Raportor:	domnul Maurizio MENSI
Coraportor:	domnul Jan PIE

Sesizare	Comisia Europeană, 2.5.2023
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale
Data adoptării în secțiune	22.6.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	12.7.2023
Sesiunea plenară nr.	580
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	170/1/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină recunoașterea de către UE a dimensiunii de securitate și apărare a activităților spațiale, simbolizată prin publicarea, la 10 martie 2023, a comunicării comune către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategia spațială a Uniunii Europene pentru securitate și apărare” (numită, în continuare „Strategia”).

1.2.

CESE împărtășește opinia comună cu privire la noul context geopolitic, marcat de problemele grave provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia, de importanța crucială a activelor și serviciilor spațiale și de nevoia de a dezvolta măsuri menite să le protejeze și să le apere, ceea ce constituie un demers indispensabil pentru conceperea unei politici spațiale serioase la nivel european.

1.3.

CESE este de acord că, încă dinainte de a îmbunătăți reziliența și protecția sistemelor și serviciilor spațiale, identificarea amenințărilor reprezintă o prioritate, pentru care instituțiile UE trebuie să asigure implicarea tuturor actorilor relevanți, inclusiv a industriei, a actorilor sociali și a societății civile, în exercițiul de cartografiere și de elaborare a recomandărilor. Va fi important ca societatea civilă organizată să fie încurajată să înțeleagă pe deplin interesul public relevant și beneficiile strategiei pentru cetățeni, pentru a-i îmbunătăți legitimitatea și a consolida sprijinul public, datorită aplicațiilor civile relevante ale tehnologiilor spațiale.

1.4.

CESE recomandă îmbunătățirea rezilienței și a protecției sistemelor și serviciilor spațiale în Uniune, în actualul context geopolitic îngrijorător. CESE constată că o provocare subiacentă în ceea ce privește acest obiectiv este capacitatea de a mări nivelul actual scăzut al investițiilor publice, de a le reduce fragmentarea și de a promova o abordare europeană bazată pe valoarea adăugată, într-un context în care Europa se află cu mult în spatele SUA, al Chinei și al Rusiei în ceea ce privește investițiile publice în sectorul spațial.

1.5.

CESE consideră că îmbunătățirea rezilienței și a protecției sistemelor și serviciilor spațiale în Uniune presupune și punerea în aplicare a unor măsuri pentru sprijinirea suveranității tehnologice și a rezilienței lanțurilor valorice industriale critice, pentru a asigura independența. În acest sens, CESE recomandă călduros recunoașterea și evidențierea pe deplin a rolului fundamental al industriei în identificarea aspectelor de dependență și a măsurilor de atenuare.

1.6.

CESE dorește să reamintească faptul că modul în care spațiul se extinde și oferă valoare adăugată pentru omenire este tot mai recunoscut și confirmat de către liderii mondiali. În prezent, sectorul spațial european gestionează unele dintre cele mai presante provocări ale vremurilor noastre: de exemplu, monitorizează schimbările climatice, contribuie la stimularea inovațiilor tehnologice și oferă beneficii socioeconomice concrete pentru viața de zi cu zi a cetățenilor. Instituțiile, întreprinderile și cetățenii se bazează tot mai mult pe tehnologii, date și servicii spațiale pentru sistemele de comunicații, navigație și poziționare și pentru observarea Pământului (de exemplu, informarea imediată și comunicarea în timp real atunci când se produc dezastre). Rolul spațiului este esențial pentru cetățeni și pentru autonomia strategică a Europei, precum și în ceea ce privește diplomația globală, adoptarea identității europene și pentru a inspira și a motiva generațiile viitoare.

1.7.

CESE salută călduros un viitor act legislativ al UE privind spațiul, care să vizeze siguranța, securitatea, sustenabilitatea și standardizarea și să meargă în direcția unei abordări necesare la nivelul UE în ceea ce privește managementul traficului spațial (1).

1.8.

CESE este convins că toate măsurile legate de industrie (precum competitivitatea, tehnologiile critice, securitatea lanțului de aprovizionare) trebuie integrate într-o politică industrială coerentă și europeană, în contextul unei dependențe foarte mari a industriei spațiale europene față de piețe deschise foarte limitate.

1.9.

CESE insistă că, deși este nevoie de măsuri specifice, care pot fi utile pentru gestionarea unor situații particulare, aceste măsuri pot avea sens și pot fi complet eficiente doar în cazul în care combină o politică personalizată privind achizițiile, o politică ambițioasă și eficientă în materie de cercetare și dezvoltare și sprijinul pentru introducerea pe piață a unor tehnologii și servicii spațiale dezvoltate la nivel european, abordând și problema piețelor de export, în special prin diplomație economică.

1.10.

CESE este convins că un sprijin ambițios, dar deopotrivă coerent, pentru cercetare și inovare este un element de bază al sustenabilității sectorului spațial și al capacității acestuia de a deservi nevoile de politică publică. Europa are nevoie de un sprijin mai solid și mai consecvent pentru C&I pentru a-și menține poziția în domeniul spațial și pentru a asigura disponibilitatea unei industrii interne capabile să proiecteze, să livreze și să exploateze sisteme spațiale de ultimă oră.

1.11.

În domeniile în care cooperarea cu țările terțe este esențială, CESE subliniază importanța menținerii suveranității europene și a evitării dependențelor față de alți actori decât cei europeni în domenii strategice, promovând totodată colaborarea și interoperabilitatea, având drept norme comune reciprocitatea și beneficiile reciproce cu SUA și cu alte părți terțe care împărtășesc aceeași viziune.

1.12.

CESE consideră că strategia trebuie urmată de măsuri concrete și rapide în ceea ce privește bugetul specific, calendarele de punere în aplicare a măsurilor și crearea de locuri de muncă (2). O astfel de foaie de parcurs precisă trebuie să fie concepută de UE în urma unei coordonări la nivel european a actorilor implicați în activități spațiale.

2.   Contextul general

2.1.

După ce criza provocată de pandemia de COVID-19 a dezvăluit lipsa de autonomie și de control la nivel european în ceea ce privește infrastructura de rețele critice, invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat și mai mult cursa către consolidarea și întărirea dimensiunii de securitate și de apărare a activităților spațiale.

2.2.

La nivel instituțional, acest fenomen s-a concretizat în două etape esențiale:

2.2.1.

Declarația de la Versailles, adoptată la 11 martie 2022 de liderii Uniunii Europene ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, pune accentul pe spațiu în beneficiul activităților de apărare, liderii UE stabilind să îmbunătățească dimensiunea de securitate și de apărare a industriilor și a activităților spațiale.

2.2.2.

Busola strategică pentru securitate și apărare, lansată la 21 martie 2022 de Comisia Europeană, sub conducerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Identificând spațiul drept un domeniu tot mai disputat, cu implicații semnificative în materie de apărare, Busola strategică are numeroase repercusiuni pentru sectorul spațial european.

2.3.

Aceste inițiative ale UE au fost completate de alte programe de cooperare, de exemplu în contextul Consiliului ESA la nivel ministerial din 2022, care a propus mai multe inițiative privind securitatea în spațiu și din spațiu, pentru contribuțiile statelor membre.

2.4.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a demonstrat, fără îndoială, importanța crucială a spațiului ca activ fundamental. De asemenea, războiul a arătat impactul relevant și definitoriu al activelor comerciale în completarea unor active și strategii guvernamentale – de aici importanța interacțiunii și cooperării periodice dintre sectorul public și cel privat, mai ales în ceea ce privește capacitățile tehnice și operaționale.

3.   Observații generale

3.1.

CESE recunoaște natura critică absolută a spațiului ca activ fundamental pentru un proces decizional independent și în cunoștință de cauză și pentru adoptarea unor de măsuri de către factorii de decizie europeni în ceea ce privește gestionarea crizelor și securitatea, acesta fiind un pas indispensabil pentru elaborarea unei politici spațiale europene serioase. Va fi important ca societatea civilă organizată să fie încurajată să înțeleagă pe deplin interesul public relevant și beneficiile strategiei pentru cetățeni, pentru a-i îmbunătăți legitimitatea și a consolida sprijinul public, datorită aplicațiilor civile relevante ale tehnologiilor spațiale.

3.2.

Eforturile Europei în direcția obținerii unei autonomii credibile și garantate în spațiu pentru punerea în aplicare a autonomiei sale strategice reprezintă acum o realitate și o provocare tot mai întâlnită la nivelul continentului. CESE consideră că toate eforturile, fie ele civile sau militare, naționale sau europene, publice sau private, trebuie să conveargă către eficiență și fiabilitate pentru utilizatorii de securitate, astfel cum se subliniază în Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială (3) și, ca atare, necesitatea unor parteneriate public-privat consolidate și a altora potențiale cu țări care împărtășesc aceeași viziune.

3.3.

Există un risc tot mai mare să apară noi factori de amenințare la adresa sistemelor spațiale, care să afecteze serviciile critice facilitate de sateliți. CESE consideră că este din ce în ce mai important ca interesul și dependența tot mai mari ale Europei față de serviciile spațiale să fie însoțite de măsuri menite să protejeze și să apere capabilitățile și serviciile spațiale, pentru a nu expune societatea și economia europeană la și mai multe vulnerabilități critice.

3.4.

CESE este convins că statele membre trebuie să își afirme pe deplin responsabilitatea și angajamentul față de pacea și securitatea mondială, consolidându-și libertatea de acțiune față de spațiu și în spațiu, bazându-se pe capabilități și active proprii suverane, și consideră că acesta este unul dintre cele mai directe și importante instrumente de acțiune și influență pe care le au la dispoziție. În acest scop, ele trebuie să garanteze reziliența industriei lor spațiale și securitatea propriei infrastructuri de aprovizionare și de servicii, în beneficiul cetățenilor lor. În acest context, asigurarea accesului suveran și sustenabil la spațiu al Europei reprezintă o prioritate incontestabilă.

4.   Observații specifice

4.1.   Peisajul amenințărilor spațiale

4.1.1.

CESE salută identificarea amenințărilor care ar putea fi responsabile pentru perturbarea, degradarea sau distrugerea sistemelor spațiale, prin pregătirea unei analize anuale a situației amenințărilor spațiale, considerată fundamentală pentru înțelegerea mediului ostil în care evoluează, în prezent și în viitor, infrastructura și serviciile spațiale și la sol.

4.1.2.

CESE recunoaște că o astfel de evaluare ar contribui la prevenirea unei situații în care capabilități sensibile (inclusiv competențe, tehnologii, active și elemente componente) ar fi achiziționate de țări sau organizații potențial ostile, finalitatea fiind de a garanta guvernanța europeană și controlul asupra „capacităților sensibile”.

4.1.3.

CESE consideră că Comisia și SEAE trebuie să țină cont de opiniile și de contribuțiile furnizate de industria spațială europeană (entități mari și mici), de organizațiile de cercetare și din domeniul tehnologiei și de mediul academic, în elaborarea analizei anuale a situației amenințărilor la nivel spațial și în identificarea recomandărilor și măsurilor ce vor rezulta din aceasta.

4.1.4.

CESE este convins că un asemenea proces ar permite sectorului privat: (a) să lucreze la noile priorități în materie de C & D, specifice amenințărilor deja cunoscute sau unui nou tip de amenințări care vor apărea; (b) să îmbunătățească nivelul de conștientizare în rândul clienților și al actorilor instituționali în ceea ce privește nevoia unor abordări preventive; (c) să definească noi standarde la nivel european și, ca atare, să contribuie la procesul de standardizare la nivel mondial; (d) să asigure schimbul de bune practici între entități publice și private; (e) să adapteze abordările „la sol” în contextul spațiului.

4.2.   Consolidarea rezilienței și a protecției sistemelor și serviciilor spațiale în UE

4.2.1.   Un cadru de securitate la nivelul UE pentru protecția sistemelor spațiale, schimbul de informații și cooperarea privind incidentele de securitate spațială

4.2.1.1.

CESE este de părere că inițiativele globale în materie de reglementare și deciziile unilaterale privind managementul traficului spațial pot crea un mediu dificil pentru actorii europeni. Reformele întreprinse în afara Europei ar putea îngreuna, într-adevăr, capacitatea sectorului spațial european de a concura în condiții echitabile și i-ar putea afecta sustenabilitatea, periclitând în continuare suveranitatea europeană, ca obiectiv cuprinzător al UE în ceea ce privește spațiul.

4.2.1.2.

CESE este convins că Uniunea Europeană trebuie să valorifice șansa de a se afla în primul eșalon al discuțiilor și de a oferi bazele necesare pentru a proteja infrastructura spațială europeană esențială și serviciile asociate. Fiind proactivă și promovând cooperarea între statele membre ale UE în locul fragmentării, Uniunea Europeană va permite sectorului spațial european să folosească normele și procedurile stabilite în avantajul său și să le promoveze în continuare la nivel global. O abordare mai armonizată și mai cooperantă între statele membre ar încuraja investițiile comune în industria și apărarea UE în sens mai larg. În acest sens, posibilitatea unor achiziții publice comune ar putea spori eficiența cererii și ar putea contribui la competitivitatea și eficiența industriei spațiale și de apărare europene (4).

4.2.1.3.

CESE consideră că consolidarea potențialului tehnologiilor și industriilor derivate, cum ar fi industria aerospațială și tehnologiile cu aplicații atât militare, cât și civile („cu dublă utilizare”), ar avea un impact major atât asupra dezvoltării industriale, cât și a celei militare a UE.

4.2.1.4.

În ceea ce privește securitatea (în general și cea cibernetică), CESE este complet de acord că cerința privind „securitatea din faza de proiectare” este esențială pentru reziliență. De asemenea, sunt esențiale standardele europene comune în materie de securitate, atât timp cât sunt utilizate într-o manieră practică, iar ciclurile de definire și adoptare sunt deseori prea lungi pe piața competitivă cu care se confruntă sectorul spațial european. Acest lucru înseamnă că: (a) ele trebuie să fie dezvoltate în paralel cu dezvoltarea tehnologiei; (b) trebuie stabilit un proces de certificare accelerat; (c) includerea start-upurilor și a IMM-urilor prin capacitatea lor de a îndeplini cerințele de securitate necesită un sprijin instituțional mai bun și o colaborare mai strânsă cu lanțul de aprovizionare; (d) trebuie dezvoltate noi standarde.

4.2.1.5.

CESE observă că Directiva privind reziliența entităților critice (5) și Directiva NIS 2 (6) (privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune) se aplică doar la nivelul statelor membre, nu și la nivelul instituțiilor UE. CESE consideră că aceste directive ar trebui să se aplice și activelor deținute de UE.

4.2.2.   Întărirea suveranității tehnologice a sectorului spațial al UE

4.2.2.1.

CESE salută pe deplin dorința de a viza creșterea bugetului Fondului european de apărare și al programului Orizont Europa, întrucât, în raport cu cele mai recente stadii de dezvoltare, UE a părut, până în prezent, incapabilă să își alinieze bugetul – și instrumentele financiare aferente – la ambițiile sale afirmate de a aduce tehnologiile avansate la nivelul de pregătire necesar.

4.2.2.2.

În contextul „re-energizării” grupului operativ comun, CESE consideră că ar trebui prevăzut un proces unic, care să conducă la obținerea unui registru de situații critice unic, convenit de comun acord și partajat. Prezența industriei spațiale europene ca parte interesată esențială în acest proces este importantă, fiindcă reducerea dependențelor ar putea îmbunătăți suveranitatea europeană, contribuind totodată la competitivitatea industrială.

4.2.2.3.

CESE se întreabă care sunt rolurile și interacțiunile viitoare ale grupului operativ comun și ale Observatorului pentru tehnologii critice și subliniază necesitatea unor sinergii mai bune între aceste organisme.

4.2.2.4.

CESE susține instituirea de noi alianțe și proiecte importante de interes european comun (PIIEC) legate de tehnologiile relevante pentru spațiu și apărare, întrucât acestea ar putea contribui la creșterea nivelului de finanțare și la dezvoltarea și sustenabilitatea surselor duble în Europa.

4.2.3.   Abordarea riscurilor de securitate în sectorul spațial din UE

4.2.3.1.

Abordarea riscurilor de securitate în sectorul spațial din UE prin protejarea lanțurilor sale de aprovizionare și prin crearea unor norme privind achizițiile publice, care să garanteze pe deplin securitatea aprovizionării, reprezintă o măsură extrem de binevenită.

4.2.3.2.

CESE consideră însă că este esențial ca aceste acțiuni să fie integrate pe scară largă, în cadrul unei politici industriale pentru spațiu coerente, la nivel european.

4.2.4.   Dezvoltarea capabilităților, inclusiv a accesului autonom al UE la spațiu, pentru a crește reziliența

4.2.4.1.

CESE este de acord că sarcinile utile cu autoprotecție, lansatoarele reactive, capabilitățile de conștientizare a situației spațiale, serviciile de întreținere pe orbită și un cloud suveran securizat dedicat aplicațiilor spațiale sunt tehnologii/capabilități esențiale pentru reziliență.

4.2.4.2.

CESE consideră că ar trebui asigurat accesul independent pe termen lung al UE la spațiu, deoarece Europa nu poate depinde de țări terțe pentru a-și lansa capabilitățile spațiale și a-și întreține propria infrastructură spațială. În acest sens, este necesar să se aplice principiul preferinței europene în cazul lansatoarelor de vehicule spațiale instituționale cu caracter instituțional.

4.2.5.   Răspunsul la amenințările spațiale

4.2.5.1.

CESE consideră că, pentru detectarea amenințărilor, trebuie dezvoltată o arhitectură completă și autonomă a managementului traficului spațial, care să se bazeze, printre altele, pe instituirea și sprijinirea unor linii de programe finanțate, pentru a dezvolta în continuare capabilitățile europene în ceea ce privește managementul traficului spațial (MTS) [supraveghere și urmărire spațială – Space Surveillance and Tracking (SST), conștientizarea domeniului spațial – Space Domain Awareness (SDA)], și accelerarea introducerii unor capabilități europene competitive, scalabile și viabile din punct de vedere comercial în ceea ce privește SST și MTS (7).

4.2.5.2.

În acest sens, CESE este complet de acord că, în comunicarea comună, se pune puternic accentul pe capabilitățile spațiale legate de cunoașterea domeniului spațial (SDA), întrucât aceasta se bazează pe sprijinul, expertiza și capabilitățile industriei – pe lângă cele europene și de la nivelul statelor membre ale UE – în fiecare etapă a demersului.

4.2.5.3.

CESE încurajează eforturile statelor membre de a se coordona puternic la nivelul UE pentru a sprijini obiectivul creșterii autonomiei strategice europene deschise, în conformitate cu alianța parteneriatului transatlantic, colaborarea cu parteneri-cheie strategici, cum ar fi Statele Unite și Regatul Unit, angajamentul la nivel multilateral și, eventual, pentru a pregăti terenul pentru capabilități la nivelul UE.

4.2.5.4.

CESE recunoaște importanța exercițiilor spațiale, întrucât coordonarea dintre actorii europeni ar trebui să fie mai solidă, mai eficientă și mai pregnantă în raport cu aliații noștri, mai ales cu Statele Unite. Aceasta presupune consolidarea unei culturi comune a operațiunilor spațiale.

4.2.6.   Intensificarea utilizării spațiului pentru securitate și apărare

4.2.6.1.

CESE este de acord că îmbunătățirea contribuției spațiului la capabilitățile europene în materie de apărare presupune și utilizarea programelor emblematice europene deja existente și îmbunătățirea acestora cu o dimensiune de securitate și apărare.

4.2.6.2.

CESE subliniază că extinderea Copernicus către capabilitățile de securitate ar însemna o creștere semnificativă a obiectivelor programului, care ar trebui evaluate cu atenție, mai ales în raport cu riscurile asociate pentru capacitățile de finanțare ale programului Copernicus și cu politica sa actuală privind datele deschise.

4.2.6.3.

CESE subliniază importanța contribuției Strategiei la Pactul verde european și la ecosistemele industriale asociate. În special, Copernicus, considerat a fi o referință mondială pentru monitorizarea schimbărilor climatice și a mediului, contribuie în mod direct la abordarea și găsirea de soluții la schimbările climatice și la sprijinirea rolului Europei pe scena mondială. Întrucât Copernicus a devenit standardul acceptat la nivel global pentru imagistica de nivel științific și calitatea datelor, acesta trebuie sprijinit în continuare, cu ambiții neclintite.

4.2.6.4.

În ceea ce privește IRIS2, CESE susține cu căldură un program care va ajuta Uniunea să rămână lider internațional cu libertate de acțiune în domeniul spațial.

4.2.6.5.

CESE este convins că toate măsurile legate de industrie (competitivitatea, tehnologiile critice, securitatea lanțului de aprovizionare etc.) trebuie integrate într-o politică industrială coerentă și europeană, în contextul unei dependențe foarte mari a industriei spațiale europene față de piețe deschise foarte limitate.

4.2.6.6.

CESE dorește să sublinieze că spațiul este un sector inovator și care evoluează în mod constant. Pentru a asigura competitivitatea activităților spațiale europene, dezvoltarea de competențe profesionale necesită adaptări și îmbunătățiri continue. Întrucât tendințele de recrutare la nivelul industriei au fost semnificative în ultimii ani și se preconizează că vor rămâne solide în viitorul apropiat, ele trebuie însoțite în continuare de măsuri concrete, precum instituirea unei Academii spațiale a UE.

4.2.7.   Crearea de parteneriate pentru comportamente responsabile în spațiul cosmic

4.2.7.1.

CESE este de acord că, pentru a asigura o utilizare sigură, sustenabilă și fiabilă a capabilităților spațiale, este esențială crearea unor parteneriate și asocieri în participație cu alte regiuni, entități și părți terțe care împărtășesc aceeași viziune.

4.2.7.2.

În condițiile în care cooperarea este esențială, CESE avertizează că menținerea suveranității și autonomiei europene ar trebui vizată neapărat, promovând totodată colaborarea și interoperabilitatea, având drept norme comune reciprocitatea și beneficiile reciproce cu Statele Unite și cu alte părți terțe care împărtășesc aceeași viziune.

---

(1)  În conformitate cu Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului privind conectivitatea securizată pentru Europa pentru perioada 2023-2027 [COM(2022) 57 final – 2022/0039 (COD)] și Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu: O abordare a UE privind managementul traficului spațial – O contribuție a UE la soluționarea unei provocări globale [JOIN(2022) 4 final] (JO C 486, 21.12.2022, p. 172) și Noul Spațiu.

(2)  Mai ales ocuparea forței de muncă în rândul femeilor.

(3)  COM(2021) 70 final.

(4)  Astfel cum se subliniază în Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun [COM(2022) 349 final] (JO C 486, 21.12.2022, p. 168).

(5)  Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența entităților critice și de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului (JO L 333, 27.12.2022, p. 164).

(6)  Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) (JO L 333, 27.12.2022, p. 80).

(7)  În conformitate cu Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului privind conectivitatea securizată pentru Europa pentru perioada 2023-2027 [COM(2022) 57 final – 2022/0039 (COD)] și Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu: O abordare a UE privind managementul traficului spațial – O contribuție a UE la soluționarea unei provocări globale [JOIN(2022) 4 final] (JO C 486, 21.12.2022, p. 172) și Noul Spațiu.