COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 7.6.2023

COM(2023) 298 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală

Sănătatea mintală este o parte integrantă a sănătății. Aceasta este o stare de bine, în care o persoană își valorifică abilitățile și poate face față situațiilor solicitante din viața sa, poate lucra în mod productiv și poate contribui la viața comunității. Sănătatea mintală este o condiție prealabilă pentru o economie productivă și o societate favorabilă incluziunii și depășește aspectele individuale sau familiale.

Starea de sănătate mintală sau de afecțiune nu apare întâmplător, ci este condiționată de factori personali și externi. Aceasta reflectă și este influențată de starea societății noastre, a economiei noastre, a mediului nostru și, de asemenea, de situația internațională din jurul nostru. Uniunea Europeană (UE) și întreaga lume se confruntă cu o serie de crize fără precedent, cum ar fi pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și inflația, care tulbură realitatea de zi cu zi, așteptările și încrederea oamenilor. Tripla criză de la nivel mondial (schimbările climatice, declinul biodiversității și poluarea) se agravează. Pe lângă oportunități, digitalizarea avansată, schimbările demografice și schimbările radicale de pe piața forței de muncă generează și provocări. Pe lângă soluționarea acestor crize, abordarea provocărilor în materie de sănătate mintală este esențială pentru stimularea rezilienței persoanelor și a populației.

Îmbunătățirea sănătății mintale este atât un imperativ social, cât și unul economic. Înainte de pandemia de COVID-19, problemele de sănătate mintală afectau aproximativ 84 de milioane de persoane din UE (una din șase persoane), generând costuri de 600 de miliarde EUR sau peste 4 % din PIB 1 , inclusiv inegalități regionale, sociale, de gen și de vârstă semnificative. În ceea ce privește locul de muncă, 27 % din lucrători au raportat că s-au confruntat cu stres, depresie sau anxietate legată de locul de muncă în ultimele douăsprezece luni, ceea ce sporește șansele de absenteism, cu un impact grav asupra vieții lucrătorilor și a organizării întreprinderilor. Costul lipsei de acțiune în domeniul sănătății mintale este deja semnificativ și, din păcate, se preconizează că va crește și mai mult, în concordanță cu factorii de stres de la nivel mondial. Deja în 2019, peste 7 % din persoanele din UE sufereau din cauza depresiei 2 , iar 13 % se simțeau singure în cea mai mare parte a timpului.

Pandemia a reprezentat o amenințare gravă la adresa sănătății mintale, în special în rândul tinerilor și al celor cu afecțiuni mintale preexistente. În timpul pandemiei, numărul persoanelor din UE afectate de singurătate s-a dublat în comparație cu anii anteriori pandemiei, ajungând la 26 % în unele regiuni 3 . Perioadele prelungite de singurătate și reducerea interacțiunilor sociale, preocupările legate de propria stare de sănătate și de cea a celor dragi, incertitudinea cu privire la viitor, anxietatea cauzată de teamă și pierdere 4 , toate acestea au generat tulburări de stres posttraumatic.

Sinuciderea este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani), după accidentele rutiere 5 . În UE, valoarea anuală a pierderii sănătății mintale la copii și tineri este estimată la 50 de miliarde EUR 6 .

În spatele acestor statistici se află milioane de povești personale. Povești ale copiilor și ale adolescenților pentru care tabletele și telefoanele inteligente, împreună cu platformele de comunicare socială și aplicațiile de mesagerie, au devenit parte integrantă a vieții lor, uneori în detrimentul sănătății fizice și mintale. Povești ale persoanelor marginalizate social care se confruntă cu discriminarea. Povești ale persoanelor în vârstă care se simt singure, ale lucrătorilor care se confruntă cu oboseala cronică; părinții nu mai sunt în măsură să facă față, iar oamenii se simt izolați din cauza identității lor sau a locului în care trăiesc.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că orice persoană are dreptul de acces la asistența medicală preventivă și de a beneficia de îngrijiri medicale în condițiile stabilite de legislațiile și practicile naționale. În conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la acces în timp util la asistență medicală preventivă și curativă de bună calitate, la prețuri accesibile.

O societate sănătoasă este aceea în care oamenii știu că pot primi ajutor și că pot avea acces la sprijin și tratament la prețuri accesibile și de înaltă calitate. Un obiectiv major de politică publică trebuie să își propună să asigure că nimeni nu este lăsat în urmă, că cetățenii au acces egal la servicii de prevenire și de sănătate mintală în întreaga UE și că reintegrarea și incluziunea socială ghidează acțiunile colective care abordează afecțiunile mintale. Sunt necesare orientări, coordonare, sprijin consolidat și acțiuni specifice eficace pentru a aduce Europa mai aproape de acest obiectiv. Analiza schimbărilor demografice poate sta la baza intervențiilor specifice, deoarece factorii demografici pot contribui la identificarea grupurilor vulnerabile care ar putea necesita sprijin sau resurse specifice și la adaptarea politicilor în consecință.

Ca răspuns la această realitate și la apelul la acțiune al cetățenilor privind sănătatea mintală în contextul Conferinței privind viitorul Europei, președinta von der Leyen a anunțat o nouă inițiativă privind sănătatea mintală în UE. Ca parte a priorității Comisiei „Promovarea modului nostru de viață european”, această inițiativă marchează un moment de cotitură în modul în care este abordată sănătatea mintală în UE. De asemenea, Comisia răspunde apelului la acțiune lansat de Parlamentul European în urma rezoluției sale din 2022 referitoare la sănătatea mintală în mediul de lucru digital 7 , prin care se solicită instituțiilor UE și statelor membre să recunoască amploarea problemelor de sănătate mintală legate de muncă în UE și să acționeze în consecință. Prezenta comunicare reprezintă începutul unei noi abordări strategice a sănătății mintale, cu caracter transsectorial, care depășește politica în domeniul sănătății. Aceasta se axează pe modul în care pot fi ajutate persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală și pe politicile de prevenire. Comunicarea se bazează pe trei principii directoare care trebuie să se aplice fiecărui cetățean al UE: (i) să le asigure accesul la o prevenire adecvată și eficace, (ii) să le asigure accesul la asistență pentru îngrijirea sănătății mintale și tratament de înaltă calitate și la prețuri accesibile și (iii) să le permită să se reintegreze în societate după recuperare.

Aceste principii directoare stau la baza tuturor aspectelor acestei inițiative și sunt reflectate direct în capitolele acesteia.

Abordarea cuprinzătoare a sănătății mintale din prezent face apel la actorii naționali și regionali, la sectoarele politicii în domeniul sănătății și la alte sectoare și la părțile interesate relevante, de la organizații ale pacienților și ale societății civile la mediul academic și industrie, îndemnându-i să colaboreze. Scopul său este de a institui instrumente care să stimuleze schimbarea, inclusiv la nivel mondial, să confere dinamism structurilor existente și să monitorizeze acțiunile întreprinse.

Inițiativa va sprijini statele membre în eforturile lor de a atinge obiectivele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind bolile netransmisibile până în 2025 8 și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) 9 până în 2030, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală.

a.Integrarea sănătății mintale în toate politicile

O abordare cuprinzătoare trebuie să recunoască influența factorilor biologici și psihologici, precum și importanța familiei, a comunității, a economiei, a societății, a mediului și a securității. Aceasta include rolul combinației dintre muncă și îngrijire, mediul școlar și locul de muncă, lumea digitală și factorii determinanți ai sănătății, și anume factorii sociali (de exemplu nivelurile de violență suferită, genul, comportamentul, educația 10 ), economici (de exemplu instabilitatea, inflația, sărăcia și șomajul) și comerciali (de exemplu, presiunea exercitată de marketingul agresiv).

Prin urmare, sunt necesare politici în domenii precum educația, tineretul, artele și cultura, mediul, ocuparea forței de muncă, coeziunea, cercetarea și inovarea, protecția socială, dezvoltarea urbană durabilă și lumea digitală pentru a îmbunătăți sănătatea mintală și a sprijini reziliența în ceea ce privește sănătatea mintală. Obstacolele din calea unei stări bune de sănătate mintală nu pot fi depășite doar în cadrul sistemului de sănătate 11 .

Factorii determinanți ai sănătății mintale interacționează cu inegalitățile existente în societate, expunând unele persoane unui risc mai mare de sănătate mintală precară decât altele. Atunci când discriminarea pe criterii de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, violența și ura acționează ca o cauză a sănătății mintale precare, promovarea egalității în societățile noastre este un instrument important de prevenire. Comisia a adoptat cinci strategii privind egalitatea 12 în 2020 și 2021 pentru a realiza progrese în direcția unei Uniuni a egalității. Toate strategiile subliniază riscul de discriminare care conduce la o sănătate mintală mai precară. Copilăria este o etapă esențială a vieții pentru determinarea sănătății mintale viitoare, astfel cum se subliniază în Strategia UE privind drepturile copilului 13 , care solicită o abordare cuprinzătoare pentru prevenirea și protejarea copiilor împotriva oricărei forme de violență. 

Anul European al Tineretului 2022 s-a axat pe restabilirea unei perspective pozitive pentru tineri și a inclus activități de sprijinire a sănătății mintale și a bunăstării tinerilor. Anul european al competențelor va promova în cursul anului 2023 investițiile în formare și perfecționare pentru a spori oportunitățile de viață și a îmbunătăți adaptabilitatea persoanelor și a lucrătorilor la schimbare, aspecte relevante pentru promovarea unei abordări cuprinzătoare a sănătății mintale.

O politică în domeniul sănătății mintale care produce rezultate pentru toți trebuie să funcționeze în toate domeniile de politică relevante. De exemplu, există un număr tot mai mare de cercetări care indică înțelegerea interconectării și a reconectării la natură ca având un impact pozitiv asupra sănătății mintale. În același timp, impactul poluării asupra sănătății mintale este recunoscut pe scară largă, inclusiv prin poluarea aerului sau prin expunerea cetățenilor la substanțe chimice toxice. Obiectivele și acțiunile din cadrul Pactului verde european de promovare a unui mediu curat, a siturilor renaturalizate și refăcute și a ecologizării urbane au un impact pozitiv asupra sănătății noastre fizice și mintale.

Pentru a remedia riscurile legate de utilizarea serviciilor digitale, inclusiv riscurile legate de sănătatea mintală, Regulamentul privind serviciile digitale 14 creează un set amplu de obligații de diligență necesară aplicabile intermediarilor online. Pentru a permite căi de atac specifice și pentru a aborda în mod eficace preocupările legate de politicile publice, Regulamentul privind serviciile digitale recunoaște riscurile specifice legate de efectele negative grave asupra bunăstării fizice și psihice a unei persoane, precum și consecințele asupra dezvoltării fizice și mintale a copiilor care ar putea fi cauzate de utilizarea acestor platforme. Cele mai mari platforme și motoare de căutare, și anume cele care au peste 45 de milioane de utilizatori în Uniune, sunt obligate să evalueze riscurile sistemice pe care le prezintă serviciile lor pentru sănătatea mintală și să adopte măsuri de atenuare a riscurilor identificate 15 .

Comisia sprijină deja transferul celor mai bune practici relevante de la statele membre și de la părțile interesate pentru a promova sănătatea mintală în toate politicile comunităților 16 prin intermediul Grupului de experți în domeniul sănătății publice 17 .

Pentru a sprijini mai bine procesul de elaborare a politicilor, se desfășoară, în prezent, un studiu privind analiza eficacității extinderii politicilor privind sănătatea mintală și a bunăstării în statele membre 18  .

Statele membre sunt îndemnate să adopte o abordare care să promoveze sănătatea mintală în toate politicile. Trebuie să se pună un accent deosebit pe promovare, prevenire 22 , intervenție timpurie, abordarea stigmatizării, asigurarea incluziunii sociale a persoanelor care suferă de probleme de sănătate mintală. În plus, statele membre trebuie să sprijine programe care să ajute persoanele să ocupe un loc de muncă sau să participe la programe de reintegrare la locul de muncă. Domeniul digital, inclusiv la locul de muncă, prezintă riscuri psihosociale care afectează în mod semnificativ oamenii, organizațiile și economiile 23 . Este necesar să se acorde o atenție deosebită promovării echilibrului între viața profesională și cea privată.

b.Promovarea sănătății mintale, a prevenirii și a intervenției timpurii pentru problemele de sănătate mintală

Persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală trebuie să știe unde să solicite ajutor. În prezent, serviciile și instrumentele disponibile sunt dispersate și variază destul de mult de la un stat membru la altul. De asemenea, nu sunt suficient de vizibile și cunoscute de oameni. Această situație trebuie să se schimbe.

Promovarea unei stări bune de sănătate mintală, prevenirea problemelor de sănătate mintală și intervențiile timpurii sunt mai eficiente și presupun costuri mai reduse decât tratarea afecțiunilor. Dovezile economice privind eficacitatea investițiilor în această abordare sunt cele mai puternice pentru intervențiile timpurii axate pe sănătatea mamei și a sugarilor, pe copii și adolescenți, pe sănătatea mintală la locul de muncă (a se vedea capitolul e) precum și pe prevenirea sinuciderii și a autoagresiunii 24 . Cercetarea trebuie consolidată în acest domeniu pentru a recunoaște mai bine semnalele timpurii de îngrijorare, iar Orizont Europa dispune de un buget alocat în acest sens 25 .

Sănătatea oamenilor este influențată de experiențele lor de viață și de mediile în care își petrec viața. Factorii determinanți ai sănătății, cum ar fi alimentația și activitatea fizică, consumul nociv de alcool, tutun și droguri, precum și factorii determinanți de mediu, sociali și comerciali, inclusiv condițiile de viață, condițiile de locuit mai bune, aerul curat, accesul la sport, cultură și spații verzi, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, precum și riscurile de violență, toate au un impact important asupra sănătății mintale.

Activitatea fizică și sportul au un rol important în promovarea unei stări bune a sănătății mintale. UE va continua să promoveze sportul și activitatea fizică pentru îmbunătățirea sănătății, prin intermediul planului de lucru al UE pentru sport și al Săptămânii europene a sportului.

Intervenția timpurie poate asigura sprijin în timp util și poate preveni deteriorarea în continuare a stării de bine și a sănătății mintale, în special în rândul tinerilor 26 . De exemplu, intervenția timpurie poate fi esențială pentru recunoașterea și abordarea factorilor de risc și a semnelor diferitelor tipuri de dificultăți cu care s-ar putea confrunta oamenii. De asemenea, numeroase instituții, cum ar fi școlile, locurile de muncă, căminele de bătrâni și închisorile, sunt locuri esențiale pentru promovarea sănătății mintale, prevenire, identificare și intervenție timpurie. Programele școlare de promovare a sănătății mintale și a bunăstării și care implică o varietate de actori și servicii 27 în comunitate, de exemplu, pot identifica și aborda problemele într-un stadiu incipient.

În 2023, Comisia va lansa o cerere de propuneri pentru ca statele membre și părțile interesate să prezinte cele mai bune practici privind promovarea sănătății mintale, prevenirea, depistarea timpurie și intervenția timpurie, prin intermediul portalului UE de bune practici 28 . Comisia va elabora, împreună cu statele membre, inițiative de abordare a principalilor factori determinanți comportamentali, economici, sociali, de mediu (inclusiv poluarea) transgeneraționali și comerciali ai sănătății mintale prin activități colaborative, în cadrul inițiativei „Healthier Together” (Mai sănătoși împreună) 29 . Aceasta va sprijini elaborarea de orientări privind detectarea și intervenția timpurie și screeningul grupurilor vulnerabile în contextele esențiale, care urmează să fie puse în aplicare de statele membre 30 . Comisia își va intensifica activitatea privind cercetarea creierului prin lansarea de noi proiecte, inclusiv prin utilizarea datelor digitale privind sănătatea 31 , a infrastructurilor de calcul și de simulare 32 .

Statele membre sunt îndemnate să utilizeze oportunitățile de finanțare ale UE și să colaboreze pentru a pune în aplicare inițiative și bune practici privind promovarea sănătății mintale și prevenirea acesteia, să abordeze legăturile dintre inegalități și sănătatea mintală prin intensificarea eforturilor de combatere a stigmatizării, discriminării, a discursurilor de incitare la ură și a violenței și să ofere formare, perfecționare și recalificare adecvată a forței de muncă din domeniul sănătății și asistenței sociale în promovarea sănătății mintale și a bunăstării. De asemenea, țările trebuie să abordeze provocările legate de prevenirea problemelor de sănătate mintală din rândul comunităților vulnerabile, să consolideze recunoașterea timpurie a problemelor de sănătate mintală, să ofere intervenții timpurii și sprijin și să abordeze legăturile dintre excludere, inegalități și sănătatea mintală prin intensificarea eforturilor de combatere a discriminării, a discursurilor de incitare la ură și a violenței.

c.Îmbunătățirea sănătății mintale a copiilor și tinerilor

Europa se confruntă cu o înrăutățire a sănătății mintale în rândul generațiilor noastre mai tinere. În timpul pandemiei de COVID-19, majoritatea copiilor au lipsit de la școală și au fost privați de interacțiune socială și activitate fizică, iar depresia în rândul tinerilor a crescut de peste două ori 37 . Singurătatea, o componentă importantă a bunăstării și a sănătății mintale, a atins niveluri alarmante. În 2022, una din cinci persoane cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani a raportat că se simte singură în cea mai mare parte a timpului 38 .

Sărăcia în rândul copiilor poate avea efecte negative asupra sănătății mintale. Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii 39 abordează unele dintre provocările respective. Programele de prevenire a comportamentului agresiv în școli 40 reprezintă o modalitate eficientă de a sprijini bunăstarea psihologică a copiilor și a tinerilor.

Tinerii se confruntă din ce în ce mai mult cu anxietatea, tristețea sau teama, autoagresiunea, stima de sine scăzută, comportamentul agresiv și tulburările de alimentație. Copiii strămutați forțat și copiii migranți, inclusiv cei care au fost forțați să fugă din calea războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, precum și copiii care sunt victime ale exploatării sexuale, ale altor infracțiuni și abuzuri, sunt deosebit de expuși riscurilor.

Copiii sunt afectați de diferiți factori determinanți interconectați de sănătate, de mediu, sociali și comerciali, precum și de consecințele infracțiunilor online, cum ar fi abuzul sexual online asupra copiilor. Există situații în care copiii și tinerii se confruntă cu adversități pe parcursul unora dintre anii de viață în care sunt cei mai vulnerabili și în care li se formează personalitatea, iar acest lucru le poate influența sănătatea fizică și mintală de-a lungul întregii vieți.

Tinerii sunt, de asemenea, puternic preocupați de schimbările climatice și de declinul biodiversității. Un sondaj recent 41 a concluzionat că 75 % din copiii și tinerii respondenți consideră că viitorul lor este „înfricoșător”. În același timp, studiul a arătat că anxietatea și stresul induse de climă au fost corelate cu percepția unui răspuns guvernamental necorespunzător și cu sentimentele asociate de trădare. Angajamentele UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și de a respecta Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal sunt, prin urmare, importante și pentru sănătatea mintală a copiilor noștri.

Instrumentele digitale pot avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale (de exemplu, prin asigurarea accesului la informații, grupuri de sprijin și servicii de terapie), dar și unul negativ. Este necesară trecerea la un spațiu digital mai sigur și mai sănătos pentru copii 42 . Acest spațiu include: protejarea acestora împotriva conținutului inadecvat, a recoltării intruzive a informațiilor și a comercializării online agresive a alimentelor și băuturilor nesănătoase, a standardelor de frumusețe și a alcoolului și tutunului, o utilizare prudentă a platformelor de comunicare socială, abordarea abuzului sexual online asupra copiilor, a accesului la droguri ilicite și la noi substanțe psihoactive, cu măsuri de protecție împotriva hărțuirii cibernetice, a discursului de incitare la ură, a timpului excesiv petrecut în fața ecranului și a editării digitale a imaginilor; o utilizare echilibrată a jocurilor, care contribuie la prevenirea utilizării compulsive și a efectelor negative asupra vieții de zi cu zi.

În ceea ce privește dezvoltarea fizică și mintală a copiilor 43 , Regulamentul privind serviciile digitale 44  recunoaște anumite riscuri sistemice care decurg din proiectarea sau funcționarea serviciilor și sistemelor, inclusiv a sistemelor algoritmice, ale serviciilor desemnate drept „platforme online foarte mari” sau „motoare de căutare online foarte mari”. Astfel de riscuri pot apărea, de exemplu, în ceea ce privește proiectarea de interfețe online care exploatează intenționat sau neintenționat punctele slabe și lipsa de experiență a minorilor sau care pot crea dependență.

Pentru platformele care nu sunt desemnate ca fiind „foarte mari”, Regulamentul privind serviciile digitale impune, de asemenea, măsuri specifice pentru o mai bună protecție a minorilor în mediul online, de exemplu prin proiectarea interfeței lor sau a unor părți ale acesteia cu cel mai înalt nivel de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori în mod implicit, prin adoptarea unor standarde de protecție sau prin participarea la coduri de conduită relevante. În plus, Regulamentul privind serviciile digitale interzice furnizorilor de platforme online să prezinte publicitate online pe interfața lor, atunci când au cunoștință, cu o certitudine rezonabilă, că destinatarul serviciului este minor.

Strategia „Un internet mai bun pentru copii” (BIK +) 45 , complementară Regulamentului privind serviciile digitale, oferă sprijin pentru sănătatea mintală a copiilor în mediul online, prin intermediul centrelor pentru un internet mai sigur și al portalului BIK, care oferă copiilor, familiilor și profesorilor o multitudine de resurse adecvate vârstei. Aceste linii de asistență telefonică ale centrelor pentru un internet mai sigur oferă sprijin practic și consiliere copiilor care se confruntă cu probleme online, cum ar fi hărțuirea cibernetică, racolarea minorilor în scopuri sexuale și conținutul perturbator, precum și părinților sau tutorilor lor.

Atunci când doresc să își exprime îngrijorările, copiii se află într-o situație mai vulnerabilă decât adulții. În conformitate cu Strategia UE privind drepturile copilului, Comisia va prezenta în 2024 o inițiativă privind sistemele integrate de protecție a copilului, care va încuraja toate autoritățile și serviciile relevante să colaboreze mai bine în cadrul unui sistem care pune copilul în centrul atenției. Copiii vor fi consultați în pregătirea acestei strategii, inclusiv cu privire la dimensiunea sănătății mintale, în cadrul nou-createi platforme a UE de participare a copiilor („EU Children's Participation Platform”). Vocea copiilor trebuie să fie auzită și, în acest scop, sunt necesare instrumente și inițiative specifice. Comisia va sprijini punerea în aplicare a strategiei UE pentru o combatere mai eficace a exploatării sexuale a copiilor și a abuzului sexual asupra copiilor 46  prin îmbunătățirea prevenirii, a asistenței acordate victimelor și a eforturilor de investigare și urmărire penală. Pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă copiii și tinerii care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate și care sunt afectați în mod deosebit de insuficiența serviciilor de sprijinire a sănătății mintale, Comisia va include acțiuni specifice în cadrul planului de acțiune rurală al UE. Comisia se va asigura că, prin măsurile adoptate, Corpul european de solidaritate va continua să sprijine activitățile legate de prevenire, promovare și sprijin în domeniul sănătății, în conformitate cu inițiativa HealthyLifestyle4All 47 , acordând o atenție deosebită sprijinirii categoriilor sociale vulnerabile și defavorizate.

Prevenirea și intervențiile timpurii efectuate de profesioniști care intră în contact cu copiii, cum ar fi profesorii, pot promova reziliența copiilor și a tinerilor în ceea ce privește sănătate mintală și pot atenua potențialele prejudicii, oferindu-le în special posibilitatea să își exprime părerile. Grădinițele și școlile reprezintă un cadru ideal pentru a ajuta copiii să deprindă competențele necesare pentru a-și regla emoțiile și pentru a-și înțelege mai bine sănătatea mintală, dezvoltând competențe precum empatia și consolidând conștientizarea și încrederea în sine. Acest lucru necesită personal instruit în mod adecvat, o investiție demnă care poate contribui la reducerea stigmatizării în ceea ce privește problemele de sănătate mintală și la construirea unei societăți mai reziliente și bazate pe coeziune. S-a demonstrat că inițiativele școlare, inclusiv abordările holistice ale sănătății mintale, îmbunătățesc sănătatea mintală a elevilor, competențele cognitive, nivelul de atenție, rezultatele academice și rezistența la factorii de stres 48 . Child Helpline International 49 oferă asistență în domeniul sănătății mintale pentru copii, care poate include sprijin emoțional, psihologic și uneori juridic pentru copiii care apelează linia de asistență telefonică.

Comisia va sprijini statele membre în punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii, în conformitate cu planurile lor naționale de acțiune și prin intermediul fondurilor UE, în special al Fondului social european Plus, precum și prin facilitarea schimbului de bune practici între coordonatorii Garanției pentru copii. Țările vor fi, de asemenea, sprijinite în eforturile lor de consolidare a capacității naționale pentru profesioniștii din domeniul sănătății și alți profesioniști și vor fi invitate să utilizeze oportunitățile financiare oferite de bugetul UE pentru a intensifica acțiunile de prevenire și intervenție timpurie în afara sectorului sănătății, și anume în mediul educațional. De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate prin intermediul semestrului european.

Comisia va continua să pună în aplicare Strategia UE pentru tineret (2019-2027) 50 în scopul îmbunătățirii sănătății mintale și a bunăstării și pentru a pune capăt stigmatizării.

Comisia va consolida promovarea sănătății mintale în mediile educaționale prin sprijinirea punerii în aplicare a inițiativei privind Căile către succesul școlar 51 . Grupul de experți al Comisiei privind mediile de învățare favorabile pentru grupurile expuse riscului de rezultate slabe și pentru sprijinirea bunăstării în școli va elabora, în 2024, orientări privind o abordare sistemică, la nivelul întregii școli, a bunăstării pentru factorii de decizie de la nivel local, regional și național și pentru școli 52 . Comisia va propune un set de instrumente de autoevaluare și de autoîmbunătățire privind bunăstarea în școli și va prezenta recomandări pentru activități de sensibilizare la nivel național și la nivelul UE. Vor fi disponibile oportunități de finanțare pentru proiecte prin intermediul programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate, pentru a promova sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor, iar activitatea pe termen lung de formare și cooperare Erasmus+ privind „Sănătatea mintală în activitățile pentru tineret” va continua să sensibilizeze și să dezvolte educația pentru sănătate mintală.

Comisia încurajează statele membre să colaboreze în ceea ce privește politicile și inițiativele care vizează provocările specifice legate de sănătatea mintală a copiilor și tinerilor și să abordeze legăturile dintre problemele de sănătate mintală și factorii determinanți ai sănătății și utilizarea instrumentelor digitale. Comisia invită statele membre să identifice copiii ca grup-țintă prioritar în strategiile lor naționale în materie de sănătate mintală și să creeze rețele cu familii, școli, tineri și alte părți interesate și instituții implicate în sănătatea mintală a copiilor. Statele membre sunt îndemnate să asigure copiilor un acces mai bun la servicii de sănătate mintală, precum și acces egal și ușor la o alimentație sănătoasă și la activitate fizică regulată, posibilitatea de a trăi în medii sigure și favorabile și de a fi protejați împotriva consumului de alcool, tutun și droguri și împotriva efectelor negative ale utilizării digitale. Statele membre sunt invitate să pună în aplicare abordările inovatoare și bunele practici identificate în inițiativa „Mai sănătoși împreună” în ceea ce privește sănătatea mintală a copiilor și a tinerilor și să participe la activitatea de colaborare din cadrul inițiativei pentru a aborda impactul factorilor determinanți ai sănătății, inclusiv al factorilor economici, comerciali, sociali și de mediu, precum și impactul transformării digitale asupra sănătății mintale și a bunăstării copiilor și tinerilor.

d.Acordarea de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate

Bolile psihice sunt asociate cu multe forme de inegalitate și este necesar să se acorde o atenție deosebită persoanelor aflate în situații vulnerabile. Persoanele pot face parte din unul sau mai multe grupuri vulnerabile în același timp, cum ar fi, de exemplu, mamele singure care se confruntă cu sărăcia sau persoanele cu handicap care se recuperează în urma unei boli grave.

În contextul provocării schimbărilor demografice, serviciile de sănătate mintală, sociale și de îngrijire pe termen lung trebuie să fie accesibile, la prețuri abordabile, integrate 60 , bazate pe comunitate și ușor de utilizat. Persoanele în vârstă 61 trebuie să aibă posibilitatea de a alege un stil de viață sănătos și activ, de a-și gestiona propria sănătate mintală și de a-și spori interacțiunile sociale 62 și de a reduce singurătatea. Trebuie încurajate soluțiile creative, cum ar fi locuințele intergeneraționale.

Comisia sensibilizează opinia publică cu privire la necesitatea de a aborda problema singurătății și a izolării sociale pentru a promova o stare bună de sănătate mintală 63 și va sprijini statele membre prin colectarea și transferul de bune practici prin intermediul portalului UE de bune practici.

Femeile sunt aproape de două ori mai susceptibile decât bărbații să se confrunte cu depresia. Acest risc este generat de factori multipli, precum biologia, circumstanțele vieții și factorii de stres cultural 64 .

Victimele violenței de gen sunt deosebit de vulnerabile. Comisia va consolida protecția și sprijinul acordat victimelor violenței de gen, inclusiv ale violenței cibernetice, prin punerea în aplicare a viitoarelor obligații ale UE în temeiul Convenției de la Istanbul 65 și al viitoarei directive a UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică 66 . Comisia va aborda prevenirea și combaterea practicilor dăunătoare împotriva femeilor și fetelor 67 și va institui o rețea a UE pentru prevenirea violenței bazate pe gen și a violenței domestice. Este necesar să se abordate depresia postnatală și alte probleme de sănătate mintală care pot apărea în timpul sarcinii și ulterior, pentru a proteja sănătatea mintală atât a copiilor, cât și a femeilor 68 . Proiectul HappyMums, finanțat de UE 69 , va explora mecanismele fiziologice pentru a permite intervenții clinice eficace, bazate pe date științifice. De asemenea, este necesară soluționarea unor probleme precum accesul inegal la locuri de muncă, inclusiv la contracte pe perioadă determinată și/sau la egalitate de remunerare, împărțirea inegală a sarcinilor domestice și familiale, precum și presiunile economice și dependențele cu care se confruntă femeile. Comisia va contribui la îmbunătățirea situației prin asigurarea faptului că statele membre transpun și aplică în mod corect și integral legislația UE privind egalitatea de șanse și egalitatea de tratament între femei și bărbați în materie de ocupare a forței de muncă și de ocupație, privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, precum și privind transparența salarială.

Discriminarea pe motive de orientare sexuală, identitate de gen, exprimare de gen sau caracteristici sexuale poate avea, de asemenea, un impact asupra sănătății mintale, în special pentru tineri. Suferința psihologică generată prin confruntarea cu experiențe de marginalizare, discriminare și stigmatizare („stresul minorităților”) crește riscul de comportament suicid, autoagresiune sau depresie și trebuie abordată în conformitate cu Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 70 .

Violența fizică și sexuală și amenințările cu care se confruntă victimele traficului de persoane au consecințe pe termen lung asupra sănătății mintale 71 . Directiva privind prevenirea și combaterea traficului de persoane recunoaște nevoile speciale ale victimelor cu probleme de sănătate mintală și oferă servicii de sănătate specializate, precum și sprijin pe termen lung în procesul de recuperare și reabilitare. Comisia facilitează și promovează programe de sprijinire a victimelor în procesul de recuperare și reintegrare 72 , cum ar fi serviciile de recuperare fizică și psihică, prin intermediul Fondului pentru azil, migrație și integrare 73 .

Multe probleme de sănătate pot genera sau pot exacerba problemele de sănătate mintală, de exemplu, în rândul pacienților bolnavi de cancer, având în vedere că aceasta este a doua cauză principală de deces. Cancerul nu afectează doar corpul, ci afectează și mintea și sentimentele și conduce adesea la depresie, anxietate și teamă.

Adesea, handicapurile pot expune persoanele unui risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală și acest lucru poate necesita adaptarea abordărilor în conformitate cu strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 74 , care se referă la acțiuni deosebit de relevante pentru persoanele cu dizabilități mintale și intelectuale, cum ar fi promovarea punerii în aplicare de către statele membre a bunelor practici de dezinstituționalizare în domeniul sănătății mintale.

Autonomia, independența și participarea la viața socială sunt legate de sănătatea mintală, care este deosebit de relevantă pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu handicap. Prin urmare, este esențial să se asigure accesibilitatea fizică, socială și financiară, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la piața muncii și prin facilitarea reinserției profesionale a acestora. Două dintre orientările pentru angajatori incluse în Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap vizează lucrătorii care suferă de boli cronice și reinserția profesională a acestora 75 . De asemenea, Comisia va adopta orientări pentru statele membre în ceea ce privește viața independentă și incluziunea în comunitate înainte de sfârșitul anului 2023, iar în 2024 va prezenta un cadru pentru serviciile sociale de excelență pentru persoanele cu handicap, inclusiv pentru sănătatea mintală.

S-a raportat că simptomele post-COVID, cunoscute în general ca COVID de lungă durată, au un impact negativ asupra sănătății mintale 76 , iar sănătatea mintală precară poate crește riscul de apariție a sindromului post-COVID. În 2023, Comisia va înființa o rețea cu experți din statele membre privind COVID de lungă durată.

Refugiații și persoanele strămutate, în special persoanele care fug din calea războiului, persecutării sau conflictului (cum ar fi persoanele strămutate din Ucraina) sunt mai predispuse să dezvolte probleme de sănătate mintală 77  și sunt necesare răspunsuri timpurii pentru a reduce suferința. În acest context, Comisia va continua să contribuie la consolidarea sprijinului psihosocial pentru persoanele strămutate și, în special, la furnizarea de prim ajutor psihologic persoanelor afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei 78 .

Comisia va lansa o cerere de propuneri în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare 79 , cu scopul de a reduce obstacolele cu care se confruntă migranții în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, inclusiv la servicii de sănătate mintală și sprijin psihologic.

Problemele de sănătate mintală sunt frecvente în rândul persoanelor fără adăpost 80 , iar lipsa de adăpost pe termen lung și în mod repetat consolidează sănătatea mintală și handicapul. În cadrul platformei europene de combatere a lipsei de adăpost sunt abordate provocările legate de sănătatea mintală.

Romii pot fi expuși unui risc mai mare de probleme de sănătate mintală, având în vedere situația lor adesea dificilă, cauzată de venituri socioeconomice reduse, circumstanțe și excluziune, lipsa accesului la educație și la locuri de muncă, locuințe inadecvate, segregare, excludere și discriminare, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de sănătate. Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor include obiectivul sectorial de îmbunătățire a sănătății romilor și de favorizare a accesului egal efectiv la asistență medicală și servicii sociale de calitate 81 .

Victimele infracțiunilor, în special cele care au suferit prejudicii considerabile din cauza gravității infracțiunii sau din cauza caracteristicilor lor personale, cum ar fi victimele terorismului, victimele traficului de persoane, victimele infracțiunilor motivate de ură, copiii victime sau orice altă victimă care are nevoie de asistență psihologică trebuie să aibă acces gratuit la acest ajutor și atât timp cât este necesar. În perspectiva viitoarei revizuiri a Directivei privind drepturile victimelor 82 , Comisia lucrează la consolidarea accesului victimelor la asistență psihologică, în special prin acordarea de asistență psihologică gratuită atât timp cât este necesar pentru toate victimele care au nevoie de un astfel de ajutor.

.

Persoanele care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate, cum ar fi fermierii, se confruntă cu provocări specifice de sănătate mintală legate de riscul deconectării și de lipsa accesului la servicii de sănătate mintală. Ratele de suicid în rândul fermierilor sunt cu 20 % mai mari decât media națională în anumite state membre 83 , motiv pentru care se va acorda sprijin pentru consolidarea rezilienței acestora. Fondurile PAC pot sprijini activitățile de sensibilizare, inclusiv în domeniul sănătății mintale, de exemplu prin intermediul serviciilor de consiliere agricolă. În plus, ar putea fi mobilizate și alte fonduri, cum ar fi Fondul social european Plus sau Fondul european de dezvoltare regională, pentru a spori investițiile în serviciile de sprijin social din zonele rurale și îndepărtate și, astfel, pentru a garanta că acestea sunt accesibile fermierilor și lucrătorilor agricoli aflați în dificultate, indiferent de locul lor de reședință.

Comisia încurajează statele membre să asigure un acces mai mare la instrumente digitale cu o capacitate dovedită de utilizare pentru persoanele în vârstă, pentru a le îmbunătăți sănătatea mintală și pentru a le ajuta să participe la viața socială. Statele membre sunt încurajate să colecteze date privind starea de sănătate mintală a persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv a persoanelor fără adăpost, și privind accesibilitatea serviciilor în zonele marginalizate, îndepărtate și defavorizate. Comisia îndeamnă statele membre să asigure accesul egal și neîngrădit la asistență medicală și servicii sociale de calitate și accesibile, în special pentru grupurile cele mai expuse riscului sau pentru cele din localități marginalizate sau îndepărtate 86 și să abordeze situația specifică a romilor, prin îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate mintală și la măsuri de prevenire primară, de exemplu, prin campanii de sensibilizare. De asemenea, Comisia îndeamnă statele membre să pună în aplicare bune practici pentru dezinstituționalizare, inclusiv pentru copii, și să consolideze tranziția către serviciile de îngrijire în comunitate.

e.Abordarea riscurilor psihosociale la locul de muncă

Oamenii petrec o parte semnificativă a timpului lor la locul de muncă, iar un mediu de lucru propice este esențial pentru sănătate. Stresul și riscurile psihosociale la locul de muncă pot avea un impact asupra sănătății mintale și pot duce la scăderea satisfacției profesionale, la conflicte, reducerea productivității, epuizare, absenteism și fluctuație de personal. Sănătatea mintală este o condiție prealabilă pentru capacitatea de muncă, competență și productivitate. Cu toate acestea, aproximativ jumătate dintre lucrătorii din UE consideră că stresul este o problemă frecventă la locul lor de muncă, acesta contribuind la aproximativ jumătate din numărul total de zile lucrătoare pierdute. În același timp, riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă se numără printre cele mai dificile probleme în materie de securitate și sănătate în muncă.

Noile forme de muncă generate de digitalizare și accelerate de pandemia de COVID-19 (cum ar fi munca pe platforme online și munca la distanță) au afectat sănătatea mintală a lucrătorilor, chiar dacă flexibilitatea unor astfel de forme de muncă s-ar putea dovedi, de asemenea, benefică. Personalul care ocupă funcții esențiale, în special personalul medico-sanitar și lucrătorii sociali, par să fie cei mai expuși riscurilor psihosociale ocupaționale în contextul post-pandemic 87 .

Angajatorii au un rol esențial în garantarea securității și sănătății lucrătorilor, astfel cum sunt definite în legislația UE privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) 88 . De-a lungul anilor, Comisia a abordat riscurile psihosociale și sănătatea mintală la locul de muncă în cadrele sale strategice privind SSM 89 . Comunicarea intitulată „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027” 90 acordă o atenție deosebită sănătății mintale și riscurilor psihosociale.

De asemenea, necesitatea de a reflecta asupra căii de urmat în ceea ce privește dreptul de a se deconecta, ca parte integrantă a reducerii stresului la locul de muncă și a promovării unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, a dreptului de a reveni la locul de muncă după o boală mintală, precum și a unui mediu de lucru sigur din punct de vedere psihologic, sunt esențiale atât pentru promovarea sănătății mintale, cât și pentru crearea unei societăți mai favorabile incluziunii.

Comisia salută programul legislativ și de lucru pentru perioada 2022-2024 al partenerilor sociali interprofesionali europeni și negocierea în curs a unui nou acord privind munca la distanță și dreptul de a se deconecta, care urmează să fie prezentat spre adoptare sub forma unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic, pus în aplicare printr-o directivă. Comisia va continua să sprijine partenerii sociali în eforturile lor de a negocia un nou acord privind telemunca și dreptul de a se deconecta, facilitând discuțiile și identificarea celor mai bune practici și evaluând practicile și normele existente referitoare la dreptul de a se deconecta. Negocierile în curs ale partenerilor sociali sunt legate de rezoluția Parlamentului European din ianuarie 2021 referitoare la dreptul de a se deconecta, pe care Comisia s-a angajat să o monitorizeze.

Comisia se va asigura că Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă 91 finalizează prezentarea generală privind SSM și digitalizarea, care acoperă sănătatea mintală la locul de muncă și pune în aplicare o prezentare generală a SSM privind sănătatea psihosocială și mintală la locul de muncă, inclusiv informații referitoare la bunele practici privind reinserția profesională și lucrul în condiții de sănătate mintală precară, precum și o prezentare generală a SSM în sectoarele sănătății și îngrijirii. Comisia se va asigura că Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă oferă orientări actualizate ca urmare a publicației din 2018 „Muncitori sănătoși, întreprinderi prospere – un ghid practic pentru satisfacția în muncă” 92 și că desfășoară un proiect privind bunele practici de sprijinire a lucrătorilor cu probleme de sănătate mintală legată de locul de muncă sau de altă natură pentru a rămâne în câmpul muncii sau pentru a reveni cu succes la locul de muncă în urma unei absențe din motive medicale, urmând să prezinte un raport până în 2024.

Summitul privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM), organizat în perioada 15-16 mai 2023 de președinția suedeză și de Comisia Europeană, a identificat riscurile psihosociale și de sănătate mintală la locul de muncă ca fiind probleme tot mai grave în materie de SSM, care necesită o examinare mai aprofundată 93 . Comisia va da curs acestor concluzii ale summitului în vederea îmbunătățirii sănătății mintale la locul de muncă, cu respectarea deplină a principiului tripartismului. De asemenea, Comisia va continua activitatea de revizuire a Directivei privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă (89/654/CEE) 94 și a Directivei privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor (90/270/CEE) 95 . În cele din urmă, Comisia va sprijini punerea în aplicare a Strategiei europene privind serviciile de îngrijire 96 prin acțiuni care contribuie la bunăstarea mintală a îngrijitorilor și a celor îngrijiți.

Statele membre sunt încurajate să sensibilizeze fermierii și populațiile din zonele rurale cu privire la problemele de sănătate mintală prin sprijin din partea politicii agricole comune și să elaboreze și să pună în aplicare politici și bune practici care să pună accentul pe prevenire și pe consolidarea rezilienței în rândul lucrătorilor esențiali, inclusiv a profesioniștilor din domeniul sănătății, a profesorilor și a fermierilor. Pentru a ajuta statele membre, Comisia se va asigura că Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă elaborează un raport care abordează riscurile psihosociale din sectorul agricol.

De asemenea, statele membre sunt încurajate să promoveze în continuare utilizarea Ghidului SLIC 98 în ceea ce privește prevenirea riscurilor psihosociale pentru a spori eficacitatea monitorizării și a inspecțiilor privind obligațiile în materie de SSM în această privință, precum și să participe la evenimente de formare pentru inspectorii de muncă din cadrul SLIC.

f.Consolidarea sistemelor de îngrijire a sănătății mintale și îmbunătățirea accesului la tratament și îngrijire

Sistemele de sănătate trebuie să își consolideze capacitatea de a coordona acțiuni în domeniul sănătății mintale, de la prevenire, la intervenție timpurie, la diagnosticare, tratament și gestionare a îngrijirii și sprijinire a reintegrării pacienților. Consolidarea sistemelor de sănătate mintală și îmbunătățirea accesului la tratament și îngrijire reprezintă, prin urmare, un obiectiv-cheie.

Dreptul oricărei persoane de a avea acces rapid la asistență medicală preventivă și curativă de bună calitate și accesibilă din punct de vedere financiar este unul dintre principiile-cheie ale Pilonului european al drepturilor sociale. Adesea, persoanele care suferă de probleme de sănătate mintală în UE nu au acces ușor și egal la sprijin și acest lucru implică deseori costuri pe care nu mulți și le pot permite. Există disparități între statele membre și în interiorul acestora în ceea ce privește capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde nevoilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală 99 . Inegalitățile legate de gen, etnie, localizarea geografică, inclusiv decalajul dintre mediul urban și cel rural, educație, vârstă și orientare sexuală, identitatea sau exprimarea de gen și caracteristicile sexuale au un impact important asupra sănătății mintale a populației și asupra accesului acesteia la îngrijire adecvată.

Este esențial să se identifice cele mai bune practici și soluții inovatoare pentru a îmbunătăți disponibilitatea, calitatea, accesibilitatea și costul abordabil al serviciilor de îngrijire a sănătății mintale. Pentru a aborda inegalitățile, trebuie să se acorde îngrijire adaptată persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv persoanelor strămutate, refugiaților, migranților, persoanelor cu handicap și persoanelor LGBTIQ. De asemenea, este necesar să fie abordate nevoile speciale de îngrijire ale persoanelor cu comorbidități pentru a facilita accesul la tratamente eficace, în special pentru persoanele cu tulburări legate de consumul de droguri, în conformitate cu Strategia UE în materie de droguri 2021-2025 și cu Planul de acțiune conex.

Consolidarea formării forței de muncă din domeniul sănătății va fi esențială pentru a continua îmbunătățirea competențelor și a calității serviciilor de îngrijire, dar și pentru a reduce stigmatizarea și discriminarea și pentru a spori reziliența unuia dintre sectoarele populației active supuse cel mai mult presiunii. Anul european al competențelor oferă părților interesate o ocazie unică de a stimula formarea profesioniștilor din domeniul sănătății mintale.

Utilizarea instrumentelor digitale (de exemplu telemedicină, linii telefonice de consiliere) trebuie explorată pentru persoanele care necesită o mai bună informare și îngrijire, inclusiv în zonele rurale.

Terapia prin activități sociale este o abordare inovatoare pentru îmbunătățirea bunăstării și a sănătății, inclusiv a sănătății mintale. La nivel individual, terapia prin activități sociale oferă unei persoane cunoștințele, motivația și încrederea pentru o mai bună gestionare și îmbunătățire a propriei stări de sănătate și bunăstare 100 . Această abordare poate fi aplicată în cadrul asistenței medicale primare, în care medicii sau alți profesioniști din domeniul sănătății pot prescrie activități care corespund nevoilor și intereselor persoanei, cum ar fi petrecerea timpului în natură, sport, yoga sau activități sociale și culturale 101 .

Comisia va continua să dezvolte acțiuni de sprijinire a statelor membre în abordarea nevoilor nesatisfăcute în materie de medicamente și va revizui potențialul telemedicinei de a îmbunătăți accesul la serviciile de sănătate mintală 102 . O secțiune privind sănătatea mintală va fi inclusă în profilurile de țară în domeniul sănătății pentru 2023, în cadrul proiectului „Starea sănătății în UE”. De asemenea, Comisia va lansa un proces de colaborare voluntară cu statele membre (prin intermediul metodei deschise de coordonare), pentru a consolida legăturile dintre cultură și sănătatea mintală. În cele din urmă, potențialul noilor tehnologii pentru prevenirea și tratarea problemelor de sănătate mintală va fi explorat prin intermediul Grupului de experți privind evaluarea performanței sistemelor de sănătate 103 .

Sunt necesare colectarea și monitorizarea datelor pentru a facilita luarea de decizii în cunoștință de cauză. Trebuie elaborate și integrate treptat noi statistici și indicatori în procesul de elaborare a politicilor, pentru a reflecta aspecte precum inegalitățile, sănătatea fizică și mintală și valoarea naturii pentru oameni și pentru a evalua impactul acțiunilor și al finanțării. Acest lucru va contribui la monitorizarea progreselor în direcția bunăstării, va facilita comunicarea provocărilor politice și opțiunile de abordare a acestora într-o manieră centrată pe oameni și pe planetă 104 .

Statele membre au semnalat deja o nevoie puternică de sprijin în domeniul planificării forței de muncă din domeniul sănătății mintale și/sau al consolidării capacităților, al monitorizării și evaluării politicii în acest domeniu și al promovării sănătății mintale și al prevenirii afecțiunilor mintale (figura 1) 105 .

Figura 1 – Nevoile prioritare ale statelor membre în materie de consolidare a capacităților (27 de state membre ale UE, Norvegia și Islanda)

Pentru a răspunde acestor nevoi, va fi mobilizat sprijin financiar la nivelul UE pentru a permite statelor membre să își consolideze capacitatea de a acționa. Aceasta va include profesioniști mai mulți și mai bine instruiți care să se ocupe de problemele de sănătate mintală. De asemenea, va implica o trecere de la îngrijirea instituționalizată la cea în comunitate.

Mai multe state membre au inclus în planurile lor de redresare și reziliență măsuri de consolidare a asistenței medicale pentru sănătatea mintală a populației lor. Acest lucru este în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări adoptate în cadrul semestrului european 2020, prin care toate statele membre sunt invitate să sporească reziliența sistemelor lor de sănătate. În primăvara anului 2023, Comisia a propus recomandări specifice fiecărei țări în favoarea reformei sistemului de sănătate pentru șase state membre. Rapoartele de țară pentru încă șase state membre au recunoscut necesitatea îmbunătățirii în continuare a sistemului de sănătate pentru a completa planurile de redresare și reziliență. În plus, toate rapoartele de țară adoptate în cadrul semestrului european conțin o secțiune tematică care acoperă sănătatea populației și sistemele de sănătate din statele membre, evidențiind, în anumite cazuri, provocările în materie de sănătate mintală și reformele planificate. Semestrul european va continua să monitorizeze evoluțiile din domeniul îngrijirilor de sănătate la nivel național.

Comisia încurajează statele membre să asigure accesul la asistență pentru îngrijirea sănătății mintale la prețuri accesibile, inclusiv prin mijloace de telemedicină și în contexte transfrontaliere. Autoritățile naționale trebuie să colaboreze la elaborarea și punerea în aplicare a unor proiecte de îmbunătățire a serviciilor de sănătate mintală și de îngrijire în comunitate și de dezinstituționalizare 107 și sunt invitate să dezvolte căi de trimitere către profesioniștii din domeniul sănătății mintale, ținând seama, de asemenea, de activitatea altor furnizori de servicii.

g.Eliminarea stigmatizării

Stigmatizarea și discriminarea exacerbează impactul personal și economic al problemelor de sănătate mintală. Discriminarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală este frecventă, în special pe platformele de comunicare socială, dar și la locul de muncă, 50 % din lucrători considerând că divulgarea unei afecțiuni mintale ar avea un impact negativ asupra carierei lor 108 .

Acțiunile noastre trebuie să fie ghidate după principiile reintegrării și incluziunii sociale a persoanelor afectate de probleme de sănătate mintală. Investițiile în îmbunătățirea gradului de conștientizare și de înțelegere a sănătății mintale, inclusiv formarea privind sănătatea mintală și empatia în programele școlare, sunt esențiale pentru îmbunătățirea situației, cu implicarea tuturor părților interesate.

Săptămâna europeană anuală a sănătății mintale (care are loc în mai) și Ziua mondială a sănătății mintale 109 (10 octombrie) sunt ocazii de a aborda în mod specific stigmatizarea la nivelul UE.

Artele și cultura sunt importante pentru promovarea unei stări pozitive a sănătății mintale și a bunăstării persoanelor și a societății în general, prin sprijinirea incluziunii sociale și reducerea stigmatizării persoanelor cu probleme de sănătate mintală 110 . Acestea pot completa sprijinul mai tradițional pentru problemele de sănătate mintală și pot contribui la prevenirea problemelor de sănătate mintală și la combaterea stigmatizării persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Comisia va sprijini statele membre să sensibilizeze opinia publică cu privire la rolul pozitiv al activităților culturale și artistice în îmbunătățirea sănătății mintale și a bunăstării generale, de exemplu, prin intermediul unui eveniment dedicat care să prezinte artele și cultura ca noi instrumente pentru bunăstare și sănătate mintală.

Comisia încurajează statele membre să dezvolte campanii de comunicare pentru demistificarea și eliminarea stigmatizării și să elaboreze măsuri de combatere a stigmatizării și a discriminării, ajutând persoanele să se reintegreze pe piața forței de muncă, oferindu-le pacienților posibilitatea de acces la serviciile care răspund cel mai bine nevoilor lor și difuzând informații cu privire la utilizarea instrumentelor juridice pentru combaterea discriminării. Este necesar să se crească gradul de conștientizare (factorii de decizie, angajatorii, profesioniștii din domeniul sănătății, alți profesioniști și publicul larg și profesioniștii din domeniul sănătății mintale în ceea ce privește stigmatizarea, în special a persoanelor aflate în situații vulnerabile), sprijinind activitățile în comunitate (sport, arte, natură) care contribuie la eliminarea stigmatizării și la reabilitarea persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Statele membre trebuie să sprijine politicile care încurajează integrarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală în comunitate și pe piața forței de muncă, inclusiv prin activități de economie socială.

h.Promovarea sănătății mintale la nivel mondial

Protejarea și promovarea sănătății mintale nu este doar o prioritate pentru UE, ci și o problemă globală și în care UE poate conduce prin puterea exemplului aducând contribuții specifice la nivel internațional și încurajând convergența, după caz.

În cadrul Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie din 30 și 31 mai 2023, UE și Statele Unite și-au exprimat opinia comună potrivit căreia platformele online trebuie să exercite o responsabilitate mai mare în ceea ce privește asigurarea faptului că serviciile lor contribuie la un mediu online care protejează, capacitează și respectă copiii și tinerii și să ia măsuri responsabile pentru a aborda impactul serviciilor lor asupra sănătății și dezvoltării mintale a copiilor și tinerilor 112 .

Strategia globală a UE în domeniul sănătății 113 prevede acțiuni globale, naționale și regionale destinate să faciliteze realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU în domeniul sănătății, cu accent pe trei priorități interconectate: (1) asigurarea unui nivel mai bun de sănătate și de bunăstare a oamenilor pe tot parcursul vieții; (2) consolidarea sistemelor de sănătate și promovarea acoperirii universale cu servicii de sănătate și (3) asigurarea securității în domeniul sănătății publice, inclusiv a sănătății mintale și a sprijinului psihosocial. Este necesar să se acorde o atenție deosebită consolidării asistenței medicale primare, în cazurile în care disponibilitatea serviciilor de sănătate mintală este esențială.

Planul de acțiune pentru tineret în cadrul acțiunii externe a UE (2022-2027) 114 recunoaște sănătatea și bunăstarea ca o condiție prealabilă pentru ca tinerii să își valorifice pe deplin potențialul și să participe la viața socială. Acesta pune sănătatea, bunăstarea mintală și fizică în centrul „pilonului său responsabilizare”. În paralel, sprijinul pentru sănătatea mintală și sprijinul psihosocial trebuie să facă parte integrantă din măsurile de consolidare a sistemelor naționale de sănătate din țările partenere, dacă este cazul, sprijinind intervențiile globale în domeniul sănătății publice, de exemplu Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei 115 , inițiativa Spotlight UE-ONU pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor 116 sau în contextul ajutorului umanitar al UE. Potrivit OMS, cel puțin una din cinci persoane din medii post-conflict suferă de depresie, anxietate sau tulburări de stres posttraumatic 117 . Nevoile în domeniul sănătății mintale apar, de asemenea, în situații de strămutare și de dezastre naturale. Prin urmare, sprijinul pentru sănătatea mintală și sprijinul psihosocial constituie un element esențial al unui răspuns cuprinzător la criză, integrat în operațiunile de ajutor umanitar finanțate de UE, cu 111 milioane EUR dedicate acestei priorități începând din 2019.

UE îi încurajează pe alții să acționeze prin mobilizarea și sensibilizarea donatorilor și a partenerilor cu privire la importanța furnizării de sprijin pentru sănătatea mintală și sprijin psihosocial de calitate în situații de urgență umanitară. În urma implicării încununate de succes în Orientul Mijlociu și în regiunea Africii de Nord, înainte de sfârșitul anului 2023 vor fi organizate sesiuni de informare și de consolidare a capacității în alte regiuni, începând cu America Latină și zona Caraibilor.

În plus, Comisia consolidează capacitatea părților interesate prin formarea și diseminarea pachetului minim de servicii privind sprijinul pentru sănătatea mintală și sprijinul psihosocial al Comitetului permanent inter-agenții (IASC) 118 . Acest instrument-cheie de referință a fost elaborat de comunitatea umanitară pentru a stabili calitatea minimă și pentru a facilita punerea în aplicare a unor intervenții eficace și oportune în materie de sănătate mintală în situații de criză.

În Ucraina 119 , Comisia sprijină deja centrele comunitare pentru copiii strămutați și îngrijitorii acestora, precum și pentru copiii instituționalizați, pentru a-i ajuta să restabilească un anumit nivel de normalitate și rutină. Cu toate acestea, expunerea la agresiune pe perioade îndelungate și efectul devastator al agresiunii asupra persoanelor care fug din calea războiului din UE și a persoanelor strămutate în Ucraina accelerează impactul asupra sănătății mintale, ceea ce impune necesitatea unui sprijin hotărât și ambițios.

Copiii ucraineni sunt în prezent supuși traumei războiului, care îi lasă adesea cu cicatrici psihologice profunde. Comisia va institui, împreună cu Ucraina, un program specializat de e-learning destinat medicilor pediatri și personalului medical din domeniul asistenței medicale primare. Prin această inițiativă, profesioniștii din domeniul sănătății vor dobândi competențele necesare pentru a oferi asistență pentru tratarea traumelor și pentru a îmbunătăți starea de sănătate mintală a copiilor. De asemenea, vor fi oferite servicii specializate de reabilitare copiilor aflați în dificultate, atât în Ucraina, cât și în UE.

De asemenea, Comisia sprijină partenerii umanitari să își sporească capacitatea de a răspunde nevoilor de sănătate mintală ale populațiilor afectate de conflict, inclusiv în regiunile Zaporizhzhia, Harkov, Dnipro și Mykolaiv. În cadrul programului „UE pentru sănătate”, în 2022 a fost alocat un acord de contribuție în valoare de 28,4 milioane EUR cu Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie pentru a oferi prim ajutor psihologic, iar patru proiecte 120 (în total 3 milioane EUR) care pun în aplicare cele mai bune practici de îmbunătățire a sănătății mintale și a bunăstării psihosociale a populațiilor de migranți și refugiați sunt în desfășurate în prezent de către părțile interesate. Pentru 2023, sunt programate peste 10,6 milioane EUR în cadrul programului „UE pentru sănătate”, destinate îmbunătățirii accesului la asistență medicală și prevenirii bolilor netransmisibile, în special a problemelor de sănătate mintală. De asemenea, Comisia va sprijini statele membre și părțile interesate în punerea în aplicare a bunei practici denumite iFightDepression 121 , care include un program online de autogestionare care poate ajuta persoanele strămutate, inclusiv pe cele din Ucraina, să își gestioneze singure simptomele.

Întrucât doar asistența umanitară nu poate răspunde nevoilor potențiale pe termen lung ale persoanelor strămutate forțat, inclusiv cele de asistență medicală, Comisia sprijină țările partenere să integreze comunitățile strămutate forțat în structurile naționale existente de furnizare a serviciilor. Această integrare se realizează într-un mod care asigură accesul egal și echitabil al refugiaților la serviciile care răspund nevoilor pe care aceștia le au, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală, stresul posttraumatic și violența bazată pe gen. Asistența substanțială oferită de UE pentru a răspunde nevoilor migranților include, de asemenea, sprijin psihosocial, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, precum copiii, victimele războiului, victimele traficului de persoane, migranții blocați și persoanele returnate.

Comisia sprijină o abordare cuprinzătoare a promovării și protecției sănătății mintale și a bunăstării psihosociale a cursanților, a profesorilor și a îngrijitorilor acestora prin acțiuni educaționale. Comisia este unul dintre donatorii principali al fondului Education Cannot Wait, care consideră sprijinul pentru sănătatea mintală și sprijinul psihosocial o prioritate-cheie a activității sale, și a Parteneriatului global pentru educație, care investește în consolidarea legăturilor dintre sectorul sănătății și cel al educației.

Comisia va continua să integreze sănătatea mintală în măsurile de consolidare a sistemelor de sănătate la nivel regional, național și mondial, în conformitate cu eforturile de localizare și cu tripla legătură dintre domeniul umanitar, domeniul dezvoltării și pace și să se asigure că refugiații, persoanele care se deplasează și persoanele strămutate în situații de post-urgență în țările partenere au acces la sprijin pentru sănătatea mintală și sprijin psihosocial la același nivel cu cel disponibil pentru comunitățile-gazdă.

Finanțarea din partea UE în domeniul sănătății mintale

Bugetul pentru sprijinirea sănătății mintale trebuie să fie direct proporțional cu amploarea provocării. UE și statele membre trebuie să aloce resurse adecvate pentru a se asigura că persoanele aflate în dificultate primesc ajutor, acesta fiind un imperativ social și economic.

Comisia mobilizează toate instrumentele financiare disponibile ale bugetului UE în temeiul cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 pentru a aborda principalele provocări în domeniul sănătății mintale și pentru a sprijini inițiativele emblematice și acțiunile identificate în prezenta comunicare. De asemenea, statele membre pot beneficia de fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență 125 pentru a finanța reforme și investiții în domeniul sănătății, inclusiv al sănătății mintale.

În total, au fost identificate 1,23 miliarde EUR din sprijinul UE pentru activitățile din domeniul sănătății mintale, care sunt disponibile pentru a finanța activități de promovare directă sau indirectă a sănătății mintale, de la cercetare la campanii de sensibilizare, de la consolidarea capacităților și transferul celor mai bune practici în materie de sănătate la sprijinul psihologic pentru pacienții bolnavi de cancer și refugiații ucraineni. Impactul acestor proiecte și programe va fi monitorizat periodic. Acest lucru necesită nu numai date fiabile, comparabile și recente, ci și indicatori, sisteme de monitorizare și de evaluare, pentru a asigura monitorizarea și responsabilitatea.

Pentru 2022 și 2023, 69,7 milioane EUR au fost alocate prin intermediul programului „UE pentru sănătate” 126 pentru acțiuni care promovează o bună sănătate mintală. Această sumă include 51,4 milioane EUR în cadrul programului de lucru pentru 2022 127 , pentru a sprijini inițiativele de consolidare a capacităților din statele membre și pentru a aborda sănătatea mintală a grupurilor vulnerabile, precum și 18,3 milioane EUR din cadrul programului de lucru „UE pentru sănătate” 2023 pentru a sprijini colaborarea între statele membre și pentru a oferi sprijin psihologic pacienților bolnavi de cancer, îngrijitorilor și familiilor acestora 128 .

Pentru a sprijini proiectele de cercetare și inovare în domeniul sănătății mintale, este mobilizată o finanțare de 765 de milioane EUR prin intermediul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa 129 .

Autoritățile naționale, regionale și locale pot utiliza, de asemenea, fondurile politicii de coeziune, în special Fondul social european Plus (FSE+) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru a consolida accesul egal la asistență medicală prin investiții, de exemplu, în infrastructura și echipamentele relevante, în asistenți personali, în echipe mobile, în linii de asistență și în asistenți sociali 130 . Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este disponibil pentru a oferi sprijin tehnic statelor membre pentru proiecte în domeniul sănătății mintale (2 milioane EUR în 2023). În 2024, Comisia intenționează să mobilizeze resurse suplimentare din IST pentru a sprijini consolidarea capacităților în domeniul sănătății mintale în statele membre, în funcție de cerere.

În cadrul programului „Europa creativă” al UE, au fost puse la dispoziție fonduri (3,3 milioane EUR) pentru proiecte privind cultura, bunăstarea și sănătatea mintală, iar 28 de milioane EUR au fost mobilizate pentru activitățile de sprijin pentru sănătatea mintală și de sprijin psihosocial în situații de urgență și umanitare (DG Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene). Programul „Cetățenie, egalitate, drepturi și valoare” 131 (2023-2024) oferă, de asemenea, oportunități de finanțare 132 pentru acțiuni privind sănătatea mintală a copiilor și a victimelor violenței de gen 133 . Pentru a contribui la combaterea sănătății mintale la locul de muncă, vor fi puse la dispoziție fonduri în cadrul EU-OSHA.

Concluzii și etapele următoare

Provocările actuale în domeniul sănătății mintale ne pot afecta pe toți și necesită acțiuni concertate și angajamentul deplin al tuturor actorilor implicați. Sănătatea mintală face parte integrantă din sănătatea oamenilor. Aceasta permite unei persoane să își valorifice abilitățile, să facă față stresului vieții, să socializeze, să lucreze și să contribuie la viața comunității.

Toate instituțiile și toate nivelurile de guvernare pot și trebuie să se implice pentru a elimina obstacolele din calea unei bune stări de sănătate mintală. Sunt necesare eforturi coordonate cu sistemul de sănătate și dincolo de acesta pentru a mobiliza societatea în ansamblu și pentru a adopta o abordare pe tot parcursul vieții, cu accent pe egalitate și nediscriminare.

Comisia invită Parlamentul European și statele membre să colaboreze pentru a promova inițiativele descrise în prezenta comunicare strategică, care pun bazele unei acțiuni susținute la nivel național și la nivelul UE pentru o abordare cuprinzătoare, orientată spre prevenire în domeniul sănătății mintale și care să implice mai multe părți interesate. Acestea promovează universalitatea asistenței medicale pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală în UE și în afara acesteia.

Prevenirea problemelor de sănătate mintală, accesul la ajutor și reintegrarea în societate fac parte integrantă din dreptul la asistență medicală și, prin această inițiativă, UE stabilește o serie de obiective foarte ambițioase pentru a ajuta persoanele cele mai fragile și vulnerabile din societățile noastre, în conformitate cu modul de viață european în care fiecare persoană contează și trebuie să aibă o perspectivă de viață prosperă.

Prezenta comunicare reprezintă începutul unei noi abordări strategice pentru a pune sănătatea mintală pe picior de egalitate cu sănătatea fizică. Comunicarea adaugă un alt pilon la arhitectura uniunii europene a sănătății, atât prin consolidarea activităților în curs, cât și prin deschiderea de noi direcții de lucru, dezvoltate împreună cu toți partenerii și incluzând acțiuni de punere în aplicare. Acestea vor fi monitorizate îndeaproape împreună cu statele membre în cadrul Grupului de experți din domeniul sănătății publice și, în special, al subgrupului său privind sănătatea mintală. Părțile interesate vor avea posibilitatea de a colabora și de a-și coordona contribuțiile comune la elaborarea și punerea în aplicare a acțiunilor stabilite prin intermediul Platformei UE privind politica în domeniul sănătății. Aceste eforturi concertate vor sta la baza dezvoltării și a punerii în aplicare a unei noi abordări ambițioase privind sănătatea mintală pentru o societate mai rezilientă, care pune oamenii pe primul loc.

(1)

  Sănătatea pe scurt : Europa 2018.

(2)

  Eurostat News – Eurostat (europa.eu) .

(3)

  New report: Loneliness doubles in Europe during the pandemic (europa.eu) [Raport nou: Numărul persoanelor singure se dublează în Europa în timpul pandemiei (europa.eu)] .

(4)

  The consequences of the COVID-19 pandemic on mental health and implications for clinical practice (Consecințele pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale și implicațiile pentru practica clinică) | European Psychiatry | Cambridge Core .

(5)

 The  State of the World’s Children 2021 : On My Mind – Promoting, protecting and caring for children’s mental health, Regional brief: Europe (Situația copiilor la nivel mondial în 2021: ce se întâmplă cu mintea mea – promovarea, protecția și îngrijirea sănătății mintale a copiilor, notă de informare regională: Europa), UNICEF, 2021.

(6)

  SOWC-2021-Europe-regional-brief.pdf (unicef.org) .

(7)

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0279_EN.html.

(8)

  On the road to 2025 (Pe drumul spre 2025) (whi.int) .

(9)

Ținta ODD 3.4 | Bolile netransmisibile și sănătatea mintală: reducerea cu o treime, până în 2030, a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile prin prevenire și tratament și promovarea sănătății mintale și bunăstării.

(10)

  Education: a neglected social determinant of health (Educația: un factor social determinant al sănătății) - The Lancet Public Health . 

(11)

  Fitter Minds, Fitter Jobs: From Awareness to Change in Integrated Mental Health, Skills and Work Policies | Mental Health and Work | (Minți mai puternice, lucrători mai puternici: de la conștientizare la schimbare în politicile integrate de sănătate mintală, de dezvoltare a competențelor și de muncă | Sănătate mintală și încadrarea în muncă) OECD iLibrary (oecd-ilibrary.org) .

(12)

  Strategia privind egalitatea de gen ; Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ ; Cadrul strategic privind romii ; Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap .

(13)

  Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii (europa.eu) .

(14)

Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32022R2065 .

(15)

Aceasta ar putea include, de exemplu, atenuarea efectelor negative ale recomandărilor personalizate și corectarea criteriilor utilizate în recomandările lor, întreruperea veniturilor din publicitate pentru informații specifice sau adaptarea vizibilității surselor de informații oficiale.

(16)

Cum ar fi Modelul de bune practici al EAAD pentru îmbunătățirea îngrijirii persoanelor care suferă de depresie și prevenirea comportamentului suicidar în Europa, finanțat în cadrul celui de Al treilea program în domeniul sănătății: 2 milion EUR.

(17)

  https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/expert-group-public-health_ro

(18)

Sprijin financiar în cadrul programului legislativ și de lucru „UE pentru sănătate” 2021 : DP-g-07.2.1 Colectare și sprijin pentru punerea în aplicare a celor mai bune practici inovatoare și a rezultatelor cercetării privind bolile netransmisibile: buget consolidat prin redistribuirea fondurilor: 1 milion EUR.

(19)

Printr-un acord de contribuție încheiat cu OMS (buget consolidat prin redistribuirea fondurilor: 11 milioane EUR) în cadrul programului legislativ și de lucru al Comisiei „UE pentru sănătate” 2022 : DP-g-22-07.02 Abordarea provocărilor în domeniul sănătății mintale.

(20)

Sprijin financiar în cadrul programului legislativ și de lucru „UE pentru sănătate” 2022 : DP-g-22-07.01/03/04 Cerere de propuneri pentru promovarea sănătății mintale: 10 milion EUR.

(21)

  Consolidarea capacităților în domeniul sănătății mintale : program de formare multidisciplinară și program de schimb pentru profesioniștii din domeniul sănătății: 9 milioane EUR.

(22)

  Portalul Centrului Comun de Cercetare privind promovarea sănătății și prevenirea bolilor (prevenirea depresiei, a stresului la locul de muncă și a demenței ).

(23)

În comunicarea privind „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027” , Comisia recunoaște importanța eliminării riscurilor psihosociale la locul de muncă, inclusiv având în vedere tranziția către digitalizare.

(24)

  https://www.annualreviews.org/doi/full/10.1146/annurev-publhealth-040617-013629 .

(25)

  Horizon Europe Health Calls 2023 - The Silver Deal - Person-centred health and care in European regions (Destination 1) (europa.eu) [Cererile de propuneri în domeniul sănătății din cadrul programului Orizont Europa 2023 – Pactul pentru vârsta a treia – Servicii de sănătate și de îngrijire axate pe persoane în regiunile europene (destinația 1) (europa.eu].

(26)

  Preventive psychiatry: a blueprint for improving the mental health of young people [Psihiatrie preventivă: un plan de îmbunătățire a sănătății mintale a tinerilor (nih.gov)] .

(27)

În conformitate cu Recomandarea Consiliului privind căile către succesul școlar .

(28)

  BP Portal (europa.eu) [Portalul de bune practici (europa.eu)].

(29)

Prin acțiuni finanțate în cadrul programului „UE pentru sănătate” (2021-2027) .

(30)

Prin finanțare în cadrul programului legislativ și de lucru al Comisiei „UE pentru sănătate” 2022 (sprijin tehnic pentru grupurile de experți). 

(31)

  Propunerea de regulament referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea urmărește să faciliteze un acces mai bun la datele privind sănătatea pentru cercetare și inovare, inclusiv în domeniul cercetării creierului.

(32)

  Infrastructurile europene de cercetare (europa.eu) .

(33)

  Grupul de experți în domeniul sănătății publice .

(34)

Portalul UE de bune practici: BP Portal (europa.eu) .

(35)

În cadrul subgrupului privind sănătatea mintală al Grupului de experți din domeniul sănătății publice.

(36)

  2023 EU4Health Work Programme (Programul de lucru „UE pentru sănătate” 2023) (europa.eu) .

(37)

De la nivelurile anterioare pandemiei (2019 sau cel mai apropiat an) la nivelurile din perioada pandemiei (aprilie 2020 – august 2021): Health at a Glance: Europe report, 2022 (Sănătatea pe scurt: raport privind Europa, 2022).

(38)

  Loneliness publications (europa.eu) (Publicații privind singurătatea).

(39)

  Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii .

(40)

  Well-being at school | European Education Area (europa.eu) (Spațiul european al educației | Bunăstare la școală).

(41)

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2542519621002783.

(42)

  Crearea unui internet mai bun pentru copii | Conturarea viitorului digital al Europei (europa.eu) .

(43)

Articolul 34 alineatul (2) literele (b) și (d).

(44)

  Regulamentul privind serviciile digitale . 

(45)

Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+) COM/2022/212 final.

(46)

EU Strategy for a more effective fight against child sexual abuse (europa.eu) [Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor (europa.eu)] .

(47)

Inițiativa HealthyLifestyle4All | Sport (europa.eu) .

(48)

  How school systems can improve health and well-being: topic brief: mental health (who.int) [Modul în care sistemele școlare pot îmbunătăți sănătatea și bunăstarea: scurtă prezentare: sănătatea mintală (who.int)].

(49)

  Home - Child Helpline International : funded under the Citizens, Equality, Rights and Values programme (Pagina de pornire - Child Helpline International: finanțată în cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”).

(50)

  EUR-Lex - 42018Y1218(01) - RO - EUR-Lex (europa.eu) .

(51)

  EUR-Lex - 32022H1209(01) - RO - EUR-Lex (europa.eu) .

(52)

Aceste orientări trebuie să includă bunăstarea mintală și prevenirea hărțuirii și, de asemenea, să abordeze stresul la locul de muncă al cadrelor didactice și violența, precum și hărțuirea cadrelor didactice, ca parte a unei abordări la nivelul întregii școli. Link: https://osha.europa.eu/en/publications/occupational-safety-and-health-and-education-whole-school-approach#:~:text=A%20Whole%2DSchool%20Approach%20to,pupils%20in%20school%20safety%20management

(53)

În cadrul inițiativei „Mai sănătoși împreună” și finanțată în cadrul programului „UE pentru sănătate” .

(54)

În cadrul inițiativei „Mai sănătoși împreună” și finanțată în cadrul programului „UE pentru sănătate” .

(55)

2 milioane EUR alocați în cadrul programului de lucru IST 2023 : proiectul va fi lansat în toamna anului 2023.

(56)

 Comisia va oferi sprijin tehnic , împreună cu UNICEF, Ciprului, Italiei, Sloveniei și Andaluziei, pentru a consolida colaborarea între diferite sectoare: sănătate, educație, servicii sociale și sisteme de protecție a copilului: .

(57)

  Strategia „Un internet mai bun pentru copii” .

(58)

Codul de conduită privind proiectarea adecvată vârstei va sprijini punerea în aplicare a articolului 28 din Regulamentul privind serviciile digitale și va fi recunoscut drept cod în temeiul articolului 45 din regulamentul menționat.

(59)

Implicarea Comitetului european pentru servicii digitale este prevăzută pentru orice cod de conduită din Regulamentul privind serviciile digitale.

(60)

Un sistem integrat de îngrijire pentru persoanele în vârstă înseamnă că adulții în vârstă beneficiază de asistența medicală de care au nevoie, în locul și în momentul în care au nevoie de aceasta: Ageing and Health unit (who.int) [Unitatea „Îmbătrânire și sănătate” (who.int)].

(61)

În 2021, peste 20,8 % din populația UE avea peste 65 de ani, preconizându-se că această cifră va crește la 30,3 % până în 2058: Concluziile Consiliului privind integrarea problematicii îmbătrânirii în politicile publice .

(62)

  Drepturile omului, participarea și bunăstarea persoanelor în vârstă în era digitalizării. Concluziile Consiliului .

(63)

  Loneliness (europa.eu) (Singurătatea).

(64)

  WMH REVIEW FINAL (who.int) [REVIZUIREA WMH FINALĂ (who.int)].

(65)

Istanbul Convention: Action against violence against women and domestic violence (Convenția de la Istanbul: acțiuni împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice).

(66)

  EUR-Lex - 52022PC0105 - RO - EUR-Lex (europa.eu)

(67)

  Commission work programme 2023 (Programul legislativ și de lucru al Comisiei pentru 2023).

(68)

  https://cordis.europa.eu/project/id/101057390

(69)

  Proiectul HappyMums .

(70)

  O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 .

(71)

  Study on the economic, social and human costs of trafficking in human beings within the EU - Publications Office of the EU (europa.eu) (Studiu privind costurile economice, sociale și umane ale traficului de persoane în UE – Oficiul pentru Publicații al UE).

(72)

 În conformitate cu  EU Strategy on Combatting Trafficking in Human Beings (2021-2025) (Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025).

(73)

  Asylum, Migration and Integration Fund (2021-2027) (europa.eu) [Fondul pentru azil, migrație și integrare (2021-2027)].

(74)

În 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, la care UE și statele sale membre sunt părți.

(75)

  Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap .

(76)

  Long COVID and mental health correlates: a new chronic condition fits existing patterns - PubMed (nih.gov) [Corelația dintre efectele pe termen lung ale infecției cu virusul SARS-Cov-2 și sănătatea mintală: o nouă afecțiune cronică se potrivește modelelor existente – PubMed (nih.gov)].

(77)

Potrivit OMS, se estimează că 1 din 5 persoane care se confruntă în prezent cu distrugerile provocate de război se va confrunta cu o afecțiune psihică în următorii 10 ani, iar 1 din 10 persoane va suferi de o afecțiune gravă, cum ar fi tulburări de stres posttraumatic sau psihoze.

(78)

A se vedea acțiunea emblematică privind sprijinirea sănătății mintale pentru persoanele strămutate și afectate din Ucraina.

(79)

  Asylum, Migration and Integration Fund (2021-2027) (europa.eu) [Fondul pentru azil, migrație și integrare (2021-2027)].

(80)

 Nicholas Pleace (2023) Social and healthcare services for homeless people: a discussion paper forthcoming in European Platform on Combatting Homelessness (Servicii sociale și de sănătate pentru persoanele fără adăpost: un document de reflecție care urmează să fie publicat în cadrul Platformei europene pentru combaterea lipsei de adăpost).

(81)

  https://commission.europa.eu/system/files/2021-01/eu_roma_strategic_framework_for_equality_inclusion_and_participation_for_2020_-_2030_0.pdf .

(82)

Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, JO L 315, 14.11.2012, p. 57.

(83)

Raportul din 2018 al Serviciului de Sănătate Publică din Franța

(84)

  EU Mission: Cancer (europa.eu) (Misiunea UE: cancer).

(85)

Sprijin financiar în cadrul programului legislativ și de lucru al Comisiei „UE pentru sănătate” 2023: CR-g-23-19.01 granturi pentru acțiuni privind provocările în domeniul sănătății mintale pentru pacienților cu cancer și supraviețuitorii cancerului.

(86)

De exemplu, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor .

(87)

A se vedea https://osha.europa.eu/ro/publications/osh-pulse-occupational-safety-and-health-post-pandemic-workplaces .

(88)

  Legislația privind securitatea și sănătatea | Sănătate și securitate în muncă, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (europa.eu) . Directiva-cadru 89/391/CEE privind SSM stabilește obligația angajatorului de a evalua riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv riscurile psihosociale, și de a institui măsuri de protecție. Directiva 90/270/CEE privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor, Directiva 89/654/CEE privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă și Directiva 2010/32/UE privind prevenirea rănilor provocate de obiecte ascuțite în sectorul spitalicesc și în cel al asistenței medicale abordează, de asemenea, aspecte ale muncii relevante pentru riscurile psihosociale.

(89)

De exemplu, COM(2002) 118; COM(2007) 62; COM(2014) 0332.

(90)

COM(2021) 323 final.

(91)

  Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (europa.eu) .

(92)

  Muncitori sănătoși, întreprinderi prospere – un ghid practic pentru satisfacția în muncă .

(93)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&furtherNews=yes&newsId=10582#navItem-1  

(94)

  Directiva Consiliului privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă .

(95)

  Directiva Consiliului privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor .

(96)

  Strategia europeană privind serviciile de îngrijire .

(97)

Sprijin financiar acordat din bugetul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă.

(98)

  https://osha.europa.eu/en/legislation/guidelines/labour-inspectors-guide-assessing-quality-risk-assessments- and-risk-management-measures-regard-prevention-msds

(99)

Sănătatea pe scurt: Raportul Europa 2022 (a se vedea nota de subsol 37 de la pagina 8).

(100)

  Global developments in social prescribing - PubMed (nih.gov) [Evoluții globale în terapia prin activități sociale – PubMed (nih.gov)].

(101)

  Systematic review of social prescribing and older adults: where to from here? - PubMed (nih.gov) (Revizuirea sistematică a terapiei prin activități sociale și a adulților în vârstă: în ce direcție ne îndreptăm mai departe?).

(102)

  EUR-Lex - 52012SC0414 - EN - EUR-Lex (europa.eu) .

(103)

Raportul grupului de experți „Cartografierea indicatorilor de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor pentru evaluarea performanței sistemelor de sănătate” include un studiu de caz privind sănătatea mintală și cele mai bune practici privind terapiile prin activități sociale.

(104)

  Prospectiva strategică (europa.eu) .

(105)

Pentru a sprijini investițiile și reformele din statele membre prin consolidarea specifică a capacităților, în aprilie 2023 a fost efectuat un sondaj, prin colaborarea dintre Comisie, OMS și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), menit să ofere o imagine de ansamblu a politicilor în materie de sănătate mintală din statele membre.

(106)

  TSI 2024 Flagship - Mental health: Fostering well-being and mental health (Inițiativa emblematică IST 2024 – Sănătatea mintală: promovarea bunăstării și a sănătății mintale (europa.eu)

(107)

În conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH).

(108)

OSH Pulse (sondajul Eurobarometru Flash, 2022): „Occupational safety and health in post-pandemic workplaces” (Securitatea și sănătatea în muncă post-pandemie). Raportul include rezultatele întrebărilor privind riscurile psihosociale și fișele informative pentru fiecare țară în parte, precum și un articol de specialitate privind sănătatea mintală și impactul pandemiei de COVID-19.

(109)

Ziua Mondială a Sănătății Mintale (whi.int) .

(110)

  C4H_SummaryReport_V11LP_shorsmall.pdf (cultureforhealth.eu) .

(111)

Finanțare în cadrul programului „UE pentru sănătate” (18,36 milioane EUR: buget din cadrul programului de lucru pentru 2023 dedicat activităților din domeniul sănătății mintale).

(112)

Declarație comună pentru Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie din 30-31 mai 2023.

(113)

  EU Global Health Strategy to improve global health security and deliver better health for all (europa.eu) (Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial pentru îmbunătățirea securității sanitare globale și asigurarea unor rezultatele mai bune în domeniul sănătății pentru toți).

(114)

  Youth Action Plan (europa.eu) (Planul de acțiune pentru tineret) .

(115)

  Home - The Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria (Pagina de pornire – Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei).

(116)

  The Spotlight Initiative | What we do: Ending violence against women and girls | UN Women – Headquarters (Inițiativa Spotlight: ce facem: eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor – ONU Femei – Sediul central).

(117)

  New WHO prevalence estimates of mental disorders in conflict settings: a systematic review and meta-analysis - The Lancet (Noi estimări ale OMS privind prevalența tulburărilor mintale în medii de conflict: o revizuire sistematică și meta-analiză – The Lancet).

(118)

  IASC Minimum Service Package : Mental Health and Psychosocial Support (Pachetul minim de servicii IASC: sprijin pentru sănătatea mintală și sprijin psihosocial).

(119)

Sprijin financiar acordat în cadrul Programului regional IVCDCI privind Parteneriatul estic pentru a oferi sprijin psihologic în Ucraina.

(120)

  Proiectele „UE pentru sănătate” destinate să ofere sprijin în domeniul sănătății mintale refugiaților ucraineni.

(121)

  https://ifightdepression.com/en/ : disponibil în limba ucraineană și adaptat din punct de vedere cultural.

(122)

Buget: 28,4 milioane EUR mobilizate în cadrul programului legislativ și de lucru al Comisiei „UE pentru sănătate” 2022 .

(123)

Buget: 750 000 EUR finanțate în cadrul Programului privind capacitatea consolidată de răspuns .

(124)

OMS, UNICEF, UNHCR și UNFPA https://mhpssmsp.org/en .

(125)

  Mecanismul de redresare și reziliență (europa.eu) .

(126)

  Regulamentul (UE) 2021/522 privind programul „UE pentru sănătate” .

(127)

  com_2022-5436_annex2_en.pdf (europa.eu)

(128)

  wp2023_annex_en.pdf (europa.eu) .

(129)

  Orizont Europa (europa.eu) .

(130)

Un buget total de 7,2 miliarde EUR este disponibil în cadrul FEDR pentru infrastructura și echipamentele din domeniul sănătății, care poate include măsuri pentru sănătatea mintală și incluziunea socială.

(131)

  Citizens, Equality, Rights and Values (CERV) (europa.eu) [Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV)] .

(132)

Daphne și drepturile copilului: c_2022_8588_1_en_annexe_acte_autonome_cp_part1_v2.pdf (europa.eu) .

(133)

În cadrul apelului Daphne din 2024 pentru prevenirea și combaterea violenței bazate pe gen și a violenței împotriva copiilor, s-a alocat suma de 22,9 milioane EUR pentru a finanța acțiuni care sprijină în mod specific victimele și supraviețuitorii și dezvoltarea în continuare a sistemelor integrate de protecție a copilului.