. În 2022, majorările consemnate de prețul energiei și al altor materii prime au alimentat inflația ridicată, care s-a extins, cu timpul, la nivelul întregii economii. Se preconizează că inflația se va menține ridicată în 2023. Pe termen scurt, inflația ridicată poate genera o ameliorare a situației conturilor administrațiilor publice, prin creșterea veniturilor fiscale și prin reducerea ponderii datoriei în PIB. Totuși, această îmbunătățire ar putea fi de scurtă durată, întrucât îmbunătățirea colectării creanțelor fiscale se disipează, elementele de cheltuieli sunt afectate de nivelul mai ridicat al prețurilor cu un anumit decalaj, iar majorarea ratelor dobânzilor alimentează creșterea sarcinii datoriei publice într-un ritm condiționat de scadența medie a datoriei. Totodată, faptul că inflația a fost determinată în mare măsură de factori legați de aprovizionare favorizează solicitările de măsuri compensatorii, care – dacă nu sunt orientate către grupurile cele mai vulnerabile – ar putea conduce la un sprijin fiscal generalizat și la o orientare excesiv de expansionistă, făcând mai dificilă sarcina băncii centrale de a reduce inflația și, în cele din urmă, contribuind la înăsprirea politicii monetare, ratele dobânzilor rămânând mai ridicate pentru o perioadă mai îndelungată.

Războiul a schimbat în mod dramatic situația, provocând noi perturbări la nivelul lanțurilor de aprovizionare globale, alimentând în continuare presiunile asupra prețurilor produselor de bază și accentuând incertitudinile. Potrivit previziunilor Comisiei, creșterea PIB-ul real al UE ar urma să scadă de la un nivel estimat de 3,5 % în 2022 la 1 % în 2023, iar apoi să se redreseze la 1,7 % în 2024. În pofida generalizării presiunilor asupra prețurilor, inflația este proiectată să se reducă de la 9,2 % în 2022 la 6,7 % în 2023 și, respectiv, la 3,1 % în 2024.

În general, politica fiscal-bugetară a UE trece de la o orientare bugetară favorabilă la una ușor contracționistă. Se estimează că orientarea bugetară 21 a UE în ansamblu – inclusiv cheltuielile publice finanțate prin granturi din Mecanismul de redresare și reziliență 22 și din alte fonduri ale UE – a fost expansionistă cu 1,9 % din PIB în 2022, preconizându-se totodată că aceasta va deveni ușor contracționistă, cu 0,4 % în 2023. În 2022, deficitul public din UE și din zona euro în ansamblu a scăzut la 3,4 % din PIB și, respectiv, la 3,6 % (o reducere de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB, în ambele cazuri). Conform proiecțiilor, în 2023, acesta va continua să scadă la 3,1 % și, respectiv, la 3,2 % din PIB în UE și în zona euro în ansamblu 23 . Se anticipează că deficitul public va continua să scadă în 2024, până la 2,4 % din PIB.

Scăderea deficitului în 2022 s-a datorat în principal redresării economice și eliminării unei părți importante a măsurilor de sprijin discreționare activate pentru combaterea efectelor crizei provocate de pandemia de COVID-19. În plus, evoluția veniturilor a fost favorabilă în 2022. În 2023, evoluția deficitului în rândul statelor membre analizate în prezentul raport va fi mai divergentă, întrucât se anticipează o creștere a ponderii deficitului în Belgia, Bulgaria, Estonia, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda, menținerea acesteia la un nivel stabil în Cehia și Franța și reducerea sa în Germania, Spania, Italia, Letonia, Ungaria, Malta și Austria.

Ca urmare a tendinței de scădere a deficitului și a redresării economice, se preconizează că datoria publică va scădea în perioada analizată în previziuni pentru UE și zona euro în ansamblu. Ponderea datoriei în PIB în UE a scăzut de la 89,5 % în 2021 la 85,3 % în 2022 (97,3 % și, respectiv, 93,2 % pentru zona euro) și se preconizează că va scădea în continuare la 83,4 % și 82,6 % în 2023 și 2024 (90,8 % și, respectiv, 89,9 % pentru zona euro). Dintre statele membre vizate de prezentul raport, ponderea datoriei publice nu a scăzut în 2022 în Estonia, Cehia și Finlanda.

4.2.Factorii relevanți specifici fiecărei țări

Prezenta secțiune oferă o evaluare a factorilor relevanți specifici fiecărei țări. Printre acești factori se numără perspectivele macroeconomice pe termen mediu, poziția bugetară pe termen mediu (inclusiv investițiile publice; a se vedea tabelul 5), poziția datoriei pe termen mediu, indiferent dacă statul membru se confruntă cu dezechilibre macroeconomice sau dezechilibre macroeconomice excesive, precum și oricare alți factori relevanți prezentați de statele membre.

În timp ce secțiunile specifice fiecărei țări includ informații esențiale privind poziția macroeconomică pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește contribuțiile la creștere, precum și poziția bugetară și cea a datoriei pe termen mediu, previziunile Comisiei din primăvara anului 2023 oferă mai multe detalii cu privire la perspectivele macroeconomice și bugetare. În recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului care furnizează avize privind programele de stabilitate sau de convergență pentru 2023 și în tabelele cu statistici bugetare care le însoțesc, precum și în rapoartele de țară pentru 2023, sunt incluse informații suplimentare privind măsurile bugetare, orientarea bugetară 24 și analiza sustenabilității datoriei discutate pentru fiecare stat membru de mai jos.  25  

4.2.1.Belgia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 5,4 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 6,3 % în 2021 și de 3,2 % în 2022. Se așteaptă ca economia să crească cu 1,2 % în 2023 și cu 1,4 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 9 % în 2020 la 5,5 % din PIB în 2021 și la 3,9 % în 2022. Se preconizează că acesta va crește la 5 % din PIB în 2023 și, respectiv, la 4,7 % din PIB în 2024. După ce s-au majorat la 2,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au rămas stabile în 2021 și 2022. Se preconizează că acestea vor crește la 2,9 % din PIB în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -2 % din PIB. Astfel cum a recomandat Consiliul, Belgia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2022 (0,2 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea bugetară. Prin urmare, Belgia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,9 puncte procentuale la orientarea bugetară. Contribuția expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național s-a datorat doar parțial măsurilor de politică fiscal-bugetară de abordare a impactului economic și social al creșterii prețurilor la energie, precum și costurilor legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina. Prin urmare, Belgia nu a limitat suficient creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (-1,1 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 0,7 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include costul redus cu 0,1 % din PIB al măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Prin urmare, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național într-un ritm mai mare decât cel al creșterii potențiale a producției pe termen mediu nu se datorează sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este, de asemenea, determinată de creșterea permanentă a salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale (ca urmare a indexării salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale), de majorarea structurală a cheltuielilor curente generate de îmbătrânirea populației și de o reformă a impozitării contractelor de energie rezidențiale, precum și de o scădere temporară a contribuțiilor sociale ale întreprinderilor în prima jumătate a anului 2023. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Conform proiecțiilor, cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 0,3 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 97,6 % la sfârșitul anului 2019 la 112 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 105,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 106 % și 107,3 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024.

În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu. Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va continua să crească până la aproximativ 126 % din PIB în 2033. Traiectoria de referință a datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2027 decât în 2022.

Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, factorii de creștere a riscurilor sunt legați de creșterea recentă a ratelor dobânzilor, de ponderea datoriei pe termen scurt, de nevoile de finanțare brute ridicate, de ponderea mare a datoriei publice deținute de nerezidenți și la lipsa de coordonare fiscală între diferitele niveluri ale administrației, mai multe dintre entitățile federate prezentând vulnerabilități specifice. Pe de altă parte, printre factorii de diminuare a riscurilor se numără prelungirea în ultimii ani a scadenței datoriei, ceea ce permite o transmitere treptată a ratelor tot mai mari ale dobânzii asupra sarcinii datoriei după o perioadă lungă în care s-a beneficiat de un nivel minim istoric al costurilor îndatorării, relativa stabilitate a surselor de finanțare (cu o bază largă și diversificată de investitori), precum și faptul că datoria publică este denominată integral în euro. În plus, dacă sunt puse în aplicare integral, reformele structurale din cadrul NextGenerationEU (NGEU)/Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: la 9 mai 2023, Belgia a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu a fost menționați mai sus, și anume un proiect guvernamental de reformă a sistemului fiscal și de prestații sociale care vizează stimularea ocupării forței de muncă și a activității economice, promovând astfel sustenabilitatea finanțelor publice, o reformă a pensiilor (astfel cum se prevede în Planul de redresare și reziliență, PRR) pentru a îmbunătăți sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, diverse inițiative de stimulare a participării pe piața muncii, punerea în aplicare a analizelor cheltuielilor și un angajament de a intensifica investițiile publice în vederea accelerării tranziției verzi și a celei digitale (inclusiv prin punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență).

4.2.2.Bulgaria

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 4 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 7,6 % în 2021 și de 3,4 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 1,5 % în 2023 și cu 2,4 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și public. În 2021, activitatea economică a revenit la nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a crescut de la 3,8 % din PIB în 2020 la 3,9 % în 2021, diminuându-se ulterior la 2,8 % în 2022. Conform proiecțiilor, acesta se va situa la 4,8 % din PIB atât în 2023, cât și în 2024. Aceste proiecții țin seama de proiectul de buget pentru 2023 și de strategia bugetară pe termen mediu ale Bulgariei, care includ un plan bugetar de bază întemeiat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, motivat de măsuri legiferate în anii precedenți, cum ar fi creșterea salariilor și a pensiilor și reducerea unor impozite. Aceste documente nu au fost încă aprobate de Parlament. Investițiile publice s-au diminuat de la 3,3 % în 2020 la 2,6 % din PIB în 2021, majorându-se ulterior la 3 % în 2022 și depășind nivelul deficitului public în 2022.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -1,2 % din PIB, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Bulgaria a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,8 % din PIB în 2022 (0,9 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,5 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Bulgaria a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,8 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 0,9 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Bulgaria a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (- 3,1 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că, în 2023, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) va avea o contribuție expansionistă de 1,9 % din PIB la orientarea bugetară. Contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu se datorează unui sprijin specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Conform proiecțiilor, Bulgaria va finanța investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și va menține investițiile finanțate la nivel național. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 1,9 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 20 % la sfârșitul anului 2019 la 24,5 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 22,9 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și este proiectată să ajungă la 25 % și 28,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Bulgaria la 11 mai 2023. Autoritățile bulgare au informat, de asemenea, că, în cadrul discuțiilor în curs privind proiectul de buget pentru 2023, principalele partide reprezentate în Parlament s-au angajat public să reducă deficitul la 3 % din PIB în 2023.

4.2.3.Cehia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 5,5 % în 2020, economia a consemnat o creștere de 3,6 % în 2021 și de 2,5 % în 2022. Se preconizează că aceasta va fi de 0,2 % în 2023 și de 2,6 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de investiții și de exporturile nete. În 2022, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 5,8 % în 2020 la 5,1 % din PIB în 2021 și la 3,6 % în 2022. Se preconizează că acesta se va situa la 3,6 % din PIB în 2023 și, respectiv, la 3 % din PIB în 2024. După ce au consemnat o creștere până la 4,8 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 4,7 % din PIB în 2021 și la 4,6 % în 2022. Se preconizează că acestea se vor majora la 4,7 % din PIB în 2023 și vor depăși nivelul deficitului public în 2022 și în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost, în linii mari, neutră, situându-se la -0,1 % din PIB, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Cehia a continuat să sprijine redresarea inclusiv prin investiții finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2022 (1,1 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea bugetară. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,3 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Cehia a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi contracționistă (+1,4 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Conform proiecțiilor, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție contracționistă de 1,2 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include costul redus cu 0,1 % din PIB al măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile mai mici legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă la orientarea bugetară de 0,5 puncte procentuale. Prin urmare, Cehia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și nu se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 30 % la sfârșitul anului 2019 la 37,7 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 44,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 42,9 % și 43,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: s-a constatat că Cehia nu se confruntă cu dezechilibre. Vulnerabilitățile sunt legate de competitivitatea prețurilor și de prețurile locuințelor, însă acestea par a fi limitate în viitor, deoarece datoria gospodăriilor este ținută sub control și se preconizează că inflația va scădea mult mai rapid decât media UE.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Cehia la 9 mai 2023.

4.2.4.Germania

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 3,7 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 2,6 % în 2021 și de 1,8 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 0,2 % în 2023 și cu 1,4 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de exporturile nete. În 2022, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 4,3 % în 2020 la 3,7 % din PIB în 2021 și la 2,6 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 2,3 % din PIB în 2023, respectiv de 1,2 % din PIB în 2024. După ce au crescut la 2,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 2,6 % din PIB atât în 2021, cât și în 2022. Se preconizează că aceasta va crește la 2,7 % din PIB în 2023 și va fi mai mare decât deficitul public în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -2,7 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Germania a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2022 (0,3 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea bugetară. Prin urmare, Germania a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 2,4 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 1,2 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). În același timp, reducerile fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit au generat o scădere a veniturilor publice și au contribuit, de asemenea, (0,1 % din PIB) la creșterea cheltuielilor primare curente nete. Contribuția expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național s-a datorat doar parțial măsurilor de abordare a impactului economic și social al creșterii prețurilor la energie, precum și costurilor legate de oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina. Prin urmare, Germania nu a ținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi contracționistă (+0,5 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție contracționistă de 0,3 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include majorarea cu 0,2 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 0,2 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră la orientarea bugetară. Prin urmare, Germania intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 59,6 % la sfârșitul anului 2019 la 69,3 % din PIB la sfârșitul anului 2021. Aceasta se situa la 66,3 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 65,2 % și 64,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: Germania se confruntă în continuare cu dezechilibre. Excedentul mare de cont curent persistent, care reflectă, de asemenea, un nivel scăzut al investițiilor în raport cu economiile, ceea ce are relevanță transfrontalieră, a fost redus treptat, cel mai recent în contextul crizei energetice, dar se preconizează că va crește semnificativ.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Germania la 9 mai 2023. Germania a confirmat, de asemenea, că, pe baza tendinței actuale de scădere a prețurilor la energie, deficitul aferent anului 2023 ar putea fi mai mic decât se prevăzuse în programul de stabilitate.

4.2.5.Estonia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o scădere de 0,6 % în 2020, economia a crescut cu 8 % în 2021 și s-a contractat cu 1,3 % în 2022. Se preconizează că aceasta se va contracta în continuare cu 0,4 % în 2023, revenind la o creștere de 3,1 % în 2024. În 2023, se anticipează o creștere a stocurilor și a exporturile nete. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 5,5 % în 2020 la 2,4 % din PIB în 2021 și la 0,9 % în 2022. Conform proiecțiilor, acesta va fi de 3,1 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 2,7 % din PIB în 2024. După ce au crescut la 5,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 5,6 % din PIB în 2021 și la 5,2 % în 2022. Se preconizează că acestea vor scădea în continuare până la 5 % din PIB în 2023 și se vor menține peste nivelul deficitului public în 2022 și 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost contracționistă, situându-se la 1,3 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Astfel cum a recomandat Consiliul, Estonia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,4 % din PIB în 2022 (1,6 % din PIB în 2021). Scăderea cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE în 2022 s-a datorat creșterii rapide și neprevăzute a prețurilor la construcții. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 0,6 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Estonia nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,8 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Estonia a limitat suficient creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (-0,8 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 1,2 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include costul redus cu 0,1 % din PIB al măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile mai mari legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (de 0,1 % din PIB). Contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente nete finanțate la nivel național nu se datorează, prin urmare, sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este determinată în principal de cheltuielile sociale, salariile din sectorul public, educația și apărarea. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 1,8 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale. Prin urmare, Estonia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și nu se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 8,5 % la sfârșitul anului 2019 la 18,5 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 18,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 19,5 % și 21,3 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri scăzute pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: s-a constatat că Estonia nu se confruntă cu dezechilibre. S-a consemnat recent o creștere a vulnerabilităților legate de competitivitate și de evoluția prețurilor locuințelor, însă, în general, acestea par a fi ținute sub control în prezent.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Estonia la 5 mai 2023.

4.2.6.Spania

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 11,3 % în 2020, economia a consemnat o creștere anuală de 5,5 % atât în 2021, cât și în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 1,9 % în 2023 și cu 2,0 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată în principal de exporturile nete și, într-o mai mică măsură, de investițiile private. Se preconizează că, în 2023, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 10,1 % în 2020 la 6,9 % din PIB în 2021 și la 4,8 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 4,1 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 3,3 % din PIB în 2024. După ce s-au majorat la 2,6 % din PIB în 2020, investițiile publice au continuat să crească la 2,7 % din PIB în 2021 și la 2,8 % în 2022. Se preconizează că acestea vor ajunge la 2,9 % în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -2,5 % din PIB. Astfel cum a recomandat Consiliul, Spania a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2022 (1,2 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,3 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Spania a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 2,7 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 1,5 % din PIB). În același timp, avansul cheltuielilor aferente consumului intermediar și transferurilor sociale în natură a contribuit, de asemenea, la majorarea cheltuielilor primare curente nete. Prin urmare, Spania nu a limitat suficient creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (- 0,3 % din PIB) în 2023. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție în linii mari neutră de 0,2 % din PIB la orientarea bugetară. Prin urmare, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Contribuția în linii mari neutră preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național se datorează, în esență, reducerii costurilor nete ale măsurilor de sprijin (specifice și nespecifice) acordate gospodăriilor și întreprinderilor pentru a contracara creșterile prețurilor la energie (cu 1,0 % din PIB). Principalii factori de creștere a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) sunt creșterea transferurilor sociale, determinată de recorelarea pensiilor cu inflația din trecut, precum și majorarea cheltuielilor pentru consumul intermediar. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale. Prin urmare, Spania intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 98,2 % la sfârșitul anului 2019 la 120,4 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 113,2 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 110,6 % și 109,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024.

În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu. Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va scădea ușor, urmând să crească din nou la aproximativ 106 % din PIB în 2033. Traiectoria datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2027 decât în 2022.

Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, factorii de creștere a riscurilor sunt legați de recenta majorare a ratelor dobânzilor și de nivelul ridicat al datoriei externe și private, care pot amplifica impactul negativ al înăspririi condițiilor financiare asupra poziției financiare a gospodăriilor și a întreprinderilor. Pe de altă parte, printre factorii de diminuare a riscurilor se numără prelungirea în ultimii ani a scadenței datoriei, ceea ce permite o transmitere treptată a ratelor tot mai mari ale dobânzii asupra sarcinii datoriei după o perioadă lungă în care s-a beneficiat de un nivel minim istoric al costului îndatorării, relativa stabilitate a surselor de finanțare, cu o bază largă și diversificată de investitori, precum și moneda în care este exprimată datoria. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: Spania se confruntă în continuare cu dezechilibre. Vulnerabilitățile sunt legate de datoria sectorului privat, de datoria publică și de cea externă ridicate, care au relevanță transfrontalieră, sunt în scădere, dar rămân prezente.

Alți factori invocați de statul membru: la 9 mai 2023, Spania a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost menționați mai sus, și anume transformarea structurală a economiei spaniole, care generează rezultate în ceea ce privește îmbunătățirea constantă a: ratelor de ocupare a forței de muncă (înregistrarea în sistemul de securitate socială se situează la cel mai înalt nivel), a poziției investiționale internaționale nete (și a sectorului extern în general, cu un excedent de cont curent pentru al zecelea an consecutiv) și a finanțelor publice (cu o creștere semnificativă a veniturilor publice, datorată unor schimbări comportamentale importante ale agenților economici și măsurilor luate).

4.2.7.Franța

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 7,8 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 6,8 % în 2021 și de 2,6 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 0,7 % în 2023 și cu 1,4 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de investiții și de consumul public. În 2022, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 9 % în 2020 la 6,5 % din PIB în 2021 și la 4,7 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 4,7 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 4,3 % din PIB în 2024. După ce s-au menținut la 3,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 3,6 % din PIB în 2021, ajungând la 3,7 % în 2022. Se preconizează că acestea vor rămâne stabile în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -2,0 % din PIB. Astfel cum a recomandat Consiliul, Franța a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,6 % din PIB în 2022 (0,7 % din PIB în 2021). Scăderea marginală a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE în 2022 s-a datorat punerii în aplicare concentrate la începutul perioadei a planului în primii doi ani ai acestuia. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,1 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Franța a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,7 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 0,8 % din PIB). În același timp, indexarea pensiilor, a prestațiilor sociale și a salariilor din sectorul public a contribuit, de asemenea, (0,4 % din PIB) la creșterea cheltuielilor primare curente nete. Prin urmare, Franța nu a limitat suficient creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi contracționistă (+0,5 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Conform proiecțiilor, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție contracționistă de 0,6 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include majorarea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,4 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea bugetară. Prin urmare, Franța intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, precum și să mențină investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 97,4 % la sfârșitul anului 2019 la 114,6 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 111,6 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 109,6 % și 109,5 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024.

În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu. Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va crește în următorii 10 ani, ajungând la aproximativ 125,6 % din PIB în 2033. Traiectoria datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2027 decât în 2022.

Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la majorarea recentă a ratelor dobânzii, la creșterea preconizată a nevoilor de finanțare brute pe termen mediu și la riscurile legate de datoriile contingente generate de sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat acordate întreprinderilor și lucrătorilor independenți pe parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Pe de altă parte, printre factorii de diminuare a riscurilor se numără prelungirea în ultimii ani a scadenței datoriei, ceea ce permite o transmitere treptată a ratelor tot mai mari ale dobânzii asupra sarcinii datoriei după o perioadă lungă în care s-a beneficiat de un nivel minim istoric al costurilor îndatorării și relativa stabilitate a surselor de finanțare (cu o bază largă și diversificată de investitori). În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: Franța se confruntă în continuare cu dezechilibre. Se mențin vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei publice, de competitivitate și de creșterea scăzută a productivității, care au relevanță transfrontalieră, însă acestea au prezentat semne de diminuare.

Alți factori invocați de statul membru: la 9 mai 2023, Franța a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost prezentați mai sus, și anume eforturile de investiții depuse începând din 2021 pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală, pe lângă granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, precum și reducerea impozitelor pe producție pentru a spori competitivitatea firmelor.

4.2.8.Italia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 9 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 7 % în 2021 și de 3,7 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 1,2 % în 2023 și cu 1,1 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de investiții și de exporturile nete. În 2022, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 9,7 % în 2020 la 9 % din PIB în 2021 și la 8 % în 2022. Atât nivelul din 2021, cât și cel din 2022 includ impactul de creștere a deficitului al noului tratament statistic al unor credite fiscale pentru renovarea locuințelor, înregistrate în prezent ca transferuri de capital și acumulate în cea mai mare parte în perioada 2021-2022. Se preconizează că deficitul public va fi de 4,5 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 3,7 % din PIB în 2024. După ce s-au majorat la 2,6 % din PIB în 2020, investițiile publice au continuat să crească la 2,9 % din PIB în 2021, înainte de a scădea la 2,7 % în 2022. Se preconizează că aceasta va ajunge la 3,1 % din PIB în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -3,2 % din PIB. Astfel cum a recomandat Consiliul, Italia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,9 % din PIB în 2022 (0,4 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră la orientarea bugetară. Prin urmare, Italia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 2,4 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 2,2 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Italia a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi contracționistă (+2,6 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Conform proiecțiilor, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție contracționistă de 0,9 % din PIB la orientarea bugetară. Prin urmare, creșterea preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Contribuția contracționistă preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național se datorează, în esență, reducerii (cu 1,5 puncte procentuale din PIB) a costurilor măsurilor de sprijin (specifice și nevizate) acordate gospodăriilor și întreprinderilor pentru a contracara creșterile prețurilor la energie. Principalii factori de creștere a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) sunt creșterea cheltuielilor cu pensiile ca urmare a indexării la inflația din anii anteriori și a reducerilor suplimentare recent adoptate ale sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă pentru persoanele cu venituri mici și medii. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 1,4 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale. Prin urmare, Italia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 134,1 % la sfârșitul anului 2019 la 154,9 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 144,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 140,4 % și 140,3 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024.

În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu. Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va continua să crească, ajungând la aproximativ 156,5 % din PIB în 2033. Traiectoria datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, există o probabilitate ridicată ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2027 decât în 2022.

Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, factorii de creștere a riscurilor sunt asociați cu majorarea recentă a ratelor dobânzii, cu ponderea datoriei publice pe termen scurt și cu riscurile privind datoriile contingente generate de sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat legate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Pe de altă parte, printre factorii de diminuare a riscurilor se numără prelungirea în ultimii ani a scadenței datoriei, ceea ce permite o transmitere treptată a ratelor tot mai mari ale dobânzii asupra sarcinii datoriei după o perioadă lungă în care s-a beneficiat de un nivel minim istoric al costului îndatorării, relativa stabilitate a surselor de finanțare (cu o bază largă și diversificată de investitori), precum și poziția investițională internațională netă pozitivă. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: Italia se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive. Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de ritmul lent de creștere a productivității persistă, în contextul fragilității pieței muncii și al unor deficiențe ale piețelor financiare, care au relevanță transfrontalieră.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Italia la 11 mai 2023.

4.2.9.Letonia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 2,3 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 4,3 % în 2021 și de 2,8 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 1,4 % în 2023 și cu 2,8 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de exporturile nete. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: după ce a crescut de la 4,4 % în 2020 la 7,1 % din PIB în 2021, deficitul public a scăzut la 4,4 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 3,8 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 2,7 % din PIB în 2024. După ce au crescut la 5,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 5,2 % din PIB în 2021 și la 3,8 % în 2022. Se preconizează că acestea vor crește la 5,5 % din PIB în 2023 și vor fi mai mari decât deficitul public.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost neutră, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Astfel cum a recomandat Consiliul, Letonia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2022 (1,3 % din PIB în 2021). Din cauza constrângerilor legate de capacitate și a creșterii prețurilor la construcții, unele investiții finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE în 2022 au fost amânate, ceea ce a dus la o ușoară scădere a cheltuielilor. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 1,2 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Letonia nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,3 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Letonia a ținut sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (- 0,9 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 0,5 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include costul redus cu 0,4 % din PIB al măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile mai mari legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (de 0,1 % din PIB). Contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente nete finanțate la nivel național nu se datorează, prin urmare, sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este determinată de măsurile privind cheltuielile incluse în pachetul bugetar pentru 2023, cum ar fi creșterea salariilor pentru administrație și personalul medical, cheltuielile curente suplimentare direcționate către finanțarea oncologiei, științei și cercetării și alte cheltuieli curente discreționare pentru administrația națională, precum și majorarea cheltuielilor cu pensiile și alocațiile. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 2,2 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 1,0 puncte procentuale. Prin urmare, Letonia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 36,5 % la sfârșitul anului 2019 la 42,0 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 40,8 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 39,8 % și 40,5 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri scăzute pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: s-a constatat că Letonia nu se confruntă cu dezechilibre. Vulnerabilitățile legate de împrumuturile externe și de locuințe rămân moderate; riscurile la adresa competitivității sunt pertinente, dar, în general, par să fie limitate în viitorul apropiat.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Letonia la 8 mai 2023.

4.2.10.Ungaria

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 4,5 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 7,2 % în 2021 și de 4,6 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 0,5 % în 2023 și cu 2,8 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de exporturile nete. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 7,5 % în 2020 la 7,1 % din PIB în 2021 și la 6,2 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 4 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 4,4 % din PIB în 2024. După ce au crescut la 6,5 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 6,3 % din PIB în 2021 și la 5,3 % în 2022. Conform proiecțiilor, acestea se vor situa la 5,3 % din PIB și în 2023, depășind astfel deficitul public.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -0,4 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Ungaria a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,5 % din PIB în 2022 (2,1 % din PIB în 2021). Scăderea cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE în 2022 s-a datorat absorbției mai scăzute a fondurilor structurale și de investiții europene. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 0,2 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Ungaria nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,6 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Ungaria a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi contracționistă (+4,2 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Conform proiecțiilor, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție contracționistă de 2,2 % din PIB la orientarea bugetară. Prin urmare, creșterea preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 2,3 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă la orientarea bugetară de 0,6 puncte procentuale. Prin urmare, Ungaria intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, deși nu se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 65,3 % la sfârșitul anului 2019 la 79,3 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 73,3 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 70,7 % și 71,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024.

În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu. Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice se va stabiliza în ansamblu în următorii cinci ani. Cu toate acestea, începând din 2027, ponderea datoriei va începe să crească la 72,5 % din PIB în 2033. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, există o probabilitate ridicată ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2027 decât în 2022.

Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, factorii de creștere a riscurilor sunt asociați cu majorarea recentă a ratelor dobânzii, cu poziția investițională internațională netă negativă a Ungariei, cu ponderea în creștere a datoriei pe termen scurt și a datoriei externe, precum și cu riscurile privind datoriile contingente generate de sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat legate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Pe de altă parte, printre factorii de diminuare a riscurilor se numără prelungirea în ultimii ani a scadenței datoriei și sursele de finanțare relativ stabile. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, măsurile din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: Ungaria se confruntă cu dezechilibre. Vulnerabilitățile legate de presiunile foarte puternice asupra prețurilor și de nevoile de finanțare externă și publică au crescut și sunt semnificative.

Alți factori invocați de statul membru: la 9 mai 2023, Ungaria a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost menționați mai sus, și anume faptul că țara se confruntă cu majorări ale primelor de risc pe piețele de capital, pe fondul incertitudinii legate de momentul în care aceasta va îndeplini condițiile necesare pentru a obține acces deplin la fondurile UE.

4.2.11.Malta

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 8,6 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 11,8 % în 2021 și de 6,9 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 3,9 % în 2023 și cu 4,1 % în 2024. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de exporturile nete și de consumul privat. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 9,7 % în 2020 la 7,8 % din PIB în 2021 și la 5,8 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 5,1 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 4,5 % din PIB în 2024. După ce au crescut la 4,2 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 3,8 % din PIB în 2021 și la 3,3 % în 2022. Se preconizează că acestea vor fi de 3,8 % din PIB în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost, în linii mari, neutră, situându-se la -0,2 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Malta a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,9 % din PIB în 2022 (1,1 % din PIB în 2021). Scăderea cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE în 2022 s-a datorat unei absorbții mai scăzute a altor fonduri ale UE. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 0,2 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Malta nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce nu a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,9 puncte procentuale la orientarea bugetară. Totuși, această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 1,9 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Malta a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi contracționistă (+0,4 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Conform proiecțiilor, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție contracționistă de 0,8 % din PIB la orientarea bugetară. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale. Prin urmare, Malta intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, însă nu se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 40,3 % la sfârșitul anului 2019 la 52,9 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 53,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 54,8 % și 56,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: la 5 mai 2023, Malta a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost menționați mai sus, și anume costurile suportate în 2022 legate de restructurarea companiei aeriene naționale și de pensionarea anticipată a angajaților săi.

4.2.12.Austria

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 6,5 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 4,6 % în 2021 și de 5 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 0,4 % în 2023 și cu 1,6 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat. În 2022, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 8 % în 2020 la 5,8 % din PIB în 2021 și la 3,2 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 2,4 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 1,3 % din PIB în 2024. După ce s-au majorat la 3,3 % din PIB în 2020, investițiile publice au continuat să crească până la 3,6 % din PIB în 2021, înainte de a scădea la 3,3 % în 2022. Se preconizează că acestea vor ajunge la 3,4 % în 2023 și vor fi mai mari decât deficitul public atât în 2022, cât și în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -2,8 % din PIB, conform recomandării Consiliului. De asemenea, astfel cum a recomandat Consiliul, Austria a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2022 (0,2 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție contracționistă de 0,1 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Austria nu a menținut investițiile finanțate la nivel național, ceea ce nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,8 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 1,5 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,2 % din PIB). Prin urmare, Austria a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi contracționistă (+1,0 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție contracționistă de 0,3 puncte procentuale la orientarea bugetară. Aceasta include majorarea cu 0,2 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 0,3 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale. Prin urmare, Austria intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 70,6 % la sfârșitul anului 2019 la 82,9 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 78,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 75,4 % și 72,7 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri scăzute pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Austria la 8 mai 2023.

4.2.13.Polonia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 2 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 6,9 % în 2021 și de 5,1 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 0,7 % în 2023 și cu 2,7 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de exporturile nete și de investiții. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 6,9 % în 2020 la 1,8 % din PIB în 2021, înainte de a crește la 3,7 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 5 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 3,7 % din PIB în 2024. După ce au crescut la 4,5 % din PIB în 2020, investițiile publice s-au contractat la 4,1 % din PIB în 2021 și la 4 % în 2022. Se preconizează că acestea se vor majora la 4,1 % din PIB în 2023, situându-se peste nivelul deficitului public în 2021 și 2022, dar nu și în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -3,0 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Polonia a continuat să sprijine redresarea prin investiții finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,0 % din PIB în 2022 (1,3 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,2 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Polonia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 2,3 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 1,9 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,5 % din PIB). Prin urmare, Polonia a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (0,8 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 0,8 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include majorarea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile mai mici legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (0,2 % din PIB). Contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente nete finanțate la nivel național nu se datorează, prin urmare, sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este determinată de măsuri nespecifice în domeniul energiei, de cheltuieli mai mari pentru apărare și sănătate, precum și de creșteri permanente ale salariilor din sectorul public și ale prestațiilor sociale. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 1,8 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă la orientarea bugetară de 0,2 puncte procentuale. Prin urmare, Polonia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și nu se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 45,7 % la sfârșitul anului 2019 la 57,2 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 49,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 50,5 % și 53 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: la 9 mai 2023, Polonia a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost menționați mai sus, și anume o creștere semnificativă a cheltuielilor axate pe modernizarea forțelor armate ca urmare a războiului din Ucraina și a investițiilor autorităților publice. Legea din 11 martie 2022 privind apărarea patriei a generat o majorare a cheltuielilor pentru apărarea națională de la nivelul planificat de 2,2 % din PIB în 2022 la 3 % din PIB în 2023. Ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru apărare și a investițiilor autorităților publice (cu aproximativ 21 % de la an la an în termeni nominali), dinamica investițiilor publice s-a accelerat în 2022 (cu 14,3 % de la an la an în termeni nominali) și, în raport cu PIB-ul, a atins nivelul de 4,0 %. Se preconizează că aceasta va crește în continuare în 2023, ajungând la aproximativ 4,2 % din PIB.

4.2.14.Slovenia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 4,3 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 8,2 % în 2021 și de 5,4 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 1,2 % în 2023 și cu 2,2 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de cererea internă. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 7,7 % în 2020 la 4,6 % din PIB în 2021 și la 3 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 3,7 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 2,9 % din PIB în 2024. După ce s-au majorat la 4,1 % din PIB în 2020, investițiile publice au continuat să crească la 4,7 % din PIB în 2021 și la 5,2 % în 2022. Conform proiecțiilor, acestea vor continua să crească, ajungând la 6,1 % din PIB în 2023 și urmând să depășească nivelul deficitului public pentru al treilea an consecutiv începând din 2021.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost favorabilă, situându-se la -1,2 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Slovenia a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,7 % din PIB în 2022 (0,8 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,7 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Slovenia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,4 puncte procentuale la orientarea bugetară. Această contribuție expansionistă semnificativă a inclus impactul suplimentar al măsurilor de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie (cost bugetar net suplimentar de 1,0 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, Slovenia a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (-1,2 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 0,3 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta se întâmplă în pofida reducerii cu 0,5 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente nete finanțate la nivel național nu se datorează, prin urmare, sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este determinată de subvenții mai mari și de o creștere a masei salariale din sectorul public. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,6 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale. Prin urmare, Slovenia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 65,4 % la sfârșitul anului 2019 la 79,6 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 69,9 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 69,1 % și 66,6 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: la 8 mai 2023, Slovenia a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost menționați mai sus, și anume ajustarea statutară din 2023 a pensiilor și a transferurilor sociale cu creșterea salariilor și inflația din 2022.

4.2.15.Slovacia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 3,3 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 4,9 % în 2021 și de 1,7 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 1,7 % în 2023 și cu 2,1 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de investiții și de consumul public. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 5,4 % din PIB în 2020 și 2021 la 2 % în 2022. Se preconizează că acesta va fi de 6,1 % din PIB în 2023 și, respectiv, de 4,8 % din PIB în 2024. După ce au scăzut la 3,4 % din PIB în 2020 și la 3,1 % în 2021, investițiile publice au crescut la 3,3 % din PIB în 2022. Se preconizează că acestea se vor majora în continuare până la 4,9 % din PIB în 2023 și se vor situa peste nivelul deficitului public în 2022, dar nu și în 2023.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost contracționistă, situându-se la 1,3 % din PIB, ceea ce a fost adecvat în contextul unei inflații ridicate. Astfel cum a recomandat Consiliul, Slovacia a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 1,2 % din PIB în 2022 (1,3 % din PIB în 2021). Scăderea cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE în 2022 a fost cauzată de nivelul redus de absorbție a fondurilor structurale ale UE și de amânările cheltuielilor realizate din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă de 0,2 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Slovacia a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 1,3 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Slovacia a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (6,2 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 4,4 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,2 % din PIB a costului măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile mai mici legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente nete finanțate la nivel național nu se datorează, prin urmare, sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este determinată de măsurile nespecifice în domeniul energiei, de creșteri permanente ale salariilor profesioniștilor din domeniul sănătății și de reducerea cotelor de TVA în sectorul alimentar și în cel al activităților recreative. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Se preconizează că cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE se vor ridica la 2,8 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,1 puncte procentuale. Slovacia intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, precum și să mențină investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 48 % la sfârșitul anului 2019 la 61 % din PIB la sfârșitul anului 2021. Aceasta se situa la 57,8 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 58,3 % și 58,7 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024.

În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu. Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va continua să crească în următorii ani, ajungând la 84,7 % din PIB în 2033. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2027 decât în 2022.

Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, factorii de creștere a riscurilor sunt asociați cu majorarea recentă a ratelor dobânzii, cu poziția investițională internațională netă negativă a Slovaciei, cu ponderea datoriei publice pe termen scurt deținute de nerezidenți și cu riscurile privind datoriile contingente generate de sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat legate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Pe de altă parte, printre factorii de diminuare a riscurilor se numără prelungirea în ultimii ani a scadenței datoriei, ceea ce permite o transmitere treptată a ratelor tot mai mari ale dobânzii asupra sarcinii datoriei după o perioadă lungă în care s-a beneficiat de un nivel minim istoric al costurilor îndatorării și relativa stabilitate a surselor de finanțare (cu o bază largă și diversificată de investitori). În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Evaluarea în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice: s-a constatat că Slovacia nu se confruntă cu dezechilibre. Vulnerabilitățile legate de competitivitate, locuințe, datoria gospodăriilor și balanța externă sunt în creștere, dar, în general, par a fi ținute sub control în viitorul apropiat și se preconizează o reducere a acestora odată cu normalizarea condițiilor economice.

Alți factori invocați de statul membru: analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Slovacia la 9 mai 2023.

4.2.16.Finlanda

Poziția macroeconomică pe termen mediu: după o contracție de 2,4 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 3 % în 2021 și de 2,1 % în 2022. Se preconizează că aceasta va crește cu 0,2 % în 2023 și cu 1,4 % în 2024. În 2023, creșterea economică este determinată, în principal, de exporturile nete și de consumul public. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul anual din 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: deficitul public a scăzut de la 5,6 % în 2020 la 2,8 % din PIB în 2021 și la 0,9 % în 2022. Se preconizează că acesta se va situa la 2,6 % atât în 2023, cât și în 2024. După ce au consemnat o majorare până la 4,8 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 4,2 % din PIB în 2021 și la 4,1 % în 2022. Conform proiecțiilor, acestea vor crește la 4,5 % din PIB în 2023 și se vor situa peste nivelul deficitului public pentru al treilea an consecutiv începând din 2021.

Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea bugetară în 2022 a fost, în linii mari, neutră, situându-se la -0,1 % din PIB, în conformitate cu recomandarea Consiliului. Astfel cum a recomandat Consiliul, Finlanda a continuat să sprijine redresarea prin investiții care urmează să fie finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,3 % din PIB în 2022 (0,2 % din PIB în 2021). Investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție neutră de 0,0 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Finlanda a menținut investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) a avut o contribuție în linii mari neutre de 0,1 puncte procentuale la orientarea bugetară. Prin urmare, Finlanda a menținut suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național.

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, orientarea bugetară va fi expansionistă (-1,0 % din PIB) în 2023, în contextul unei inflații ridicate. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) în 2023 va avea o contribuție expansionistă de 0,6 % din PIB la orientarea bugetară. Aceasta include costurile în general stabile ale măsurilor de sprijin specifice care au vizat gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile mai mari legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (de 0,2 % din PIB). Contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente nete finanțate la nivel național se datorează, prin urmare, doar parțial sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor cele mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) este determinată, de asemenea, de indexarea prestațiilor sociale, de finanțarea acordată de administrația centrală autorităților locale, precum și de cheltuielile suplimentare pentru apărare și de investițiile legate de cercetare și dezvoltare. În concluzie, creșterea proiectată a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național nu este în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,4 % din PIB în 2023, în timp ce investițiile finanțate la nivel național au avut o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,4 puncte procentuale. Prin urmare, Finlanda intenționează să finanțeze investiții suplimentare prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență și se preconizează că va menține investițiile finanțate la nivel național.

Poziția datoriei pe termen mediu: datoria publică a crescut de la 64,9 % la sfârșitul anului 2019 la 74,7 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 73 % din PIB la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va ajunge la 73,9 % și 76,2 % din PIB la sfârșitul anului 2023 și, respectiv, 2024. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu. În plus, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, reformele structurale din cadrul NGEU/MRR ar putea avea un impact pozitiv suplimentar asupra creșterii PIB-ului în următorii ani și, prin urmare, ar putea contribui la atenuarea provocărilor legate de sustenabilitatea datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: la 9 mai 2023, Finlanda a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost menționați mai sus, și anume faptul că la 23 martie 2023 a fost făcut public un program de stabilitate bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, având în vedere alegerile parlamentare care au avut loc în țară la 2 aprilie 2023. Noul guvern al Finlandei își va prezenta obiectivul în materie de finanțe publice în programul de stabilitate care urmează să fie prezentat în toamnă, împreună cu proiectul de plan bugetar, ca parte a planului bugetar al administrației publice.

5.Concluzii

În 2022, 15 state membre ale UE au depășit valoarea de referință a deficitului sau intenționează să o depășească în 2023: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia.

În Austria, ponderea deficitului în 2022 și ponderea planificată a deficitului în 2023 depășesc, dar se situează la un nivel apropiat de valoarea de 3 % din PIB. Pentru celelalte 14 state membre analizate în prezentul raport și care au depășit în 2022 valoarea de referință a deficitului prevăzută în tratat sau care planifică să o depășească în 2023, deficitul a depășit sau este planificat să depășească și nu s-a situat la un nivel apropiat de valoarea de 3 % din PIB.

În toate cele 15 state membre, depășirea valorii de referință prevăzută în tratat este considerată excepțională, conform definiției din tratat. Cu toate acestea, pentru Belgia, Bulgaria, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia, se preconizează că depășirea valorii de referință nu va fi temporară.

În ansamblu, luând în considerare toți factorii relevanți, după caz, analiza din prezentul raport arată că Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia nu îndeplinesc criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.

La sfârșitul anului 2022, nouă state membre înregistrau un nivel al datoriei publice brute care depășea valoarea de 60 % din PIB: Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Austria, Slovenia și Finlanda. Dintre aceste state membre, criteriul de referință privind reducerea datoriei a fost respectat în Belgia, Germania, Spania, Ungaria, Austria și Slovenia, în timp ce în Franța, Italia și Finlanda acesta nu a fost respectat.

În ansamblu, luând în considerare toți factorii relevanți, analiza din prezentul raport arată că Franța, Italia și Finlanda nu îndeplinesc criteriul datoriei, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997. Cu toate acestea, Comisia consideră, în cadrul evaluării sale privind toți factorii relevanți, că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei ar putea implica un efort bugetar prea ambițios, concentrat la începutul perioadei, care ar risca să pună în pericol creșterea economică. Prin urmare, în opinia Comisiei, respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice predominante.

Având în vedere persistența unui grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește perspectivele macroeconomice și bugetare în acest moment, Comisia a anunțat deja în martie 2023 că nu va propune deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2023. În același timp, monitorizarea evoluției deficitului și a datoriei va continua, iar Comisia va propune Consiliului deschiderea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, în funcție de datele privind execuția bugetară pentru 2023.

(1)      JO L 209, 2.8.1997, p. 6, astfel cum a fost modificat.

(2)      Criteriul de referință privind reducerea datoriei este prevăzut la articolul 2 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, care prevede că se consideră că ponderea datoriei publice scade suficient și se apropie de valoarea de referință de 60 % din PIB într-un ritm satisfăcător, în cazul în care diferența față de valoarea de referință a scăzut în cei trei ani precedenți pentru care sunt disponibile date într-un ritm mediu de cel puțin o douăzecime pe an ca valoare de referință. De asemenea, cerința se consideră a fi îndeplinită dacă previziunile bugetare prezentate de Comisie indică faptul că reducerea necesară a diferenței va avea loc în decursul perioadei de trei ani care cuprinde cei doi ani următori ultimului an pentru care sunt disponibile date.

(3)      Cu excepția cazului în care se prevede altfel, sursa cifrelor furnizate în prezentul raport sunt Previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2023 (European Economy-Institutional Papers 173).

(4)    Eurostat Euro Indicators 47/2023 din 21 aprilie 2023. Eurostat își exprimă rezerva cu privire la calitatea datelor raportate de Franța pentru anul 2022. Eurostat, în strânsă cooperare cu autoritățile statistice franceze, clarifică înregistrarea majorării de capital de către stat în societatea publică de energie EDF (Électricité de France), precum și aplicarea testului de superdividende pentru dividendele plătite statului francez de către unele societăți publice. Deficitul pentru 2022 ar putea fi subestimat cu până la 0,2 puncte procentuale din PIB.

(5)      Deficitul public al României a depășit, de asemenea, 3 % din PIB în 2022. România nu face însă obiectul prezentului raport, deoarece Consiliul a decis, la 3 aprilie 2020, că în România există un deficit excesiv.

(6)      În toate aceste cazuri, se preconizează că deficitele pentru 2023 vor depăși, de asemenea, 3 % din PIB.

(7)      Pentru programele de stabilitate sau de convergență prezentate de statele membre în primăvara anului 2023, a se vedea: https://commission.europa.eu/content/2023-european-semester-national-reform-programmes-and-stabilityconvergence-programmes_ro.

(8)    Clauza, astfel cum este prevăzută la articolul 5 alineatul (1), articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1) și articolul 3 alineatul (5) și articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă. Aceasta nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, activarea sa a oferit statelor membre flexibilitate bugetară pentru a putea face față crizei, permițând o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu al fiecărui stat membru, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

(9)    COM(2022) 600 final, 23.5.2022 și COM(2023) 141 final, 8.3.2023.

(10)      Recomandările Consiliului din 20 iulie 2020 (2020/C 282/01-2020/C 282/27), JO C 282, 26.8.2020, p. 1.

(11)      Recomandările Consiliului din 18 iunie 2021 (2021/C 304/01-2021/C 304/28, JO C 304, 29.7.2021, p. 1). În cazul României, Consiliul a adoptat, în aceeași zi, o recomandare actualizată în vederea încetării situației de deficit public excesiv (2021/C 304/24, JO C 304, 29.7.2021 p. 111).

(12)    Recomandarea Consiliului din 5 aprilie 2022 privind politica economică a zonei euro, JO C 153, 7.4.2022, p. 1.

(13)      Recomandările Consiliului din 12 iulie 2022 (2022/C 334/01 - 2022/C 334/27, JO C 334, 1.9.2022, p. 1).

(14)      https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/ecofin/2023/05/16/

(15)      COM(2023) 141 final.

(16)      În Grecia, Croația, Cipru și Portugalia, datoria publică brută a depășit, de asemenea, 60 % din PIB la sfârșitul anului 2022, dar aceste state membre nu sunt analizate în prezentul raport, dat fiind că respectă criteriul deficitului și criteriul de referință privind reducerea datoriei.

(17)      În sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (JO L 306, 23.11.2011, p. 8).

(18)      Programul de stabilitate al Germaniei raportează un deficit planificat de peste 3 % din PIB în 2023. Previziunile Comisiei, care au fost elaborate ulterior, estimează un deficit sub 3 % în 2023, ținând seama de ipotezele mai actualizate privind evoluția prețurilor la energie.

(19)      Și anume variația prețurilor relative ale exporturilor și importurilor.

(20)      A se vedea COM(2023) 600 final, 24.5.2023.

(21)      Urmând abordarea din Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, orientarea bugetară este măsurată în prezent cel mai bine ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din partea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu.

(22)      Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(23)      Această evoluție din 2023 este determinată de reducerea accentuată a deficitului public al Italiei, ca urmare a tratamentului statistic al creditelor fiscale (a se vedea secțiunea 4.2.8).

(24)      Orientarea bugetară este măsurată ca diferența dintre (i) creșterea potențială pe termen mediu și (ii) variația cheltuielilor primare, fără măsurile discreționare privind veniturile (și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19) și incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale Uniunii. Un semn negativ (pozitiv) al indicatorului indică o politică bugetară expansionistă (contracționistă).

(25)      Analiza sustenabilității datoriei a fost actualizată în comparație cu Raportul pentru 2021 privind sustenabilitatea finanțelor publice (European Economy-Institutional Papers 171), ținându-se cont de cele mai recente previziuni ale Comisiei.    A se vedea Comunicarea privind principalele elemente ale pachetului de primăvară pentru 2023 aferent Semestrului european [COM(2023) 600 final, 24.5.2023] și recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului [COM(2023) 601-626]. Pentru cea mai recentă evaluare de către Comisie a statelor membre care se confruntă cu dezechilibre sau dezechilibre excesive, a se vedea bilanțurile aprofundate corespunzătoare [SWD(2023) 628-643]. Pentru evaluarea riscurilor legate de sustenabilitatea datoriei în toate statele membre discutate în prezentul raport, a se vedea anexele privind analiza sustenabilității datoriei din rapoartele de țară [SWD(2023) 601-626].