COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.6.2023

COM(2023) 401 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI








Raport anual privind gestionarea și performanța bugetului UE – 
exercițiul financiar 2022

Annual Management
and Performance Report for
the EU Budget

Volume I

#EUBUDGET

Integrated Financial and Accountability Reporting 2022

Manuscris finalizat în iunie 2023

Prima ediție

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023

© Uniunea Europeană, 2023

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39). Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) ( https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ ). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice modificări.

Versiunea tipărită    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

EPUB    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

HTML    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Raport anual privind gestionarea și performanța bugetului UE

Exercițiul financiar 2022

Volumul I

Cuprins

Un răspuns puternic al Uniunii Europene la crize fără precedent    

Accelerarea tranziției către o Uniune Europeană mai verde, digitală și competitivă    

Implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prinde viteză    

Provocările noi și neprevăzute exercită o presiune semnificativă asupra bugetului UE    

Sunt instituite instrumente eficace pentru a asigura responsabilitatea, transparența și buna gestiune financiară a bugetului UE    

Noul regim de condiționalitate contribuie la buna gestiune financiară și la protejarea intereselor    

Concluzia conducerii    

Un răspuns puternic al Uniunii Europene la crize fără precedent

În 2022, pe măsură ce economia mondială începea să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19, Rusia a lansat, la 24 februarie, un război de agresiune împotriva Ucrainei, cu efecte devastatoare asupra populației sale, iar numărul de decese tragice și ravagiile sunt în continuă creștere. Pe lângă generarea unei crize umanitare, atrocitățile comise de Rusia au declanșat cea mai gravă criză energetică din Europa după 1970. Această situație a condus la o creștere a prețurilor la alimente în întreaga lume, exacerbând și mai mult insecuritatea alimentară mondială.

UE și-a intensificat furnizarea de sprijin politic, umanitar și financiar pentru Ucraina. În spiritul solidarității, în 2022, UE a adoptat peste 200 de măsuri ca răspuns la invazie. Abordarea sa a urmat trei direcții: sprijin amplu pentru Ucraina; izolarea Rusiei prin impunerea unui set de sancțiuni fără precedent menite să genereze consecințe grave pentru economia Rusiei și să contracareze capacitatea acesteia de a-și continua războiul de agresiune; și tragerea la răspundere a Rusiei pentru războiul de agresiune, invazie și încălcările dreptului umanitar internațional.

UE a mobilizat resurse financiare substanțiale pentru a sprijini Ucraina și statele membre în răspunsul lor la consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale afluxului masiv de cetățeni ucraineni care fug în țările învecinate. Bugetul UE a oferit Ucrainei un sprijin politic, umanitar și financiar esențial sub forma asistenței macrofinanciare și a sprijinului bugetar, a asistenței de urgență, a răspunsului în situații de criză și a ajutorului umanitar, nu în ultimul rând prin redefinirea priorităților în cadrul programelor de cheltuieli ale UE. În plus, bugetul UE a oferit sprijin statelor membre, de exemplu prin flexibilizarea plăților în cadrul mai multor programe. În 2022, asistența totală acordată Ucrainei și poporului său, precum și statelor membre ale UE de la bugetul UE s-a ridicat la 15,4 miliarde EUR, astfel cum se arată în graficul următor. Au fost puse în aplicare o serie de măsuri pentru a îmbunătăți accesul Ucrainei la piața unică a UE, creând „culoarele de solidaritate” UE-Ucraina, oferind ajutor umanitar și sprijinind repararea instalațiilor de producție și distribuție a energiei.

În 2023, UE va acorda Ucrainei asistență macrofinanciară în valoare de până la 18 miliarde EUR sub formă de împrumuturi foarte avantajoase cu o scadență de până la 35 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. Aceasta este o expresie clară a solidarității permanente a UE cu poporul ucrainean. Această asistență financiară stabilă și previzibilă va contribui la acoperirea unei părți semnificative a nevoilor de finanțare ale Ucrainei pentru 2023, pentru a plăti salariile și pensiile și pentru a menține funcționarea serviciilor publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele transferate. Aceasta va permite, de asemenea, asigurarea stabilității macroeconomice a Ucrainei și refacerea infrastructurii critice distruse de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile. De asemenea, UE se poate oferi să acopere costurile legate de rata dobânzii aferente acestor împrumuturi, sprijinite, dacă este necesar, prin plăți suplimentare efectuate de statele membre către bugetul UE.

Invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia a determinat creșterea prețurilor produselor de bază și a creat un risc pentru securitatea alimentară în întreaga lume. Deși reziliența și autonomia sistemului alimentar al UE au asigurat faptul că disponibilitatea alimentelor în UE nu este periclitată, Comisia continuă să ia măsuri pentru a se pregăti și a răspunde la potențialele amenințări la adresa aprovizionării cu alimente și a securității alimentare la nivel mondial. La fel ca în cazul multor alte domenii care necesitau sprijin urgent, bugetul UE a avut un rol esențial în oferirea de asistență, atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia. Adoptând o abordare de tip „Echipa Europa”, Uniunea Europeană, împreună cu statele sale membre și cu instituțiile sale financiare, a pus în comun resursele și expertiza sa, pentru a aborda criza alimentară mondială, recunoscând totodată pe deplin necesitatea de a lucra la nivel multilateral, în cooperare cu partenerii internaționali.

Ca parte a răspunsului la insecuritatea alimentară mondială, Comisia a sporit în mod semnificativ asistența umanitară în materie de alimentație și nutriție în 2022, ajungând la peste 1 miliard EUR (cu peste 80 % mai mult decât în 2021) și a contribuit la elaborarea unei strategii de răspuns „Echipa Europa”, adoptată de UE și de statele sale membre în iunie 2022. La 24 septembrie 2022, UE a alocat 600 de milioane EUR pentru a sprijini cele mai vulnerabile țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific afectate de criza alimentară, iar la 14 noiembrie 2022 a anunțat un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 210 milioane EUR pentru cele 15 țări cele mai afectate de efectele devastatoare ale creșterii insecurității alimentare.

UE a acționat cu rapiditate și solidaritate pentru a sprijini statele membre în contextul primirii persoanelor care fug din Ucraina, furnizând 3,5 miliarde EUR sub formă de prefinanțare suplimentară din inițiativa Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei pentru alocare în cadrul programelor pentru perioada 2014-2020. Prin intermediul inițiativei Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa, adoptată în aprilie 2022, statele membre au avut posibilitatea de a prelungi cofinanțarea de 100 % aferentă exercițiilor financiare 2021-2022 pentru programele din perioada 2014-2020, al căror efect în ceea ce privește creșterea nivelului cererilor s-a ridicat la 6,6 miliarde EUR. În plus, statelor membre și regiunilor acestora li s-a oferit, de asemenea, posibilitatea de a redirecționa fondurile rămase în cadrul acestei perioade de programare către o nouă prioritate pentru a sprijini nevoile imediate ale refugiaților și integrarea acestora, care beneficiază, de asemenea, de o cofinanțare de 100 %, pe durată nedeterminată.

Pentru a extinde și mai mult acest sprijin, în iunie 2022 Comisia a prezentat propunerea de Asistență flexibilă pentru teritorii menită să ajute statele membre să ofere sprijin refugiaților. În total, 13,6 miliarde EUR sunt disponibile sub formă de lichidități suplimentare în cadrul Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa și al Asistenței flexibile pentru teritorii. Suma cuprinde 3,5 miliarde EUR sub formă de prefinanțare suplimentară pentru perioada 2021-2027, care permite posibilitatea temporară a unei rate de cofinanțare de 100 % pentru o prioritate dedicată integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe până la 30 iunie 2024. Pentru a facilita execuția fondurilor, pachetul include o opțiune simplificată în materie de costuri care permite rambursarea costurilor la o rată prestabilită de 100 EUR per refugiat pe săptămână pentru o perioadă de maximum 26 de săptămâni. Aceste pachete au contribuit la atenuarea efectelor negative combinate ale pandemiei de COVID-19 și a costurilor ridicate ale energiei, a deficitului de materii prime și de forță de muncă cauzate de război asupra punerii în aplicare a proiectelor finanțate de UE. Statele membre vor prezenta un prim raport cu privire la realizările Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa și ale Asistenței flexibile pentru teritorii la jumătatea anului 2023.

Perioada de punere în aplicare a fondurilor pentru afaceri interne 2014-2020 a fost prelungită cu 1 an pentru a utiliza fondurile necheltuite. În plus, statele membre vor avea acces la finanțare în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize pentru perioada 2021-2027. În special, 400 de milioane EUR au fost puse la dispoziție prin intermediul ajutorului de urgență, în principal pentru a oferi sprijin statelor membre din prima linie pentru primirea și integrarea timpurie a ucrainenilor. UE a luat măsura excepțională de activare, pentru prima dată, a Directivei privind protecția temporară, pentru a oferi protecție imediată milioanelor de ucraineni care au fost forțați să își părăsească locuințele. Nouă state membre au solicitat sprijin prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic al UE pentru accesarea drepturilor în temeiul Directivei privind protecția temporară, în special pentru a ajuta persoanele care au fugit din Ucraina să își găsească locuri de muncă în Uniune și a adapta programele școlare la nevoile elevilor ucraineni.

În cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, Comisia a efectuat cea mai amplă și mai complexă operațiune de urgență. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență din cadrul Comisiei Europene a coordonat furnizarea a peste 80 000 de tone de asistență în natură vitală și indispensabilă Ucrainei și, de asemenea, a oferit asistență țărilor UE învecinate și Moldovei. Sprijinul rapid și semnificativ în domeniul energiei prin mobilizarea generatoarelor de urgență din statele membre și rescEU a fost deosebit de important în contextul bombardamentelor la scară largă asupra infrastructurii critice ucrainene. O sumă totală de 124,5 milioane EUR din bugetul UE a fost mobilizată pentru a acoperi aceste acțiuni prin majorări bugetare.

Războiul din Ucraina a evidențiat în mod dureros și clar cât de important este sectorul apărării din UE pentru viitorul UE. Acest sector joacă un rol esențial în protejarea suveranității strategice a UE și a capacității sale de a acționa ca furnizor de securitate. Fondul european de apărare urmărește să încurajeze colaborarea între statele membre, să abordeze fragmentarea și să consolideze competitivitatea și autonomia tehnologică a industriei europene de apărare. Angajamentele totale alocate fondului în 2021 și 2022 s­au ridicat la 1,9 miliarde EUR, iar primul set de proiecte a început în decembrie 2022 și ianuarie 2023.

În afara bugetului UE, Instrumentul european pentru pace a alocat 3,2 miliarde EUR pentru a facilita furnizarea de echipamente militare și de infrastructură de securitate forțelor armate ucrainene, lăsând o amprentă decisivă în sprijinul apărării Ucrainei. Este pentru prima dată când UE a sprijinit livrarea de către statele sale membre a acestui tip de echipamente către o țară pentru a se apăra împotriva unei agresiuni militare. Prin intermediul Instrumentului european pentru pace, UE a sprijinit, de asemenea, partenerii prin măsuri de asistență, cum ar fi Moldova și Balcanii de Vest.

Politica agricolă comună a prevăzut mai multe măsuri de sprijinire a fermierilor din UE afectați de creșteri semnificative ale costurilor de producție, cum ar fi energia, îngrășămintele și hrana pentru animale. Ajutoarele excepționale de adaptare din 2022, cu un impact bugetar estimat la 500 de milioane EUR, dintre care 350 de milioane EUR din rezerva pentru situații de criză a Fondului european de garantare agricolă, au fost puse în aplicare aproape integral de către statele membre. Sprijinul temporar excepțional, care oferă o sumă forfetară fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii afectate în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, este utilizat de 10 state membre, suma totală programată fiind de 409 milioane EUR. Prin abordarea directă a acestor probleme ale fluxurilor de lichidități și contribuind astfel la menținerea viabilității fermierilor, sprijinul a atenuat perturbările pieței și a contribuit la securitatea alimentară mondială. Agresiunea Rusiei a perturbat, de asemenea, sectoarele pescuitului, acvaculturii și prelucrării fructelor de mare din UE. Comisia a oferit flexibilitate în cadrul programelor vizând atât Fondul european pentru afaceri maritime și pescuit 2014-2020, cât și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027, pentru a maximiza utilizarea resurselor disponibile prin menținerea activității în acest sector și în cel al aprovizionării cu alimente. Suma totală alocată de statele membre acestor măsuri de urgență a fost de 267 de milioane EUR.

Războiul împotriva Ucrainei exercită, de asemenea, o presiune foarte mare asupra aprovizionării cu energie a Europei și asupra economiei sale în general. Odată cu REPowerEU, care face parte din răspunsul UE la utilizarea energiei ca armă de către Rusia, UE își reduce în timp record dependența de combustibilii fosili din Rusia. În 2022, UE a reușit să înlocuiască deja peste 80 % din gazul importat din Rusia prin gazoducte în primele 8 luni ale războiului. Acest fapt a permis statelor membre ale UE să își umple instalațiile de stocare a gazelor la niveluri record (peste 95 % în noiembrie). UE și-a redus consumul de gaze cu 20 % în perioada august-noiembrie (comparativ cu ultimii 5 ani) și a instalat în 2022 cu 40 % mai multă capacitate de energie din surse regenerabile decât în 2021. Până la sfârșitul anului 2022, UE a redus la 9 % cota importurilor sale de gaz prin gazoconducte din Rusia, iar Norvegia a depășit Rusia ca cel mai mare furnizor de gaze al UE.

În aprilie 2022, Comisia și statele membre au înființat Platforma energetică a UE cu obiectivul de a asigura aprovizionarea cu energie a UE. Comisia a lucrat în strânsă cooperare cu statele membre și cu industria pentru a consolida activitățile internaționale de informare și pentru a asigura noi surse de aprovizionare cu energie de la parteneri internaționali de încredere la prețuri echitabile pentru cetățenii și industria UE. În decembrie 2022, UE a luat măsuri suplimentare pentru a operaționaliza achiziționarea în comun de gaze în cadrul Platformei energetice a UE și pentru a spori solidaritatea între statele membre, acțiuni esențiale pentru a asigura refacerea stocurilor înainte de iarna 2023/24.

Creșterea puternică a prețurilor la energie a expus întreprinderile mici și mijlocii și gospodăriile vulnerabile la riscul sărăciei energetice în întreaga Europă. Pentru a aborda această problemă, în octombrie 2022, Comisia a prezentat propunerea vizând Sprijinirea energiei la prețuri abordabile (SAFE) în contextul negocierilor referitoare la un regulament privind capitolele REPowerEU din planurile de redresare și reziliență. Aceasta extinde domeniul de aplicare al fondurilor politicii de coeziune, inclusiv inițiativa „Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei”. În prezent, statele membre pot acorda sprijin pentru capitalul circulant al întreprinderilor mici și mijlocii afectate în mod deosebit de creșterea prețurilor la energie și pot oferi sprijin direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile. Statele membre pot reprograma până la 10 % din alocarea lor pentru politica de coeziune 2014-2020 în cadrul unei noi priorități specifice, unde se aplică o cofinanțare de 100 %.

Pandemia de COVID-19 și consecințele sale au persistat în 2022. Împreună cu statele sale membre, Uniunea Europeană construiește o uniune europeană a sănătății puternică pentru a proteja mai bine sănătatea cetățenilor UE, pentru a preveni și a se pregăti pentru viitoarele pandemii și pentru a îmbunătăți ansamblul sistemelor de sănătate din Europa. De asemenea, UE a elaborat o nouă Strategie a UE în domeniul sănătății la nivel mondial intitulată „O sănătate mai bună pentru toți, într-o lume aflată în schimbare”, adoptată în noiembrie 2022.

•UE a continuat să sprijine campaniile de vaccinare în UE și în afara acesteia pentru a atenua efectele dăunătoare ale virusului. Strategia UE privind vaccinurile s-a dovedit a fi un succes. În total, de la începutul pandemiei, au fost administrate aproape 1 miliard de doze persoanelor din UE. A fost alocată suma de 375 de milioane EUR pentru punerea la dispoziție a vaccinurilor în țările partenere. Inițiativa Echipei Europa privind fabricarea și accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale în Africa a fost extinsă cu 946,6 milioane EUR angajate sau aprobate și a fost creată o inițiativă similară pentru America Latină și zona Caraibilor privind producția de vaccinuri și reziliența sistemelor de sănătate.

•În 2022, noua Autoritate pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară din cadrul Comisiei a devenit principala autoritate a UE pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul rapid la urgențele sanitare transfrontaliere. Aceasta este o altă componentă importantă a unei uniuni solide a sănătății, pe care UE continuă să o construiască pentru a proteja mai bine sănătatea cetățenilor UE, pentru a preveni și a se pregăti pentru viitoarele pandemii, inclusiv prin constituirea de stocuri medicale rescEU în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, și pentru a îmbunătăți ansamblul sistemelor de sănătate din Europa.

•UE este, de asemenea, angajată în combaterea efectelor pe termen lung ale infecției cu COVID-19, cum ar fi COVID de lungă durată. În acest scop, bugetul UE finanțează studii de cohortă de mari dimensiuni, care urmăresc populațiile din întreaga lume pe o perioadă lungă de timp. În plus, proiectele de cercetare finanțate în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa analizează, de asemenea, cazurile de afecțiuni pe termen lung care apar în urma unei infecții cu COVID-19.

În 2022, statele membre au continuat să utilizeze mecanismele de flexibilitate propuse de Comisie în 2020 pentru a extinde domeniul de acțiune, astfel încât măsurile de sprijinire a reacției în domeniul sănătății publice în statele membre să fie, de asemenea, eligibile și pentru a încuraja reprogramarea în alte sectoare ale economiei lor, oferind în același timp o flexibilitate excepțională pentru utilizarea fondurilor politicii de coeziune în cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Măsurile specifice adoptate au permis statelor membre să mobilizeze sprijin din fondurile politicii de coeziune și să îl concentreze asupra celor mai urgente nevoi (salvarea de vieți omenești, prevenirea pierderilor de locuri de muncă prin intermediul unor scheme privind reducerea timpului de muncă și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii).

În total, 25 de state membre și Regatul Unit au solicitat 239 de amendamente la programele lor existente din cadrul politicii de coeziune, utilizând mecanismele de flexibilitate oferite de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus și de Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus ( 11 ).

În urma reprogramării tematice, principalele domenii de interes ale investițiilor sunt: sectorul sănătății – pentru a asigura echipamente individuale de protecție, pentru a finanța testarea și pentru a sprijini spitalele prin achiziționarea de echipamente medicale suplimentare; sectorul de afaceri – prin furnizarea de capital circulant întreprinderilor mici și mijlocii, prin facilitarea digitalizării și prin instituirea sau reproiectarea de instrumente financiare și sprijinirea persoanelor – prin punerea în aplicare a unor sisteme de menținere a locurilor de muncă și prin sprijinirea grupurilor vulnerabile.

Cifrele principale privind volumul resurselor mobilizate în cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+) sunt următoarele:

•8,3 miliarde EUR sub formă de realocări ale UE pentru acțiuni în domeniul sănătății, ceea ce a dus la o creștere netă pentru acest domeniu-cheie de 8 miliarde EUR la nivelul UE;

•12,5 miliarde EUR sub formă de realocări ale UE pentru sprijinirea întreprinderilor, ceea ce a dus la o creștere netă pentru acest domeniu-cheie de 4,2 miliarde EUR la nivelul UE;

•5,1 miliarde EUR sub formă de sprijin direct pentru persoane, inclusiv pentru lucrători și grupurile vulnerabile (sumele alocate pentru „sprijin direct pentru oameni” se suprapun parțial cu reprogramarea în materie de sănătate și întreprinderi a Fondului social european).

În ceea ce privește măsurile care vizează răspunsul la pandemia de COVID-19, finanțarea din fondurile politicii de coeziune a înregistrat succese semnificative.

•În ceea ce privește obiectivul de 3,4 miliarde de echipamente individuale de protecție, astfel cum este prevăzut în programele statelor membre, acesta a fost realizat în proporție de 84 %.

•În ceea ce privește obiectivul de 13 000 de ventilatoare noi, a fost raportată achiziționarea a peste 11 000 de ventilatoare (84 %).

•În ceea ce privește obiectivul de 12,4 miliarde EUR sub formă de sprijin de urgență pentru capitalul circulant pentru întreprinderile mici și mijlocii (granturi și împrumuturi), obiectivul a fost implementat în proporție de 70 %.

•În ceea ce privește obiectivul de a sprijini peste 1 milion de întreprinderi mici și mijlocii cu capital circulant, obiectivul a fost atins în proporție de 78 % până la sfârșitul anului 2021, fiind sprijinite aproximativ 805 000 de întreprinderi.

Măsurile de răspuns la criză și de reparare a daunelor provocate de criză din cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus au fost completate în total cu 50,6 miliarde EUR în cadrul asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) pentru a sprijini capacitățile de reparare a daunelor provocate de criză, inclusiv măsuri de ocupare a forței de muncă, sprijin pentru sistemele de sănătate și pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru a pregăti redresarea verde, digitală și rezilientă a economiei, de exemplu prin investiții în eficiența energetică, înverzirea urbană și digitalizarea școlilor și a întreprinderilor.

Accelerarea tranziției către o Uniune Europeană mai verde, digitală și competitivă

Criza a consolidat și mai mult argumentele pentru ca UE să își susțină cu mai multă fermitate obiectivele climatice. UE și-a dublat obiectivul de a lăsa generațiilor următoare o Europă mai bună, deoarece tripla criză a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării impune acțiuni imediate și ferme. În 2022, Comisia a continuat să promoveze dubla tranziție verde și digitală, ca vectori principali pentru a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma pandemiei de coronavirus și să devină mai reziliente. Pactul verde european rămâne foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru abordarea acestor urgențe. Printre principalele realizări se numără acordul politic la care s-a ajuns cu privire la elementele-cheie ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” – pachetul de propuneri legislative ale UE care vizează reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 – și propunerea de noi norme privind tratarea apelor urbane reziduale, calitatea aerului și protejarea naturii. Noua propunere de lege privind refacerea naturii și acordul privind cadrul global privind biodiversitatea demonstrează încă o dată angajamentul UE de a deschide calea în ceea ce privește biodiversitatea, consolidând sinergiile cu obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

Planul de redresare NextGenerationEU pentru Europa este programul UE în valoare de 807 miliarde EUR ( 12 ) menit să sprijine redresarea economică în urma impactului pandemiei de coronavirus și să construiască un viitor mai ecologic, mai digital și mai rezilient.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă 90 % din bugetul NextGenerationEU. Mecanismul este un instrument inovator, bazat pe performanță, care oferă statelor membre flexibilitatea de a concepe și de a pune în aplicare reforme și investiții ce răspund cel mai bine nevoilor lor naționale, cu respectarea deplină a obiectivelor transformării verzi și digitale. După cum arată REPowerEU, modelul unic al mecanismului îi permite UE să abordeze rapid noile provocări emergente, cum ar fi securitatea energetică, competitivitatea industrială durabilă și tranziția industrială către o economie cu zero emisii nete.

Datorită planului de redresare NextGenerationEU și, în special, Mecanismului său de redresare și reziliență, statele membre pun deja în aplicare reforme și investiții pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a stimula utilizarea surselor regenerabile de energie. 37 % din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență ar trebui utilizate pentru măsuri verzi. În planurile lor de redresare și reziliență, statele membre au depășit aceste obiective, deoarece s-au angajat să cheltuiască 40 % din fonduri pentru măsuri climatice.

Pentru a finanța componenta verde a Mecanismului de redresare și reziliență, UE emite obligațiuni verzi NextGenerationEU. Prin emiterea de până la 30 % din fondurile NextGenerationEU prin intermediul obligațiunilor verzi, UE urmează să devină cel mai mare emitent de obligațiuni verzi din lume. Până la sfârșitul anului 2022, Comisia – în numele UE – a emis deja obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 36 de miliarde EUR, inclusiv prin emisiunea inaugurală cu valoare record de 12 miliarde EUR, cea mai mare emisiune unică de obligațiuni verzi din lume până în prezent. Aceste obligațiuni sunt emise în temeiul cadrului privind obligațiunile verzi NextGenerationEU, care garantează investitorilor că toate fondurile colectate prin intermediul obligațiunilor verzi vor fi utilizate exclusiv pentru cheltuieli verzi și sustenabile. Pe baza datelor din primul raport de alocare a obligațiunilor verzi NextGenerationEU, publicat în decembrie 2022, obligațiunile verzi NextGenerationEU vor finanța un portofoliu eligibil de 823 de măsuri, reprezentând aproape 185 de miliarde EUR sau peste 30 % din fondurile NextGenerationEU angajate până în prezent.

În 2022, bugetul UE și NextGenerationEU au continuat să ofere sprijinul preconizat pentru obiectivele dublei tranziții. Împreună, acestea au alocat 119,4 miliarde EUR – sau 36 % din bugetul total comun – pentru integrarea aspectelor legate de climă. În plus, 19,4 miliarde EUR, adică 5,8 % din bugetul total comun, au fost alocate biodiversității. Potrivit estimărilor preliminare din bilanțul ( 13 ) realizat pentru prima dată de Comisie în ceea ce privește întregul buget al UE și NextGenerationEU, în perioada 2021-2022 ( 14 ), aproximativ 132 de miliarde EUR – sau 17 % din bugetele anuale totale pentru 2021 și 2022 – au fost dedicate promovării priorităților digitale ale UE.

În 2022, UE a lansat deceniul digital, o strategie care vizează capacitarea cetățenilor și a întreprinderilor în sensul participării pe deplin la transformarea digitală. În acest scop, în 2022, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a actualiza normele în materie de securitate cibernetică, pentru a recunoaște drepturile digitale și pentru a spori responsabilitatea furnizorilor de servicii digitale, sprijinind în același timp implementarea infrastructurii digitale necesare și sprijinind dezvoltarea competențelor digitale. În ansamblu, 20 % din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență ar trebui să fie direcționate către transformarea digitală a UE. În planurile lor de redresare și reziliență, statele membre au depășit aceste obiective, deoarece țările UE s-au angajat să cheltuiască 26 % pentru măsuri digitale.

Comisia a propus noi norme pentru un acces mai echitabil la date și a înregistrat progrese în ceea ce privește reglementarea digitalizării diferitelor sectoare. Pe măsură ce suveranitatea digitală a căpătat un caracter din ce în ce mai important pentru competitivitatea UE, Comisia a propus măsuri legislative pentru a asigura securitatea aprovizionării cu semiconductori prin intermediul Actului privind cipurile.

2022 a marcat primul an de punere în aplicare a strategiei „Global Gateway” ( 15 ), care oferă partenerilor un plan de investiții majore în dezvoltarea infrastructurii, în conformitate cu valorile și standardele UE. Global Gateway urmărește să stimuleze investițiile în infrastructura fizică și în mediul propice pentru a se asigura că proiectele au un impact socioeconomic asupra comunităților locale din Africa, Asia, America Latină, zona Caraibilor și Pacific. În 2022, peste 9 miliarde de EUR (sub formă de granturi) din bugetul UE au sprijinit punerea în aplicare a domeniilor-cheie ale strategiei, inclusiv a aspectelor digitale și a schimbărilor climatice.

În pofida realocărilor semnificative către sprijinirea eforturilor de acordare de asistență în contextul pandemiei de COVID-19 și către Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa și Asistența flexibilă pentru teritorii, programele politicii de coeziune continuă să fie o piatră de temelie în ceea ce privește impulsionarea tranziției verzi și a celei digitale. Având în vedere că programele-cadru financiare multianuale pentru perioada 2014-2020 se apropie de finalizare, majoritatea indicatorilor, în special în ceea ce privește tranziția verde în domeniul transporturilor, reducerea energiei în gospodării și instalarea de energie din surse regenerabile, ar trebui să depășească valorile-țintă inițiale. Odată cu finalizarea programării politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 în 2022, noua generație de investiții în tranziția verde și digitală la nivel regional va asigura accesul la eficiența energetică, la energia din surse regenerabile și la sisteme energetice inteligente, modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, competențele și infrastructura digitală, transformarea digitală a întreprinderilor, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Printre rezultatele programelor politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 se numără ( 16 ) următoarele:

·22 de milioane de cetățeni au beneficiat de protecție împotriva inundațiilor;

·19 milioane de cetățeni au beneficiat de măsuri de protecție împotriva incendiilor forestiere;

·6,3 milioane de gospodării au avut acces la servicii în bandă largă de cel puțin 30 de megabiți pe secundă;

·2 milioane de întreprinderi au primit sprijin sub formă de granturi, capitaluri proprii, împrumuturi, garanții și consiliere;

·Peste 450 000 de gospodării au înregistrat o clasificare mai bună a consumului de energie;

·3 640 de megawați-oră capacitate suplimentară pentru producția de energie din surse regenerabile;

·Peste 30 de milioane de persoane locuiesc în zone cu strategii de dezvoltare urbană integrate;

·1 347 de kilometri de linii de cale ferată transeuropene noi sau reconstruite.

Implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prinde viteză

Mecanismul de redresare și reziliență oferă un sprijin financiar semnificativ statelor membre pentru a promova reziliența economică și socială și pentru a transforma tranziția verde și digitală în realitate. La sfârșitul anului 2022, fuseseră aprobate toate cele 27 de planuri naționale de redresare și reziliență ale statelor membre. Împreună, planurile adoptate reprezintă o alocare totală de 335,1 miliarde EUR sub formă de granturi și 165,3 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Această sumă este plătită în urma îndeplinirii a 2 557 de măsuri (constând în aproximativ o treime pentru reforme și două treimi pentru investiții), precum și a celor 6 237 de jaloane și ținte aferente, până în 2026.

Până la sfârșitul anului 2022, statelor membre li s-a plătit o sumă totală de 138,7 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (74,4 miliarde EUR numai în 2022), atât sub formă de prefinanțare, cât și ca urmare a atingerii jaloanelor și țintelor de către statele membre. Se preconizează că plățile și punerea în aplicare în cadrul mecanismului vor continua în 2023.

În general, punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență a fost, în linii mari, pe drumul cel bun. În total, 366 de jaloane și ținte au fost deja atinse în mod satisfăcător până la sfârșitul anului 2022, contribuind la cei șase piloni ai mecanismului.

Primele rezultate obținute indică faptul că mecanismul aduce o schimbare esențială în viața cetățenilor UE. Realizările majore sunt prezentate în continuare ( 17 ).

·Tranziția verde. Până la sfârșitul anului 2022, datorită mecanismului, consumul anual de energie a fost redus cu 14 milioane de megawați pe an și au fost instalate sau modernizate peste 400 000 de stații de realimentare și reîncărcare pentru vehicule nepoluante.

·Tranziția digitală. Peste 9,2 milioane de locuințe au obținut acces la rețele de internet de foarte mare capacitate, iar 123 de milioane de utilizatori utilizau deja servicii digitale publice noi sau îmbunătățite ( 18 ).

·Asistență medicală. Capacitatea de asistență medicală a crescut, inclusiv spitalele, clinicile, centrele de îngrijire ambulatorie și centrele de îngrijire specializată. Până la sfârșitul anului 2022, 28 de milioane au reprezentat numărul maxim anual de persoane care au putut fi deservite de o unitate de asistență medicală nouă sau modernizată, datorită mecanismului.

·Educație și formare. 2,6 milioane de persoane au participat la educație și formare, iar 2,7 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au primit sprijin monetar sau în natură (și anume sprijin pentru educație, formare și ocuparea forței de muncă), datorită măsurilor sprijinite de mecanism până la sfârșitul anului 2022.

·Sprijin pentru întreprinderi. Până la sfârșitul anului 2022, aproape 413 000 de întreprinderi beneficiaseră de sprijin – monetar sau în natură – în cadrul mecanismului.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia a colaborat cu piețele de capital printr-o serie de operațiuni reușite, în cadrul cărora Comisia a colectat fondurile necesare prin emiterea de obligațiuni ale UE pe termen lung. Până la sfârșitul anului 2022, Comisia obținuse o sumă totală de aproape 170,8 miliarde EUR de pe piețele de capital. Comisia își continuă operațiunile de împrumut în 2023, printr-o abordare unitară în materie de finanțare (și anume strategia de finanțare diversificată), care reunește toate emisiunile sale sub o etichetă unică de „obligațiuni UE”, mai degrabă decât obligațiuni etichetate separat pentru programe individuale. Veniturile sunt apoi alocate programelor relevante, în conformitate cu procedurile stabilite în acordurile aplicabile. Acest aspect permite UE să ofere plăți mai flexibile și să mențină costurile îndatorării la un nivel cât mai scăzut posibil.

Mecanismul de redresare și reziliență ( 19 ) joacă un rol vizibil în declanșarea unor reforme majore și în îmbunătățirea calității investițiilor. La nivel macroeconomic, economia UE a eliminat rapid decalajul față de nivelurile sale de producție anterioare pandemiei, susținută de răspunsul coordonat la pandemia de COVID-19, inclusiv din partea NextGenerationEU. Chiar și înfruntând șocurile cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, produsul intern brut al UE a crescut cu 3,5 % în 2022. Mecanismul a declanșat punerea în aplicare a unor reforme majore într-o gamă largă de domenii de politică. Reformele nu numai că sporesc reziliența statelor membre pe termen lung, ci îmbunătățesc și condițiile pentru realizarea cu succes a investițiilor aferente din cadrul mecanismului și al fondurilor politicii de coeziune. Aceasta are loc, de exemplu prin modernizarea cadrelor de reglementare în sectoare-cheie (sectorul digital, energia din surse regenerabile, transporturi), prin îmbunătățirea procedurilor de autorizare și de achiziții publice și prin consolidarea statului de drept și a garanțiilor anticorupție.

Datorită Mecanismului de redresare și reziliență, s-au înregistrat deja progrese în ceea ce privește unele reforme-cheie în primii 2 ani de punere în aplicare a mecanismului. Acestea includ:

·reforme pentru digitalizarea administrației publice (Slovacia) și asigurarea securității cibernetice (România);

·reforme ale sistemelor de justiție civilă și penală menite să le eficientizeze prin reducerea duratei procedurilor și prin îmbunătățirea organizării instanțelor (Italia, Spania);

·reforme de consolidare a ocupării forței de muncă și a protecției sociale (Croația);

·reforme de combatere a corupției și de asigurare a protecției avertizorilor de integritate (Cipru);

·reforme de simplificare a acordării licențelor pentru a stimula investițiile în energia din surse regenerabile offshore sau reforme care creează condiții pentru introducerea hidrogenului din surse regenerabile (Grecia, Portugalia, Spania);

·reforme care sprijină introducerea energiei din surse regenerabile și a transportului durabil (Croația, România);

·reforme de îmbunătățire a calității procesului legislativ (Bulgaria);

·reforma menită să îmbunătățească oferta de locuințe la prețuri accesibile (Letonia).

În plus, Mecanismul de redresare și reziliență deblochează întregul potențial al reformelor structurale prin completarea acestora cu investiții-cheie. Printre investițiile majore cu etape-cheie deja finalizate se numără:

·investiții pentru sprijinirea decarbonizării și a eficienței energetice a industriei (Franța, pentru un cost total estimat de 1,4 miliarde EUR și Croația, 91 de milioane EUR);

·fonduri pentru sporirea competitivității întreprinderilor din sectorul turismului, inclusiv a 4 000 de întreprinderi mici și mijlocii (Italia, 1,9 miliarde EUR);

·investiții pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile (Italia, 1 miliard EUR);

·digitalizarea administrației publice pentru a oferi servicii publice digitale, simple, incluzive și sigure pentru cetățeni și întreprinderi (Portugalia, 170 de milioane EUR);

·un plan de investiții pentru echipamente de înaltă tehnologie în sistemul național de sănătate (Spania, 796 de milioane EUR);

·fonduri pentru îmbunătățirea eficienței și sustenabilității irigațiilor (Spania, 260 de milioane EUR).

Tabloul de bord privind redresarea și reziliența ( 20 ) conține informații în timp real cu privire la punerea în aplicare a mecanismului. Informații cu privire la proiectele concrete sprijinite în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sunt disponibile pe o hartă interactivă care este actualizată periodic ( 21 ).

Provocările noi și neprevăzute exercită o presiune semnificativă asupra bugetului UE

Deși abordează în continuare provocările anterioare, UE s-a confruntat cu o nouă realitate extrem de volatilă, cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, o creștere bruscă a prețurilor la energie și alimente, un nou mediu macroeconomic care înregistrează o creștere bruscă a ratelor dobânzii și a inflației, precum și cu o gamă largă de crize umanitare și catastrofe ecologice.

Situațiile de criză și de urgență pe care bugetul UE a fost invitat să le abordeze, coroborate cu necesitatea continuă de a realiza prioritățile politice ale UE, inclusiv tranziția verde și cea digitală, au exercitat o presiune considerabilă asupra cadrului financiar multianual. 
Peste 90 % din cele peste 2 mii de miliarde EUR din cadrul financiar multianual 2021-2027 și din instrumentul de redresare NextGenerationEU sunt prealocate pentru scopuri, programe sau pachete naționale specifice. Flexibilitățile bugetare, astfel cum au fost convenite în 2020 pentru actualul cadru financiar multianual, erau deja foarte limitate încă de la început. Din acest motiv, mobilizarea fondurilor pentru a finanța noi priorități sau pentru a aborda situații de urgență neprevăzute constituie un proces dificil. În acest context și pentru a se asigura că UE își poate îndeplini obiectivele cele mai urgente, Comisia prezintă o evaluare la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027, care evaluează punerea în aplicare până în prezent și propune soluții la provocările cu care se confruntă bugetul UE. Comisia propune, de asemenea, o soluție structurală pentru sprijinirea Ucrainei după 2023.

Sunt instituite instrumente eficace pentru a asigura responsabilitatea, transparența și buna gestiune financiară a bugetului UE

Comisia acordă o importanță deosebită utilizării în mod optim a banilor contribuabililor. Este esențial să se asigure faptul că finanțarea ajunge la beneficiarii vizați la costul corect și în conformitate cu normele aplicabile. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia se bazează pe o serie de instrumente care s-au dovedit a fi adecvate scopului de-a lungul anilor, precum și prin provocările întâmpinate în ultimii 3 ani.

Un lanț solid de răspundere

Sistemul de guvernanță și lanțul de răspundere ale Comisiei sunt adaptate structurii sale unice și rolului său. Colegiul comisarilor este responsabil din punct de vedere politic pentru gestionarea bugetului UE. Acesta deleagă gestionarea operațională curentă celor 51 de ordonatori de credite delegați ( 22 ), care își gestionează și își conduc departamentele și sunt responsabili pentru partea din bugetul UE executată în departamentul lor. Rapoartele lor anuale de activitate demonstrează în mod transparent modul în care au obținut asigurarea cu privire la utilizarea resurselor care le-au fost alocate, în privința căreia pot formula o opinie cu rezerve în cazul unor deficiențe. Concluziile din aceste rapoarte se bazează, de asemenea, pe concluziile auditorului intern.

Raportare transparentă

Comisia oferă informații în mod transparent cu privire la execuția operațională și bugetară a fondurilor pe care le gestionează. Aceasta se realizează printr-o gamă largă de rapoarte și baze de date accesibile publicului, câteva exemple în acest sens fiind prezentate în caseta de mai jos.

·Pachetul de raportare financiară și responsabilitate integrată, care include conturile consolidate finale, prezentul raport anual privind gestionarea și performanța, prognoza pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri, raportul anual de audit intern, raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune), în cadrul căruia Comisia reunește informații cuprinzătoare privind execuția, performanța, rezultatele, buna gestiune financiară și protecția bugetului UE.

·Ordonatorii de credite delegați din toate cele 51 de departamente ale Comisiei raportează în fiecare an, în rapoartele lor anuale de activitate, progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor lor în ceea ce privește execuția fondurilor. Aceștia raportează cu privire la rezultatele controalelor, la deficiențele identificate în sistemele de control intern și la măsurile luate pentru remedierea acestora. De asemenea, menționează în mod transparent în declarația lor de asigurare rezervele privind cheltuielile sau veniturile cu risc ridicat.

·Sistemul de transparență financiară, un portal web deschis publicului, pentru cei care sunt interesați să afle cine a primit finanțare de la bugetul UE și de la Fondul european de dezvoltare și suma pe care au primit-o, precum și angajamentele pentru entitățile cărora li s-a încredințat gestionarea bugetului UE în cadrul gestiunii directe și indirecte.

·Tabloul de bord al obligațiunilor verzi NextGenerationEU oferă o imagine de ansamblu în timp real a măsurilor și a cheltuielilor conexe care primesc finanțare din obligațiunile verzi NextGenerationEU. Aceste date demonstrează că, în ceea ce privește Comisia, aceasta emite obligațiuni verzi în conformitate cu cele mai înalte standarde și cu cele mai bune practici de piață.

·În ceea ce privește fondurile politicii de coeziune, baza de informații numită Kohesio ( 23 ) agregă, conectează și standardizează date și informații privind proiectele finanțate de UE și beneficiarii în cauză. Aceasta este încărcată cu listele de operațiuni publicate de statele membre în conformitate cu dispozițiile de reglementare aplicabile. În mai 2023, Kohesio conținea informații privind 1,8 milioane de proiecte și aproximativ 650 000 de beneficiari sprijiniți din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european, pentru investiții totale de peste 500 de miliarde EUR.

·În ceea ce privește resursele naturale, transparența informațiilor se realizează la nivelul statelor membre prin dezvoltarea și gestionarea sistemelor naționale și, după caz, a bazelor de date accesibile prin internet, de exemplu, pentru identificarea parcelelor de teren pentru fondurile agricole, precum și prin publicarea periodică a beneficiarilor fondurilor pentru agricultură  și afaceri maritime, pescuit și acvacultură .

·În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, a fost elaborat un tablou de bord în timp real privind punerea în aplicare a mecanismului.

Resurse utilizate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare

Toți ordonatorii de credite delegați au indicat în rapoartele lor anuale de activitate că au obținut asigurări cu privire la utilizarea resurselor care le-au fost alocate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control existente oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Asigurarea lor se bazează pe: (i) evaluarea sistemului lor de control intern, inclusiv a măsurilor antifraudă; (ii) rezultatele controalelor efectuate și evaluarea acestora cu privire la riscurile la care este expus departamentul lor, precum și măsurile de atenuare întreprinse; (iii) măsurile preventive și corective pe care le-au aplicat ca urmare a controalelor efectuate, împreună cu statele membre în cazul gestiunii partajate; (iv) observațiile și concluziile auditorului intern și ale Curții de Conturi Europene și (v) măsurile de atenuare luate pentru a remedia deficiențele identificate, și anume domeniile cu risc ridicat.

Cadrul de control intern al Comisiei reprezintă o garanție esențială pentru operațiunile Comisiei, cu atât mai mult în contextul resurselor limitate, al creșterii numărului de priorități, al crizelor succesive și al măsurilor de răspuns care au urmat. Comisia și-a adaptat în continuare sistemul de control intern în funcție de evoluția circumstanțelor. De exemplu, în ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, pe măsură ce punerea în aplicare prinde viteză, au loc acțiuni de ajustare suplimentară și dezvoltare a strategiilor specifice de audit și control, fiind publicate noi orientări. Pe baza autoevaluării departamentelor, sistemele de control intern ale Comisiei funcționează bine, deficiențele minore făcând obiectul unor măsuri de atenuare.

În ceea ce privește combaterea fraudei, Comisia a promovat în continuare utilizarea și eficacitatea sistemului de detectare timpurie și de excludere, care permite prevenirea și sancționarea fraudei. În contextul propunerii de modificare a regulamentului financiar, Comisia a inclus, de asemenea, mai multe acțiuni de promovare și dezvoltare a utilizării sistemului. De asemenea, Comisia a propus utilizarea obligatorie a unui sistem unic integrat de tehnologie a informației pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor pentru a accesa și a analiza datele privind beneficiarii fondurilor UE și pentru a permite identificarea contractelor și a destinatarilor care ar putea fi susceptibili la riscuri.

Ca parte a strategiilor lor de control, în cadrul de control intern, Comisia și statele membre efectuează anual sute de mii de controale pentru a preveni, a detecta și a corecta erorile și deficiențele din sistemele de control. În ceea ce privește gestiunea directă și indirectă, Comisia acționează singură. În ceea ce privește gestiunea partajată, Comisia se bazează pe verificările efectuate de autoritățile naționale și le supraveghează prin propriile controale și audituri, dacă este necesar. Controalele pot fi preventive, realizate înainte de efectuarea plății de către Comisie și corective, realizate după efectuarea plății.

Ca urmare a acestor controale și audituri, în 2022 au fost puse în aplicare măsuri preventive și corective în valoare de 4 950 de milioane EUR: 3 159 de milioane EUR reprezintă valoarea erorilor care au fost prevenite, iar 1 791 de milioane EUR reprezintă valoarea corecțiilor care au fost puse în aplicare de Comisie și de statele membre.

Riscul Comisiei la momentul plății, pe baza rezultatelor controalelor și auditurilor, este estimat la 1,9 %. Această valoare este similară celei înregistrate în 2021 și apropiată de pragul de semnificație de 2 %, care este utilizat, de asemenea, de Curtea de Conturi Europeană. Acest aspect este în concordanță cu faptul că, în cea mai mare parte, cheltuielile sunt încă legate de perioada de programare 2014-2020, cu caracteristici și abordări de control similare comparativ cu anii precedenți. Acest rezultat a fost obținut în ciuda crizelor grave care au lovit UE în ultima vreme, dintre care unele sunt încă în desfășurare. Chiar și în condițiile noilor priorități rezultate și ale creșterii numărului de sarcini, abordarea față de controlul intern se menține solidă, iar administrația în cauză a găsit modalități de adaptare a controalelor la restricțiile de călătorie legate de COVID-19 (atunci când acestea erau în vigoare).

De asemenea, Comisia stabilește un risc la închidere, estimat la 0,9 % pentru 2022, ceea ce reprezintă nivelul de eroare rămas la sfârșitul ciclului de programare, după ce toate controalele și toate corecțiile au fost puse în aplicare. Având în vedere caracterul multianual al programelor de finanțare, Comisia, împreună cu statele membre în cazul gestiunii partajate, depune eforturi substanțiale pentru a desfășura controale după efectuarea plăților și a aplica corecții până la închiderea programelor. Eforturile respective se reflectă în riscul estimat la închiderea programelor.

Riscuri la momentul plății și la închidere, pentru Comisia Europeană, pentru perioada 2016-2022.
Sursa: Comisia Europeană, rapoartele anuale privind gestiunea și performanța bugetului UE pentru perioada 2016-2022.

Pe baza tuturor controalelor și auditurilor efectuate, Comisia dispune de dovezi detaliate și solide privind nivelul de risc diferențiat pentru cheltuielile UE. Aceste dovezi sunt detaliate până la nivelul programelor pentru agențiile de coeziune și agențiile de plăți pentru resurse naturale. Acest fapt permite Comisiei să împartă cheltuielile în trei categorii de risc pe baza riscului la momentul plății: scăzut (sub 2,0 %), mediu (între 2,0 % și 2,5 %) și ridicat (peste 2,5 %). Acest aspect permite, la rândul său, abordarea și corectarea cu precizie a deficiențelor din segmentele de cheltuieli în care acestea apar, precum și concentrarea acțiunilor acolo unde se impune.

De asemenea, Comisia are posibilitatea astfel de a prezenta o imagine nuanțată a cheltuielilor gestionate. Orizont 2020 și coeziunea în ansamblu prezintă un risc la momentul plății de peste 2 %, iar resursele naturale (în ansamblu) și cheltuielile administrative prezintă un risc scăzut. Cu toate acestea, în ceea ce privește coeziunea, nu toate programele prezintă un risc ridicat, iar Comisia este în măsură să raporteze cu precizie care sunt programele în raport cu care țările prezintă un risc la momentul plății de peste 2 % ( 24 ). Riscul la momentul plății pentru resursele naturale în ansamblu este mai mic de 2 %. Cu toate acestea, Comisia identifică măsurile de piață și măsurile de dezvoltare rurală ca prezentând un risc ridicat. În plus, în ceea ce privește plățile directe, Comisia este în măsură să identifice agențiile de plăți cu o rată de eroare de peste 2 % ( 25 ).

Clasificarea cheltuielilor de către Comisia Europeană pe categorii de risc mai ridicat, mediu și mai scăzut, ca procente din totalul cheltuielilor relevante pentru 2022.
Sursa: Comisia Europeană.

Riscul Comisiei la momentul plății se bazează pe o abordare de control specifică rolului său. Sarcina Comisiei, în calitate de administrator al bugetului UE, este de a preveni, pe o bază multianuală, erorile și, dacă este necesar, de a le corecta, de a recupera fondurile cheltuite în mod necuvenit și de a remedia deficiențele identificate. Abordarea Comisiei diferă de abordarea de audit a Curții de Conturi Europene, deoarece aceasta provine din perspectiva gestionării și oferă informații mai detaliate. Chiar dacă aceste abordări pot conduce la diferențe între ratele de eroare raportate de Curtea de Conturi și cele raportate de Comisie, conceptele utilizate de Comisie sunt convergente în mare măsură cu cele utilizate de Curtea de Conturi.

În cazul în care nivelul de risc este considerat semnificativ de către ordonatorii de credite delegați (în general peste 2 %) sau în cazul în care există deficiențe semnificative în gestionarea fondurilor sau riscuri reputaționale pentru Comisie, acest aspect este raportat în mod transparent în rapoartele anuale de activitate prin intermediul rezervelor exprimate în declarația de asigurare. Pentru 2022, există 15 rezerve cu un impact financiar total de 877 de milioane EUR, 0,5 % din totalul cheltuielilor. Rezervele constituie o piatră de temelie a lanțului de răspundere. Ele prezintă provocările și deficiențele întâlnite și sunt însoțite în mod sistematic de o descriere a măsurilor avute în vedere pentru soluționarea acestora. De asemenea, se aplică corecții financiare adecvate.

Comisia abordează totodată principalele deficiențe identificate prin intermediul controalelor sale (de exemplu, beneficiarii care nu cunosc normele de eligibilitate complexe ale UE, erorile legate de achizițiile publice, absența documentelor justificative esențiale), prin măsuri adecvate, ținând seama de recomandările formulate de Parlamentul European, de auditorul intern și de Curtea de Conturi. Printre acestea se numără comunicări, sesiuni de formare, ateliere, orientări care vizează beneficiarii cei mai expuși la erori, utilizarea pe scară mai largă a formelor simplificate de granturi, planuri care vizează măsuri de remediere și orientări pentru îmbunătățirea și întărirea controalelor la nivelul Comisiei și în statele membre, consolidând astfel capacitatea autorităților naționale care prezintă deficiențe în sistemele lor de gestiune și control.

Lecțiile învățate, în special în ceea ce privește măsurile de simplificare, sunt, de asemenea, avute în vedere atunci când se elaborează noi reglementări. Astfel s-a procedat, de exemplu, în cazul temeiurilor juridice pentru perioada de programare 2021-2027. Potrivit celor explicate mai sus, impactul unor astfel de dispoziții va crește în anii următori, în condițiile înregistrării unor cheltuieli sporite în cadrul acestei noi perioade de programare.

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că bugetul, în ansamblul său, este protejat în mod eficient. Acest fapt este confirmat de opinia generală a auditorului intern ( 26 ), în care acesta a considerat că, în 2022, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, privite în ansamblu, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor financiare ale Comisiei, cu excepția domeniilor pentru care au fost emise rezerve în declarațiile de asigurare.

Un cadru de control specific pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, Comisia a instituit un mediu de control specific. Acest sistem de control asigură, pe de o parte, că statele membre instituie un sistem eficace de control pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii în conformitate cu cerințele regulamentului și, pe de altă parte, că plățile către statele membre sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare.

Comisia se asigură că statele membre instituie și mențin sisteme naționale de control suficient de solide. În cursul etapei de aprobare, Comisia a evaluat toate planurile naționale cu privire la măsurile propuse pentru a asigura monitorizarea mecanismului, precum și punerea în aplicare eficace a acestuia. În cazul în care Comisia a identificat deficiențe, aceasta a solicitat statului membru să includă în plan, înainte de adoptarea sa finală de către Consiliu, măsurile necesare relevante și jaloanele și țintele aferente care se impun în vederea respectării cerințelor prevăzute în regulament în acest sens în cadrul planului ( 27 ). De asemenea, Comisia a efectuat audituri de sistem privind protejarea intereselor financiare ale UE de către statele membre ( 28 ). Comisia a identificat o varietate de situații în ceea ce privește organismele auditate, principalele deficiențe fiind legate de lipsa unei coordonări și supravegheri suficiente din partea organismelor de coordonare, de strategiile antifraudă incomplete, de elementele lipsă din evaluările riscului de fraudă, de necesitatea de a îmbunătăți controalele efectuate pentru a preveni conflictele de interese, de participarea scăzută la cursurile de formare organizate pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la fraudă și de deficiențele în raportarea neregulilor către Oficiul European de Luptă Antifraudă. Comisia a efectuat o evaluare a riscurilor pentru a aprecia respectarea de către statele membre a obligației ce le revine de a verifica periodic dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător, în conformitate cu toate normele aplicabile, inclusiv respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, după caz.

În ceea ce privește legalitatea și regularitatea, rezultatele controalelor Comisiei confirmă îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor jaloanelor și țintelor pentru plățile efectuate în 2022. Aceste rezultate se bazează pe evaluarea atentă de către Comisie a dovezilor furnizate de statele membre pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, precum și pe declarațiile de gestiune și pe rezumatele de audit care însoțesc cele 13 cereri de plată care au fost depuse și plătite în 2022. Această evaluare a inclus audituri la fața locului ( 29 ) și a luat în considerare o marjă de apreciere ( 30 ). S-a acordat o atenție deosebită îndeplinirii jaloanelor și a țintelor adăugate în ceea ce privește măsurile luate de statele membre pentru a asigura protecția intereselor financiare ale UE. În 2022 nu au fost efectuate suspendări ale plăților. În urma recomandării Curții de Conturi Europene, Comisia a adoptat metodologia privind suspendarea plăților în februarie 2023 ( 31 ). În urma constatării faptului că două jaloane nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, Comisia a suspendat o parte din plata efectuată către Lituania în mai 2023 ( 32 ).

Ordonatorul de credite delegat competent a raportat că a obținut o asigurare rezonabilă cu privire la legalitatea și regularitatea plăților efectuate în 2022 pentru Mecanismul de redresare și reziliență, pe baza rezultatelor controalelor efectuate. În plus, pe baza unor criterii clar stabilite, Comisia a concluzionat că toate cele 13 plăți efectuate în 2022 au fost considerate ca prezentând un nivel scăzut de risc de eroare.

Noul regim de condiționalitate contribuie la buna gestiune financiară și la protejarea intereselor financiare ale UE

Începând din 2021, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (Regulamentul privind condiționalitatea), bugetul UE dispune de un nivel suplimentar de protecție în cazurile în care încălcări ale principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE, iar respectarea sa este esențială și pentru buna gestiune financiară a bugetului UE și pentru utilizarea eficace a finanțării din partea Uniunii. Acest nou regim de condiționalitate permite UE să ia diferite măsuri pentru a proteja bugetul UE, de exemplu să suspende plăți sau să aplice corecții financiare. La 16 februarie 2022, Curtea de Justiție a confirmat pe deplin validitatea regulamentului privind condiționalitatea, iar la 2 martie 2022, Comisia a emis orientări privind aplicarea acestuia. Interdicția privind fiduciile și entitățile de interes public menținută de acestea a fost contestată în fața Tribunalului. Comisia intervine în susținerea Consiliului pentru a justifica decizia de punere în aplicare a Consiliului.

Regulamentul privind condiționalitatea este un alt instrument din setul mai larg de instrumente privind statul de drept, care include diverse instrumente menite să garanteze respectarea principiilor statului de drept în statele membre. Unele dintre aceste instrumente (inclusiv Regulamentul privind condiționalitatea) sunt utilizate pentru a proteja bugetul UE. Aceasta include condiția favorizantă orizontală în temeiul normelor stabilite de Regulamentul privind dispozițiile comune care reglementează o serie de fonduri ale UE. Atât timp cât o condiție favorizantă nu este îndeplinită, Comisia nu poate rambursa cheltuielile aferente incluse în cererile de plată ale unui program de coeziune afectat. În ceea ce privește condiția favorizantă privind Carta drepturilor fundamentale, în acest stadiu, aceasta nu este îndeplinită în cazul Ciprului ( 33 ), Ungariei și Poloniei. În plus, Comisia s-a asigurat că Mecanismul de redresare și reziliență este aplicat în conformitate cu noul regim de condiționalitate ( 34 ).

În 2022, punerea în aplicare a Regulamentului privind condiționalitatea a condus la adoptarea, în decembrie 2022, a primei decizii de punere în aplicare a Consiliului privind măsuri de protecție a bugetului UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria. Consiliul a decis să suspende 55 % dintre angajamentele pentru trei programe din cadrul politicii de coeziune, ceea ce corespunde unei sume de aproximativ 6,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. De asemenea, Consiliul a interzis încheierea de noi angajamente juridice cu fiduciile sau entitățile de interes public menținute de acestea, în cadrul oricărui program al UE gestionat în mod direct sau indirect de către Comisie. În cursul procedurii, Ungaria s-a angajat să adopte o serie de măsuri de remediere considerate de Comisie ca fiind în măsură să răspundă preocupărilor exprimate, dacă sunt coroborate și dacă sunt puse în aplicare în mod corect și eficace. Aceste măsuri de remediere – pe care Ungaria trebuie încă să le pună în aplicare pe deplin și în mod adecvat înainte ca măsurile Consiliului să poată fi ridicate – includ instituirea unei autorități independente în materie de integritate, cu competențe extinse, pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul procedurilor de achiziții publice și pentru a monitoriza prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese (inclusiv competențe importante de verificare a declarațiilor de avere).

Concluzia conducerii

În contextul unor provocări fără precedent, cooperarea strânsă continuă între Comisie și colegiuitori își menține caracterul esențial. La fel ca în cazul pandemiei, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca răspunsul ferm la nivelul UE să fie atât necesar, cât și justificat din perspectiva valorii adăugate față de răspunsurile naționale și cu condiția ca acesta să fie bine coordonat.

Comisia se asigură că bugetul UE este în serviciul cetățenilor. Datorită instrumentelor eficace existente și unei gestiuni proactive a bugetului UE, Comisia a fost în măsură să își îndeplinească obiectivele de politică și să răspundă numeroaselor provocări neprevăzute. Comisia a oferit beneficiarilor, partenerilor de implementare și statelor membre gradul necesar de flexibilitate, asigurând totodată buna gestiune financiară și menținând un nivel adecvat de asigurare cu privire la gestionarea bugetului UE.

Toți ordonatorii de credite delegați au oferit o asigurare rezonabilă, deși cu rezerve, în situațiile în care acest lucru a fost necesar. Rapoartele anuale de activitate demonstrează că toate departamentele Comisiei au instituit controale interne solide și furnizează elemente care demonstrează eforturile depuse pentru îmbunătățirea eficienței din punctul de vedere al costurilor, pentru o simplificare sporită a normelor și pentru protejarea în mod adecvat a bugetului de fraudă, erori și nereguli.

În opinia sa generală, auditorul intern a considerat că, în 2022, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, privite în ansamblu, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor financiare ale Comisiei, cu excepția domeniilor pentru care au fost emise rezerve în declarațiile de asigurare.

Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate, ținând seama de opinia auditorului intern, colegiul comisarilor adoptă prezentul Raport anual privind gestionarea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2022 și își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului UE.

Vă rugăm să lăsați această pagină goală până când documentul este gata pentru publicare.

Numărul total de pagini al publicațiilor tipărite trebuie să fie multiplu de patru.

Înainte de publicare, ștergeți acest comentariu și, în funcție de numărul total de pagini, ștergeți această pagină sau adăugați mai multe pagini goale.

Cum să contactați UE

În persoană

În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online ( european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro ).

Prin telefon sau în scris

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți contacta acest serviciu:

•prin apel gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (anumiți operatori pot taxa aceste apeluri),

•apelând următorul număr standard: +32 22999696,

•prin intermediul următorului formular: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro .

Unde să găsiți informații despre UE

Online

Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa ( european-union.europa.eu ).

Publicații ale UE

Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la adresa op.europa.eu/ro/publications . Puteți obține mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite contactând Europe Direct sau centrul local de documentare ( european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro ).

Dreptul UE și documentele conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex ( eur-lex.europa.eu ).

Datele deschise ale UE

Portalul data.europa.eu oferă acces la seturi de date deschise din partea instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Acestea pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. De asemenea, portalul oferă acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.

(1) ()    Procedura anuală de descărcare de gestiune este procedura prin care Parlamentul European și Consiliul își dau aprobarea finală pentru execuția bugetară aferentă unui anumit an și trag la răspundere Comisia, din punct de vedere politic, pentru execuția bugetului UE ( https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/eu-budget/how-it-works/annual-lifecycle/assessment/parliaments-approval_en ).

(2) ()    Articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(3) ()    Articolul 247 alineatul (1) litera (b) și articolul 247 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul financiar.

(4) ()    807 miliarde EUR în prețuri curente, 750 de miliarde EUR în prețurile din 2018.

(5) ()    Articolul 247 din Regulamentul financiar.

(6) ()    Articolul 246 din Regulamentul financiar.

(7) ()    Articolul 247 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(8) ()    Articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar.

(9) ()    Articolul 261 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

(10) ()    Fondurile politicii de coeziune: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

(11) ()     https://ec.europa.eu/regional_policy/funding/coronavirus-response_en .

(12) ()    807 miliarde EUR în prețuri curente, 750 de miliarde EUR în prețurile din 2018.

(13) ()    Aproape toate programele care fac parte din bugetul UE contribuie la tranziția digitală. Cu toate acestea, constrângerile privind disponibilitatea datelor au permis urmărirea cheltuielilor relevante în sectorul digital doar pentru perioada 2021-2022 pentru 27 de programe de cheltuieli (din 49). Anexa 4 la prezentul raport oferă o explicație mai detaliată a abordării urmate pentru acest bilanț, inclusiv a faptului că, în prezent, metodologia nu este încă armonizată la nivelul tuturor programelor. Politica agricolă comună și programele de acțiune externă nu au putut fi luate în considerare din cauza limitărilor metodologice.

(14) ()    Întrucât primul bilanț al cheltuielilor digitale a avut loc în 2023, acesta a vizat atât 2021, cât și 2022 pentru a acoperi întregul cadru financiar multianual. Calculul de anul viitor se va concentra exclusiv asupra anului 2023.

(15) ()     https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world/global-gateway_ro .

(16) ()    Mecanismul de raportare în vigoare permite raportarea realizărilor până în 2021. Cele mai recente informații privind realizările în materie de coeziune sunt disponibile prin intermediul portalului de date deschise privind coeziunea ( https://cohesiondata.ec.europa.eu/ ).

(17) ()    Aceste date se bazează pe datele raportate de statele membre în contextul raportării bianuale privind indicatorii comuni. Mai multe informații și date sunt disponibile în tabloul de bord privind redresarea și reziliența ( https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html ).

(18) ()    Aceeași persoană poate utiliza serviciul de mai multe ori, caz în care acesta ar fi numărat de mai multe ori.

(19) ()    Statele membre au beneficiat de Instrumentul de sprijin tehnic pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv a celor prevăzute în planurile de redresare și reziliență.

(20) ()     https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html?lang=ro .

(21) ()     https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility_ro#rrf-supported-projects-in-the-member-states .

(22) ()    Termenul „ordonatori de credite delegați” se referă la directorii generali ai departamentelor Comisiei, la șefii agențiilor executive, ai oficiilor, ai serviciilor, ai grupurilor operative etc. Articolul 74 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede că: „În instituția Uniunii în cauză, ordonatorul de credite răspunde de execuția veniturilor și a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, inclusiv prin asigurarea raportării privind performanța, și de asigurarea respectării cerințelor de legalitate și regularitate și de egalitate de tratament al destinatarilor.”

(23) ()     https://kohesio.eu/ .

(24) ()    În 2022, 88 de programe din 15 state membre și din Regatul Unit au făcut obiectul unei rezerve atât pentru perioada de programare 2007-2013, cât și pentru perioada de programare 2014-2020.

(25) ()    în 2022, 33 de agenții de plăți din 17 state membre și din Regatul Unit au făcut obiectul unor rezerve.

(26) ()    A se vedea anexa 2, secțiunea 3.2 „Activitatea Serviciului de Audit Intern și opinia generală a acestuia”.

(27) ()    21 din 27 de planuri.

(28) ()    16 state membre acoperite în 2022, toate statele membre urmând să fie acoperite până la sfârșitul anului 2023.

(29) ()    Pentru cererile de plată depuse de șase state membre diferite.

(30) ()    În evaluarea sa, Comisia păstrează o marjă de apreciere în ceea ce privește un număr limitat de circumstanțe în care pot fi acceptate abateri minime legate de cuantumuri, cerințe formale, calendar sau fond.

(31) ()    COM(2023) 99 final.

(32) ()    Comunicarea către Republica Lituania a evaluării de către Comisie a primei tranșe a sprijinului nerambursabil în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241.

(33) ()    În cazul Ciprului, condiția favorizantă orizontală pentru Carta drepturilor fundamentale este considerată neîndeplinită doar în cazul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.

(34) ()    A se vedea articolul 8 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.6.2023

COM(2023) 401 final

ANEXE

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Raport anual privind gestionarea și performanța bugetului UE – 
exercițiul financiar 2022

Annual Management and Performance Report for the EU Budget

Volume II

Annexes

#EUBUDGET

Integrated Financial and Accountability Reporting 2022

Manuscris finalizat în iunie 2023

Prima ediție

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023

© Uniunea Europeană, 2023

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39). Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) ( https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ ). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice modificări.

Versiunea tipărită    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

EPUB    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

HTML    ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x>    ISSN <xxxx-xxxx>    doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Raport anual privind gestionarea și performanța bugetului UE

Exercițiul financiar 2022

Volumul II

Anexe

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

Cuprins

Anexa 1 – Realizări în materie de performanță în 2022    

1.Pactul verde european

2.O Europă pregătită pentru era digitală

3.O economie în serviciul cetățenilor

4.O Europă mai puternică pe plan internațional

5.Promovarea modului nostru de viață

6.Un nou elan pentru democrația europeană

Anexa 2 – Controlul intern și gestiunea financiară    

1.Instrumente solide de gestionare a bugetului UE într-un mediu complex

2.Controale eficiente din punctul de vedere al costurilor, care protejează bugetul UE

3.Asigurarea în materie de gestiune

Anexa 3 – Mecanismul de redresare și reziliență    

1.Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument inovator și reușit de răspuns la criză

2.Un mediu de control specific pentru a asigura protecția fondurilor UE

3.Rezultatele controalelor confirmă atingerea în mod satisfăcător a tuturor jaloanelor și țintelor pentru plățile efectuate în 2022

Anexa 1 – Realizări în materie de performanță în 2022

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

Bugetul UE este un instrument esențial pentru realizarea priorităților UE. Prin intermediul programelor sale, bugetul sprijină politicile interne și externe ale UE. Acesta creează valoare adăugată europeană prin obținerea unor rezultate care nu ar putea fi obținute pe baza cheltuielilor naționale necoordonate. Programele UE sunt adaptate pentru a debloca sinergiile, a cataliza finanțarea privată și publică și a furniza un impuls coordonat pentru prioritățile politice ale Comisiei von der Leyen ( 1 ).

În 2022 s-a înregistrat o accelerare a punerii în aplicare a bugetului, cu o alocare de 178 de miliarde EUR în credite de angajament, punând bazele sustenabilității și prosperității UE, în special prin investiții într-o redresare verde și digitală. Acest lucru va permite economiei sociale a UE să devină mai rezilientă și să consolideze crearea de locuri de muncă.

Cadrul financiar multianual: Credite de angajament din bugetul UE pentru 2022 pe rubrici bugetare (în milioane EUR).

Sursa: Comisia Europeană.

Bugetul UE este majorat prin NextGenerationEU pentru a aborda impactul economic și social al pandemiei de COVID-19. NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, cu accent pe primii ani cruciali ai redresării. În perioada 2021-2026, NextGenerationEU va furniza finanțare în valoare de 807 miliarde EUR ( 2 ) pentru mai multe programe și priorități, care sunt descrise în prezenta anexă.

Bugetul total NextGenerationEU pe rubrici (în milioane EUR) în 2022.

Sursa: Comisia Europeană.

Analiza performanței din prezenta anexă descrie modul în care programele UE au contribuit la prioritățile politice ale președintei von der Leyen. Prezentul rezumat completează raportarea pentru fiecare program din anexa 4, care se prezintă sub forma unui site web în scopul facilitării lecturii.

1.Pactul verde european

Dorim să lăsăm generațiilor următoare o planetă sănătoasă, locuri de muncă de calitate și o creștere economică care nu este în detrimentul naturii.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Tranziția verde se află în centrul politicii UE și al strategiei sale de redresare. Asigurarea protecției climei și a biodiversității este esențială pentru garantarea viitorului nostru. Pentru a realiza neutralitatea climatică până în 2050 și reducerea cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, este necesar să se elibereze tehnologii inovatoare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, implementând în același timp măsuri de adaptare. Protejarea și refacerea ecosistemului nostru prin soluții bazate pe natură nu numai că vor sprijini mediul, ci vor și consolida lupta împotriva schimbărilor climatice. Bugetul UE joacă un rol vital în aceste domenii.

În 2022, 119 miliarde EUR (36 % din bugetul UE) au contribuit la obiectivele de integrare a aspectelor legate de climă și se preconizează că acest procent va ajunge la 33 % din bugetul UE pentru perioada 2021-2027.

Contribuția la obiectivele de integrare a aspectelor legate de climă pentru bugetul UE (inclusiv NextGenerationEU) și Mecanismul de redresare și reziliență.

Sursa: Comisia Europeană.

UE se angajează să aloce o parte semnificativă din bugetul său finanțării intervențiilor relevante pentru climă. Pentru perioada 2021-2027, Comisia s-a angajat să contribuie cu 30 % din bugetul său (inclusiv NextGenerationEU) la integrarea aspectelor legate de climă. Acest obiectiv este sprijinit de majoritatea programelor UE, cu contribuții importante din partea politicii de coeziune, a politicii agricole comune și a Mecanismului de redresare și reziliență. Cercetarea și inovarea joacă, de asemenea, un rol esențial în dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru atingerea obiectivelor noastre. De exemplu, Orizont Europa va sprijini 100 de orașe europene în vederea atingerii neutralității climatice prin intermediul noului instrument de misiune al UE. Există o metodologie de calculare a contribuției bugetare a acestor eforturi și de monitorizare a realizării acestui obiectiv.

Metodologia descrie, de asemenea, modul în care se aplică principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în cadrul diferitelor programe de cheltuieli ( 3 ).

Contribuția în domeniul climei în 2022 (în milioane EUR).

Notă: Fondurile politicii de coeziune a UE cuprind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european Plus. Sursa: Comisia Europeană.

Tranziția verde constituie unul dintre cei șase piloni principali ai Mecanismului de redresare și reziliență. Mecanismul contribuie la acțiunile în domeniul climei și la durabilitatea mediului. Statele membre au propus reforme și investiții în tehnologii și capacități ecologice, inclusiv în mobilitatea durabilă, eficiența energetică, energia din surse regenerabile, adaptarea la schimbările climatice, economia circulară și biodiversitatea. Fiecare stat membru trebuie să dedice cel puțin 37 % din alocarea totală a planului său de redresare și reziliență măsurilor care contribuie la obiectivele climatice. Investițiile din cadrul mecanismului trebuie să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, asigurând compatibilitatea facilității cu obiectivele de mediu ale UE.

Având în vedere că toate cele 27 de planuri naționale de reziliență și redresare sunt în prezent adoptate, statele membre depășesc nivelul de ambiție planificat în materie de cheltuieli legate de climă. Aproximativ 40 % (203 miliarde EUR) ( 4 ) din totalul măsurilor de finanțare a alocării planurilor sprijină obiectivele climatice. Progresele înregistrate în cadrul pilonului „tranziție verde” al mecanismului sunt măsurate cu ajutorul a patru indicatori comuni prevăzuți în temeiul juridic ( 5 ):

•economii în consumul anual de energie primară:

•capacitate operațională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile;

•infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare);

•populație care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, a incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale legate de climă.

Statele membre au raportat pentru prima dată cu privire la indicatorii comuni în februarie 2022 și vor continua să facă acest lucru de două ori pe an. Cele mai recente informații privind planurile naționale, inclusiv contribuția acestora la cei șase piloni și la realizarea obiectivelor climatice (precum și cheltuielile în sectorul digital și social), sunt disponibile în tabloul de bord privind redresarea și reziliența .

În 2022, 19 miliarde EUR (6 % din bugetul UE) au contribuit la conservarea biodiversității.

Conservarea biodiversității asigură stabilitatea pe termen lung a ecosistemelor. Aceasta permite, de asemenea, conservarea durabilă a resurselor naturale pentru generațiile viitoare. Combaterea declinului biodiversității și refacerea ecosistemelor sunt esențiale pentru a asigura o societate mai rezilientă și pentru a combate apariția bolilor legate de degradarea ecosistemelor și de comerțul cu specii sălbatice. Acestea necesită, de asemenea, investiții semnificative. În 2020, Comisia a adoptat Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, cu obiectivul de a debloca 20 de miliarde EUR pe an pentru finanțarea biodiversității de către sectorul public și cel privat. În plus, în 2022, Comisia a adoptat Regulamentul privind refacerea naturii ( 6 ). Acest fapt a pregătit, de asemenea, calea pentru contribuția UE la negocierile referitoare la cadrul internațional privind biodiversitatea din cadrul conferinței părților la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind biodiversitatea biologică. Respectivele negocieri au condus la cadrul Kunming-Montreal, în care toate părțile s-au angajat să sporească finanțarea pentru biodiversitate.

Contribuția în domeniul biodiversității în 2022 (în milioane EUR).Sursa: Comisia Europeană.

·Programul Copernicus al UE, inclusiv sateliții de observare a Pământului Sentinel, constituie un exemplu clar de sinergii între obiectivele climatice, în materie de biodiversitate și în sectorul digital. Prin intermediul serviciilor sale de monitorizare a teritoriului, Copernicus urmărește degradarea terenurilor și monitorizează ecosistemele sau schimbările la nivelul pădurilor. Copernicus contribuie la monitorizarea biodiversității și a polenizării, la îmbunătățirea calității aerului, a solului sau a apei, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la sprijinirea adaptării la schimbările climatice.

·Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime sprijină acțiunile de protejare și refacere a biodiversității și a ecosistemelor marine și costiere, inclusiv în apele interioare. Acesta include măsuri de protecție spațială în temeiul Directivei-cadru privind strategia UE pentru mediul marin, precum și gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor Natura 2000 și protecția speciilor în temeiul directivelor privind habitatele și păsările. Cu ajutorul programului, în Suedia a fost creată o platformă a părților interesate, care promovează dialogul în vederea realizării unui pescuit sustenabil în zone importante din punct de vedere biologic.

Către un sistem energetic mai rezilient

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei exercită o presiune puternică asupra aprovizionării cu energie a Europei și asupra economiei în general. REPowerEU propune acțiuni pentru a economisi energie, a produce energie curată și a diversifica sursele noastre de energie, cu scopul de a realiza un sistem energetic mai rezilient și o veritabilă uniune energetică. REPowerEU permite statelor membre să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU în planurile lor naționale de redresare și reziliență, pentru a finanța investiții și reforme menite să diversifice aprovizionarea cu energie și să reducă dependența de combustibilii fosili din Rusia. Pe lângă combaterea schimbărilor climatice, tranziția verde va contribui la reducerea facturilor la energie și a dependenței de importurile de combustibili fosili, îmbunătățind astfel securitatea energetică și a resurselor UE.

O tranziție echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic

Bugetul UE abordează, de asemenea, efectele societale și economice ale tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu Pactul verde european și cu Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Mecanismul pentru o tranziție justă asigură faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Aceasta a înregistrat progrese în direcția obiectivului său de a mobiliza investiții de până la 55 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în regiunile cele mai afectate, pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției. Aceste regiuni au fost definite de statele membre în planurile teritoriale pentru o tranziție justă, care au stabilit provocările tranziției în fiecare teritoriu, precum și nevoile în materie de dezvoltare, mecanismele de guvernanță și obiectivele climatice care trebuie îndeplinite până în 2030. Aprobarea acestor planuri deschide porțile pentru finanțarea specifică în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă.

O nouă fabrică de magneți din pământuri rare în Ida-Virumaa (Estonia) a fost primul proiect care și-a asigurat finanțarea din Fondul pentru o tranziție justă. Alte regiuni mari consumatoare de cărbune și de combustibili cu emisii ridicate de dioxid de carbon pun în aplicare, la rândul lor, primele investiții în cadrul fondului.

2.O Europă pregătită pentru era digitală

Ar trebui să valorificăm această putere transformatoare a dublei tranziții digitale și climatice pentru a ne consolida propria bază industrială și potențialul de inovare.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Introducerea tehnologiilor digitale oferă oportunități semnificative de creștere pentru UE. Comisia dorește să pună la dispoziția cetățenilor, a întreprinderilor și a administrațiilor o nouă generație de tehnologii digitale, capacitându-i prin perfecționare și recalificare corespunzătoare. O transformare digitală echitabilă are potențialul de a spori inovarea și productivitatea economiei UE, oferind noi oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi. Tranziția digitală va contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor prevăzute în Pactul verde, prin crearea de sinergii, de exemplu, în economia circulară.

Busola pentru dimensiunea digitală propusă de Comisie stabilește obiectivele digitale ale UE pentru 2030. Pentru a realiza aceste obiective ambițioase, UE va intensifica investițiile în tehnologiile digitale esențiale, inclusiv în securitatea cibernetică, inteligența artificială, spațiile de date și semiconductori, precum și în competențele relevante.

În perioada 2021-2022, 132 de miliarde EUR (17 % din bugetul UE pentru cei doi ani) au contribuit la tranziția digitală.

Anul acesta, Comisia a efectuat un prim bilanț ( 7 ) al contribuției programelor UE la tranziția digitală, care a cuprins atât 2021, cât și 2022. Deși contribuțiile individuale au fost calculate pe baza unor metodologii specifice fiecărui program, care pot să nu fie întotdeauna pe deplin comparabile, constatările preliminare indică faptul că bugetul UE, inclusiv NextGenerationEU, direcționează contribuții semnificative la toate dimensiunile-cheie ale tranziției digitale.

Acest exercițiu de bilanț reprezintă un pas înainte către o metodologie specifică și uniformă de urmărire a cheltuielilor în sectorul digital, care să fie aplicată în cadrul tuturor programelor. Scopul unei astfel de metodologii va fi de a oferi o măsură solidă a contribuției bugetare agregate ( 8 ), inclusiv o previziune pentru întregul cadru financiar multianual 2021-2027.

Programul „Europa digitală” a fost lansat în 2021. Acesta se axează pe introducerea tehnologiei digitale în rândul întreprinderilor, al cetățenilor și al administrațiilor publice. Programul sprijină proiecte în cinci domenii-cheie de capacitate: supercalcul, inteligență artificială, securitate cibernetică, competențele digitale avansate și utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în cadrul economiei și al societății, inclusiv prin intermediul centrelor de inovare digitală.

În perioada 2021-2022, 2 800 de soluții digitale au fost deja puse la dispoziția guvernelor pe platforma „Joinup”, care are 500 000 de accesări pe an. În plus, în 2022 au fost identificate peste 2 000 de anunțuri de preț înșelătoare cu ajutorul sistemului eLab, finanțat tot prin programul „Europa digitală”.

Contribuția digitală în 2021 și 2022 (în milioane EUR).

(1) Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european Plus (care cuprinde Fondul pentru cele mai defavorizate persoane și pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială).

(2) Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, Instrumentul de asistență pentru preaderare și țările și teritoriile de peste mări (inclusiv Groenlanda).

Notă: În ceea ce privește programele care fac obiectul gestiunii partajate și Mecanismul de redresare și reziliență, contribuția digitală poate fi calculată pentru întreaga perioadă de punere în aplicare a programului, și anume nu la nivelul unui an individual. Suma prezentată pentru fiecare an se obține comparând contribuția digitală totală pe întreaga perioadă de punere în aplicare cu partea din pachetul financiar al programului angajată pentru anul respectiv.

Sursa: Comisia Europeană.

Transformarea digitală constituie unul dintre cei șase piloni principali ai Mecanismului de redresare și reziliență. Acesta sprijină reformele și investițiile în tehnologii, infrastructuri și procese digitale, care sunt esențiale pentru creșterea rezilienței și a potențialului inovator al UE. Fiecare stat membru trebuie să dedice cel puțin 20 % din alocarea totală a planului său măsurilor care contribuie la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. În practică, având în vedere toate cele 27 de planuri naționale de redresare și reziliență adoptate în prezent, statele membre depășesc obiectivele ambițioase planificate în materie de cheltuieli în sectorul digital. Aproape 26 % (130 de miliarde EUR) ( 9 ) din alocarea totală a planurilor este prevăzută să finanțeze măsuri care sprijină obiectivele în sectorul digital. 

Contribuția Mecanismului de redresare și reziliență la tranziția digitală. Calculele sunt bazate pe metodologiile prevăzute în anexele VI și VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Sursa: Comisia Europeană.

Contribuția Mecanismului de redresare și reziliență la tranziția digitală sprijină diferite dimensiuni, cum ar fi:

•conectivitate, cu sprijin pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate (13 % din sprijinul digital);

•digitalizarea serviciilor publice și a proceselor guvernamentale, inclusiv a sistemelor de sănătate și de justiție (37 %);

•digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (19 %);

•dezvoltarea competențelor digitale de bază și avansate (18 %);

•cercetarea în domeniul digital (3 %) și dezvoltarea și implementarea tehnologiilor avansate (11 %).

În cadrul Mecanismului de redresare și reziliență ( 10 ), plățile efectuate în 2022 au contribuit la punerea în aplicare a 93 de jaloane și ținte în domeniul tranziției digitale, care au fost atinse în 2022. Printre exemplele importante se numără adoptarea de către Spania a unui nou plan pentru 2021-2025 privind digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii și a unui plan privind competențele digitale, dezvoltarea infrastructurii de bandă largă în Letonia și achiziționarea a 600 000 de laptopuri pentru profesori și elevi în Portugalia.

Unele reforme importante au progresat deja în primii doi ani de punere în aplicare a mecanismului, cum ar fi reformele pentru digitalizarea administrației publice (Slovacia) și asigurarea securității cibernetice (România).

Datorită Mecanismului de redresare și reziliență, peste 9,2 milioane de gospodării au obținut acces la rețele de internet de foarte mare capacitate până la sfârșitul anului 2022, inclusiv la rețelele „5G” și la viteza gigabiților. În total, 123 de milioane de utilizatori utilizau servicii digitale publice îmbunătățite până la sfârșitul anului 2022, datorită Mecanismului de redresare și reziliență ( 11 ).

Exercițiul de bilanț ne-a permis să prezentăm primele contribuții estimate ale bugetului UE, inclusiv NextGenerationEU, la tranziția digitală în funcție de dimensiunile digitale esențiale, astfel cum sunt rezumate în graficul de mai jos:

Contribuția digitală estimată în 2021 și 2022 (în miliarde EUR) în funcție de dimensiunile digitale esențiale, cu excepția programelor de acțiune externă și a politicii agricole comune.

Sursa: Comisia Europeană, pe baza primului exercițiu de bilanț din 2023.

Sprijinirea dezvoltării și implementării tehnologiilor digitale și investirea în competențele digitale

În 2022, programul „Europa digitală” a sprijinit dezvoltarea și implementarea tehnologiilor digitale esențiale, cum ar fi inteligența artificială, tehnologia blockchain și securitatea cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a întreprinderilor și a industriilor. În special, programul a sprijinit implementarea unor spații comune de date bazate pe capacități cloud-to-edge inovatoare, sigure și eficiente din punct de vedere energetic. Acesta a promovat testarea și adoptarea de tehnologii fiabile în domeniul inteligenței artificiale, cu facilități de testare și experimentare de nivel mondial. În plus, programul a investit în domeniul securității cibernetice, inclusiv în implementarea unei infrastructuri securizate de comunicații cuantice.

Programul „Europa digitală” contribuie, de asemenea, la inițiativa „Destinația Pământ”, care vizează dezvoltarea unui model digital foarte precis al planetei noastre. Acest model va monitoriza, simula și prezice interacțiunea dintre fenomenele naturale și activitățile umane. În 2022 a avut loc implementarea platformei centrale deschise (care oferă acces la instrumente decizionale) și s-au înregistrat primele replici digitale ale sistemelor Pământului.

În 2021 și 2022, primele estimări indică faptul că UE a contribuit cu 13,3 miliarde EUR la investițiile în capacitățile digitale și implementarea tehnologiilor avansate și cu 12,8 miliarde EUR în cercetare, inclusiv 9 miliarde EUR din programul Orizont Europa. Principalele programe contribuitoare sunt Mecanismul de redresare și reziliență, Orizont Europa, Programul spațial, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Mecanismul pentru o tranziție justă.

Pe parcursul anului 2022, Erasmus+ a continuat să pună în aplicare „Autoanaliza privind învățarea eficace prin stimularea utilizării tehnologiilor educaționale inovatoare” (cunoscută sub denumirea de „SELFIE”), un instrument gratuit conceput pentru a ajuta școlile să integreze tehnologii digitale în procesele de predare, învățare și evaluare. Până în prezent, instrumentul a fost utilizat de 4,6 milioane de utilizatori în 33 829 de școli din 84 de țări. Centrul european pentru educație digitală a fost lansat la 23 iunie 2022.

Contribuția bugetului UE la politica spațială în 2022 demonstrează angajamentul UE de a-și menține poziția de lider mondial în domeniul tehnologiei spațiale și al explorării spațiului. Programul spațial al UE a dezvoltat aplicații tehnologice în beneficiul vieții noastre de zi cu zi. Galileo, sistemul global de navigație prin satelit al UE, precum și Copernicus, sistemul UE de observare a Pământului, au asigurat în mod constant o performanță fiabilă și de înaltă calitate a serviciilor furnizate.

Contribuția semnificativă la digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice

Rezultatul primului exercițiu de bilanț din 2023 arată că bugetul UE (inclusiv NextGenerationEU) contribuie în mod semnificativ la digitalizarea sectorului privat și a celui public. Primele noastre estimări pentru 2021 și 2022 au stabilit la 42,3 miliarde EUR sprijinul din bugetul UE pentru e-guvernare (inclusiv digitalizarea sistemelor de sănătate și de justiție sau a rețelei de transport și energie) și la 22,8 miliarde EUR sprijinul pentru digitalizarea întreprinderilor. Mecanismul de redresare și reziliență, precum și Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune contribuie în mod semnificativ la aceste investiții. Pe baza programelor statelor membre, peste 12 % din sumele planificate ale UE din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi utilizate pentru a finanța intervenții care promovează tranziția digitală, în special pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii.

Sprijinul din bugetul UE, inclusiv NextGenerationEU, pentru digitalizarea serviciilor publice, în miliarde EUR. Aceste sume sunt rezultatul primului exercițiu de bilanț realizat pentru anii 2021 și 2022 și exclud programele de acțiune externă și politica agricolă comună din cauza limitărilor metodologice.

Sursa: Comisia Europeană.

Bugetul UE contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la digitalizarea sistemelor de transport, 7 miliarde EUR fiind estimate a fi alocate în 2021 și 2022, din care aproape 6 miliarde EUR provin din Mecanismul de redresare și reziliență și 0,7 miliarde EUR din Mecanismul pentru interconectarea Europei.

Mecanismul pentru interconectarea Europei ( 12 ) a contribuit la digitalizarea sistemelor de transport și energetice.

Conectarea europenilor: îmbunătățirea conectivității digitale

Bugetul UE, inclusiv NextGenerationEU, consolidează conectivitatea digitală, ceea ce va oferi tuturor cetățenilor și întreprinderilor noi oportunități de a beneficia pe deplin de piața unică digitală și de a accelera creșterea economică. Se estimează că sumele dedicate conectivității, inclusiv investițiile în rețele în bandă largă de foarte mare capacitate și în acoperirea rețelelor 5G, au ajuns la 13,8 miliarde EUR pentru perioada 2021-2022 ( 13 ).

Principalele programe contribuitoare sunt Mecanismul de redresare și reziliență (13 miliarde EUR), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (2,3 miliarde EUR), precum și Mecanismul pentru interconectarea Europei. Politica agricolă comună joacă, de asemenea, un rol esențial în îmbunătățirea accesului la servicii în bandă largă în zonele rurale, prin sprijinirea infrastructurii de bandă largă și prin îmbunătățirea accesului la e-guvernare. Pe baza celor mai recente programe de dezvoltare rurală, în cursul actualei perioade de programare, politica agricolă comună va fi sprijinit aproape 13 milioane de persoane care locuiesc în zonele rurale să beneficieze de un acces îmbunătățit la informații, comunicații, precum și la infrastructură și servicii tehnologice.

Grație Fondului european de dezvoltare regională și Fondului de coeziune, 6,3 milioane de gospodării au beneficiat de acces în bandă largă de cel puțin 30 de megabiți pe secundă în perioada 2014-2021. În aceeași perioadă, alți 550 000 de utilizatori de energie au fost conectați la rețele electrice inteligente.

3.O economie în serviciul cetățenilor

Alegem nu doar să reparăm și să ieșim din această situație pe termen scurt, ci și să făurim un mod de viață mai bun pentru lumea de mâine.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Bugetul UE pentru 2022 sprijină creșterea durabilă prin investiții în cercetare și inovare, educație și infrastructură. Bugetul UE este utilizat, de asemenea, pentru a promova egalitatea pentru toți, în toate sensurile termenului. Numeroase programe contribuie la această prioritate. Printre cele mai importante se numără Mecanismul de redresare și reziliență (plăți efectuate în 2022 în valoare de 74,4 miliarde EUR), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (4,1 miliarde EUR pentru perioada 2021­2027, plus 38,7 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020), Fondul social european Plus (plăți efectuate în 2022 în valoare de 1,5 miliarde EUR), Orizont Europa (plăți efectuate în 2022 în valoare de 7,9 miliarde EUR) și Erasmus+ (plăți efectuate în 2022 în valoare de 3,0 miliarde EUR) ( 14 ).

97 % din programele politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 au fost adoptate înainte de sfârșitul anului 2022, deschizând calea pentru ca țările și comunitățile să beneficieze de oportunitățile create de tranziția UE către o economie mai digitală și mai durabilă și pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. Procesul de adoptare a acestor programe a fost mai lent decât se preconizase, din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a punerii în aplicare a măsurilor respective în materie de criză și de redresare care necesită prioritate, a războiului din Ucraina și a adoptării cu întârziere a cadrului financiar multianual și a legislației privind programele.

Către o economie mai puternică și mai echitabilă

Programele cu o contribuție din Fondul social european Plus care au fost adoptate reprezintă o sumă totală de 91,5 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 ( 15 ). Fondul promovează incluziunea socială și îmbunătățirea oportunităților de ocupare a forței de muncă prin sprijinirea proiectelor axate, printre altele, pe asistență pentru căutarea unui loc de muncă, formare, educație, incluziune socială, reducerea șomajului în rândul tinerilor, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală a femeilor și reintegrarea pe piața muncii a persoanelor dezavantajate sau excluse de pe piața muncii.

În pofida demarării lente a punerii în aplicare a programelor Fondului social european Plus pentru perioada 2021-2027 în 2022, ca urmare a adoptării tardive a Regulamentului privind Fondul social european Plus, a fost asigurată o tranziție lină între programele din perioada 2014-2020 și noile programe. În același timp, mecanismele de flexibilitate au fost utilizate la maximum pentru a se adapta la particularitățile naționale. Aceasta a inclus transferuri bugetare de la Fondul social european Plus, de exemplu către alte fonduri ale politicii de coeziune ( 16 ), către Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize ( 17 ) și către Fondul pentru o tranziție justă ( 18 ).

În 2022, Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați a primit trei cereri din partea a trei state membre, solicitând o sumă totală de 21 de milioane EUR pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizați, ajutându-i să își găsească noi locuri de muncă, să se recalifice sau să își înființeze propria afacere ( 19 ). Fondul sprijină lucrătorii din toate sectoarele care au fost afectați de tranziția către o economie mai verde, dar și lucrătorii afectați de cele mai recente crize, cum ar fi pandemia de COVID-19, coroborată cu criza energetică. În 2022, Fondul european de ajustare la globalizare a sprijinit 559 de lucrători belgieni din sectorul logistic, 1 580 de lucrători francezi de la o companie aeriană și 303 lucrători spanioli din industria prelucrătoare din Spania. Restructurarea economiei poate avea un impact și mai mare asupra lucrătorilor subcalificați și a lucrătorilor cu vârsta de peste 50 de ani care sunt deja dezavantajați pe piața forței de muncă. Grație respectivului fond, aceștia vor beneficia de sprijin suplimentar, cum ar fi formare, sprijin pentru crearea de întreprinderi, stimulente și alocații sau asistență pentru plasarea pe piața muncii a personalului disponibilizat în scopul de a depăși aceste probleme de pe piața regională a forței de muncă.

Abordarea inegalităților economice și sociale, furnizând totodată un răspuns la pandemie

Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei UE. Fondurile politicii de coeziune sunt esențiale pentru evitarea unei redresări asimetrice cu adâncirea disparităților, în care unele regiuni s-ar redresa, în timp ce altele ar stagna sau ar decădea. Prin urmare, în aprilie 2020, Comisia a lansat două pachete de măsuri: Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus și Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus, care au fost completate în mai 2020 de pachetul Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) pentru a sprijini capacitățile de reparare a daunelor provocate de criză, inclusiv măsuri de ocupare a forței de muncă, sprijin pentru sistemele de sănătate și pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru a pregăti redresarea verde, digitală și rezilientă a economiei. Acest răspuns rapid a contribuit la redresarea economică globală a statelor membre și la o Uniune Europeană mai favorabilă incluziunii și mai rezilientă.

25 de state membre și Regatul Unit au solicitat 239 de amendamente la programele lor existente din cadrul politicii de coeziune, utilizând mecanismele de flexibilitate oferite de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus și de Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Comisia și-a modificat procedurile interne pentru a permite tratarea rapidă a tuturor cererilor în cadrul unor proceduri mai simple și mai rapide. Sarcina administrativă a fost redusă prin prelungirea termenelor, extinderea domeniului de aplicare al proiectului și alte simplificări.

În urma reprogramării tematice, principalele obiective ale investițiilor sunt: sectorul sănătății – pentru a asigura echipamente individuale de protecție, pentru a finanța testarea și pentru a sprijini spitalele prin achiziționarea de echipamente medicale suplimentare; sectorul de afaceri – prin furnizarea de capital circulant întreprinderilor mici și mijlocii, prin facilitarea digitalizării și prin instituirea sau reproiectarea de instrumente financiare și sprijinirea persoanelor – prin punerea în aplicare a unor sisteme de menținere a locurilor de muncă și prin sprijinirea grupurilor vulnerabile.

La sfârșitul lunii decembrie 2022, un total estimat de 405 miliarde EUR, reprezentând 76 % din totalul planificat de 532 de miliarde EUR din cheltuielile UE și naționale în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, a fost suportat pe teren sub formă de cheltuieli de investiții ( 21 ), comparativ cu cheltuielile de investiții în valoare de 331 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2021. Programele naționale și regionale trebuie să realizeze investițiile planificate rămase până la sfârșitul anului 2023. 

Inițiativele „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” și „Asistența flexibilă pentru teritorii”, adoptate de Comisie în martie și, respectiv, iunie 2022, au ajutat statele membre și regiunile să ofere sprijin de urgență persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Inițiativa „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” a introdus o mai mare flexibilitate a normelor politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, pentru a permite realocarea rapidă a fondurilor disponibile pentru persoanele care primesc și integrează persoanele strămutate. În special, acestea au oferit posibilitatea unei opțiuni de cofinanțare de 100 % pentru prioritățile care promovează integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și au introdus o prefinanțare suplimentară în valoare de 3,5 miliarde EUR la dispoziția statelor membre în 2022 și 2023.

Această asistență acordată prin politica de coeziune completează sprijinul din Fondul pentru azil, migrație și integrare și din alte surse de finanțare. De asemenea, Comisia și-a adaptat programul de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentului european de vecinătate pentru a reflecta mai bine noile realități din vecinătate. Comisia a propus sprijinirea energiei la prețuri accesibile pentru a aborda consecințele prețurilor ridicate la energie. Toate acestea au fost adoptate fără modificări și în timp record.

Sprijinirea cercetării și inovării pentru a face față provocărilor globale

Prin politicile sale, UE consolidează impactul cercetării și inovării și facilitează colaborarea. UE sprijină în mod activ crearea și răspândirea unor cunoștințe și tehnologii excelente.

Până la sfârșitul anului 2022, au fost lansate și evaluate 24 de cereri de propuneri de misiuni în cadrul programului Orizont Europa. Acestea au atras 8 167 de propuneri eligibile, dintre care 137 au fost reținute pentru finanțare pentru o contribuție totală solicitată de UE în valoare de 1,0 miliard de EUR. La sfârșitul anului 2022, fuseseră semnate 71 de granturi cu implicarea a 1 525 de participanți, în valoare totală de 0,6 miliarde de EUR.

Mecanismul de redresare și reziliență va contribui la cercetare, dezvoltare și inovare cu aproximativ 47,4 miliarde EUR pe durata mecanismului ( 24 ). Până la sfârșitul anului 2022, statele membre au pus în aplicare reforme și investiții esențiale pentru a sprijini cercetarea industrială, inovarea în sectorul medical și dezvoltarea strategiilor naționale în materie de inteligență artificială.

UE a instituit Actul privind cipurile pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniul cercetării și al tehnologiei. Actul urmărește să abordeze deficitul de competențe în domeniul producției avansate și să prevină perturbări precum penuria recentă de cipuri la nivel mondial, astfel încât UE să rămână un loc atractiv pentru specialiștii de vârf în acest domeniu important la nivel mondial. Actul privind cipurile mobilizează 43 de miliarde EUR în investiții publice și private axate pe trei piloni. Din această sumă, 3,3 miliarde EUR vor fi dedicate inițiativei „Cipuri pentru Europa” (pilonul 1), în timp ce aproape 2 miliarde EUR din programul Orizont Europa vor fi alocate cercetării și inovării, iar fondurile din programul Europa digitală vor finanța activități de consolidare a capacităților.

În perioada 2021-2022, Consiliul European pentru Inovare a selectat 65 de întreprinderi nou-înființate și întreprinderi mici și mijlocii inovatoare pentru a primi finanțare în valoare de 363 de milioane EUR pentru inovații revoluționare. În 2022, au fost lansate 43 de noi cereri de propuneri în cadrul programului de lucru principal al programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2022: în total, au fost lansate 855 de teme în cadrul a 160 de cereri de propuneri și alte 195 de acțiuni, cu un buget total de aproximativ 16 miliarde EUR. În 2022, Orizont Europa a instituit cinci misiuni ale UE pentru a aborda cele mai urgente provocări societale, și anume: (i) adaptarea la schimbările climatice, (ii) cancerul; (iii) 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030; (iv) refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030 și (v) un pact al solului pentru Europa.

Un alt obiectiv în 2022 a fost instituirea de parteneriate europene. Acestea răspund provocărilor globale și modernizează industria prin inițiative concertate în materie de cercetare și inovare și reunesc statele membre și țările asociate, sectorul privat, fundațiile și alte părți interesate. Comisia a publicat primul său raport privind performanța, în care se afirmă că principalul punct forte al parteneriatelor este capacitatea de a implica parteneri industriali strategici majori în domeniile prioritare ale UE la nivel transfrontalier și în sectoarele de afaceri. De exemplu, parteneriatul în domeniul fotonicii, cu ajutorul a 3 349 de parteneri din UE și din afara acesteia, urmărește să accelereze inovațiile fotonice pentru un viitor digital, verde și sănătos în Europa, contribuind la șase obiective de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Sprijinirea educației și a formării profesionale

Educația și formarea sunt componente esențiale ale strategiei UE pentru creștere durabilă, competitivitate și coeziune socială. UE se angajează să se asigure că toți cetățenii au acces la educație și formare de înaltă calitate. UE oferă finanțare pentru programele de educație și formare prin mai multe canale. Principalele surse de finanțare includ Fondul social european Plus și Fondul european de dezvoltare regională. Finanțarea UE a contribuit la îmbunătățirea accesului la educație și formare pentru toți cetățenii, indiferent de mediul lor de proveniență sau de statutul lor socioeconomic. Aceasta a contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea sistemelor de educație și formare și la perfecționarea competențelor forței de muncă. Inițiativele finanțate reflectă angajamentul UE de a îmbunătăți calitatea educației și a formării, de a crește capacitatea de inserție profesională și de a reduce ratele șomajului, promovând în același timp schimburile culturale și contribuind la dezvoltarea unei Europe mai coerente și mai integrate.

În cadrul programului Erasmus+ 2021-2027, inițiativa privind universitățile europene va oferi programe de educație și cercetare îmbunătățite și mai favorabile incluziunii. Între timp, UE promovează o serie de inițiative în favoarea inovării, în special în ceea ce privește tranziția verde, cum ar fi inițiativa urbană europeană de sprijinire a inovării urbane și a cunoștințelor și capacităților orașelor în vederea construirii unui viitor durabil.

Mecanismul de redresare și reziliență este o altă sursă importantă de finanțare, contribuind la educație și competențe cu aproximativ 73 de miliarde EUR pe durata mecanismului ( 25 ). Până la sfârșitul anului 2022, statele membre au pus în aplicare o gamă largă de reforme și investiții care vizează educația – de la educația timpurie până la educația adulților – împreună cu competențele verzi și digitale.

Oportunitățile de mobilitate în scop educațional urmăresc să încurajeze mobilitatea studenților, a personalului, a stagiarilor, a ucenicilor, a lucrătorilor de tineret și a tinerilor. Până la sfârșitul anului 2022, programul Erasmus+ a sprijinit 1,5 milioane de participanți la activități de mobilitate în scop educațional.

Îmbunătățirea integrării dimensiunii egalității de gen în bugetul UE

UE este un lider mondial în promovarea egalității de gen. Comisia aplică integrarea perspectivei de gen în toate politicile și acțiunile. Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025 ( 26 ) se aliniază la angajamentul Comisiei von der Leyen de a realiza o Uniune a egalității. Strategia stabilește obiective și acțiuni de politică pentru a realiza progrese semnificative în direcția unei Europe caracterizate de egalitatea de gen până în 2025.

În conformitate cu strategia privind egalitatea de gen, în noiembrie 2020 UE a adoptat cel de al treilea plan de acțiune pentru egalitatea de gen pentru perioada 2021-2025. Acesta stabilește cadrul de acțiune pentru toate activitățile privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor în relațiile externe ale UE, precum și pentru statele membre. Comisia a elaborat o metodologie pilot pentru a urmări toate contribuțiile programelor de cheltuieli ale UE la egalitatea de gen în contextul cadrului multianual 2021-2027 și a aplicat-o pentru prima dată chiar în contextul proiectului de buget pentru 2023.

În conformitate cu metodologia, un program se poate califica pentru unul sau mai multe punctaje pe baza obiectivelor urmărite de intervențiile sale respective. Bugetul total al UE, bazat pe agregarea intervențiilor din 2022 eligibile pentru fiecare punctaj, a fost alocat după cum urmează:

•punctajul 2: intervențiile al căror obiectiv principal este îmbunătățirea egalității de gen sunt incluse în 12 programe și reprezintă 2 % din bugetul total al Comisiei;

•punctajul 1: intervențiile care au ca obiectiv important și deliberat egalitatea de gen (dar nu ca principal motiv al intervenției) urmează cu 9 % din bugetul total și sunt incluse în 15 programe;

•punctajul 0*: intervențiile care au potențialul de a contribui la egalitatea de gen reprezintă 73 % din bugetul total și sunt incluse în 31 de programe;

•punctajul 0: intervențiile care nu au un impact semnificativ asupra egalității de gen reprezintă 16 % din bugetul UE și sunt incluse în 26 de programe.

Informații suplimentare privind metodologia pilot, care a fost pusă în aplicare de la proiectul de buget 2023, sunt descrise în anexa 4 la prezentul raport.

De asemenea, UE are un rol de lider la nivel multilateral în ceea ce privește egalitatea de gen, drepturile și capacitarea femeilor și fetelor, contribuind la promovarea acestei agende în cadrul forumurilor internaționale. În același timp, Comisia promovează sensibilizarea și consolidarea capacităților, atât în cadrul serviciilor sale, cât și în statele membre, cu privire la integrarea dimensiunii egalității de gen în programele de cheltuieli ale UE prin intermediul unor cursuri de formare specializate și al participării active la forumurile relevante.

4.O Europă mai puternică pe plan internațional 

Putem da tonul pentru o nouă ordine mondială, mai bună.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Într-un an de incertitudine crescândă, Uniunea Europeană s-a aflat în fruntea răspunsului la provocările globale și a rămas o forță motrice a multilateralismului, urmărind o politică de vecinătate ambițioasă, dând dovadă de solidaritate și dezvoltând parteneriate cuprinzătoare pentru a asigura și a promova pacea, stabilitatea, democrația și drepturile omului la nivel mondial.

Unite și hotărâte în răspunsul lor la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la crizele energetice și alimentare care au urmat, UE și statele sale membre au furnizat ajutor umanitar, asistență financiară și sprijin militar. Bugetul UE joacă un rol esențial în acest răspuns, sub forma flexibilității plăților în cadrul mai multor programe, a asistenței macrofinanciare și a sprijinului bugetar, a ajutorului de urgență, a răspunsului în situații de criză și a ajutorului umanitar, nu în ultimul rând prin redefinirea priorităților în cadrul programelor de cheltuieli ale UE. În 2022, asistența totală acordată Ucrainei și poporului său de la bugetul UE s-a ridicat la 11,6 miliarde EUR ( 27 ). UE a reacționat rapid la insecuritatea alimentară crescândă, exacerbată de războiul de agresiune al Rusiei, prin lansarea răspunsului Echipei Europa la insecuritatea alimentară mondială și prin creșterea finanțării. În 2022, au fost plătite 2,6 miliarde EUR pentru securitatea alimentară la nivel mondial.

Demonstrarea sprijinului ferm al UE pentru Ucraina

De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, nevoile umanitare din Ucraina au crescut la niveluri fără precedent. Până la sfârșitul anului 2022, 14 milioane de persoane din această țară beneficiaseră de asistență umanitară. Comisia a mobilizat, de asemenea, un pachet de urgență pentru a oferi asistență umanitară și ajutor de urgență, menită să asigure accesul la educație, asistență medicală și alimente. Din suma totală a asistenței financiare furnizate Ucrainei, sprijinul umanitar a inclus 485 de milioane EUR alocate programelor de ajutor umanitar în sprijinul civililor afectați de războiul din Ucraina și 38 de milioane EUR pentru Moldova, la rândul său grav afectată de război. Acest sprijin vital include accesul la bunuri și servicii de bază, cum ar fi educația, asistența medicală și alimentele.

În colaborare cu autoritățile de protecție civilă ucrainene, Comisia a inițiat cea mai mare și mai complexă operațiune desfășurată vreodată în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE pentru a asigura furnizarea celei mai urgente asistențe nemonetare, cum ar fi materiale și echipamente medicale, Ucrainei și țărilor învecinate, precum și evacuarea în condiții de siguranță a persoanelor care fug din calea conflictului armat. Până la sfârșitul anului, valoarea celor aproape 78 000 de tone de asistență furnizată de statele membre și de țările terțe care contribuie la mecanism, combinată cu asistența provenită din rezervele rescEU, s-a ridicat la aproximativ o jumătate de miliard de euro.

Asistența macrofinanciară de urgență ajută Ucraina să răspundă nevoilor sale de finanțare și să consolideze stabilitatea economică. Pe lângă sprijinul în valoare de 7,2 miliarde EUR acordat în 2022, UE va furniza Ucrainei până la 18 miliarde EUR în 2023 prin intermediul Instrumentului de asistență macrofinanciară +, sub forma unor împrumuturi extrem de avantajoase. Această asistență financiară stabilă și previzibilă va contribui la acoperirea unei părți semnificative a nevoilor de finanțare ale Ucrainei pentru 2023, pentru a plăti salariile și pensiile și pentru a menține funcționarea serviciilor publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele transferate. De asemenea, va contribui la asigurarea stabilității macroeconomice a Ucrainei și la refacerea infrastructurii critice distruse de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.

Comisia s-a aflat în prima linie a evenimentelor mondiale de strângere de donații pentru a sprijini persoanele strămutate în interiorul țării și refugiații.

Atacurile persistente și deliberate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au afectat grav sistemul energetic al țării. Uniunea Europeană, împreună cu statele sale membre și cu societăți private, a furnizat Ucrainei echipamente energetice de urgență în valoare de mai multe milioane de euro. 

Totodată, Uniunea Europeană a furnizat contramăsuri și echipamente de combatere a amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare în valoare de peste 40 de milioane EUR din rezervele rescEU și a alocat 13 milioane EUR pentru refacerea laboratoarelor de la Cernobîl deteriorate de ocupanții ruși.

Inițiativa „culoarele de solidaritate” UE-Ucraina au creat noi rute logistice pentru a conecta Ucraina cu partenerii comerciali mondiali prin intermediul căilor ferate, rutiere și al căilor navigabile interioare. La momentul deciziei, s-a estimat că aceasta va aduce venituri atât de necesare fermierilor și întreprinderilor ucrainene în valoare de peste 15 miliarde de EUR și va ajuta Ucraina să își exporte mărfurile – în special cerealele – pentru a asigura securitatea alimentară în țările în curs de dezvoltare. Totodată, a permis Ucrainei să importe cele necesare, de la ajutor umanitar, la hrană pentru animale și îngrășăminte.

În afara bugetului UE, Instrumentul european pentru pace facilitează furnizarea de echipamente militare și de infrastructură de securitate forțelor armate ucrainene și protejează populația civilă, lăsând o amprentă decisivă în sprijinul apărării Ucrainei. Este pentru prima dată când UE a sprijinit livrarea de către statele sale membre a acestui tip de echipamente către o țară pentru a se apăra împotriva unei agresiuni.

Mobilizarea ajutorului umanitar pentru cei care au nevoie de ajutor și sprijinirea cooperării în materie de protecție civilă pentru a îmbunătăți prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de dezastre.

În 2022, UE a mobilizat 2,6 miliarde EUR sub formă de ajutor umanitar, pentru a răspunde celor mai presante nevoi ale populațiilor afectate din întreaga lume. Acest fapt a demonstrat angajamentul UE de a promova drepturile omului, demnitatea și securitatea în întreaga lume. În 2022, bugetul UE a intervenit nu numai în cazul crizelor umanitare care au atras atenția pe scară largă, cum ar fi Afganistanul sau Ucraina, ci și în cazul crizelor uitate în care populațiile afectate primesc ajutor internațional insuficient. În contextul crizei populației Rohingya din Myanmar, de exemplu, Comisia a furnizat ajutor umanitar de bază de salvare, abordând nevoile celor mai vulnerabile persoane afectate de violență și conflict. Finanțarea UE în domeniul umanitar a oferit ajutor pentru milioane de persoane afectate în unele dintre cele mai dificile contexte din lume.

Mecanismul de protecție civilă al UE a furnizat un răspuns la numeroase situații de criză

Din iunie 2022 Pakistanul a fost afectat de ploi musonice abundente și de inundații. La 29 august 2022, mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat în urma unei cereri de asistență din partea autorităților pakistaneze. Până la sfârșitul lunii octombrie 2022, modulele franceze și belgiene de purificare a apei au ajuns în țară și au produs 729 000 de litri de apă curată. Până la 5 noiembrie, echipele și-au încheiat misiunea. Toate echipamentele au fost donate și vor continua să funcționeze timp de cel puțin 6 luni.

Europa s-a confruntat cu un sezon foarte intens de incendii forestiere în 2022. UE a mobilizat asistență pentru Albania, Cehia, Franța, Portugalia și Slovenia. UE și statele sale membre au pus la dispoziție echipe de stingere a incendiilor și o flotă rescEU, inclusiv avioane de stingere a incendiilor, vehicule de urgență și elicoptere.

Ajutor umanitar oferit de UE în 2022

Prezentarea geografică a ajutorului umanitar al UE în 2022 în întreaga lume

Sursa: Comisia Europeană.

De asemenea, bugetul UE a continuat să ofere în 2022 finanțare în scopuri umanitare celor 4 milioane de refugiați din Turcia, majoritatea fugind din calea războiului din Siria. O sumă suplimentară de 50 de milioane EUR s-a adăugat ajutorului umanitar în valoare de 325 de milioane EUR anunțat deja la sfârșitul anului 2021 pentru programul „plasă de siguranță socială de urgență” din Turcia, valoarea totală a finanțării umanitare a UE pentru Turcia începând din 2012 ajungând la aproape 3,4 miliarde EUR.

În Turcia, UE a finanțat o serie de inițiative în beneficiul copiilor refugiați (de exemplu, transferuri condiționate de numerar pentru programe educaționale). Finanțarea a contribuit la o creștere de aproape patru ori mai mare a ratei globale de înscriere a refugiaților de vârstă școlară în perioada 2014-2022. Proiectul a fost extins pentru a include refugiații afgani și irakieni și comunitățile-gazdă.

În 2022 a fost creat un nou instrument, și anume Capacitatea de răspuns umanitar european, menit să acopere lacunele, în special în materie de logistică, în ceea ce privește răspunsul umanitar la pericolele naturale declanșate brusc și la dezastrele provocate de om.

În 2022, Comisia a desfășurat 9 operațiuni ale Capacității de răspuns umanitar european (EHRC) în Madagascar (de două ori), Ucraina, Moldova, Somalia, Afganistan, Mozambic, Uganda și Burkina Faso, a continuat operațiunile de zbor prin podul aerian umanitar în Kenya, RD Congo și Mali și a organizat 60 de zboruri prin podul aerian umanitar al UE, sprijinind 24 de parteneri din 4 țări (Afganistan, Somalia, Madagascar și Moldova) și transportând 842 de tone de material umanitar. În cele din urmă, în Ucraina și Moldova, serviciile de logistică comune au fost oferite gratuit tuturor partenerilor umanitari: în Ucraina au fost organizate 660 de operațiuni de transport rutier, în principal livrări pe ultimul kilometru aproape de linia întâi; au fost deschise 3 depozite cu control al temperaturii pentru produse medicale și servicii de împachetare și transport, care au sprijinit 49 de parteneri umanitari (atât ONG-uri internaționale, cât și ONG-uri locale).

Cooperarea cu țările partenere pentru depășirea provocărilor în materie de dezvoltare și urmărirea valorilor și intereselor UE

Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională a contribuit la îndeplinirea angajamentelor internaționale ale UE și a obiectivelor asupra cărora s-a convenit, în special Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite, obiectivele sale de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris.

2022 a marcat primul an de punere în aplicare a strategiei „Global Gateway” ( 28 ), care oferă partenerilor un plan de investiții majore în dezvoltarea infrastructurii fizice, în conformitate cu valorile și standardele UE. Global Gateway este pus în aplicare printr-o abordare de tip „Echipa Europa”: UE și statele membre colaborează pentru a stimula investițiile în infrastructura fizică, dezvoltarea umană și mediul propice pentru a se asigura că proiectele au un impact socioeconomic asupra comunităților locale din Africa, Asia, America Latină și zona Caraibilor și Pacific. În 2022, peste 9 miliarde de EUR (sub formă de granturi) din bugetul UE au sprijinit punerea în aplicare a celor cinci domenii-cheie ale strategiei „Global Gateway”: sectorul digital, schimbările climatice și energia, transporturile, educația și cercetarea. Printre principalele evenimente pentru punerea în aplicare a strategiei „Global Gateway” s-au numărat summitul UA-UE din februarie 2022, în cadrul căruia a fost lansat pachetul de investiții Africa-Europa, precum și summitul UE-ASEAN din decembrie 2022 și Conferința privind conectivitatea UE-Asia Centrală din noiembrie 2022.

Ca parte a strategiei „Global Gateway” și prin intermediul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională „IVCDCI – Europa globală”, a continuat implementarea Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus, cu sprijinul garanției pentru acțiunea externă în valoare de până la 53,45 miliarde de EUR. Până la sfârșitul anului 2022, Banca Europeană de Investiții a semnat 49 de operațiuni la nivel mondial, în valoare totală de aproape 3 miliarde de EUR, în cadrul garanției Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus, mobilizând investiții totale cuprinse între 6 și 9 miliarde de EUR. Acest instrument ajută UE să sporească în mod semnificativ profilul, amploarea și impactul angajamentului său extern.

Comisia a continuat să sprijine prioritățile sale în cooperare cu țările partenere. Aceasta a inclus un sprijin în valoare de 1,7 miliarde EUR acordat agriculturii și sistemelor alimentare durabile la nivel mondial, angajamentul reconfirmat al UE de a furniza 7 miliarde EUR în sprijinul biodiversității ca parte a cooperării sale externe în perioada 2021-2027, adoptarea Strategiei globale în domeniul sănătății ( 29 ) și implicarea în instituirea noului Fond pentru pandemii, adoptarea primului plan de acțiune pentru tineret în relațiile externe ale UE ( 30 ) și inițiativa globală „Centrul de digitalizare pentru dezvoltare” Echipa Europa – care implică deja 13 state membre ( 31 ) și consolidează coordonarea între statele membre pentru a promova o abordare a UE centrată pe factorul uman în transformarea digitală.

O evaluare strategică recentă a sprijinului UE pentru statul de drept și măsurile anticorupție în țările partenere a constatat că UE a fost în măsură să programeze intervenții relevante privind statul de drept și să aducă un plus de valoare în sectorul justiției, precum și în raport cu alte valori ale UE (de exemplu, drepturile omului, egalitatea de gen, nediscriminarea). UE s-a aliniat la prioritățile naționale în condițiile instituirii acestora sau, în caz contrar, a fost în măsură să identifice puncte de intrare fezabile. Sprijinul UE pentru statul de drept a obținut un punctaj ridicat în ceea ce privește aplicarea unor abordări favorabile incluziunii, alegerea unei combinații adecvate de tipuri de ajutor, furnizarea de sprijin esențial organizațiilor societății civile, asigurarea flexibilității în timpul punerii în aplicare și adaptarea la situațiile în schimbare.

Consolidarea creșterii durabile și a creării de locuri de muncă în țările învecinate

Bugetul UE sprijină țările învecinate prin programe și acțiuni specifice, care sunt aliniate la orientările politice ale președintei von der Leyen, la Acordul de la Paris privind schimbările climatice și la Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite.

De exemplu, Comisia a oferit un sprijin substanțial Moldovei pentru a aborda criza energetică și țărilor partenere din vecinătatea sudică pentru a atenua consecințele socioeconomice ale războiului de agresiune al Rusiei, în special prin intermediul Mecanismului de reziliență și pentru alimente în valoare de 225 de milioane EUR. De asemenea, a sporit provizioanele pentru mandatul de acordare a împrumuturilor externe și a împrumuturilor din programe moștenite pentru asistență macrofinanciară. Cu toate acestea, nu a existat niciun impact major asupra punerii în aplicare a programelor indicative multianuale pentru perioada 2021-2024 și a proiectelor emblematice din cadrul planului economic și de investiții. În vecinătatea sudică, intervențiile planului își mențin valabilitatea într-un mediu din ce în ce mai dificil. Începând din 2021, au fost angajate granturi în valoare de 3,3 miliarde EUR (1,6 miliarde EUR pentru 2022), reprezentând aproape jumătate din cele 7 miliarde EUR angajate preconizate în cadrul comunicării comune intitulate „Un parteneriat reînnoit cu vecinătatea sudică”.

5.Promovarea modului nostru de viață european

Ne vom consolida partenerii prin cooperare, deoarece partenerii puternici fac Europa puternică.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Fiind o Europă care protejează, UE și statele sale membre construiesc o uniune europeană a sănătății puternică pentru a proteja mai bine sănătatea cetățenilor UE, pentru a preveni și a se pregăti pentru viitoarele pandemii și pentru a îmbunătăți ansamblul sistemelor de sănătate din Europa.

O Europă care protejează trebuie să apere și justiția și valorile fundamentale ale UE. Războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat cea mai mare strămutare forțată de populație din Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial. Acest lucru s-a întâmplat în contextul creșterii migrației clandestine prin rutele din Marea Mediterană și Balcanii de Vest și al utilizării migranților în scopuri politice de către regimul belarus. UE a continuat să îmbunătățească pe termen lung gestionarea migrației pe baza unor frontiere puternice, a modernizării sistemului de azil al UE și al cooperării cu țările partenere.

Programele de finanțare din partea Uniunii, cum ar fi Europa creativă, sprijină în mod direct organizațiile culturale și creative europene și ucrainene. Programul anual de lucru pentru 2022 „Europa creativă” a alocat aproximativ 400 de milioane EUR pentru promovarea diversității și a competitivității sectoarelor culturale și creative în întreaga Europă, contribuind la redresarea și reziliența acestora în contextul invadării Ucrainei de către Rusia și al consecințelor acesteia asupra economiei europene. În 2022 a fost lansată o cerere specială de propuneri în valoare de 5 milioane EUR pentru sprijinirea persoanelor strămutate din Ucraina și a sectoarelor culturale și creative ucrainene.

În 2022, Uniunea Europeană și-a continuat eforturile pentru dezvoltarea unor instrumente prin care să impună costuri politice, economice și reputaționale persoanelor care comit acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe prejudiciabile, inclusiv celor care vizează alegerile și spațiile mediatice deschise.

Prevenirea, detectarea și răspunsul rapid la urgențele sanitare.

Pandemia de COVID-19 și consecințele sale au persistat în 2022. Împreună cu statele sale membre, Uniunea Europeană construiește o uniune europeană a sănătății puternică pentru a proteja mai bine sănătatea cetățenilor UE, pentru a preveni și a se pregăti pentru viitoarele pandemii și pentru a îmbunătăți ansamblul sistemelor de sănătate din Europa.

Programul de lucru pentru 2022 în ceea ce privește EU4Health a prevăzut 381 de milioane EUR pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Acesta a finanțat, de exemplu, resurse pentru a asigura capacitatea de producție continuă de vaccinuri și a sprijinit funcția UE de colectare de informații.

UE a continuat să sprijine campaniile de vaccinare în UE și în afara acesteia pentru a atenua efectele dăunătoare ale virusului. Strategia UE privind vaccinurile s-a dovedit a fi un succes. În total, de la începutul pandemiei, au fost administrate aproape 1 miliard de doze persoanelor din UE. Cu toate acestea, evoluția variantelor de COVID-19 necesită vaccinuri adaptate. În 2022, Uniunea Europeană a autorizat utilizarea vaccinurilor adaptate în cadrul unui nou program de rapel pentru a preveni creșterea numărului de cazuri.

În 2022, noua Autoritate pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară din cadrul Comisiei a devenit principala autoritate a UE pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul rapid la urgențele sanitare transfrontaliere. Aceasta este o altă componentă importantă a unei uniuni solide a sănătății, pe care UE continuă să o construiască pentru a proteja mai bine sănătatea cetățenilor UE, pentru a preveni și a se pregăti pentru viitoarele pandemii și pentru a îmbunătăți ansamblul sistemelor de sănătate din Europa. Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară a contribuit la furnizarea ( 32 ) vaccinurilor și dozelor de rapel împotriva variantelor în evoluție ale COVID-19 pentru statele membre până la sfârșitul anului 2022. Pentru a intensifica introducerea vaccinurilor împotriva COVID-19 în țările din afara UE și pentru a asigura continuitatea luptei împotriva virusului imunodeficienței umane, a tuberculozei și a malariei, UE a contribuit prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii. Pentru a îmbunătăți accesul la vaccinuri în țările cu venituri mai mici, UE, împreună cu statele sale membre și cu instituțiile de finanțare, a contribuit cu peste 5 miliarde EUR prin intermediul inițiativei „Accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19” .

UE este, de asemenea, angajată în combaterea efectelor pe termen lung ale infecției cu COVID­19, cum ar fi COVID de lungă durată. În acest scop, bugetul UE finanțează studii de cohortă de mari dimensiuni, care urmăresc populațiile din întreaga lume pe o perioadă lungă de timp. În plus, proiectele de cercetare finanțate în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa analizează, de asemenea, cazurile de afecțiuni pe termen lung care apar în urma unei infecții cu COVID-19.

Certificatul digital al UE privind COVID – un instrument important în perioada de vârf a pandemiei – a fost prelungit cu încă un an și va continua să se aplice până la 30 iunie 2023. Această prelungire le va permite persoanelor să își utilizeze certificatele pentru a călători în întreaga Uniune dacă situația epidemiologică se înrăutățește și dacă sunt reintroduse restricții de călătorie.

Situația de criză și redresarea ulterioară au scos la iveală vulnerabilități ale sistemului de sănătate. Acesta este motivul pentru care UE a continuat să sprijine sistemele de sănătate ale statelor membre prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, permițându-le să iasă mai puternice din pandemia de COVID-19. Planurile de redresare și reziliență vor sprijini sistemele de sănătate cu peste 43 de miliarde EUR pe durata mecanismului. La sfârșitul anului 2022, statele membre realizaseră 33 dintre cele 539 de jaloane și ținte legate de măsurile care contribuie la sistemele de sănătate.

Planul european de combatere a cancerului semnalează angajamentul reînnoit al Uniunii în ceea ce privește prevenirea cancerului și asigurarea accesului egal la diagnosticarea și tratamentul cancerului. El reprezintă un alt element important al uniunii europene a sănătății. Planul urmărește nu numai să aducă îmbunătățiri concrete pentru pacienți, ci și să ofere sprijin suplimentar supraviețuitorilor cancerului și personalului medico-sanitar din întreaga Europă. Acțiunile din cadrul acestui plan sunt sprijinite în temeiul unor programe precum EU4Health și Misiunea UE privind cancerul din cadrul programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa – alocate cercetării și inițiativelor care abordează cancerul. Printre exemple se numără dezvoltarea unui program de formare interspecializat în domeniul cancerului și a unei rețele pentru tinerii supraviețuitori ai cancerului.

Abordarea migrației și azilului

Comisia s-a angajat să mobilizeze 400 de milioane EUR pentru asistență de urgență în cadrul evenimentului global de strângere de donații „Susținem Ucraina” din 9 aprilie 2022. Contribuția UE este menită să sprijine statele membre în ceea ce privește consolidarea sistemelor lor de primire inițială, capacitatea de a gestiona frontierele externe și capacitatea de a crea o punte între primirea inițială și integrarea timpurie. Obiectivul general este de a sprijini eforturile statelor membre cele mai afectate de fluxurile fără precedent de persoane strămutate din Ucraina. În acest context, programul și asistența de urgență aferentă au fost consolidate în 2022 cu 181,7 milioane EUR în credite de angajament și 150 de milioane EUR în credite de plată.

În plus, ca parte a acestui pachet de 400 de milioane EUR, au fost alocate 261 de milioane EUR pentru a sprijini eforturile excepționale ale statelor membre de a răspunde nevoilor beneficiarilor directivei privind protecția temporară. În practică, aceasta înseamnă finanțare pentru consolidarea capacității de primire inițială pentru a răspunde nevoilor imediate și urgente ale persoanelor strămutate din Ucraina și pentru a reduce decalajul dintre primirea inițială și integrarea timpurie.

6.Un nou elan pentru democrația europeană

Democrația are puterea de a se răspândi rapid. Eroziunea sa poate avea loc însă la fel de repede. Democrația este libertate. Trebuie să o apărăm.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Suntem, în prezent, martorii unor atacuri la adresa democrației pe continentul european. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este în sine un război împotriva democrației, însă democrația noastră nu poate fi considerată ca de la sine înțeleasă. Bugetul UE este mobilizat pentru a consolida instituțiile democratice.

Regimul general de condiționalitate a continuat să protejeze bugetul UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept.

Bugetul UE a fost mobilizat pentru a consolida instituțiile democratice, pentru a încuraja angajamentul civic și pentru a promova valorile europene

Bugetul UE este un instrument esențial pentru consolidarea instituțiilor democratice, pentru încurajarea angajamentului civic și pentru promovarea valorilor europene. Prin sprijinul său pentru o gamă largă de inițiative și programe, bugetul contribuie la promovarea valorilor și practicilor democratice, la sprijinirea organizațiilor societății civile în promovarea participării democratice și la protejarea drepturilor omului și a justiției sociale. Investind în aceste inițiative, bugetul UE contribuie la crearea unei Europe mai favorabile incluziunii, mai democratice și mai prospere.

Bugetul UE sprijină o serie de programe care vizează consolidarea instituțiilor democratice din întreaga UE. Aceste programe includ sprijinul pentru reforma electorală, dezvoltarea societății civile și contribuția generală la promovarea transparenței și a responsabilității.

Bugetul UE sprijină, de asemenea, inițiativele care vizează promovarea angajamentului civic în întreaga UE. Aceste inițiative includ sprijinirea organizațiilor societății civile și a activității acestora, precum și programe de promovare a participării cetățenilor la procesele politice. Un exemplu de implicare a cetățenilor finanțată de la bugetul UE a fost Conferința privind viitorul Europei, care și-a încheiat activitatea în mai 2022, prezentând 49 de propuneri concrete. Prin intermediul acestor inițiative, bugetul UE contribuie la promovarea cetățeniei active și la promovarea participării democratice a cetățenilor la elaborarea politicilor.

Bugetul UE joacă un rol esențial în promovarea valorilor europene, cum ar fi drepturile omului, justiția socială și statul de drept. Bugetul sprijină o serie de inițiative care susțin comunitățile marginalizate, promovează egalitatea de gen și protejează drepturile refugiaților și ale migranților. Prin intermediul acestor inițiative, bugetul UE contribuie la promovarea unei Europe mai favorabile incluziunii și mai tolerante.

Erasmus+ este programul UE de susținere a educației, formării, tineretului și sportului în Europa. Erasmus+ sprijină programele de mobilitate a studenților și a personalului, care au permis persoanelor să studieze și să lucreze în diferite state membre. Programele promovează schimburile culturale și îmbunătățesc calitatea educației și formării. Programul pune un accent puternic pe incluziunea socială, pe tranziția verde și pe cea digitală, precum și pe promovarea participării tinerilor la viața democratică. Rezultatele programului Erasmus+ sunt gestionate prin intermediul platformei de proiecte Erasmus+. Aceasta include majoritatea inițiativelor finanțate prin program și o selecție de bune practici și povești de succes.

Promovarea statului de drept și prevenirea și atenuarea provocărilor emergente

Respectarea sistematică a statului de drept în toate statele membre a fost un obiectiv formulat în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. Pentru prima dată, Raportul anual din 2022 privind statul de drept, publicat în iulie 2022, a cuprins recomandări adresate tuturor statelor membre. Respectarea statului de drept este esențială și pentru buna gestiune financiară a bugetului UE și pentru utilizarea eficace a finanțării din partea Uniunii. 

În 2022, Comisia a continuat să pună în aplicare Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii („Regulamentul privind condiționalitatea”). Comisia a inițiat o procedură de protejare a bugetului UE împotriva încălcărilor statului de drept în Ungaria, în special în ceea ce privește achizițiile publice, utilizarea fondurilor UE de către trusturile de interes public, eficacitatea acțiunilor de urmărire penală și combaterea corupției. La 15 decembrie 2022, pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a adoptat măsuri de protejare a bugetului UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în Ungaria. Consiliul a decis să suspende 55 % dintre angajamentele pentru trei programe din cadrul politicii de coeziune, ceea ce corespunde unei sume totale de aproximativ 6,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. De asemenea, Consiliul a interzis încheierea de noi angajamente juridice cu fiduciile sau entitățile de interes public menținute de acestea (multe dintre ele fiind universități) în cadrul oricărui program al UE gestionat în mod direct sau indirect de către Comisie. În conformitate cu Regulamentul privind condiționalitatea, Ungaria poate prezenta măsuri de remediere suplimentare pentru a demonstra că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru măsurile bugetare. Comisia va continua să coordoneze punerea în aplicare și asigurarea respectării regulamentului, să identifice posibilele încălcări ale statului de drept care afectează sau riscă să afecteze grav bugetul UE într-un mod suficient de direct și să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru lansarea procedurii prevăzute în regulament.

Secțiunea 1.6 din anexa 2 descrie punerea în aplicare a regimului general de condiționalitate pentru protecția bugetului UE.

Combaterea dezinformării

Expunerea cetățenilor la dezinformare pe scară largă, inclusiv informații înșelătoare sau evident false, este o provocare majoră. UE a luat măsuri semnificative pentru a combate dezinformarea. În 2022, Uniunea Europeană și-a continuat eforturile pentru dezvoltarea unor instrumente prin care să impună costuri politice, economice și reputaționale persoanelor care comit acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe prejudiciabile, inclusiv celor care vizează alegerile și spațiile mediatice deschise. Eforturile continue ale UE în acest domeniu sunt esențiale pentru a se asigura că cetățenii săi sunt bine informați și protejați de efectele dăunătoare ale dezinformării.

·Grupul operativ East StratCom a scos la iveală și a contracarat cu succes numeroase campanii de dezinformare care vizează UE, iar activitatea sa a primit recunoaștere din partea altor țări și organizații internaționale.

·În plus, în conformitate cu orientările Comisiei, marile companii din domeniul tehnologiei au semnat un cod consolidat de bune practici privind dezinformarea. Codul de bune practici impune acestor întreprinderi să ia măsuri pentru a preveni răspândirea dezinformării pe platformele lor, cum ar fi îmbunătățirea transparenței în publicitatea politică și promovarea conținutului oficial.

·În plus, UE a instituit un sistem de alertă rapidă, care permite statelor membre să facă schimb rapid de informații și să își coordoneze răspunsurile la campaniile de dezinformare. Acest sistem a fost utilizat pentru a răspunde la numeroase campanii de dezinformare, inclusiv la cele legate de pandemia de COVID-19.

·UE a extins sprijinul direct pentru eforturile de comunicare strategică ale Ucrainei și a colaborat îndeaproape cu parteneri internaționali și cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, în special cu Grupul celor șapte și cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, pentru a combate propaganda de război. Rețeaua Comisiei împotriva dezinformării a monitorizat și a analizat discursurile false și a recomandat acțiuni și contradiscursuri în rapoartele săptămânale elaborate de Comisie.

Anexa 2 – Controlul intern și gestiunea financiară

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

1.Instrumente solide de gestionare a bugetului UE într-un mediu complex 

Comisia Europeană are datoria de a utiliza în mod optim banii contribuabililor pentru a sprijini realizarea obiectivelor de politică ale UE. Prin urmare, este esențial să se asigure faptul că finanțarea ajunge la beneficiarii vizați într-un mod eficace, eficient și economic, respectând în același timp normele aplicabile. Comisia se străduiește să atingă cele mai înalte standarde de gestiune financiară, asigurând, în același timp, un echilibru adecvat între un nivel scăzut de erori, plăți rapide și costuri rezonabile ale controalelor.

1.1.Bugetul UE: o gamă variată de domenii, beneficiari și cheltuieli într-un mediu complex

În 2022, cheltuielile gestionate de Comisie s-au ridicat la 169 de miliarde EUR ( 33 ) (a se vedea figura de mai jos). Acestea includ partea din bugetul UE gestionată de Comisie, alături de Fondul european de dezvoltare ( 34 ) și fondurile fiduciare ale UE. Aceste cheltuieli corespund unui număr de peste 260 000 de plăți care variază de la câteva sute de euro (pentru granturi de mobilitate Erasmus+) la sute de milioane de euro (pentru proiecte mari, cum ar fi reactorul termonuclear experimental internațional sau Galileo și Copernicus, precum și sprijin bugetar pentru țările în curs de dezvoltare) ( 35 ). Beneficiarii fondurilor UE sunt foarte diverși și numeroși.

Cheltuielile relevante din bugetul UE executate de Comisie în 2022, pentru fiecare domeniu de politică, în % și miliarde EUR

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene. 

La fel ca în anii precedenți, aproximativ trei sferturi din buget ( 36 ) (de exemplu, cheltuielile privind politica de coeziune și resursele naturale) sunt executate în cadrul gestiunii partajate. Acest lucru înseamnă că, odată ce programele sunt negociate și decise de către Comisie, statele membre sau organismele desemnate de acestea selectează proiecte, distribuie fonduri și gestionează cheltuielile în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională și împart această responsabilitate cu Comisia. Restul bugetului este cheltuit fie direct de către Comisie, fie indirect, în cooperare cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția. Tabelul de mai jos descrie cele trei moduri de gestiune.

Cheltuieli din 2022 în funcție de modul de gestionare – Mecanismul de redresare și reziliență este exclus

Sursa: Proiectele de conturi anuale ale Comisiei Europene pentru 2022 – Contul de profit și pierdere.

2022 a fost al doilea an al noului cadru financiar pe 7 ani. În practică, există în continuare foarte puține plăți legate de această nouă perioadă de programare în 2022, din cauza adoptării tardive a temeiurilor juridice (toate programele de finanțare) și, ulterior, a adoptării tardive a programelor din cadrul politicii de coeziune (până la sfârșitul anului 2022). Se preconizează că plățile aferente perioadei de programare 2021-2027 vor atinge niveluri semnificative în anii următori. În 2022, pandemia nu a mai afectat modul în care Comisia și partenerii săi de implementare colaborează. Cu toate acestea, noile crize care au apărut în 2022 și inflația ridicată rezultată au exercitat o presiune mai mare asupra resurselor care sunt deja limitate și necesită un control intern eficace pentru a asigura aplicarea strictă a principiilor economiei, eficienței și eficacității atunci când este cheltuit bugetul UE.

1.2.Un sistem solid de guvernanță care stă la baza responsabilității Colegiului

În calitate de ordonator de credite al Comisiei, colegiul comisarilor este responsabil din punct de vedere politic de gestionarea bugetului UE, ceea ce include răspunderea pentru activitatea serviciilor Comisiei. Principalele elemente constitutive ale guvernanței bugetului UE – susținute de o repartizare clară a responsabilităților între nivelul politic și cel de conducere, de un angajament ferm față de gestionarea performanței și respectarea cadrului juridic, de transparență și de standarde înalte de comportament etic, precum și de o raportare bine definită – conduc la un lanț solid de consolidare a asigurărilor și de asumare a răspunderii.

Sistemul de guvernanță și lanțul de răspundere utilizate de Comisie sunt adaptate modelului său unic de luare descentralizată a deciziilor în ceea ce privește execuția bugetară; colegiul comisarilor deleagă gestionarea operațională curentă celor 51 de ordonatori de credite delegați ( 37 ), care își administrează și își conduc departamentele în direcția îndeplinirii obiectivelor lor, astfel cum sunt definite în planurile lor strategice, ținând seama de resursele disponibile. Ordonatorii de credite delegați sunt responsabili pentru partea din bugetul UE executată în cadrul departamentelor lor.

În rapoartele lor anuale de activitate, ordonatori de credite delegați raportează în mod transparent cu privire la performanțele și rezultatele obținute, la funcționarea sistemelor lor de control intern și la gestiunea financiară a părții care le revine din bugetul UE – ținând seama de asigurarea furnizată de statele membre în cadrul gestiunii partajate. Fiecare raport anual de activitate conține declarația de asigurare a directorului general. Declarația poate fi însoțită de o rezervă, în cazul în care ordonatorii de credite delegați identifică deficiențe cu impact semnificativ. În paralel, aceștia stabilesc planuri de acțiune pentru atenuarea riscurilor viitoare și pentru consolidarea sistemelor lor de control.

Raportul anual privind gestiunea și performanța prezintă sinteza rezultatelor anuale pentru bugetul UE la nivelul Comisiei, pe baza asigurării și a rezervelor cuprinse în toate rapoartele anuale de activitate. Prezentul raport face parte din pachetul de rapoarte financiare și de răspundere integrate ale Comisiei ( 38 ), adoptat de colegiul comisarilor.

Procedura bugetară anuală ulterioară de descărcare de gestiune permite Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene să tragă la răspundere Comisia, din punct de vedere politic, pentru execuția bugetului UE. Decizia Parlamentului ia în considerare rapoartele financiare și de răspundere integrate ale Comisiei; rapoartele anuale și speciale ale Curții de Conturi Europene, împreună cu declarația sa de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; audierile comisarilor și ale directorilor generali și o recomandare din partea Consiliului.

Aceste mecanisme solide de guvernanță sprijină colegiul comisarilor să realizeze obiectivele Comisiei, să utilizeze resursele în mod eficient și eficace și să se asigure că bugetul UE este executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. O imagine de ansamblu este prezentată în graficul de pe pagina următoare.

1.3.Un cadru de control intern solid care să contribuie la realizarea obiectivelor Comisiei

1.3.1.Cadrul de control intern a continuat să evolueze odată cu mediul său

Comisia se poate baza pe un cadru instituțional solid de control intern, bazat pe cele mai înalte standarde internaționale ( 39 ).

Mecanismele de gestionare și control al riscurilor au fost raționalizate și consolidate în continuare în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare NextGenerationEU. De la aprobarea sa în 2020, s-a pus un accent deosebit pe adaptarea sistemelor de control intern la nevoile operațiunilor aferente. La sfârșitul anului 2021, Comisia a emis politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea NextGenerationEU, în acord cu cadrul general de control intern al Comisiei. Această politică oferă un cadru adecvat de management al riscurilor și de conformitate pentru a proteja interesele financiare ale UE și a asigura probitatea, integritatea și transparența operațiunilor NextGenerationEU, cum ar fi operațiunile de împrumut, de administrare a datoriei și de creditare. În 2022, Comisia a continuat să dezvolte cadrele de guvernanță și de control prin instituirea unor procese și puncte de control pentru toate activitățile principale de împrumut și de creditare, inclusiv planificarea finanțării, executarea tranzacțiilor de împrumut, gestionarea lichidităților, calculul și alocarea costurilor. Aceste procese au asigurat faptul că toate aspectele operațiunilor de împrumut și de creditare au fost puse în aplicare în conformitate cu un set solid de controale ale riscurilor, pe deplin documentate și puse în aplicare în mod consecvent de către echipele responsabile care fac obiectul unei supravegheri riguroase din partea unei a doua linii de apărare (un director independent responsabil cu gestionarea riscurilor).

În decembrie 2022, Comisia a stabilit, de asemenea, cadrul pentru operațiunile UE de împrumut și de gestionare a datoriei în 2023 în cadrul unei abordări unitare în materie de finanțare, și anume strategia de finanțare diversificată ( 40 ), împreună cu modalitățile de punere în aplicare a strategiei de finanțare diversificate pentru operațiunile de împrumut și de gestionare a datoriei care intră sub incidența articolului 220a din Regulamentul financiar, precum și pentru operațiunile de credit conexe ( 41 ). Guvernanța gestionării activelor garantează o delegare clară a procesului decizional și a liniilor de răspundere, o separare adecvată a sarcinilor între serviciul de relații cu clienții, serviciul de gestionare a riscurilor și serviciul administrativ, roluri clar definite și proceduri și procese bine definite și documentate, precum și un sistem de control și echilibru la toate nivelurile. Procedurile de conformitate oferă cadrul pentru norme adecvate în ceea ce privește codurile de conduită în vederea gestionării potențialelor conflicte de interese personale, precum și pentru norme de gestionare a riscurilor legate de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate.

Pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, în ceea ce privește cheltuielile, în 2022, Comisia a perfecționat și a finalizat strategiile specifice de audit și de control instituite în 2021. Acestea se bazează pe experiența dobândită în 2022 cu un număr mai mare de cereri de plată primite și, în consecință, pe intensificarea auditurilor și controalelor Comisiei (a se vedea detaliile din anexa 3).

Încă din 2021, Comisia a adoptat orientări privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar ( 42 ). Prezentele orientări vizează toate metodele de execuție a bugetului UE (gestiune directă, indirectă și partajată). Acestea fac parte din eforturile Comisiei de a consolida în continuare măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE. Scopul lor este de a sensibiliza și a promova interpretarea și aplicarea uniformă a normelor privind evitarea conflictelor de interese în rândul personalului instituțiilor UE și al autorităților statelor membre, precum și al oricăror persoane implicate în execuția fondurilor UE. Comisia întreprinde în continuare măsuri de sensibilizare țintite cu privire la conflictele de interese și oferă prezentări pe teme legate de aceste orientări autorităților statelor membre și rețelelor de experți conexe, precum și rețelelor sale interne specializate. Astfel de măsuri și prezentări specifice vor continua să aibă loc în cursul anului 2023 și ulterior. Scopul lor este de a sensibiliza și a promova interpretarea și aplicarea uniformă a normelor privind evitarea conflictelor de interese în rândul personalului instituțiilor UE și al autorităților statelor membre, precum și al oricăror persoane implicate în execuția fondurilor UE.

În 2022, Comisia a continuat să furnizeze orientări noi sau actualizate. Acestea s-au axat, printre altele, pe modalitățile de abordare a impactului creșterii inflației și pe modul de punere în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. În ceea ce privește gestiunea indirectă, DG Buget a continuat să ofere orientări orizontale și sprijin serviciilor Comisiei prin emiterea unor note dispozitive privind aspectele-cheie ale procesului (de exemplu, cu privire la măsurile de supraveghere).

1.3.2.Un cadru de control intern matur, adaptat la funcționarea departamentelor Comisiei

În ansamblu, pentru 2022, principiile de control intern sunt prezente și funcționează așa cum s-a prevăzut. Departamentele evaluează funcționarea sistemelor lor de control intern în conformitate cu o metodologie comună și își rezumă concluziile în rapoartele lor anuale de activitate. Această evaluare confirmă faptul că departamentele Comisiei au continuat să depună eforturi pentru a remedia deficiențele identificate în 2021 în cadrul sistemelor lor de control intern, și anume în ceea ce privește mediul de control și componentele de evaluare a riscurilor.

Comisia recunoaște că, în cazul anumitor principii de control intern, sunt încă necesare unele îmbunătățiri, care corespund, în cea mai mare parte, unor deficiențe minore care au fost identificate și raportate în rapoartele anuale de activitate ale departamentelor. Aceasta se referă în principal la activitățile de control, în cazul cărora evaluarea se bazează în principal pe rezultatele controalelor (și anume în cazul în care ratele de eroare reziduală depășesc 2 %), progresele înregistrate pentru instituirea unui sistem de control intern în cazul unei noi entități, luând în considerare, de asemenea, constatările auditului. Cu privire la aceste aspecte, departamentele relevante au instituit măsuri pentru a remedia deficiențele identificate. Acestea sunt sprijinite de serviciile corporative care monitorizează periodic progresele înregistrate. Situația generală este prezentată în graficul de mai jos.

Evaluarea funcționării celor 17 principii de control intern: numărul de departamente ale Comisiei care au raportat că principiile de control intern sunt respectate și funcționează în mod adecvat în 2021 și 2022.

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.

1.4.Strategii de control multianuale pentru a asigura legalitatea și regularitatea cheltuielilor

1.4.1.Strategiile de control sunt multianuale și diferențiate în funcție de riscuri

În cadrul sistemelor lor de control intern, ordonatorii de credite, în calitate de administratori ai bugetului UE, instituie strategii de control multianuale concepute pentru prevenirea erorilor și, dacă prevenirea erorilor nu este posibilă, pentru detectarea și corectarea acestora. În conformitate cu responsabilitatea ce le revine de a efectua plăți individuale, aceștia trebuie să își consolideze asigurarea în sens ascendent și la un nivel detaliat, și anume per program sau alt segment relevant de cheltuieli. Acest lucru permite Comisiei să detecteze deficiențele și erorile într-un mod detaliat și diferențiat pentru fiecare program sau segment de cheltuieli, să identifice cauzele profunde ale erorilor sistemice (de exemplu, complexitatea normelor în anumite domenii de politică, cum ar fi cercetarea și coeziunea), să ia măsuri corective specifice și proporționale și să se asigure că toate lecțiile învățate sunt utilizate pentru a îmbunătăți sistemele de gestiune și control și sunt luate în considerare în elaborarea viitoarelor programe financiare.

Programele de cheltuieli ale UE sunt multianuale prin concepție, la fel ca și strategiile de control aferente. Aceasta implică faptul că detectarea și corectarea erorilor pot avea loc oricând, până la momentul închiderii la sfârșitul ciclului de viață al unui program. În plus, strategiile de control sunt diferențiate în funcție de risc, și anume acestea sunt adaptate la diferitele moduri de gestiune, actorii implicați, domeniile de politică și/sau mecanismele de finanțare și la riscurile asociate acestora.

Ciclul de control multianual al Comisiei Europene.

Pentru rezultatele din 2022 menționate în cercuri, a se vedea secțiunea 2.1.

Sursa: Comisia Europeană.

1.4.2.Prevenirea este prima linie de apărare împotriva erorilor

Principalele mecanisme de prevenire ale Comisiei constau în controale și audituri ex ante (a se vedea anexa 5), inclusiv controale de gestiune efectuate de autoritățile statelor membre înainte de declararea cheltuielilor către Comisie în cadrul gestiunii partajate, precum și audituri pentru a detecta deficiențele din sistemele de gestiune și control ale partenerilor de implementare. Aceste controale preventive conduc la respingerea sumelor neeligibile înainte de efectuarea de către Comisie a plăților (finale) și/sau la întreruperea și suspendarea plăților până la remedierea deficiențelor sistemelor. Pe lângă acestea, orientările oferite beneficiarilor și partenerilor de implementare contribuie la prevenirea erorilor.

·În cadrul gestiunii partajate, corecțiile puse în aplicare de statele membre înainte de declararea cheltuielilor lor către Comisie rezultă din verificările, controalele și auditurile de gestiune, inclusiv auditurile sistemelor și ale operațiunilor, pe care acestea le efectuează ex ante și ex post la nivelul lor (înainte și după efectuarea plăților la nivelul lor). Astfel de corecții sunt aplicate în principal prin deducerea cheltuielilor neeligibile din cererile de plată adresate Comisiei sau din conturile certificate.

·Sumele corectate la nivelul statelor membre pot fi reutilizate, în anumite circumstanțe. Aceste măsuri servesc drept stimulente pentru ca statele membre să efectueze verificările și auditurile necesare și să corecteze cheltuielile neconforme înainte de transmiterea către Comisie a cererilor de decont.

1.4.3.Detectarea și corectarea erorilor completează prevenirea

În cazul în care mecanismele preventive nu au fost eficace, este important ca erorile care afectează cheltuielile UE să fie detectate a posteriori, prin controale și audituri ex post pe care Comisia le efectuează cu privire la sumele pe care le-a acceptat și le-a plătit (a se vedea anexa 5 din volumul III). Aceste erori sunt apoi corectate de Comisie în cursul aceluiași an sau în anii următori, prin recuperări sau compensări de la beneficiarii finali în cadrul gestiunii directe și indirecte sau de la statele membre în cadrul gestiunii partajate. În cadrul gestiunii partajate, statele membre efectuează, de asemenea, controale după ce primesc plățile Comisiei. Aceste controale conduc, de asemenea, la corecții a posteriori.

·În ceea ce privește agricultura, cea mai mare parte a corecțiilor corespund cazurilor în care au fost identificate erori sistemice și au fost aplicate corecții cheltuielilor relevante pentru o anumită agenție de plăți sau pentru un anumit program (corecții financiare). Restul corecțiilor corespund sumelor detectate și impuse beneficiarilor finali de către statele membre după efectuarea plăților Comisiei; acestea sunt rambursate parțial la bugetul UE și parțial reutilizate pentru cheltuieli periodice de către statele membre.

·În ceea ce privește coeziunea, până în prezent, pentru perioada de programare 2014-2020, toate corecțiile, indiferent dacă erau legate de auditurile și controalele ex post ale statelor membre sau de auditurile și controalele ex post ale Comisiei (inclusiv acțiunile întreprinse de Comisie în urma auditurilor Curții de Conturi și a investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă), au fost puse în aplicare de către statele membre. Acest lucru permite statelor membre să reutilizeze sumele corespunzătoare pentru cheltuieli eligibile, deoarece condițiile stricte pentru corecțiile nete stabilite în cadrul de reglementare nu au fost considerate îndeplinite. Dacă sistemele de control funcționează în mod corespunzător la nivelul statelor membre, necesitatea unor corecții financiare nete implementate la nivelul Comisiei este mult mai limitată.

În plus, deficiențele sistemelor de control, detectate prin audituri bazate pe riscuri și/sau audituri de sistem, sunt, de asemenea, abordate, iar sistemele sunt corectate. În contextul gestiunii partajate și al gestiunii indirecte, acest lucru este realizat în primul rând de către statele membre și partenerii de implementare. Pentru mai multe informații privind protecția bugetului UE, a se vedea anexa 5 în volumul III.

1.5.Combaterea fraudelor: strategia antifraudă a Comisiei și alte propuneri

1.5.1.Progresele înregistrate în ceea ce privește strategia antifraudă a Comisiei

Comisia are toleranță zero față de fraudă. În conformitate cu articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia și statele membre protejează bugetul UE împotriva fraudei și a altor activități ilegale.

La nivel corporativ, până la sfârșitul anului 2022, punerea în aplicare a planului de acțiune legat de actuala strategie antifraudă corporativă adoptată în aprilie 2019 a fost aproape pe deplin realizată, 60 dintre cele 63 de măsuri fiind finalizate. Strategia și planul său de acțiune joacă un rol semnificativ în prevenirea unei posibile utilizări abuzive a fondurilor UE. Oficiul European de Luptă Antifraudă coordonează și monitorizează punerea sa în aplicare. Pentru a asigura eforturi susținute de combatere a fraudei în cadrul Comisiei și pentru a aborda noile provocări, în 2022 Comisia a început pregătirile pentru o revizuire a planului.

La nivel de departament, până la sfârșitul anului 2022, 94 % din toate strategiile locale antifraudă au fost actualizate de la adoptarea, în 2019, a strategiei antifraudă a Comisiei. În conformitate cu strategia sa antifraudă, Comisia a consolidat coordonarea și cooperarea, în special prin intermediul Rețelei de prevenire și detectare a fraudei, care reunește corespondenții antifraudă ai serviciilor Comisiei și ai agențiilor executive și este coordonată de Oficiul European de Luptă Antifraudă. În acest context, în 2022, o serie de servicii ale Comisiei și-au actualizat strategiile locale antifraudă în cooperare cu Oficiul European de Luptă Antifraudă.

În 2022, Oficiul European de Luptă Antifraudă și-a continuat activitatea analitică, de exemplu prin finalizarea unui cadru cuprinzător de risc pentru Mecanismul de redresare și reziliență și prin analizarea motivelor pentru reducerea raportării neregulilor de natură nefrauduloasă între perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020 în domeniul politicii de coeziune. Cadrul de risc al Mecanismului de redresare și reziliență dezvoltă un model tridimensional care ia în considerare riscurile legate de: (i) natura și complexitatea investițiilor; (ii) atingerea obiectivelor și (iii) capacitatea autorilor fraudelor. Acesta este conceput ca un instrument pentru autoritățile naționale, care, în acest cadru, ar trebui să își elaboreze evaluările riscurilor pe baza tipului de investiții de care sunt responsabile. Analiza motivelor pentru reducerea raportării neregulilor de natură nefrauduloasă evidențiază o serie de cauze potențiale (cum ar fi întârzierile în punerea în aplicare a programelor; utilizarea sporită a opțiunii costurilor simplificate; modificări ale practicilor de raportare; introducerea conturilor anuale și excluderea evaluărilor în curs și creșterea capacității administrative) pentru a explica această scădere, dar subliniază că acestea nu explică întregul decalaj evaluat. Comisia a adoptat raportul său anual pe 2021 privind protejarea intereselor financiare ale UE în septembrie 2022 ( 43 ).

În 2022, Oficiul European de Luptă Antifraudă a continuat, de asemenea, să desfășoare activități de investigare, integrându-le în rapoartele sale anuale.

1.5.2.Alte instrumente de sporire a eficienței luptei împotriva fraudei

La 22 martie 2022, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii ( 44 ). Prezenta propunere stabilește un cadru pentru asigurarea unor norme și măsuri comune în materie de securitate cibernetică în rândul instituțiilor, organelor și agențiilor UE. Scopul său este de a îmbunătăți în continuare capacitățile de reziliență și de răspuns la incidente ale tuturor entităților. Propunerea reflectă prioritățile Comisiei de a pregăti Europa pentru era digitală și de a construi o economie capabilă să facă față provocărilor viitorului și aflată în serviciul cetățenilor. În plus, asigurarea unei administrații publice sigure și reziliente reprezintă o piatră de temelie a transformării digitale a societății în ansamblu. Prezenta propunere se bazează pe Strategia UE privind uniunea securității [COM(2020) 605 final] și pe Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital [JOIN(2020) 18 final].

Prevenirea și sancționarea fraudei au continuat, de asemenea, prin intermediul sistemului de detectare timpurie și de excludere, care permite detectarea timpurie a operatorilor economici frauduloși sau nefiabili, includerea lor pe lista neagră (excludere) prin interzicerea obținerii de fonduri din partea UE și posibila impunere de sancțiuni financiare. Deciziile de excludere cuprinse în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere sunt, de asemenea, puse în prezent la dispoziția tuturor entităților care execută bugetul în toate modurile de gestiune. Procedurile sistemului de detectare timpurie și de excludere se bazează pe informații colectate în urma unor audituri și controale efectuate de ordonatorii de credite delegați, pe hotărâri definitive sau decizii administrative ale autorităților naționale, pe decizii ale organizațiilor internaționale și, în cea mai mare parte, pe investigații ale Oficiului European de Luptă Antifraudă. Sistemul de detectare timpurie și de excludere funcționează pe baza unei interacțiuni puternice și fructuoase între ordonatorii de credite competenți și grupul EDES.

În 2022, Comisia a prezentat mai multe măsuri care vizează: (i) promovarea utilizării sistemului de detectare timpurie și de excludere; (ii) creșterea eficacității sale și (iii) eficientizarea sistemului. În special, în contextul propunerii de modificare a Regulamentului financiar, Comisia a propus extinderea sistemului de detectare timpurie și de excludere la beneficiarii care fac obiectul gestiunii partajate, cu o abordare proporțională și specifică. În plus, Comisia a propus să se permită excluderea entităților afiliate și/sau a beneficiarilor reali ai unei entități primare excluse de la participarea la licitații pentru contracte de achiziții publice și, în cele din urmă, de la obținerea de fonduri UE.

1.6.Regimul de condiționalitate este în curs de punere în aplicare

De la adoptarea regulamentului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului UE („regulamentul privind condiționalitatea”), în decembrie 2020, UE a dispus, pentru prima dată, de un instrument specific pentru a-și proteja bugetul împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. Regulamentul privind condiționalitatea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021 și completează alte proceduri stabilite de legislația UE pentru protecția bugetului UE. Scopul său este de a proteja bugetul UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept care afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a acestuia sau protecția suficientă a intereselor financiare ale UE. Validitatea regulamentului privind condiționalitatea a fost confirmată pe deplin de Curtea de Justiție în două hotărâri [cauzele C­156/21 ( 45 ) și C-157/21 ( 46 )]. În urma acestor hotărâri, la 2 martie 2022, Comisia a adoptat orientările sale privind aplicarea Regulamentului (UE, EURATOM) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

Regulamentul privind condiționalitatea este un alt instrument din setul mai larg de instrumente privind statul de drept, care include diferite instrumente menite să garanteze respectarea principiilor statului de drept în statele membre. Regulamentul privind condiționalitatea, în special, protejează bugetul Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. Deși nu vizează protejarea bugetului UE ca atare, alte instrumente ale setului de instrumente sunt, de asemenea, esențiale pentru protejarea statului de drept în UE: raportul anual privind statul de drept, de exemplu, include recomandări adresate statelor membre începând din 2022. În fine, planurile naționale de redresare și reziliență adoptate în 2021 și 2022 în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență consolidează, de asemenea, respectarea statului de drept și protecția bugetului UE, în măsura în care acestea conțin obiective de etapă care abordează recomandările specifice fiecărei țări în legătură cu aspecte referitoare la statul de drept. De exemplu, în cazul Ungariei, măsurile de remediere prezentate de Ungaria în contextul procedurii în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea au fost transpuse în obiective de etapă corespunzătoare din cadrul planurilor de redresare și reziliență ale Ungariei.

Începând din ianuarie 2021, Comisia a monitorizat în mod constant situația din toate statele membre. Aceasta va declanșa procedura în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea dacă sunt îndeplinite condițiile. În 2022, Comisia a adoptat orientări referitoare la aplicarea Regulamentului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

La 15 decembrie 2022, în urma unei propuneri a Comisiei, Consiliul a adoptat măsuri de protecție a bugetului Uniunii în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea. Aceasta încheie o procedură lansată de Comisie în aprilie 2022, după ce Curtea de Justiție a confirmat validitatea regulamentului privind condiționalitatea, care a fost contestată de Ungaria și Polonia. Consiliul a decis să suspende 55 % din fondurile pentru trei programe din cadrul politicii de coeziune (Programul operațional pentru eficiență de mediu și energetică Plus, Programul operațional integrat de transport Plus, Programul operațional de dezvoltare teritorială și a așezărilor Plus), ceea ce corespunde unei sume totale de aproximativ 6,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. De asemenea, Consiliul a interzis încheierea de noi angajamente juridice cu fiduciile sau entitățile de interes public menținute de acestea, în cadrul oricărui program al UE gestionat în mod direct sau indirect de către Comisie începând cu 16 decembrie 2022. Decizia Consiliului are în vedere măsurile de remediere care au fost propuse de Ungaria, dar care nu au fost încă puse în aplicare în mod complet, adecvat sau corect, inclusiv instituirea unei autorități independente în materie de integritate cu competențe extinse pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul procedurilor de achiziții publice și pentru a contribui la prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese (inclusiv competențe importante de verificare a declarațiilor de avere). Trebuie remarcat faptul că decizia de punere în aplicare a Consiliului nu a fost contestată de Ungaria în fața Curții de Justiție. Cu toate acestea, interdicția privind fiduciile și entitățile de interes public a fost contestată în fața Tribunalului. Comisia intervine în susținerea Consiliului pentru a justifica decizia de punere în aplicare a Consiliului.

În urma deciziei de punere în aplicare a Consiliului din decembrie 2022, în conformitate cu regulamentul privind condiționalitatea, Ungaria poate propune măsuri de remediere suplimentare pentru a aborda preocupările rămase, în vederea ridicării măsurilor impuse de Consiliu. În cazul în care consideră că problemele au fost remediate parțial sau integral, Comisia trebuie să prezinte Consiliului o propunere de decizie de punere în aplicare în vederea adaptării sau ridicării măsurilor adoptate.

1.7.Propunere de reformare a Regulamentului financiar: acest proces este în desfășurare

Propunerea de reformare specifică a Regulamentului financiar a fost adoptată la 16 mai 2022 ( 47 ) în urma unui amplu proces de consultare în cadrul instituțiilor și organismelor UE și a unei consultări publice. Propunerea se axează pe alinierea la pachetul pentru perioada 2021-2027 al cadrului financiar multianual 2020/2021, pe anumite îmbunătățiri ale gestionării crizelor (lecțiile învățate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19), pe o protecție sporită a intereselor financiare ale UE (de exemplu, utilizarea obligatorie a extragerii datelor pentru audit și control și pe extinderea sistemului de detectare timpurie și de excludere la gestiunea partajată, pentru a exclude operatorii nedemni de încredere de la orice finanțare), precum și pe simplificarea necesară. Comisia a pregătit materiale de sprijin ample pentru discuțiile în curs cu Parlamentul European și cu Consiliul. Curtea de Conturi a emis un aviz general favorabil în octombrie 2022.

În paralel, Comisia a adoptat alte două propuneri de modificare a Regulamentului financiar. Prima abordează impactul bugetar al jurisprudenței recente privind amenzile anulate sau reduse ( 48 ). Acesta este discutat împreună cu reformarea specifică, în așteptarea soluțiilor pronunțate în cauzele relevante ale Curții. Cea de a doua a fost adoptată de urgență de Parlamentul European și de Consiliu în decembrie 2022 în contextul mobilizării sprijinului financiar pentru Ucraina și a stabilit strategia de finanțare diversificată ca metodă generală de împrumut ( 49 ).

Comisia va continua să ofere sprijin Parlamentului European și Consiliului cu privire la cele două propuneri pendinte. Mandatele respective privind reformarea sunt prevăzute până în iunie 2023. Comisia se angajează să faciliteze acordul politic până la sfârșitul anului 2023. Noile norme care fac bugetul mai flexibil, mai transparent și mai bine protejat ar trebui să intre în vigoare la începutul anului 2024.

Utilizarea instrumentului unic de extragere de date și de evaluare a riscurilor

În propunerea sa din 2022 de reformare a regulamentului financiar, Comisia a propus consolidarea „prevenirii, detectării, corectării și monitorizării fraudelor și neregulilor” prin extinderea, la toate metodele de execuție a bugetului UE (gestiune partajată, directă și indirectă), a înregistrării și stocării electronice standardizate a datelor privind destinatarii finanțării din partea Uniunii, inclusiv beneficiarii reali ai acestora. Măsurile propuse impun utilizarea unui sistem unic integrat de tehnologie a informației pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor (furnizat de Comisie) pentru a accesa și a analiza datele privind beneficiarii fondurilor UE și pentru a permite identificarea contractelor și a destinatarilor care ar putea fi susceptibili la riscuri. Sistemul de tehnologie a informației ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selecției, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului și auditului și să contribuie la prevenirea, detectarea, corectarea și urmărirea eficace a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese, a dublei finanțări și a altor nereguli.

Propunerea Comisiei cuprinde o dispoziție care prevede obligativitatea utilizării instrumentului. Această dispoziție se poate dovedi dificil de acceptat de către statele membre. În conformitate cu partea IV din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020, Comisia a continuat să promoveze utilizarea instrumentului în scopuri de control și audit și să propună utilizarea sa obligatorie în mai multe acte de bază, în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre.

În paralel, DG Buget a cooperat cu alte direcții generale în 2022 în ceea ce privește instituirea instrumentului de extragere a datelor corporative și de evaluare a riscurilor, care ar îndeplini cerințele de mai sus și nevoile utilizatorilor din statele membre și serviciile Comisiei.

2.Controale eficiente din punctul de vedere al costurilor, care protejează bugetul UE

În conformitate cu cadrul de control intern al Comisiei, toate departamentele aplică caracteristicile comune ale controalelor descrise mai sus, independent de sursa de finanțare. Măsurile de prevenire, de detectare și de corectare a neregulilor se aplică pe o bază multianuală la nivelul programelor specifice sau al altor segmente de cheltuieli. Întrucât programele individuale de cheltuieli pot fi foarte diverse, strategiile de control trebuie să fie adaptate la diferite moduri de gestiune, domenii de politică, beneficiari și/sau modalități de finanțare și la riscurile asociate acestora.

Această diferențiere a strategiilor de control este necesară pentru a se asigura că aceste controale rămân eficiente din punctul de vedere al costurilor, și anume asigură un echilibru adecvat permițând un nivel scăzut de eroare (eficacitate), plăți rapide (eficiență) și costuri rezonabile (economie). Domeniile mai riscante vor determina un nivel mai ridicat de control și/sau o frecvență mai mare a controalelor, în timp ce domeniile cu risc scăzut ar trebui să contribuie la reducerea frecvenței, a costurilor și a complexității controalelor. În plus, potențialul real de recuperare al fondurilor UE cheltuite în mod necorespunzător va fi luat în considerare la stabilirea strategiei de control (de exemplu, prin analiza cost-beneficiu a auditurilor la fața locului).

Alte modalități de asigurare a raportului cost-eficacitate în ceea ce privește controalele includ reducerea riscului de erori prin norme și/sau procese simplificate (cum ar fi opțiunile simplificate în materie de costuri, și anume sumele forfetare, ratele forfetare și costurile unitare), valabilitatea transversală a evaluărilor și/sau a auditurilor și controalelor existente efectuate de alte entități și realizarea de economii de scară prin punerea în comun a funcțiilor de control.

Pentru a măsura raportul cost-eficacitate al controalelor sale, Comisia utilizează indicatorii de mai jos.

•Eficacitatea. Nivelul erorilor constatate pe baza controalelor efectuate, care permit gruparea cheltuielilor pe diferite categorii de risc.

•Eficiența. Durata medie necesară pentru efectuarea unei plăți. În afară de aceasta, Comisia caută și dezvoltă în mod constant noi modalități de sporire a eficienței, în special prin crearea de sinergii ori de câte ori este posibil.

•Economia. Proporționalitatea dintre costurile controalelor și fondurile gestionate.

2.1.Rezultatele controalelor Comisiei confirmă faptul că bugetul UE este bine protejat

2.1.1.Rezultate globale pentru 2022

Pe baza auditurilor și a controalelor efectuate, departamentele Comisiei estimează în fiecare an nivelul de risc la adresa legalității și regularității cheltuielilor UE în două etape ale ciclului de control multianual: la momentul plății și la închiderea programelor. Aceasta permite Comisiei să ia măsuri suplimentare pentru a reduce și mai mult ratele de eroare.

Riscul la momentul plății este o estimare a erorilor care nu au putut fi prevenite în pofida controalelor ex ante și care afectează plățile efectuate. Aceste erori sunt detectate prin controale și audituri ex post ( 50 ). Riscul la închidere este o estimare a erorilor care vor rămâne la sfârșitul ciclului de viață al programelor, după efectuarea tuturor controalelor și a corecțiilor ex post. Acesta este egal cu riscul la momentul plății minus o estimare prudentă a corecțiilor viitoare, care vor avea loc între anul raportării și sfârșitul ciclului de viață al programelor.

Comisia consideră că bugetul este protejat în mod eficace atunci când, cel târziu la închiderea programelor – și anume atunci când s-au efectuat toate controalele, corecțiile, recuperările etc. – riscul la închidere este mai mic de 2 %. Acesta este același prag de semnificație utilizat de Curtea de Conturi Europeană. Pentru mai multe detalii privind aceste concepte și metodologia utilizată pentru a determina aceste estimări, precum și rezultatele controalelor pentru fiecare domeniu de politică, a se vedea anexa 5.

Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE este un rezumat al celor 51 de rapoarte anuale de activitate. Cheltuielile vizate de fiecare dintre aceste rapoarte sunt alocate integral uneia dintre cele șapte rubrici ale cadrului financiar multianual. În mod similar celor raportate în 2021, cheltuielile pentru „Securitate și apărare” ale DG Industria Apărării și Spațiu, având în vedere importanța acestor cheltuieli, au fost separate de celelalte cheltuieli și incluse la rubrica corespunzătoare. Pentru comparație, riscul la momentul plății și riscul la închidere pentru 2020 au fost recalculate pe baza acestei noi structuri.
Situația pentru fiecare domeniu de politică este descrisă mai jos.

2.1.2.Rezultatele controalelor pe segmente de program cu risc mai scăzut, mediu și mai ridicat

Comisia identifică programele /segmentele de cheltuieli care prezintă un risc mai ridicat, ceea ce îi permite să își concentreze acțiunile asupra situațiilor în care acestea contează cel mai mult. Având în vedere abordarea sa empirică aprofundată, Comisia dispune de date fiabile care arată situația diversificată a fondurilor gestionate (a se vedea graficul de mai jos). Pe baza riscului la momentul plății – înainte de aplicarea oricărei corecții viitoare – Comisia poate împărți cu precizie cheltuielile anuale în cheltuieli cu risc mai scăzut la momentul plății (pentru care riscul este sub 2,0 %), cheltuieli cu risc mediu la momentul plății (între 2,0 % și 2,5 %) și cheltuieli cu risc mai ridicat la momentul plății (peste 2,5 %). În ceea ce privește resursele naturale și coeziunea, această analiză se efectuează, de asemenea, la nivelul agențiilor de plăți individuale și al programelor din statele membre. Acest lucru permite Comisiei să identifice programele/segmentele de cheltuieli cu risc mai ridicat și să își ofere sprijinul în mod eficient, precum și să abordeze deficiențele specifice chiar și în cazul politicilor care, în ansamblu, prezintă un risc mai scăzut, cum ar fi politica agricolă comună.

Clasificarea cheltuielilor de către Comisia Europeană pe categorii de risc mai ridicat, mediu și mai scăzut, ca procente din totalul cheltuielilor relevante pentru 2022.

Sursa: Comisia Europeană.

Astfel, cheltuielile Comisiei sunt împărțite în categorii cu risc mai scăzut, mediu și mai ridicat, după cum urmează.

•Risc mai scăzut. Acest segment s-a ridicat la 107 miliarde EUR în 2022 (63,1 % din cheltuieli în 2022 comparativ cu 55,1 % din cheltuieli în anul precedent). Mai precis, această categorie cu risc mai scăzut include: cheltuielile gestionate de agențiile de plăți în cadrul politicii agricole comune (51 din 66 pentru plăți directe și 34 din 74 pentru dezvoltare rurală), precum și 21 din 25 de programe operaționale pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și 151 din 448 de programe din cadrul fondurilor politicii de coeziune, cu un risc mai scăzut la momentul plății; cheltuielile legate de Mecanismul pentru interconectarea Europei – Transporturi; contribuțiile către agenții (Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, Agenția Spațială Europeană etc.); acțiunile Marie Skłodowska-Curie; granturile Consiliului European pentru Cercetare; programul Erasmus+; partea principală a Instrumentului de sprijin de urgență; Fondul pentru azil, migrație și integrare; Fondul pentru securitate internă; ajutorul umanitar și protecția civilă; cheltuielile pentru entitățile însărcinate cu execuția fondurilor sau a garanțiilor bugetare ale UE care au trecut de o evaluare a pilonilor (sau, în mod excepțional, pentru agențiile descentralizate ale UE care pot fi scutite de obligația de a trece de o evaluare a pilonilor) și cheltuielile administrative.

•Risc mediu. Acesta s-a ridicat la 20,2 miliarde EUR în 2022 (12,0 % din cheltuieli comparativ cu 22,6 % în 2021). Acestea includ: cheltuielile efectuate de unele agenții de plăți în cadrul politicii agricole comune (6 pentru plăți directe și 8 pentru dezvoltare rurală) și 2 programe operaționale pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și 169 din 448 de programe din cadrul fondurilor politicii de coeziune cu un risc mediu la momentul plății; granturi în cadrul programelor de ajutor pentru dezvoltare și al programelor pentru țările din vecinătate și cheltuielile legate de Mecanismul pentru interconectarea Europei – Energie.

•Risc mai ridicat. Acest segment s-a ridicat la 42,2 miliarde EUR în 2022 [24,9 % din cheltuieli, similar cu 2021 (22,3 %)]. Acestea includ, de asemenea, cheltuielile a 9 din cele 66 de agenții de plăți pentru plăți directe, respectiv 32 din 74 pentru dezvoltare rurală în cadrul politicii agricole comune; 128 din cele 448 de programe finanțate din fondurile politicii de coeziune prezintă un risc mai ridicat la momentul plății sau prezintă deficiențe grave ( 51 ) ( 52 ) și cheltuieli din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (2 programe). Deși eforturile de simplificare a normelor au fost introduse în programul Orizont 2020, acest segment de cheltuieli a prezentat un nivel de risc în 2022 similar cu cel din anii anteriori anului 2021.

Analiza detaliată a Comisiei confirmă faptul că nivelul de eroare este strâns legat de natura finanțării. Majoritatea programelor sau a segmentelor de cheltuieli, care corespund unui procent de peste 50 % din cheltuielile relevante ale exercițiului, prezintă un risc relativ mai scăzut la momentul plății, deoarece includ mai multe plăți bazate pe drepturi. Pe de altă parte, unele programe sau segmente de cheltuieli în care se utilizează sisteme mai degrabă complexe bazate pe rambursarea costurilor par să prezinte un risc relativ mai ridicat la momentul plății (așa cum este cazul, de regulă, în cadrul politicii de coeziune, care prezintă numeroase norme naționale, regionale sau de program aplicabile, pe lângă normele UE). Totuși, sistemele de control existente permit atenuarea riscurilor legate de unele dintre programele mai complexe și, prin urmare, reducerea nivelului de risc la momentul plății.

Comisia monitorizează îndeaproape riscul la momentul plății și riscul la închidere pentru diferitele programe / segmente de cheltuieli și ia măsuri suplimentare pentru a reduce ratele de eroare. În special pentru categoriile cu risc mediu și mai ridicat, Comisia va continua să depună eforturi în vederea unei reduceri suplimentare a ratelor de eroare prin creșterea gradului de sensibilizare a beneficiarilor și a partenerilor de implementare cu privire la aceste aspecte, prin ajustarea strategiilor de control acolo unde este necesar, prin aplicarea lecțiilor învățate la programele viitoare și prin simplificarea normelor ori de câte ori este posibil.

2.1.3.Rezultatele controalelor pe domenii de politică

Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital

În 2022, riscurile la momentul plății (1,5 %) și la închidere (1,1 %) au crescut în comparație cu 2021. Acest fapt se datorează creșterii riscului la momentul plății pentru programul Orizont 2020, care corespunde plăților principale din 2022.

La fel ca în anii precedenți, departamentele de cercetare nu au însoțit declarațiile de asigurare de rezerve în legătură cu programul Orizont 2020 ( 53 ). Riscul mai ridicat al programului Orizont 2020 este inerent acestui tip de cheltuieli, în care plățile se bazează încă în mare parte pe rambursarea costurilor eligibile reale și în care normele în materie de rambursare, în conformitate cu temeiurile juridice aferente, au în continuare un caracter complex. Pentru a reduce riscul pe care îl prezintă programul Orizont 2020, Comisia a definit acțiuni menite să simplifice în mod semnificativ normele, s-a axat pe campanii de comunicare și a perfecționat formarea firmelor externe de audit care efectuează audituri în numele Comisiei. Aceste acțiuni ar trebui să pregătească terenul pentru o reducere semnificativă a ratei de eroare în cadrul programului Orizont Europa.

În ceea ce privește Orizont Europa, adoptarea tardivă a Regulamentului privind programul Orizont Europa, comparativ cu planul inițial, a întârziat demararea punerii în aplicare a programului. Din cauza punerii în aplicare cu întârziere a programului, sumele aferente plăților sunt foarte scăzute, iar controalele ex post nu au început încă. În consecință, a fost utilizată o estimare prudentă a riscului la momentul plății, stabilită la 2 %.

În ceea ce privește celelalte programe, un număr mic de segmente au o rată de eroare reziduală de peste 2 %. Totuși, acest lucru nu are niciun impact asupra asigurării din cauza impactului financiar minor ( 54 ). Pentru 2022, Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri și Direcția Generală Cercetare și Inovare au formulat două rezerve pe motive de reputație cu privire la cadrul de guvernanță insuficient definit și pus în aplicare în legătură cu programul Consiliului European pentru Inovare și cu alte deficiențe de control intern. Pentru ambele rezerve, departamentele responsabile au instituit planuri de acțiune care vor fi puse în aplicare până cel târziu la sfârșitul anului 2023. Aceste acțiuni includ, printre altele: semnarea unui memorandum de înțelegere care stabilește responsabilitățile și supravegherea între Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri și Direcția Generală Cercetare și Inovare; revizuirea instrumentului de delegare, care clarifică sarcinile și rolurile; precum și evaluarea componentelor de control intern pentru a sprijini actualizarea strategiilor antifraudă și de control. În cele din urmă, rezervele din 2021 legate de Mecanismul pentru interconectarea Europei (care acoperă energia și telecomunicațiile) au fost retrase de Agenția Executivă pentru Climă, Infrastructură și Mediu și de noua Agenție Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital.

Rubrica 2 – Coeziune, reziliență și valori

La această rubrică, riscul la momentul plății de 2,6 % a crescut față de 2021 (2,3 %). În cadrul acestei rubrici, riscul la momentul plății și riscul la închidere sunt legate în principal de nivelul observat pentru fondurile politicii de coeziune ( 55 ), având în vedere volumul cheltuielilor relevante: aproximativ 94 % din totalul gestionat în cadrul gestiunii partajate. Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune prezintă o valoare inferioară stabilă a intervalului prezentat pentru riscul la momentul plății ( 56 ) și o creștere a valorii sale superioare, de la un interval cuprins între 1,9 % și 2,5 % în 2021 la un interval cuprins între 1,9 % și 2,7 % în 2022. În ceea ce privește Fondul social european, intervalul de risc la momentul plății în 2022, între 1,9 % și 2,8 %, indică o ușoară creștere față de intervalul din 2021 (între 1,7 % și 2,5 %) ( 57 ).

În ceea ce privește toate fondurile politicii de coeziune, în pofida eforturilor continue și a îmbunătățirii funcționării sistemelor de control, riscul la momentul plății rămâne semnificativ. Acesta este estimat a se situa între 1,9 % și 2,7 % ( 58 ), nivel superior celui din 2021 (1,8 %-2,5 %). Corecțiile viitoare estimate sunt sumele necesare pentru a reduce rata de eroare a fiecărui program care depășește 2 % la cel puțin 2 %. În total, acestea corespund unui interval cuprins între 0,5 % și 1,4 %, ceea ce conduce la un risc la închidere de 1,3 %.

În ceea ce privește perioada de programare 2014-2020, statele membre au pus în aplicare măsuri preventive în valoare de 2 297 de milioane EUR și măsuri corective în valoare de 656 de milioane EUR. Această din urmă sumă este atribuită, pe de o parte, controalelor proprii ale statelor membre (518 milioane EUR) și, pe de altă parte, controalelor efectuate de Comisie, acțiunilor subsecvente investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă și auditurilor Curții de Conturi (138 de milioane EUR). Această sumă este, în ansamblu, în concordanță cu sumele executate în anii precedenți. Măsurile corective puse în aplicare prezintă o tendință de creștere care este în concordanță cu stadiul de maturitate al implementării perioadei de programare 2014-2020. În plus, pentru perioada de programare 2007-2013 și pentru perioadele de programare anterioare, Comisia a pus în aplicare măsuri corective în valoare de 130 de milioane EUR.

2022 a fost al doilea an din noul cadru financiar multianual. Cu toate acestea, Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat în iunie 2021 și, pentru 2022, nu au avut loc alte plăți în afară de prefinanțare. O caracteristică specifică a perioadei 2021­2027 este necesitatea ca statele membre să respecte un set de condiții favorizante tematice și orizontale pentru a permite execuția eficace a fondurilor în cursul perioadei. Până în prezent, 22 % din alocarea pentru locuri de muncă și creștere economică ( 59 ) nu a fost încă rambursată din cauza neîndeplinirii condițiilor favorizante tematice.

În pofida eforturilor continue și a îmbunătățirii funcționării sistemelor de control, riscul la momentul plății pentru coeziune rămâne peste pragul de semnificație de 2 %. Acest lucru se datorează în principal complexității inerente a proiectelor finanțate din aceste fonduri, multitudinii de actori vizați și dificultății de a aborda unele norme complexe, în special în ceea ce privește normele naționale adăugate la normele Uniunii Europene, achizițiile publice sau ajutoarele de stat. Deficiențele persistă în principal la nivelul autorităților de management sau al organismelor intermediare ale acestora, în pofida îmbunătățirii situației de-a lungul anilor ca urmare a eforturilor continue depuse de autoritățile responsabile de programe cu sprijinul Comisiei.

Principalele categorii de nereguli identificate de autoritățile de audit ale statelor membre și de Comisie sunt similare cu cele identificate de Curtea de Conturi: cheltuieli neeligibile, erori privind achizițiile publice și lipsa unor documente justificative esențiale. Acest lucru arată că majoritatea autorităților de audit pentru programe detectează în mod corespunzător, dar nu întotdeauna în întregime, diferitele tipuri de nereguli care contribuie la riscul la momentul plății ( 60 ). Există riscuri inerente de eroare din cauza proiectelor și normelor complexe. În unele cazuri, deficiențele detectate sunt sistemice și, prin punerea în aplicare a măsurilor de remediere solicitate de Comisie, situația (părților) sistemelor relevante devine, de obicei, din nou satisfăcătoare. Cu excepția cazului în care sunt puse în aplicare astfel de îmbunătățiri, Comisia încetează să mai efectueze plăți pentru programele relevante (sau pentru părțile relevante ale acestora), pentru a proteja bugetul UE. În plus, identificarea unor erori sau deficiențe în cadrul unui program nu înseamnă că există erori sau deficiențe similare la nivelul întregului stat membru vizat (și cu atât mai puțin în cadrul programelor altor state membre). Datorită rezultatelor controalelor realizate de statele membre și de Comisie, se obține o imagine nuanțată și diferențiată în funcție de program și de autoritate. Acest lucru permite Comisiei să concluzioneze că majoritatea programelor funcționează bine sau suficient de bine ( 61 ) și că un număr limitat de programe prezintă deficiențe sistemice și recurente de-a lungul anilor, pe care Comisia își concentrează apoi acțiunile. În ultima categorie de programe, acestea sunt raportate în mod transparent în rezervele emise în respectivele rapoarte anuale de activitate.

În ceea ce privește exercițiile financiare anterioare din perioada de programare 2014-2020, după finalizarea procedurilor contradictorii ulterioare, au fost aplicate corecții financiare suplimentare de către statele membre. Acest lucru a condus la un risc la închidere sub 2 % pentru fiecare dintre ultimele exerciții financiare și confirmă capacitatea de corecție pentru fondurile politicii de coeziune. Riscul la închidere va continua să scadă până la închidere și până la evaluarea finală a legalității și regularității cheltuielilor subiacente ale tuturor programelor, după finalizarea monitorizării tuturor rezultatelor auditului.

La sfârșitul anului 2022, au fost emise patru rezerve cu privire la fondurile politicii de coeziune.

•Două rezerve pentru perioada 2014-2020 vizând toate programele operaționale care, în cursul exercițiului, prezentau deficiențe semnificative în sistemele lor de gestiune și control sau pentru care rata de eroare a depășit pragul de semnificație sau, mai puțin frecvent, pentru care activitatea de audit la nivelul statelor membre a fost considerată insuficientă sau nesatisfăcătoare.

•Numărul de programe care fac obiectul unor rezerve pentru perioada 2014-2020 (81) este mai mare decât numărul de programe care fac obiectul unor rezerve în 2021 (68). Acest lucru se datorează în principal deficiențelor sistemice avute în vedere pentru o serie de programe. Cu toate acestea, impactul financiar a scăzut de la 423 de milioane EUR la 310 milioane EUR, ceea ce este în concordanță cu scăderea cheltuielilor relevante și cu faptul că multe dintre programele operaționale în cauză au niveluri scăzute ale cheltuielilor relevante în 2022. Rezervele sunt retrase numai după ce au fost întreprinse suficiente acțiuni corective. De regulă, motivele formulării de rezerve nu sunt structurale și este necesară o perioadă de unu până la doi ani pentru retragerea unei rezerve. Pentru mai multe detalii privind rezervele, a se vedea volumul III, anexa 5.

•Două rezerve pentru perioada 2007-2013, în legătură cu șapte programe care nu au fost încă închise. Rezervele nu sunt cuantificate deoarece nu au fost efectuate plăți în 2022.

Comisia continuă să ia măsuri pentru a sprijini autoritățile responsabile de programe să își îmbunătățească sistemele de gestiune și control și să aducă riscul la închidere pentru coeziune sub 2 %. În 2022, Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, a luat diferite tipuri de acțiuni pentru a îmbunătăți în continuare eficacitatea sistemelor de gestiune și control și pentru a stimula prevenirea, detectarea și corectarea erorilor, inclusiv următoarele aspecte.

•Monitorizarea, analiza și abordarea continuă a cauzelor profunde ale erorilor care au rămas nedetectate la nivelul statelor membre.

•Acțiuni de consolidare a capacităților pentru a îmbunătăți capacitatea administrativă a autorităților de management și de audit ale statelor membre și pentru a le dota mai bine astfel încât să facă față celor mai complexe părți ale execuției fondurilor. Aceasta include, de exemplu, furnizarea gratuită a instrumentului de extragere de date ARACHNE pentru a ajuta la detectarea neregulilor, a fraudei și a posibilelor conflicte de interese, precum și profesionalizarea achizitorilor.

•Furnizarea de orientări online, exemple de bune practici și explicații și promovarea schimburilor inter pares pentru a sprijini autoritățile contractante și autoritățile responsabile de programe.

•Promovarea opțiunilor simplificate în materie de costuri, care sunt mai puțin predispuse la erori, prin furnizarea de asistență și sprijin autorităților naționale pentru pregătirea și evaluarea schemelor de opțiuni simplificate în materie de costuri pentru programele din perioada 2021-2027. Comisia a depus eforturi neobosite pentru a concepe și a pune în aplicare procese adecvate pentru a sprijini aceste noi caracteristici, inclusiv măsuri de sporire a gradului de adoptare a opțiunilor simplificate în materie de costuri și a finanțării care nu este legată de schemele de costuri, un control și audituri mai proporționale, o raportare bazată într-o mai mare măsură pe conformitate și o flexibilitate sporită pentru adaptarea programelor la noile contexte socioeconomice și teritoriale.

Rubrica 3 – Resurse naturale și mediu

În ceea ce privește rubrica „Resurse naturale și mediu”, riscul la momentul plății rămâne sub pragul de semnificație de 2 %, rotunjit la 1,7 % și, în fapt, a înregistrat o ușoară scădere comparativ cu 2021 (1,74 % de la 1,82 %). Corecțiile viitoare estimate au scăzut, de asemenea, ușor la 1,4 % din cheltuielile din 2022 (1,5 % în 2021), ceea ce conduce la un risc la închidere ( 62 ) stabil comparativ cu 2021. Acesta corespunde, de asemenea, rezultatelor controalelor pentru cheltuielile agricole, care reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor din acest domeniu de politică (98 %), restul fiind dedicate cheltuielilor pentru afaceri maritime și pescuit ( 63 ), mediu și climă.

Interesele financiare ale UE sunt bine protejate atât de Comisie, cât și de statele membre. În 2022, măsurile corective s-au ridicat la 956 de milioane EUR, din care 615 milioane EUR au fost corecții financiare nete executate de Comisie și 341 de milioane EUR s-au bazat pe controalele efectuate de statele membre, dar au fost parțial puse în aplicare de Comisie (220 de milioane EUR). Măsurile preventive s-au ridicat la 561 de milioane EUR, cea mai mare parte, 557 de milioane EUR, fiind rezultatul controalelor efectuate de statele membre.

În ceea ce privește politica agricolă comună, riscul la momentul plății a continuat tendința descendentă observată în ultimii ani. Riscul la momentul plății pentru plățile directe din cadrul Fondului european de garantare agricolă, care reprezintă 67 % din plăți, a continuat să scadă la 1,3 %, de la 1,4 % în 2021. În ceea ce privește măsurile de dezvoltare rurală și de piață, riscul la momentul plății rămâne peste pragul de semnificație din cauza normelor complexe privind eligibilitatea. În ceea ce privește dezvoltarea rurală, riscul a rămas relativ stabil, la 2,7 % față de 2021 (2,8 %), în timp ce pentru măsurile de piață a crescut de la 2,1 % în 2021 la 2,9 % în 2022. Creșterea se explică parțial prin faptul că, în cazul măsurilor pentru care nu existau informații statistice sau de audit disponibile, s-a efectuat o evaluare a valorii maxime a cheltuielilor care ar putea fi expuse riscului. Pentru 2022, acest lucru a fost necesar în ceea ce privește aproximativ 19 % din cheltuielile pentru măsurile de piață, corespunzând în principal ajutoarelor excepționale de adaptare care au fost adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/467 în urma invadării Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022. În plus, îmbunătățirile aduse sistemelor de gestiune și control din statele membre sunt continue, iar Comisia sprijină în mod activ statele membre în procesul lor de tranziție către sisteme de guvernanță bazate pe digitalizare, utilizând soluții de automatizare și de inteligență artificială. În special, legislația secundară privind sistemul integrat de administrare și control, adoptată în 2022, subliniază utilizarea obligatorie a instrumentelor tehnologice bazate pe observarea Pământului (de exemplu, imaginile din satelit Copernicus) și pe fotografii cu identificare geografică. Sistemul integrat de administrare și control, inclusiv elementele sale (sistemul de monitorizare a suprafețelor, sistemul de cereri cu informații geospațiale și sistemul de identificare a parcelelor de teren), atunci când este pus în aplicare în conformitate cu normele și orientările aplicabile, limitează în mod eficace riscul de cheltuieli neconforme.

Cheltuielile legate de pescuit și de mediu și inițiativele climatice continuă să prezinte un risc inerent scăzut. Riscul la momentul plății pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime a crescut ușor, de la 1,03 % în 2021 la 1,38 % în 2022, în principal din cauza unui program care face obiectul unor rezerve pentru care sunt în curs de aplicare corecții financiare și măsuri de salvgardare corespunzătoare.

La sfârșitul anului 2022, au existat cinci rezerve recurente pentru segmente de cheltuieli sau programe în care au fost identificate deficiențe în materie de control și/sau rate de eroare de peste 2 %.

•Trei rezerve pentru agricultură, privind măsurile de piață ale Fondului european de garantare agricolă (care afectează trei state membre), plățile directe (care afectează 14 agenții de plăți din 11 state membre) și măsurile Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală [care afectează 29 de agenții de plăți din 15 state membre și Regatul Unit care s-au confruntat (temporar) cu deficiențe de control și/sau cu rate de eroare ridicate].

•O rezervă pentru deficiențele în materie de control dintr-un stat membru în legătură cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

•O rezervă necuantificată pentru registrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

În toate cazurile în care deficiențele identificate au condus la rezerve, au fost instituite acțiuni riguroase de monitorizare: proceduri de verificare a conformității pentru a proteja în ultimă instanță bugetul UE, monitorizarea punerii în aplicare a acțiunilor de remediere întreprinse de statele membre și, dacă este necesar, întreruperea sau reducerea/suspendarea plăților către statele membre. Această abordare sistematică și precis direcționată permite, în cele din urmă, protecția bugetului UE (pentru mai multe detalii, a se vedea volumul III, anexa 5).

Rubrica 4 – Migrație și gestionarea frontierelor

În ceea ce privește rubrica „Migrație și gestionarea frontierelor” ( 64 ), riscul la momentul plății (1,4 %) a scăzut în comparație cu 2021 (1,9 %), iar riscul la închidere (1,3 %) a fost stabil. Ambele au rămas sub 2 %. În 2022, valoarea măsurilor preventive și corective a scăzut la 8,3 milioane EUR – 5,5 milioane EUR pentru măsurile preventive și 2,8 milioane EUR pentru cele corective. Scăderea se explică în principal prin faptul că în 2021 existau încă corecții legate de fondurile pentru „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” din perioada de programare 2007-2013.

Acest domeniu de politică constă în cea mai mare parte din segmente de cheltuieli cu risc scăzut. Contribuțiile la agențiile descentralizate și la acordurile de contribuție au reprezentat 50 % din cheltuielile relevante pentru 2022, cu o rată de eroare de 0,5 %, în timp ce gestiunea partajată și execuția Fondului pentru securitate internă și a Fondului pentru azil, migrație și integrare reprezintă 38 % din cheltuielile relevante, cu un risc de 1,1 % la momentul plății. Pentru acesta din urmă, se emit rezerve atunci când, la nivelul statelor membre, rata de eroare reziduală depășește 2 % sau când au fost identificate deficiențe grave în sistemele de gestiune și control. Segmentul cheltuielilor cu risc mai ridicat constă în acțiuni ale UE și granturi pentru asistență de urgență în cadrul gestiunii directe pentru a sprijini statele membre în domeniul migrației și al gestionării frontierelor, cu o rată de eroare de 6,8 %. În 2022, ponderea acestui segment în totalul cheltuielilor relevante a scăzut la 10,6 % de la 13,8 % în 2021.

La sfârșitul anului 2022, au fost emise două rezerve.

•O rezervă privind Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă (perioada de programare 2014-2020), cuantificată pentru un stat membru și Islanda și necuantificată pentru cinci state membre.

•O rezervă pentru inițiativele UE și granturile pentru asistență de urgență. Comisia își continuă eforturile de a aplica măsuri de reducere a erorilor. Normele de punere în aplicare pentru granturile care fac obiectul gestiunii directe au fost simplificate în mare măsură, în timp ce s-au luat măsuri de raționalizare și armonizare a procedurilor privind monitorizarea și plata soldului final. Pentru generația de granturi 2021-2027, DG Migrație și Afaceri Interne aplică în mare măsură deciziile privind costurile unitare în materie de voluntari, cheltuieli de deplasare, de ședere și de cazare. În plus, pentru ajutorul de urgență acordat recent, utilizarea finanțării nelegate de costuri a redus la minimum sarcina administrativă pentru beneficiari și a simplificat punerea în aplicare a acestor proiecte.

Rubrica 5 – Securitate și apărare

Pentru rubrica „Securitate și apărare”, riscul la momentul plății și riscul la închidere, ambele situându-se la 0,5 %, sunt foarte scăzute și cu mult sub 2 %. Acest lucru se datorează faptului că tipurile de plăți pentru această activitate prezintă un risc foarte scăzut, în principal plățile către agenții. Cheltuielile relevante de 30,1 milioane EUR corespund unei contribuții de 18,7 milioane EUR la Agenția Europeană de Apărare și unei contribuții de 4,3 milioane EUR la Organizația Comună de Cooperare în materie de Armament, în timp ce suma de 7,2 milioane EUR corespunde cheltuielilor gestionate direct de Comisie prin achiziții publice și granturi. Toate aceste activități prezintă un risc scăzut la momentul plății, de 0,5 %. Pentru a-și atinge obiectivul, Comisia se bazează în mare măsură pe entități cărora le-a fost încredințată execuția și pe agenții de reglementare, precum și pe cooperarea strânsă cu diverși parteneri și organizații internaționale.

Rubrica 6 – Vecinătate și întreaga lume

În 2022, pentru rubrica „Vecinătate și întreaga lume”, atât riscul la momentul plății (1,1 %), cât și riscul la închidere (1,0 %) sunt similare cu cele din 2021 și se situează cu mult sub 2 %. În 2021, măsurile preventive și corective ale Comisiei s-au ridicat la 141 de milioane EUR – dintre care 125 de milioane EUR pentru măsurile preventive și 16 milioane EUR pentru cele corective, sume similare cu cele din 2021.

În pofida nivelului scăzut al ratei de eroare în majoritatea segmentelor de cheltuieli, Comisia continuă să ia măsuri pentru a-și îmbunătăți în continuare gestiunea financiară, având în vedere mediul operațional complex caracterizat de imprevizibilitate, volatilitate și insecuritate și în care unele programe pot fi, de asemenea, guvernate de modalități complexe de finanțare. Aceasta include măsuri de simplificare și clarificare a procedurilor și condițiilor contractuale pentru granturi, de consolidare a cooperării cu organizațiile internaționale, de clarificare și promovare a utilizării finanțării bazate pe rezultate și de consolidare a termenilor de referință pentru verificările cheltuielilor ( 65 ).

În 2022, finalizarea verificărilor ex ante suplimentare privind sistemele de gestiune și control ale partenerilor de implementare ( 66 ) – denumite și evaluări ale pilonilor – a continuat, iar la sfârșitul anului 2022 doar câteva mai erau de finalizat. Nu pot fi încheiate noi acorduri de contribuție înainte de finalizarea evaluărilor complementare ale pilonilor și câteva acorduri-cadru de parteneriat financiar sunt încă în curs de negociere. Atunci când a fost necesar, au fost puse în aplicare măsuri de atenuare pentru a reduce la minimum impactul asupra punerii în aplicare a intervențiilor în cadrul gestiunii indirecte.

Eforturile depuse în 2021 și în anii anteriori de către DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea pentru a aborda cauzele erorilor pentru granturile care fac obiectul gestiunii directe au continuat să aibă un impact pozitiv în 2022. În special, sensibilizarea beneficiarilor (noi ai) granturilor cu privire la cele mai frecvente surse de erori în gestionarea granturilor a crescut prin sesiuni de informare pentru a le explica obligațiile contractuale și a furniza informații clare cu privire la cerințele aferente. Personalului relevant i-au fost furnizate orientări suplimentare privind verificarea apariției unor astfel de erori. Analizele detaliate ale tipurilor de erori au fost comunicate tuturor ordonatorilor de credite delegați să monitorizeze și să consolideze controalele privind punerea în aplicare a granturilor.

La sfârșitul anului 2022, la această rubrică exista o rezervă necuantificată. În 2022, rezerva formulată de DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea cu privire la proiectele din Libia și Siria a fost extinsă pentru a include Ucraina, care reprezintă o pondere semnificativă din cheltuielile departamentului în 2022. În aceste țări, delegațiile nu pot pune în aplicare activități standard de monitorizare și evaluare. Este imposibil să se trimită personal pentru a efectua vizite de proiect la fața locului sau alte verificări similare, ca urmare a constrângerilor politice și de securitate. Au fost puse în aplicare mai multe măsuri, cum ar fi monitorizarea la distanță, contractele cu experți independenți pentru monitorizarea proiectelor în domeniu, o analiză bazată pe riscuri a portofoliului de contracte și verificarea încrucișată a informațiilor din diferite surse. Acest lucru a îmbunătățit înțelegerea dinamicii locale și a redus timpul de reacție pentru a aborda un mediu foarte instabil și schimbător. Cu toate acestea, țările rămân zone de conflict active, iar rezerva este justificată.

Rubrica 7 – Administrația publică europeană

Această rubrică grupează serviciile și departamentele care gestionează cheltuielile administrative ale Comisiei în cadrul gestiunii directe, cum ar fi Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale, care reprezintă aproximativ 80 % din cheltuielile relevante de la această rubrică. Riscul la momentul plății este stabilit cu prudență la 0,5 % pentru acest tip de cheltuieli cu risc scăzut. Întrucât majoritatea sistemelor de control corespunzătoare implică în special controale ex ante, corecțiile viitoare estimate sunt stabilite adesea în mod prudent la un nivel de 0,0 %. Astfel, riscul la închidere este aproape egal cu riscul la momentul plății și rămâne foarte scăzut, la 0,5 %. În 2022, măsurile preventive ale Comisiei s-au ridicat la 3 milioane EUR, ușor sub valoarea din 2021 (4 milioane EUR).

Din punctul de vedere al veniturilor, în 2022 s-au înregistrat evoluții pozitive semnificative. Rezerva rezultată din pierderea de resurse proprii tradiționale din cauza importurilor subevaluate de textile și încălțăminte importate din China în Regatul Unit în perioada noiembrie 2011-octombrie 2017 a fost retrasă. Pe baza hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în martie 2022 ( 67 ), Comisia a cuantificat suma finală datorată de Regatul Unit. Suma a fost plătită (inclusiv dobânda), în timp ce 26 de state membre, în cazul cărora au fost identificate deficiențe similare, au efectuat plăți provizorii semnificative. Comisia va recalcula ( 68 ) sumele finale datorate de statele membre, ceea ce va conduce la sume mai mici datorate în cele din urmă bugetului UE decât cele plătite de statele membre cu rezerve. Sumele plătite în plus vor fi returnate.

2.1.4.Au fost luate măsuri de eficiență

Comisia depune eforturi continue cu scopul de a îmbunătăți eficiența operațiunilor sale pentru a-și îndeplini obiectivele în condiții de constrângeri bugetare severe și pentru a atinge obiectivele stabilite în agenda sa digitală. Procesele sunt în curs de optimizare pentru a asigura cea mai eficientă utilizare a resurselor limitate.

În contextul unor provocări fără precedent, transformarea digitală a Comisiei avansează prin dezvoltarea în continuare a unor instrumente instituționale mai eficiente în domeniul tehnologiei informației, cu scopul de a spori eficiența potențială a proceselor sale economice și de a oferi capacități sporite de gestionare și de raportare a datelor.

În plus, obiectivul Comisiei este de a fi o administrație „fără hârtie”. În acest context, Comisia lucrează în prezent la extinderea utilizării semnăturilor electronice, inclusiv a semnăturilor electronice calificate. Deși nu se poate garanta integrarea deplină a semnăturii electronice (EU Sign) în cadrul tuturor sistemelor instituționale ale Comisiei în domeniul tehnologiei informației, Comisia pune deja la dispoziția ordonatorilor de credite delegați semnături electronice calificate online și va extinde utilizarea semnăturilor electronice calificate la fiecare sistem/proces identificat ca fiind capabil să beneficieze de utilizarea acestora.

În 2022, 98 % din plăți (în ceea ce privește sumele) au fost efectuate în termenul legal de plată (a se vedea graficul), în pofida faptului că mediul de lucru a fost încă puternic afectat de diverse crize și datorită inițiativelor menționate mai sus. Acest lucru este deosebit de important, deoarece mulți beneficiari se bazează pe aceste plăți pentru a-și desfășura activitățile și proiectele, ceea ce, la rândul său, contribuie la îndeplinirea obiectivelor Comisiei.

2.1.5.Costurile controalelor sunt proporționale cu riscurile asociate

În 2022, în urma evaluării combinate a eficacității, a eficienței și a economiei acestora, toate serviciile Comisiei au ajuns la o concluzie pozitivă cu privire la raportul cost-eficacitate al controalelor lor. Resursele alocate controalelor sunt aliniate la riscurile legate de natura programelor și/sau de contextul în care acestea sunt puse în aplicare. Costul controalelor rămâne, în general, stabil în timp. Unele servicii au raportat o ușoară scădere în termeni relativi, care s-a datorat unui volum mai mare de plăți în 2022 comparativ cu perioada anterioară a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Varietatea programelor de cheltuieli și caracteristicile lor diferite nu permit o comparație semnificativă a costurilor lor legate de controale. Totuși, pot fi identificați unii factori de cost comuni, astfel cum se arată în caseta de mai jos.

Din motive de transparență și exhaustivitate, departamentele care se ocupă de gestiunea partajată și/sau indirectă au raportat, de asemenea, costul controalelor aferente statelor membre și entităților cărora li s-a încredințat execuția separat de costurile aferente controalelor Comisiei în rapoartele lor anuale de activitate.

3.Asigurarea în materie de gestiune

Ca parte a sistemului de guvernanță explicat mai sus, asigurarea generală în materie de gestiune este garantată prin asigurarea oferită de directorii generali, de Serviciul de Audit Intern și de Comitetul de monitorizare a auditurilor. Aceasta este completată cu avizul Curții de Conturi Europene și cu punctele referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2021 acordată de autoritatea bugetară și la acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune și a recomandărilor auditului extern.

3.1.Evaluările, asigurările și rezervele declarate de ordonatorii de credite

În declarațiile lor anuale de asigurare pentru 2022 ( 69 ), toți cei 51 de ordonatori de credite delegați ( 70 ) au declarat că dispun de asigurări rezonabile că: (i) informațiile conținute în rapoartele acestora prezintă o „imagine corectă și fidelă” (adică fiabilă, completă și exactă) cu privire la situația din departamentele lor; (ii) resursele alocate activităților lor au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și (iii) procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, ținând seama de caracterul multianual al anumitor programe și de natura plăților în cauză.

În contextul proceselor lor generale de obținere a asigurării și din perspectivele de gestiune, ordonatorii de credite delegați efectuează, de asemenea, o analiză mai detaliată a fiecărui program sau segment al portofoliului lor. Aceștia utilizează toate informațiile disponibile, în special rezultatele controalelor lor, pentru a detecta orice posibilă deficiență semnificativă cu caracter cantitativ sau calitativ. La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, aceștia stabilesc dacă este probabil ca impactul financiar al unei astfel de deficiențe să depășească pragul de semnificație de 2 % și/sau dacă impactul asupra reputației este semnificativ. În caz afirmativ, aceștia adaugă la declarația de asigurare o rezervă care vizează segmentul specific afectat.

Pentru 2022, 10 ordonatori de credite au emis o declarație de asigurare cu rezerve, cu un total de 15 rezerve, după cum urmează. Tot în 2021, 10 ordonatori de credite au raportat 16 rezerve.

•Au fost menținute în total 12 rezerve din exercițiile anterioare. Aceste rezerve au fost menținute în principal deoarece cauzele profunde ale nivelului semnificativ de eroare pot fi parțial atenuate, dar nu eradicate pe deplin în temeiul cadrelor juridice ale programelor actuale. Majoritatea rezervelor recurente se referă la programele care fac obiectul gestiunii partajate, cu deficiențe identificate la nivelul statelor membre, al agențiilor de plăți sau al programelor, care persistă rareori timp de peste 1 an datorită planurilor în vigoare care vizează măsuri de remediere.

•Trei rezerve sunt noi, însă doar una este cuantificată, deși cu un impact financiar limitat de 1,8 milioane EUR, din cauza unui nivel semnificativ de eroare. Celelalte două sunt rezerve necuantificate legate de componenta de investiții a sistemului accelerator al Consiliului European pentru Inovare și au fost emise atât de direcția generală responsabilă, cât și de agenția executivă, acoperind toate aspectele deficiențelor constatate în sistemul de guvernanță și de control intern al celor două entități. Planul de acțiune pentru remedierea acestor deficiențe este în curs de punere în aplicare.

•Patru rezerve formulate în 2021 au fost retrase în 2022. În trei cazuri, problemele subiacente au fost soluționate, în timp ce, într-un caz, deficiența nu mai este considerată substanțială (aplicarea regulii de minimis).

•Șaisprezece rezerve nu au fost emise în temeiul regulii de minimis, conform căreia rezervele nu sunt considerate semnificative în cazul în care sunt implicate cheltuieli limitate (mai puțin de 5 % din plățile direcției generale sau ale serviciului), iar impactul financiar rezultat este scăzut (mai puțin de 5 milioane EUR). Impactul financiar total al acestor cazuri este foarte limitat la 4,8 milioane EUR ( 71 ).

Impactul financiar total al rezervelor în ansamblu este de 877 de milioane EUR pentru 2022, și anume cu 11 % mai scăzut decât valoarea din 2021, respectiv 987 de milioane EUR. Această scădere este legată de nivelul mai scăzut al cheltuielilor din domeniul de politică al coeziunii, rezilienței și valorilor și de faptul că programele care fac obiectul unor rezerve au cheltuieli relevante mai mici (pentru detalii, a se vedea secțiunea 2.1.3).

Anexa 5 din volumul III prezintă lista completă a rezervelor pentru 2022, precum și explicații și detalii suplimentare.

3.2.Activitatea Serviciului de Audit Intern și opinia generală a acestuia

Direcțiile generale și serviciile Comisiei își întemeiază, de asemenea, asigurarea pe activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern. Serviciul de Audit Intern auditează sistemele de gestiune și control din cadrul Comisiei și al agențiilor executive, oferind o asigurare independentă și obiectivă cu privire la caracterul adecvat și la eficacitatea acestora. În conformitate cu carta misiunii sale, Serviciul de Audit Intern a emis o opinie generală anuală privind gestiunea financiară a Comisiei, pe baza activității de audit pe care a efectuat-o în domeniul gestiunii financiare în cadrul Comisiei și care acoperă ultimii 3 ani (2020-2022). De asemenea, opinia generală ia în considerare informațiile provenite din alte surse, și anume rapoartele din partea Curții de Conturi Europene.

Pe baza informațiilor obținute în urma auditului, auditorul intern a estimat că, în 2022, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor sale financiare. Cu toate acestea, opinia generală este nuanțată în ceea ce privește rezervele formulate de ordonatorii de credite delegați în declarațiile lor de asigurare emise în rapoartele anuale de activitate ale acestora. În ceea ce privește opinia generală, auditorul intern a examinat, de asemenea, impactul combinat al tuturor sumelor estimate a fi expuse riscului la momentul plății, întrucât acestea depășesc sumele incluse în rezervă. Având în vedere aceste elemente, Serviciul de Audit Intern consideră că bugetul UE este protejat în mod adecvat în totalitate și de-a lungul timpului.

Fără a exprima o rezervă la opinia formulată, auditorul intern a adăugat trei paragrafe de „evidențiere a unor aspecte”, descrise în anexa 6 la prezentul raport, cu privire la:

•execuția bugetului UE în contextul unor crize imprevizibile și repetitive;

•punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență;

•strategii de supraveghere pentru a asigura buna gestiune financiară pentru punerea în aplicare a politicilor și programelor de către terți.

Recomandările rezultate se referă la aspecte legate de gestionarea performanței, punerea în aplicare a politicilor UE, legalitatea și regularitatea sistemelor de control intern, pregătirea pentru bugetul UE și execuția timpurie a acestuia, cooperarea cu părțile terțe care pun în aplicare politici și programe și tehnologia informației. Pentru toate recomandările acceptate, entitățile auditate au elaborat planuri de acțiune, care au fost transmise Serviciului de Audit Intern și ulterior evaluate de acesta ca fiind satisfăcătoare, sau a fost solicitat un plan de acțiune revizuit. În sfârșit, Serviciul de Audit Intern și-a continuat politica strictă de monitorizare și a evaluat periodic punerea în aplicare efectivă a recomandărilor sale de către departamentele Comisiei. Activitatea de audit a confirmat faptul că 96 % dintre recomandările emise în perioada 2018-2022 și monitorizate de către Serviciul de Audit Intern au fost puse în aplicare în mod adecvat și eficace de entitățile auditate. Acest rezultat indică faptul că serviciile Comisiei sunt diligente în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor și atenuarea riscurilor identificate de Serviciul de Audit Intern.

Anexa 6 include mai multe informații privind asigurarea furnizată de Serviciul de Audit Intern. În plus, un raport asupra activității auditorului intern este transmis de Comisie autorității care acordă descărcarea de gestiune, în conformitate cu articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar, ca parte din pachetul de rapoarte financiare și de răspundere integrate.

3.3.Asigurarea obținută prin activitatea Comitetului de monitorizare a auditurilor

Comitetul de monitorizare a auditurilor supraveghează aspectele legate de audit în cadrul Comisiei și raportează anual colegiului comisarilor. Acesta asigură independența Serviciului de Audit Intern, monitorizează calitatea activității de audit intern și garantează faptul că recomandările auditului intern și extern (și anume din partea Curții de Conturi Europene) sunt luate în considerare în mod corespunzător de către direcțiile generale și serviciile Comisiei și că acestea sunt urmate de acțiuni subsecvente corespunzătoare.

În cursul acestui an de raportare, marcat de efectele pandemiei de COVID-19, de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de crizele care au urmat în domeniul energiei și la nivelul lanțului de aprovizionare, comitetul a continuat să își joace rolul important în consolidarea guvernanței, a performanței organizaționale și a răspunderii în întreaga organizație. Acesta a organizat patru runde de reuniuni, concentrându-se asupra obiectivelor-cheie stabilite în programele de lucru pentru 2022 și 2023. În ceea ce privește domeniile sale de responsabilitate, comitetul a continuat să primească informații de la conducere și de la Serviciul de Audit Intern cu privire la atenuarea riscurilor ridicate și la acoperirea corespunzătoare a acestora în cadrul auditului, cu un accent deosebit pe temele de risc transversale.

Comitetul a discutat constatările critice de audit formulate de Serviciul de Audit Intern cu entitățile auditate relevante, solicitând finalizarea acțiunilor de atenuare cât mai curând posibil. De asemenea, comitetul a purtat o discuție tematică privind ratele de eroare și capacitatea de corecție a Comisiei, având în vedere importanța sa crucială pentru protecția bugetului UE și ca parte a abordării Comisiei în ceea ce privește asigurarea legalității și regularității operațiunilor subiacente față de autoritățile care acordă descărcarea de gestiune.

Comitetul și-a exprimat satisfacția cu privire la independența și calitatea activității de audit intern și a salutat planificarea auditorului intern, care acoperă în mod adecvat universul auditului și principalele domenii de risc. Rata efectivă de punere în aplicare a recomandărilor auditorului intern a rămas foarte ridicată (și anume 96 % pentru recomandările emise și monitorizate în perioada 2018-2022) și doar trei recomandări de audit considerate foarte importante aveau o întârziere de peste 6 luni în ianuarie 2023.

Comitetul și-a continuat schimburile cu Curtea de Conturi Europeană și a purtat o discuție cu auditorul extern cu privire la programul său anual de lucru pentru 2023. Comitetul a continuat, de asemenea, să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi și și-a exprimat satisfacția atunci când, pentru a 15-a oară consecutiv, Curtea a emis o opinie fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor consolidate ale UE.

Anexa 7 la prezentul raportul anual privind gestiunea și performanța include mai multe informații cu privire la activitatea și concluziile comitetului.

3.4.Opiniile Curții de Conturi Europene cu privire la conturile pentru exercițiul financiar 2021 și legalitatea și regularitatea operațiunilor

Raportul anual al Curții de Conturi Europene privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 2021, publicat în octombrie 2022, a emis din nou o opinie fără rezerve cu privire la conturile UE pentru al 15-lea an consecutiv. De asemenea, veniturile continuă să nu fie afectate de un nivel semnificativ de eroare.

În ceea ce privește legalitatea și regularitatea cheltuielilor, Curtea de Conturi Europeană a emis pentru prima dată o opinie de audit cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. Potrivit concluziilor sale, cheltuielile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru 2021 au fost conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative, oferind astfel un aviz fără rezerve. În ceea ce privește cheltuielile din cadrul financiar multianual, Curtea de Conturi a menținut un aviz negativ. Nivelul de eroare global estimat pentru bugetul UE (3,0 %) a crescut ușor în comparație cu 2020 (2,7 %).

Avizul negativ al Curții se explică în principal prin ponderea a ceea ce consideră a fi cheltuieli cu grad de risc ridicat. Cheltuielile cu grad de risc ridicat, care fac adesea obiectul unor norme complexe și se bazează în principal pe rambursarea costurilor, acoperă în special coeziunea, cheltuielile pentru cercetare, dezvoltarea rurală, măsurile de piață din cadrul Fondului european de garantare agricolă și anumite părți ale inițiativelor externe. Potrivit concluziilor Curții de Conturi, cheltuielile cu grad de risc ridicat au reprezentat 63 % din populația auditată pentru 2021, în creștere față de 2020, ceea ce este în concordanță cu creșterea plăților din domeniul coeziunii în această etapă a ciclului cadrului financiar multianual 2014-2020.

Pe de altă parte, nivelul de eroare estimat de Curte a rămas apropiat / inferior pragului de semnificație în cazul resurselor naturale ( 72 ), reprezentând 39,7 % din populația auditată. Cheltuielile administrative nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. În termeni mai generali, Curtea a confirmat din nou că riscul de eroare este mai scăzut în cazul cheltuielilor care fac obiectul unor norme simplificate, în principal plățile bazate pe drepturi (spre deosebire de plățile bazate pe rambursarea costurilor), în cazul cărora beneficiarii trebuie să îndeplinească anumite condiții – adesea simple, precum și anumite părți ale cheltuielilor administrative (în principal salariile și pensiile funcționarilor publici din UE).

Comisia dă curs recomandărilor Curții, care decurg atât din rapoartele anuale, cât și din rapoartele speciale. Comisia raportează cu privire la măsurile luate în cadrul rapoartelor anuale de activitate. În plus, prezintă rapoarte regulate cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului de monitorizare a auditurilor din cadrul Comisiei, care desfășoară anumite activități de monitorizare în acest sens în temeiul mandatului său actualizat ( 73 ).

Curtea de Conturi Europeană monitorizează, de asemenea, punerea în aplicare de către Comisie a recomandărilor sale și oferă feedback pentru a sprijini Comisia să își consolideze activitățile de monitorizare. În Raportul privind performanța bugetului UE – situația la sfârșitul anului 2021, Curtea de Conturi Europeană a examinat măsura în care Comisia a urmărit punerea în aplicare a 255 de recomandări de audit care i-au fost adresate în 28 de rapoarte speciale publicate în 2018. Potrivit constatărilor Curții, Comisia a pus în aplicare 85 % dintre recomandări, fie integral (62 %), fie în majoritatea privințelor (13 %) și, pentru 11 % dintre acestea, în anumite privințe. În 2 % dintre cazuri, Curtea a considerat că recomandările nu mai au un caracter relevant. Din cele 27 de recomandări (11 %) pe care Curtea le-a considerat nepuse în aplicare, Comisia nu acceptase inițial 16 și acceptase parțial două. Aceste rezultate corespund celor din anii anteriori.

3.5.Descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2021

Parlamentul European a acordat Comisiei descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2021 la 10 mai 2023, după ce a examinat rapoartele Curții de Conturi Europene, pachetul de rapoarte financiare și de răspundere integrate ale Comisiei și recomandarea Consiliului privind descărcarea de gestiune. Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a invitat, de asemenea, anumiți directori generali și comisari să facă schimb de opinii în cadrul procedurii de descărcare de gestiune. În cursul procedurii, principalele părți interesate – Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană – s-au concentrat asupra modalităților de asigurare a transparenței în ceea ce privește utilizarea bugetului UE, de îmbunătățire a rezultatelor obținute de acesta, precum și asupra modalităților de reducere în continuare a nivelului de eroare. Mecanismul de redresare și reziliență, care a devenit operațional în 2021, a fost unul dintre elementele-cheie ale discuțiilor privind descărcarea de gestiune, având în vedere capacitatea sa financiară și natura specifică a modului său de punere în aplicare, care se bazează mai degrabă pe performanță decât pe costurile suportate. În special, o serie de schimburi la nivel interinstituțional au vizat chestiunea trasabilității fondurilor plătite în cadrul mecanismului și informații privind destinatarii finali ai acestuia. Discuțiile privind descărcarea de gestiune au abordat, de asemenea, aspecte precum statul de drept și drepturile fundamentale, buna execuție și absorbție a fondurilor UE, integrarea priorităților orizontale ale UE la nivelul bugetului UE, simplificarea normelor și a procedurilor de cheltuire a fondurilor UE, utilizarea instrumentelor de tehnologie a informației pentru gestionarea, controlul și auditul fondurilor, precum și metodologiile de estimare a nivelului de eroare și a nivelului de risc. Ca de obicei, Comisia ia măsurile adecvate pentru a pune în aplicare aceste recomandări și raportează cu privire la acțiunile subsecvente într-un raport specific.

Anexa 3 – Mecanismul de redresare și reziliență

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

1.Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument inovator și reușit de răspuns la criză

Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul planului de redresare pentru Europa NextGenerationEU, fiind instituit în plină pandemie de COVID-19 pentru a ajuta statele membre să se redreseze mai rapid și să devină mai reziliente. Acesta oferă, la nivel european, un instrument puternic în sprijinul unei tranziții vezi și digitale accelerate și ambițioase. În 2022, mecanismul a fost extins pentru a ține seama de planul REPowerEU, răspunsul Comisiei Europene la dificultățile economice, inflația ridicată și criza energetică declanșată de invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia.

1.1.Punerea în aplicare este în desfășurare

Toate cele 27 de planuri naționale de redresare și reziliență fuseseră aprobate până la sfârșitul anului 2022, întrucât Comisia a aprobat celelalte cinci planuri ale Bulgariei, Ungariei, Poloniei, Țărilor de Jos și Suediei. Cele 27 de planuri reprezintă o alocare totală de 335,1 miliarde EUR sub formă de finanțare nerambursabilă și 165,3 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. În sprijinul tranziției verzi și al celei digitale, reformele și investițiile propuse de statele membre au depășit obiectivul de a aloca cel puțin 37 % din cheltuieli măsurilor care contribuie la obiectivele climatice și cel puțin 20 % din cheltuieli obiectivelor digitale. În ceea ce privește mecanismul în ansamblu, cheltuielile estimate pentru climă se ridică la aproximativ 40 %, iar cheltuielile digitale la 26 %.

În 2022, Comisia a efectuat 13 plăți către 11 state membre, în valoare totală de 74,4 miliarde EUR, incluzând prefinanțarea, în urma atingerii în mod satisfăcător a 366 de jaloane și ținte. Din această valoare, 27,2 miliarde EUR corespund împrumuturilor. Deși, în multe cazuri, Comisia a solicitat informații suplimentare pentru a permite o evaluare cuprinzătoare, toate cererile de plată au fost evaluate pozitiv în 2022. Situația generală privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență la data de 31 decembrie 2022 este sintetizată mai jos.

Plăți către statele membre în 2022 fără prefinanțare (miliarde EUR)
(1) Spania – a doua cerere de plată (prima cerere de plată a avut loc în 2021)
(2) Croația – prima și a doua cerere de plată
(3) Italia – prima și a doua cerere de plată

Sursa: Comisia Europeană

1.2.Punerea în aplicare a planului REPowerEU

Planul REPowerEU, propus în mai 2022, reprezintă răspunsul Comisiei la dificultățile economice și la perturbările pieței energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Planul vizează reducerea dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia prin accelerarea tranziției verzi și realizarea unui sistem energetic mai rezilient. Regulamentul ( 74 ) care introduce capitolele REPowerEU în planurile de redresare și reziliență a fost adoptat de colegiuitori la 27 februarie 2023, în urma acordului politic la care s-a ajuns la 14 decembrie, astfel încât Mecanismul de redresare și reziliență să fie mai bine pregătit pentru a aborda în mod eficace obiectivele planului REPowerEU. Mecanismul de redresare și reziliență oferă finanțare pentru planul REPowerEU sub formă de împrumuturi în valoare de 225 de miliarde EUR deja disponibile în cadrul mecanismului, de noi granturi în valoare de 20 de miliarde EUR finanțate prin licitarea certificatelor din cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii și de până la 5,4 miliarde EUR din rezerva de ajustare la Brexit.

1.3.Obținerea primelor rezultate în materie de performanță

În general, punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență în 2022 a fost, în linii mari, pe drumul cel bun. În total, 934 de jaloane și ținte fuseseră deja atinse ( 75 ) până la sfârșitul anului 2022, în conformitate cu așteptările inițiale. Primele rezultate obținute indică faptul că mecanismul aduce o schimbare esențială în viața cetățenilor noștri. Câteva dintre realizările majore sunt prezentate în continuare ( 76 ).

Tranziția verde. Până la sfârșitul anului 2022, datorită mecanismului, consumul anual de energie a fost redus cu 14 milioane de megawați pe an și au fost instalate sau modernizate peste 0,4 milioane de stații de realimentare și reîncărcare pentru vehicule nepoluante.

·Tranziția digitală. Peste 9,2 milioane de locuințe au obținut acces la rețele de internet de foarte mare capacitate, iar 123 de milioane de utilizatori utilizau deja servicii digitale publice noi sau îmbunătățite ( 77 ).

·Asistență medicală. Capacitatea de asistență medicală a crescut, inclusiv spitalele, clinicile, centrele de îngrijire ambulatorie și centrele de îngrijire specializată. Până la sfârșitul anului 2022, aproximativ 28 de milioane de persoane au reprezentat numărul maxim anual de persoane care pot fi deservite de o unitate de asistență medicală nouă sau modernizată, datorită mecanismului.

·Educație și formare. În total, 2,6 milioane de persoane au participat la educație și formare, iar 2,7 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au primit sprijin monetar sau în natură (și anume sprijin pentru educație, formare și ocuparea forței de muncă), datorită măsurilor sprijinite de mecanism până la sfârșitul anului 2022.

·Sprijinirea întreprinderilor. Până la sfârșitul anului 2022, aproape 413 000 de întreprinderi beneficiaseră de sprijin – monetar sau în natură – în cadrul mecanismului.

Datorită Mecanismului de redresare și reziliență, s-au înregistrat deja progrese în ceea ce privește unele reforme-cheie în primii doi ani de punere în aplicare a mecanismului. Acestea variază de la reforme ale sistemelor de justiție civilă și penală menite să le eficientizeze prin reducerea duratei procedurilor și prin îmbunătățirea organizării instanțelor, la îmbunătățirea locuințelor la prețuri accesibile sau la sprijinirea introducerii energiei din surse regenerabile și a transportului durabil. În plus, mecanismul deblochează întregul potențial al reformelor structurale prin completarea acestora cu investiții-cheie. Printre investițiile majore cu etape-cheie deja finalizate se numără decarbonizarea și eficiența energetică a industriei, investițiile pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile sau selectarea centrelor de inovare digitală pentru a sprijini întreprinderile în eforturile lor de digitalizare. O prezentare generală a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență și a plăților efectuate este ușor accesibilă în tabloul de bord privind redresarea și reziliența ( 78 ), o platformă publică online creată de Comisie. De asemenea, tabloul de bord prezintă indicatori comuni pentru raportarea progreselor înregistrate și pentru evaluarea Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor naționale. Informații cu privire la proiectele concrete sprijinite în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, inclusiv detalii privind punerea lor în aplicare și localizarea lor geografică pe teritoriul statelor membre, sunt disponibile pe o hartă interactivă care este actualizată periodic ( 79 ).

2.Un mediu de control specific pentru a asigura protecția fondurilor UE

Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență ( 80 ) stabilește rolurile și responsabilitățile respective ale statelor membre și ale Comisiei în ceea ce privește protejarea bugetului UE. Mecanismul este un instrument bazat integral pe performanță și, spre deosebire de alte programe de finanțare din partea Uniunii, Comisia nu rambursează statelor membre sume pe baza costurilor reale suportate pentru reformele și investițiile incluse în planurile de redresare și reziliență. În schimb, Comisia plătește tranșe predefinite numai atunci când jaloanele și țintele convenite sunt atinse în mod satisfăcător. Odată plătite, fondurile Mecanismului de redresare și reziliență intră în bugetul național fără nicio legătură directă cu cheltuielile suportate pentru finanțarea reformelor și a investițiilor.

2.1.La nivelul statelor membre

Potrivit regulamentului, statele membre sunt responsabile de a se asigura că mecanismul este pus în aplicare în conformitate cu normele UE și cele naționale și cu principiile bunei gestiuni financiare. Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea lor în această privință.

Statele membre trebuie să instituie sisteme adecvate de monitorizare și control pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea fondurilor este în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern. Aceste sisteme sunt descrise în detaliu în planurile de redresare și reziliență și sunt evaluate de Comisie înainte de adoptarea fiecărui plan. În perioada de funcționare a mecanismului, statele membre trebuie să pună în aplicare aceste sisteme de control. În special, acestea trebuie să depună eforturi sistematice pentru a se asigura că sistemele previn, detectează și corectează neregulile. În cazul în care un stat membru detectează nereguli specifice, acesta trebuie să ia măsuri pentru a le corecta și să informeze Comisia cu privire la acestea. În situația în care un stat membru nu efectuează corecțiile necesare în caz de fraudă, corupție sau dublă finanțare, Comisia va recupera fondurile de la statul membru respectiv. În plus, în cazul în care un stat membru își încalcă grav obligațiile, Comisia poate aplica o corecție forfetară a fondurilor din cadrul facilității statului membru respectiv.

Sistemele de control ale statelor membre au fost evaluate, în general, ca fiind adecvate de către Comisie, fiind însă necesare îmbunătățiri suplimentare în majoritatea cazurilor. În consecință, Comisia a solicitat ca etapele privind auditurile și controalele să fie incluse în deciziile de punere în aplicare ale Consiliului. Deficiențele sistemelor de control ale statelor membre au inclus, de exemplu: sistemul de repertorii pentru colectarea și stocarea datelor care nu era pe deplin funcțional la momentul evaluării, astfel cum se prevede în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență; absența unor mandate juridice oficiale pentru diferitele organisme responsabile cu execuția și auditarea fondurilor; capacitate administrativă insuficientă din partea organismelor de punere în aplicare și de audit responsabile cu punerea în aplicare a planului și lipsa unei strategii de audit sau a unor măsuri antifraudă clare.

Organismele de audit ale statelor membre trebuie să pună în aplicare toate activitățile de audit necesare pentru a oferi o asigurare cu privire la buna funcționare a sistemului de control intern care pune în aplicare planul de redresare și reziliență, având ca rezultat un rezumat al auditului ce însoțește fiecare cerere de plată și care este avut în vedere pentru declarația de gestiune. Acest document ar trebui să conțină rezumatul auditurilor efectuate în cursul perioadei de punere în aplicare, în special auditurile de sistem efectuate cu privire la sistemele naționale de control. Rezumatul auditului ar trebui să reflecte evaluarea impactului deficiențelor identificate și caracterul adecvat al acțiunilor corective întreprinse.

În ceea ce privește atingerea jaloanelor și a țintelor, statele membre trebuie să verifice dacă jaloanele și țintele predefinite sunt finalizate și dacă dovezile prezentate Comisiei sunt complete și exacte. Aceasta stă la baza declarației de gestiune care trebuie prezentată de statele membre pentru fiecare cerere de plată. În declarația de gestiune, statele membre trebuie să confirme că sistemele de control existente oferă asigurările necesare că fondurile au fost gestionate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și cu toate normele aplicabile, în special cu normele privind evitarea conflictelor de interese, precum și prevenirea fraudei, a corupției și a dublei finanțări.

Regulamentul privind mecanismul de redresare și reziliență obligă statele membre să colecteze date privind destinatarii finali, pe care Comisia și alte autorități competente le pot solicita în scopuri specifice de audit și control. Intrarea în vigoare, la 1 martie 2023, a regulamentului modificat privind Mecanismul de redresare și reziliență a consolidat și mai mult transparența cadrului mecanismului, impunând autorităților naționale să publice informații cu privire la cei 100 de destinatari finali care primesc cele mai mari sume de finanțare pe stat membru.

2.2.La nivelul Comisiei

Comisia și-a conceput strategia de control astfel încât să își respecte pe deplin responsabilitățile care îi revin în temeiul regulamentului.

•Comisia trebuie să asigure legalitatea și regularitatea plăților către statele membre, care sunt legate exclusiv de atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor. În acest scop, Comisia efectuează o evaluare ex ante a tuturor cererilor de plată primite de la statele membre și a auditurilor ex post la fața locului pentru o selecție a cererilor de plată, a jaloanelor și a țintelor.

•Comisia are dreptul de a reduce și de a recupera orice sumă sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului în cazuri de fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale UE care nu au fost corectate și recuperate de statul membru sau în cazul încălcării grave a unei obligații care decurge din acordul financiar și/sau de împrumut semnat cu statele membre. În acest scop, Comisia efectuează o evaluare a sistemelor de control descrise în planurile prezentate Comisiei înainte de adoptarea acestora. În plus, Comisia efectuează audituri de sistem în statele membre pe întreaga durată a mecanismului.

Evaluarea planurilor

Înainte de adoptarea lor, Comisia evaluează planurile de redresare și reziliență transmise de statele membre în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența acestora, precum și soliditatea sistemelor de control ale statelor membre. 

Având în vedere responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește conformitatea punerii în aplicare a fondurilor primite cu normele UE și naționale și protejarea intereselor financiare ale UE, cadrul lor de control, astfel cum este definit în plan, reprezintă o contribuție esențială la asigurarea rezonabilă privind cererile de plată ce urmează a se materializa în viitor. În plus, Comisia se bazează pe mecanismele și sistemele de informații naționale pentru a evalua cererile de plată primite.

Prin urmare, Comisia evaluează dacă se preconizează că măsurile propuse de statul membru în planurile sale de redresare și reziliență vor duce la prevenirea, depistarea și evitarea dublei finanțări din cadrul altor programe ale UE, la corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și la asigurarea unei protecții adecvate a intereselor financiare ale UE în contextul utilizării fondurilor puse la dispoziție în cadrul mecanismului.

În cazul în care Comisia identifică deficiențe ale acestor mecanisme, aceasta va solicita statului membru să includă în plan, înainte de adoptarea acestuia de către Consiliu, măsurile relevante și jaloanele și țintele aferente care se impun în vederea respectării cerințelor prevăzute în regulament în acest sens. Propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului va include aceste măsuri relevante, precum și jaloanele și țintele aferente care se impun în vederea respectării cerințelor prevăzute în regulament cu privire la aspectele care trebuie atinse înainte de efectuarea primei plăți (cu excepția prefinanțării).

Controale ex ante în etapa de efectuare a plății

Evaluarea atingerii în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor

La primirea unei cereri de plată, Comisia verifică documentația furnizată ca document justificativ, după caz, utilizând metode de eșantionare și stabilește dacă jaloanele și/sau țintele au fost atinse în mod satisfăcător. Statul membru trebuie să furnizeze o justificare corespunzătoare a faptului că jaloanele și/sau țintele au fost atinse, specificând raționamentul acestora și furnizând elementele de probă în susținerea lor. Comisia verifică dacă justificarea demonstrează că cerințele deciziei de punere în aplicare a Consiliului sunt îndeplinite. Aceste controale sunt menite să prevină, să detecteze și să corecteze erorile și neregulile din probele furnizate pentru a se stabili că jaloanele și țintele au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Metodologia Comisiei oferă o abordare clară și coerentă pentru stabilirea sumelor relevante, menținând, în același timp, o marjă de apreciere în cazul în care, într-un număr limitat de circumstanțe și în conformitate cu aplicarea principiului de minimis, pot fi acceptate abateri minime ( 81 ) legate de cuantumuri ( 82 ), cerințe formale ( 83 ), calendar ( 84 ) sau fond ( 85 ). Comisia poate solicita informații suplimentare și poate decide să efectueze controale suplimentare pentru a obține asigurarea suplimentară necesară cu privire la îndeplinirea jaloanelor și a țintelor înainte de efectuarea plății. Dovezile luate în considerare și raționamentul urmat de Comisie pentru fiecare jalon și țintă evaluată sunt înregistrate în mod sistematic în fișele de evaluare specifice, pentru a asigura o pistă de audit a contribuțiilor și a dovezilor cheie.

În cazul măsurilor care prevăd garanții de „a nu aduce prejudicii semnificative” în raport cu jalonul sau ținta, Comisia verifică conformitatea în cadrul evaluării atingerii în mod satisfăcător a jalonului sau țintei în contextul cererilor de plată. La fel ca în cazul oricărei alte cerințe, acest fapt se realizează pe baza dovezilor furnizate de statele membre.

Pentru a promova transparența, în februarie 2023, Comisia și-a publicat cadrul de evaluare a atingerii în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor ( 86 ), ținând seama de experiența dobândită pe parcursul unui an complet de punere în aplicare. Comisia este ferm convinsă că, prin publicarea acestui cadru, autoritățile naționale, părțile interesate și publicul larg vor înțelege mai bine modul în care punerea în aplicare a măsurilor sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență este evaluată înainte de fiecare plată. Aceasta reflectă experiența dobândită până în prezent de Comisie în ceea ce privește evaluarea jaloanelor și a țintelor în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Evaluarea jaloanelor specifice privind auditul și controlul

Jaloanele specifice privind auditul și controlul sunt analizate în cursul evaluării primei cereri de plată. Nu se poate efectua nicio plată dacă aceste jaloane nu au fost atinse în mod satisfăcător.

Analiza declarațiilor de gestiune și a rezumatelor de audit

Comisia efectuează o analiză sistematică a declarațiilor de gestiune și a rezumatelor auditurilor care însoțesc fiecare cerere de plată. Obiectivul este de a identifica orice informații care pun sub semnul întrebării îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, de exemplu cazurile în care declarația de gestiune sau rezumatul auditului indică faptul că au fost constatate inconsecvențe sau erori în legătură cu datele furnizate pentru oricare dintre jaloane sau ținte. În mod similar, în cazul în care documentele evidențiază proceduri de achiziții frauduloase posibile sau reale pentru o anumită măsură, Comisia va investiga îndeaproape dovezile furnizate pentru jaloanele și țintele aferente.

Audituri ex post

Pe baza unei evaluări a riscurilor pentru toate jaloanele și țintele incluse în cererile de plată ale fiecărui plan, Comisia selectează toate plățile care implică jaloane și ținte pe care le consideră ca având un risc potențial ridicat. În cazul în care resursele permit acest lucru, vor fi auditate și unele jaloane și ținte cu risc mediu. În funcție de rezultatul evaluării riscurilor, în statele membre se efectuează o serie de audituri ex post privind jaloane și ținte specifice.

Auditurile sistemelor

Comisia efectuează audituri de sistem ale structurilor de control intern ale statelor membre pe întreaga durată de viață a mecanismului. Aceste audituri privind protecția intereselor financiare ale UE sunt efectuate pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile de a institui procese de prevenire și detectare a neregulilor grave (și anume fraudă, corupție sau conflicte de interese) sau a încălcărilor grave ale obligațiilor prevăzute în acordul de finanțare (inclusiv dubla finanțare) și pentru a permite Comisiei să își exercite dreptul la reducere și/sau rambursare anticipată. În conformitate cu strategia sa de audit pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Comisia va efectua audituri de sistem în toate statele membre până la sfârșitul anului 2023. În contextul respectivelor audituri de sistem, Comisia verifică, de asemenea, dacă sistemele statelor membre prevăd și verifică, în general, conformitatea cu normele UE și normele naționale, inclusiv cu elemente specifice ale procedurii de achiziții publice. În plus, pe baza unei abordări bazate pe riscuri, Comisia efectuează audituri de sistem pentru a verifica dacă sistemul de colectare a datelor din statele membre este fiabil.

Evaluarea controalelor efectuate de statele membre cu privire la respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat

La începutul anului 2023, având în vedere recomandarea formulată în raportul special al Curții de Conturi privind proiectarea sistemelor de control ale Comisiei pentru Mecanismul de redresare și reziliență și preocupările exprimate de Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European, Comisia a desfășurat activități suplimentare pentru a consolida în continuare asigurarea pe care ar putea să o ofere în ceea ce privește obligațiile statelor membre referitoare la respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat în temeiul articolului 22 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Această analiză se bazează în principal pe activitatea de audit desfășurată de serviciile de audit ale Comisiei și pe rezultatele activităților naționale de audit.

Auditurile autorităților naționale

De asemenea, Comisia efectuează audituri având ca obiect activitatea desfășurată de autoritățile naționale de audit cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. Obiectivul este de a evalua fiabilitatea activității desfășurate la nivel național, în special în ceea ce privește auditurile efectuate cu privire la sistemele naționale de control pentru a se asigura că normele naționale și ale UE sunt respectate și că bugetul UE este protejat.

2.3.Suspendarea plăților în caz de neexecutare

În februarie 2023, Comisia a adoptat o metodologie de suspendare a plăților ( 87 ) care permite suspendarea parțială sau totală a plăților în cazul unor deficiențe de punere în aplicare. Comisia va stabili cuantumul care urmează să fie suspendat în cazul în care un jalon sau o țintă nu este atinsă în mod satisfăcător, cu respectarea deplină a principiilor egalității de tratament și proporționalității. Metodologia oferă o abordare clară și coerentă pentru stabilirea cuantumurilor reducerii și/sau rambursărilor, păstrând, în același timp, o anumită marjă de apreciere. Metodologia reflectă pe deplin natura bazată pe performanță a Mecanismului de redresare și reziliență și combinația unică de reforme și investiții. În consecință, cuantumul suspendat va reflecta faptul că măsurile nu contribuie în mod egal la realizarea obiectivelor unui plan de redresare și reziliență. Prin intermediul unei proceduri contradictorii, statelor membre li se asigură posibilitatea de a transmite observații cu privire la evaluarea negativă a Comisiei care stă la baza deciziei de suspendare. Procedura de suspendare a plăților favorizează continuarea punerii în aplicare a planului și oferă statelor membre timp pentru a obține ridicarea suspendării prin atingerea jalonului (jaloanelor) sau a țintei (țintelor) relevante în termen de 6 luni.

3.Rezultatele controalelor confirmă atingerea în mod satisfăcător a tuturor jaloanelor și țintelor pentru plățile efectuate în 2022

3.1.Principalele rezultate

Evaluarea planurilor

Comisia a apreciat favorabil evaluarea celor cinci planuri primite la sfârșitul anului 2021 și la începutul anului 2022 (Bulgaria, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și Suedia). Cu toate acestea, Comisia a solicitat includerea unor jaloane suplimentare privind auditul și controlul în raport cu toate acestea.

Controale ex ante în etapa de efectuare a plății

Evaluarea atingerii în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor

Comisia a apreciat favorabil evaluarea sa privind atingerea în mod satisfăcător a tuturor celor 13 cereri de plată primite în 2022, acoperind 366 de jaloane și ținte (328 de jaloane, 38 de ținte). Prin urmare, nu a fost necesară nicio suspendare sau reducere a plăților în 2022.

Evaluarea jaloanelor specifice privind auditul și controlul

În total, 9 din cele 11 state membre pentru care prima plată a avut deja loc de la începutul punerii în aplicare au fost vizate de obiectivele de audit și de control. În majoritatea cazurilor, statele membre au trebuit să se asigure că a fost instituit un sistem de registre pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, împreună cu intrarea în vigoare a legilor sau a decretelor de stabilire a mandatelor juridice sau de definire a procedurilor de audit și de control. Comisia a evaluat în mod pozitiv jaloanele statelor membre respective, pe baza unor verificări documentare și a unor evaluări aprofundate ale dovezilor furnizate de fiecare stat membru. În plus, șapte state membre și-au asumat angajamente de a asigura respectarea în continuare a obiectivelor de audit și de control.

Pe baza activității curente de audit, Comisia a identificat situații eterogene în ceea ce privește implementarea sistemelor de control intern la nivelul organismelor de implementare și de coordonare auditate. Principalele probleme întâmpinate, pentru care Comisia a emis recomandări și a convenit asupra termenelor pentru punerea lor în aplicare, se referă la: lipsa unei coordonări/supravegheri suficiente din partea organismelor de coordonare; strategii antifraudă incomplete pentru protejarea intereselor financiare ale UE; elemente lipsă din evaluările riscului de fraudă; necesitatea de a îmbunătăți controalele ex ante efectuate pentru a preveni conflictele de interese; participarea redusă la sesiunile de formare organizate pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la fraudă; precum și deficiențe în raportarea neregulilor către Oficiul European de Luptă Antifraudă. Cu toate acestea, au fost identificate, de asemenea, bune practici în ceea ce privește unele dintre entitățile auditate, cum ar fi: existența unei evaluări a riscurilor pentru personalul care ocupă „posturi sensibile”; proceduri instituite pentru detectarea posibilelor fraude și cazuri de corupție, în special utilizând instrumente de extragere a datelor, cum ar fi ARACHNE; existența unor proceduri de detectare preventivă a posibilelor conflicte de interese; precum și proceduri instituite pentru verificarea eventualei duble finanțări înainte de decizia de acordare a grantului.

Analiza declarațiilor de gestiune și a rezumatelor de audit

Comisia a examinat cele 13 declarații de gestiune și rezumatele de audit care însoțesc cele 13 cereri de plată depuse și plătite în 2022. Pe baza rezumatelor de audit, Comisia a solicitat rapoartele de audit corespunzătoare și le-a analizat. Niciuna dintre informațiile incluse în rapoartele corespunzătoare nu pune sub semnul întrebării atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor incluse în plățile efectuate în 2022. Analiza declarației de gestiune și a rezumatului auditurilor a fost utilizată, de asemenea, cu scopul de a actualiza evaluările riscurilor pentru a determina planurile de audit viitoare și pentru a stabili opiniile de audit și de gestiune.

Audituri ex post privind jaloanele și țintele

În conformitate cu strategia sa de audit, Comisia a efectuat șapte audituri privind jaloanele și țintele în ceea ce privește primele cereri de plată prezentate de Spania, Franța, Croația, Italia, Portugalia și România și a doua cerere de plată depusă de Croația. Auditurile ex post privind jaloanele și țintele au fost efectuate utilizând o abordare bazată pe riscuri. Comisia și-a atins obiectivul de a audita toate cele 15 jaloane și ținte cu risc ridicat și 12 din 22 considerate ca prezentând un risc mediu. Cererile de plată neauditate conțineau în principal jaloane cu risc scăzut ( 88 ) pentru care un audit ex post nu era relevant. Comisia a concluzionat că jaloanele și țintele auditate au fost atinse în mod satisfăcător și, prin urmare, nu a fost necesară nicio suspendare sau reducere a plăților în 2022. Discrepanțele identificate între datele declarate și datele auditate se încadrează în marja de 5 % luată în considerare de Comisie pentru evaluarea sa.

Auditurile autorităților naționale de audit

În 2022, Comisia a examinat, de asemenea, cu un rezultat pozitiv, activitatea de audit desfășurată de două autorități naționale de audit (Franța și Croația) în contextul a două audituri privind jaloanele și țintele.

Audituri de sistem privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

În 2022, Comisia efectuase deja 16 audituri de sistem privind protejarea intereselor financiare ale UE ( 89 ). Auditurile de sistem au vizat 16 organisme de coordonare și 48 de organisme de punere în aplicare, cum ar fi ministere sau agenții. Până la sfârșitul anului 2023, toate statele membre vor fi fost auditate cel puțin o dată.

În contextul acestor audituri de sistem, Comisia a efectuat verificări specifice privind respectarea procedurilor de achiziții publice, acoperind atât procedurile existente pentru prevenirea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice, cât și punerea efectivă în aplicare a acestor proceduri în cazul câtorva măsuri incluse în eșantion. În ceea ce privește principalele probleme întâmpinate, Comisia a emis recomandări și a convenit cu statele membre asupra termenelor pentru punerea în aplicare a acestora. Statele membre au început să pună în aplicare îmbunătățirile necesare care decurg din constatările auditului în cadrul organismelor de punere în aplicare auditate, dar și în cadrul altor organisme relevante.

Evaluarea controalelor efectuate de statele membre cu privire la respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat

În conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, statele membre au obligația „de a verifica cu regularitate dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile și dacă eventualele măsuri de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență au fost implementate în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese”.

În sprijinul declarației sale de asigurare, Comisia a efectuat o evaluare a respectării de către statele membre a obligației lor de a verifica periodic dacă normele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice au fost respectate. Această evaluare a riscurilor a vizat 11 state membre (Bulgaria, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Portugalia, România și Slovacia), ceea ce corespunde celor 13 plăți efectuate de Comisie în 2022.

Comisia s-a bazat în principal pe rezultatele activităților naționale de audit (raportate în rezumatele de audit sau transmise ca informații suplimentare), dar și pe activitatea de audit desfășurată de Comisie în contextul auditurilor de conformitate privind achizițiile publice și normele privind ajutoarele de stat efectuate în cadrul unor organisme comune. În plus, în absența unor dovezi suficiente în urma unei verificări documentare, Comisia a efectuat o misiune de informare într-un stat membru.

Pe baza dovezilor colectate și evaluate și după cunoștințele sale, Comisia consideră că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare în ceea ce privește, în special în ceea ce privește achizițiile publice și ajutoarele de stat, respectarea obligației statelor membre de a verifica periodic dacă finanțarea acordată în contextul operațiunilor din 2022 a fost utilizată și pusă în aplicare în mod corespunzător, în conformitate cu toate normele aplicabile.

Opiniile anuale de audit și de gestiune

Pe baza activității sale de audit, Comisia a emis 11 opinii anuale de audit care vizează cele 13 plăți efectuate în 2022. Aceste opinii de audit au completat alte informații disponibile pentru a furniza opinia de gestiune pentru plățile efectuate către cele 11 state membre în 2022. Aceste avize au fost utilizate pentru a sprijini declarația de asigurare a ordonatorului de credite delegat.

Activitatea în curs a Curții de Conturi Europene în contextul declarației de asigurare 2022

Comisia a fost informată de către Curtea de Conturi cu privire la constatările sale preliminare („rapoarte de constatări preliminare”). În prezent, Comisia evaluează constatările Curții pentru a concluziona cu privire la nivelul de risc pentru fiecare plată efectuată în 2022. Până la data-limită de 30 aprilie 2023, Comisia primise 12 rapoarte de constatări preliminare din partea Curții. În ceea ce privește cinci rapoarte de constatări preliminare, după o analiză atentă, Comisia și-a menținut poziția (pe baza controalelor sale ex ante și ex post) potrivit căreia jaloanele și țintele incluse în cererile de plată corespunzătoare au fost atinse în mod satisfăcător. Acest fapt implică un nivel scăzut de risc. Pentru celelalte rapoarte de constatări preliminare, evaluarea este încă în curs la momentul semnării raportului anual de activitate pe 2022 al DG Afaceri Economice și Financiare.