Raportor:	Josep PUXEU ROCAMORA
Coraportoare:	Isabel CAÑO AGUILAR

Sesizare	Scrisoare din partea Președinției spaniole a Consiliului, 8.12.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	1.6.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	13.7.2023
Sesiunea plenară nr.	580
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	197/0/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Sănătatea este un drept fundamental. În plus, dreptul copiilor de a crește fericiți și sănătoși, putând să își dezvolte întregul potențial, este un drept stabilit prin Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

1.2.

În prezent, supraponderabilitatea și obezitatea infantilă continuă să reprezinte una dintre principalele provocări în materie de sănătate publică cu care se confruntă statele membre ale UE și care implică o multitudine de factori: de mediu, sociali și economici. Obezitatea infantilă este asociată cu probleme de sănătate fizică, mentală și socială în copilărie și la vârsta adultă.

1.3.

CESE subliniază necesitatea de a reduce inegalitățile socioeconomice în copilărie, deoarece acestea sunt direct legate de excesul de greutate în rândul copiilor. În unele cazuri, procentul de copii și adolescenți cu obezitate este dublu în gospodăriile cu venituri mai mici.

1.4.

CESE observă că există criterii diverse privind modul de abordare a obezității infantile în diferitele state membre (în ceea ce privește o serie de aspecte, cum ar fi comunicarea, etichetarea nutrițională, promovarea activității fizice și a regimurilor alimentare durabile sau includerea unor aspecte mai inovatoare, cum ar fi utilizarea sănătoasă a ecranelor sau promovarea sănătății psihoemoționale) și îndeamnă Comisia Europeană și Parlamentul European să joace un rol mai proactiv în acest domeniu și să promoveze o reglementare sporită și un cadru mai eficace.

1.5.

CESE este preocupat pentru că majoritatea restricțiilor naționale privind promovarea și publicitatea alimentelor și a băuturilor nealcoolice pentru copii sunt prea slabe și fiindcă abordările voluntare existente nu sunt suficiente pentru a-i proteja pe copii și adolescenți. Este de părere că profilul nutrițional al OMS ar putea fi utilizat drept bază pentru limitarea publicității la produsele cu conținut ridicat de zahăr, grăsimi sau sare și consideră că este important să se învețe din bunele măsuri și practici din țările unde diferitele politici își demonstrează eficacitatea, inclusiv prin intermediul reglementării, pentru a limita expunerea copiilor la comunicări comerciale audiovizuale pentru produse alimentare și băuturi cu conținut ridicat de sare, zaharuri, grăsimi, grăsimi saturate sau acizi grași trans, respectând în același timp prevederile privind orele de emisie ale copiilor și garantând că orice publicitate respectă principiul veridicității. Ar trebui reamintit că OMS pledează pentru restricționarea tuturor formelor relevante de publicitate pentru alimentele destinate copiilor.

1.6.

CESE solicită, de asemenea, reînnoirea Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020, ținând seama de propunerile formulate în prezentul aviz.

1.7.

Una dintre măsurile pe care CESE le consideră indispensabile pentru îndeplinirea acestor obiective constă în promovarea, de către instituții, a consumului acelor produse alimentare care sunt considerate a fi o parte esențială a unei alimentații sănătoase și durabile (fructe și legume proaspete, de sezon și produse la nivel local, leguminoase, cereale integrale și proteine animale, cum ar fi peștele), de exemplu, prin punerea accentului pe politicile de promovare a produselor agricole din UE, prin crearea de licitații publice care să promoveze o alimentație sănătoasă și durabilă sau prin utilizarea stimulentelor fiscale (cum ar fi reducerile de TVA) ca instrument de sprijinire a achiziționării și consumului de astfel de alimente, printre alte măsuri. De asemenea, în contextul inflației și al creșterii prețurilor, ambele măsuri ar putea contribui la asigurarea accesului mai ușor al mult mai multor familii, în special al celor mai defavorizate, la o alimentație hrănitoare, de calitate. CESE încurajează, de asemenea, să se continue reformularea și îmbunătățirea compoziției produselor alimentare și a băuturilor de pe piața europeană.

1.8.

CESE solicită să li se ofere familiilor instrumente simple, care să le pună la dispoziție cunoștințele necesare pentru a înțelege originea numeroșilor factori care conduc la obezitatea infantilă și consecințele acesteia asupra sănătății în copilărie și la vârsta adultă. Totodată, CESE consideră că este esențial ca societatea în ansamblu să influențeze utilizarea sănătoasă a tehnologiei relațiilor, informației și comunicațiilor (TRIC) și recomandările existente în acest sens. Utilizarea excesivă a ecranelor duce la sedentarism, la o expunere crescută la publicitatea la alimente și băuturi cu un conținut ridicat de zaharuri, grăsimi și sare, precum și la riscuri pentru sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților.

1.9.

CESE solicită ca mediul educațional să fie o forță motrice pentru activitatea fizică, alimentația sănătoasă și sănătatea psihoemoțională. Instituțiile de învățământ sunt un spațiu ideal pentru a promova stiluri de viață sănătoase și pentru a aborda obezitatea infantilă într-un mod pozitiv, fără a conduce la stigmatizare socială sau la respingerea anumitor stereotipuri corporale. În acest scop, CESE consideră că una dintre măsuri constă în transformarea programelor de învățământ actuale, pentru a crește timpul preconizat pentru activitatea fizică, precum și realizarea de investiții în educația alimentară și gastronomică. Cantinele școlare reprezintă un element-cheie în promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase pentru copii și adolescenți și, prin urmare, se consideră că este extrem de important să se promoveze disponibilitatea acestora în toate etapele educației și să se asigure că alimentația oferită este sănătoasă, echilibrată și de calitate. De asemenea, reamintește că punerea în aplicare a programului Uniunii Europene de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli poate fi intensificată cu mai multă atenție și că pot fi promovate ajutoarele pentru masa de prânz pentru copiii aflați în situații de inegalitate.

1.10.

CESE îndeamnă statele membre să extindă și să îmbunătățească spațiile și infrastructura publice, astfel încât să încurajeze și să faciliteze mobilitatea activă, în special în zonele din jurul școlilor sau pe drumurile spre școli. De asemenea, consideră că este necesar să se creeze spații urbane care să dispună de zone de sport, de locuri de joacă și de spații verzi accesibile, sigure și prietenoase pentru copii și adolescenți.

1.11.

CESE propune ca mediul digital să fie utilizat ca facilitator al unor stiluri de viață, relații și comportamente sănătoase. În acest sens, CESE solicită încă o dată să se realizeze campanii publicitare vizuale inspirate din campaniile de publicitate socială pozitivă, adresate copiilor, în favoarea unor produse alimentare și a unei alimentații mai sănătoase, a unei vieți active și a unei utilizări sănătoase a ecranelor.

1.12.

CESE reamintește recomandările evaluării sale privind programul UE pentru școli (1), avizele privind dietele sănătoase și durabile și Strategia „De la fermă la consumator”, și invită Comisia să includă măsuri de combatere a obezității infantile în următorul cadru privind sistemele alimentare durabile, de exemplu în ceea ce privește etichetarea și achizițiile publice.

1.13.

De asemenea, CESE este convins, după cum a subliniat în alte avize, că inovațiile democratice, cum ar fi consiliile pentru politica alimentară și promovarea abordărilor participative, contribuie la promovarea calității și legitimității procesului de elaborare a politicilor în domeniul alimentar. CESE încurajează instituirea, la nivel european, a unui instrument precum Consiliul european pentru politica alimentară.

1.14.

Pe scurt, CESE propune să se abordeze problema obezității la nivel global, avându-se în vedere o transformare sănătoasă a stilurilor de viață, cu luarea în considerare, totodată, a tuturor constrângerilor sociale ale acesteia, și recomandă promovarea unor strategii publice care să garanteze accesul universal la o alimentație sănătoasă, la activități fizice și la sport, la odihnă și la bunăstare psihoemoțională, fără nicio discriminare.

2.   Sănătatea ca axă centrală a tuturor politicilor

2.1.

Sănătatea este un drept fundamental (2) și o condiție prealabilă pentru funcționarea societății și a economiei noastre. În special, dreptul copiilor de a crește fericiți și sănătoși, putând să își dezvolte întregul potențial, este un drept stabilit prin Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (3). CESE sprijină conceptul „O singură sănătate” promovat de Comisia Europeană ca abordare integrată care urmărește echilibrarea și optimizarea în mod durabil a sănătății oamenilor.

2.2.

Abordarea obezității infantile este vitală pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în special a ODD 3, pentru a asigura o viață sănătoasă și a promova bunăstarea tuturor, la toate vârstele, și pentru a îmbunătăți starea de sănătate a tuturor europenilor în viitor. Datele științifice sugerează că este probabil ca prevenirea obezității în fazele critice de pe parcursul vieții, cum ar fi primii ani de viață și adolescența, să aibă cele mai mari beneficii pentru sănătate, să reducă costurile aferente și să reprezinte cea mai mare șansă de a rupe ciclul intergenerațional al obezității și al inegalităților alimentare.

2.3.

În acest sens, Comitetul apreciază solicitarea viitoarei Președinții spaniole privind elaborarea de către CESE a unui aviz exploratoriu referitor la posibilele măsuri de reducere a obezității infantile. Această solicitare vine în continuarea tendinței instituțiilor UE și a guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene de a formula și a dezvolta strategii care au obiectivul de a reduce și de a preveni obezitatea și supraponderabilitatea în rândul copiilor: (i) În Strategia UE privind drepturile copilului (4), se recunoaște că o alimentație sănătoasă, alături de activitatea fizică, este esențială pentru dezvoltarea fizică și mentală deplină a copiilor. (ii) În cadrul inițiativei Garanția europeană pentru copii, care ar trebui să contribuie la plasarea drepturilor copiilor și ale adolescenților în centrul procesului de elaborare a politicilor UE, obezitatea infantilă este unul dintre aspectele pe care planurile naționale ar trebui să le includă. (iii) De asemenea, prin intermediul prezentului aviz, se asigură continuitatea Strategiei pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate (2007), a Cărții albe privind obezitatea, din 2017, și a Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020 (5), inițiative care, la fel ca prezentul raport, aveau scopul de a stopa creșterea numărului de cazuri de supraponderabilitate și de obezitate în rândul copiilor și adolescenților (0-18 ani). În acest sens, CESE îndeamnă la reînnoirea Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020.

3.   Obezitatea infantilă în Europa: situația actuală

3.1.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) (6), obezitatea este o boală complexă multifactorială netransmisibilă care este definită printr-o adipozitate excesivă care poate dăuna sănătății. Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc pentru dezvoltarea altor boli netransmisibile (BNT), precum bolile cardiovasculare, metabolice, osteo-articulare sau cancerul (7), tulburările de sănătate mintală și reducerea calității vieții, ceea ce reduce speranța de viață și crește riscul de deces prematur. Aceste consecințe au ca urmări finale majorarea cheltuielilor sanitare ale țărilor, precum și alte cheltuieli individuale, sociale și economice.

3.2.

În prezent, supraponderalitatea și obezitatea infantilă rămân una dintre principalele provocări în materie de sănătate publică în statele membre ale UE. În cea de-a cincea rundă a studiului COSI al OMS (desfășurată între 2018 și 2020) (8), 29 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 7 și 9 ani din cele 33 de țări participante se confruntau cu un exces de greutate (9) și 12 % erau obezi. Cifrele defalcate în funcție de gen arată că ratele înregistrate în cazul băieților sunt puțin mai mari decât în cazul fetelor (31 % față de 28 % în ceea ce privește supraponderalitatea și 14 % față de 10 % în ceea ce privește obezitatea).

3.3.

CESE subliniază că este posibil ca pandemia de COVID-19 să fi exacerbat problema obezității infantile. Există tot mai multe indicii potrivit cărora pandemia de COVID-19 a înrăutățit cifrele legate de obezitatea infantilă, mai ales în situațiile caracterizate de gradul cel mai ridicat de vulnerabilitate (10).

3.4.

CESE observă că există criterii diverse privind modul de abordare a obezității infantile în diferitele state membre (în ceea ce privește o serie de aspecte, cum ar fi comunicarea, etichetarea nutrițională, promovarea activității fizice și a regimurilor alimentare durabile sau includerea unor aspecte mai inovatoare, cum ar fi utilizarea sănătoasă a ecranelor sau promovarea sănătății psihoemoționale) și îndeamnă Comisia Europeană și Parlamentul European să joace un rol mai proactiv în acest domeniu și să promoveze o reglementare sporită și un cadru mai eficace.

4.   Factorii determinanți ai obezității infantile

Apariția obezității nu poate fi atribuită unei singure cauze, ci rezultă dintr-o interacțiune complexă între diverși factori (11). Apariția acesteia este determinată de factori individuali (biologici/genetici, fiziologici și legați de stilul de viață), precum și de factori de mediu (influența diferitelor medii în care se dezvoltă persoana: familie, școală, comunitate), psihosociali (nivel de educație sau clasă socială) și economici [nivelul veniturilor familiilor (12)].

4.1.

Factorii psihosociali și resursele economice urmează modele sociale, pot conduce la creșterea vulnerabilității familiilor cu venituri reduse în fața influențelor nocive ale mediului, în toate etapele vieții, și au un efect cumulativ pe tot parcursul vieții.

4.2.

Există suficiente probe și dovezi care sugerează că expunerea la factori nesănătoși legați de alimentația și de greutatea corporală din perioada anterioară concepției și pe parcursul sarcinii joacă un rol important în ceea ce privește programarea compoziției corporale în primii ani de viață și predispoziția la obezitate.

4.3.

De asemenea, inegalitățile socioeconomice observate în rândul copiilor, care au fost agravate de pandemie, de creșterea inflației și de criza economică, sunt legate în mod direct de excesul de greutate înregistrat în această categorie de vârstă, procentul de copii cu obezitate fiind, în unele cazuri, de două ori mai mare în gospodăriile cu venituri mai mici, deoarece acestea au stiluri de viață care diferă de cele ale gospodăriilor cu venituri mai mari.

4.4.

Activitatea fizică (AF) este un pilon al sănătății pe tot parcursul vieții. Activitatea fizică este, de asemenea, un factor determinant important în prevenirea și în tratamentul obezității infantile și în prevenirea factorilor de risc metabolic timpuriu (13), precum și o componentă esențială pentru dezvoltarea abilităților cognitive, motorii și sociale de bază. Cu toate acestea, 81 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani nu sunt suficient de activi din punct de vedere fizic (14). Înainte de pandemie, doar unul din șapte adolescenți de 15 ani (14 %) din regiunea Europa, astfel cum este definită de OMS, declara că a făcut cel puțin o oră de activitate fizică moderată până la intensă în fiecare zi (15). În mod similar, doar 25 % dintre băieții de 15 ani și 15 % dintre fetele de 15 ani au atins nivelurile recomandate de activitate fizică în 2014 (16).

4.5.

Alimentația dezechilibrată, care presupune un consum ridicat de produse alimentare și de băuturi bogate în grăsimi, zahăr și sare, sunt asociate cu niveluri mai mari de adipozitate, precum și cu o stare generală mai proastă de sănătate. Pe de altă parte, acele obiceiuri care tind spre modele precum dieta mediteraneeană, atlantică sau nordică sau, pur și simplu, către diete în care predomină produsele alimentare proaspete și de origine vegetală sunt asociate cu o stare mai bună de sănătate (17) (18). Potrivit ultimei runde a studiului COSI (19), mai puțin de jumătate (43 %) dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 9 ani din regiunea Europa consumă zilnic fructe proaspete. În plus, 7 % dintre aceștia nu consumă niciodată fructe, sau le consumă mai puțin de o dată pe săptămână. În ceea ce privește consumul de legume, doar o treime (34 %) dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 9 ani mănâncă zilnic legume.

4.6.

Din perspectivă economică și socială, CESE subliniază, de asemenea, că creșterea prețurilor la materiile prime alimentare care se înregistrează la nivel mondial are impact asupra prețurilor de consum în UE, condiționând astfel modelele de cumpărare și obiceiurile alimentare ale familiilor și ale copiilor și adolescenților europeni, în special ale celor mai vulnerabili.

4.7.

Bunăstarea emoțională și obezitatea sunt strâns legate între ele. Pe de o parte, pentru că bunăstarea emoțională este esențială pentru a preveni obezitatea infantilă. Pe de altă parte, pentru că obezitatea infantilă crește posibilitatea de a fi victima discriminării, a stigmatizării și a hărțuirii la școală și, prin urmare, afectează bunăstarea emoțională a copiilor.

4.8.

Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor s-a dovedit a fi unul dintre factorii determinanți în apariția supraponderalității/obezității, corelându-se cu aceasta (20) (21); deși organizațiile internaționale și agențiile publice recomandă limitarea timpului petrecut în fața ecranelor la cel mult 120 de minute pe zi, copiii și adolescenții europeni par să nu respecte această recomandare (22).

5.   Măsuri de acțiune

5.1.

Abordarea obezității infantile necesită o perspectivă care să țină seama de toate etapele vieții și care să răspundă, în același timp, la multiplele sale cauze. CESE propune aplicarea unei abordări cuprinzătoare și participative. Pentru a se ajunge la o scădere a cifrelor legate de obezitate și de supraponderalitate în rândul copiilor și al adolescenților europeni, este nevoie de colaborarea și angajamentul tuturor părților implicate (23): autorități publice, sectorul privat/de afaceri, mass-media, centre educaționale și de sănătate, familii. În plus, acest răspuns cuprinzător trebuie construit dintr-o perspectivă pozitivă și care să nu conducă la stigmatizare.

5.2.

CESE solicită reînnoirea Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020, care ar trebui să vizeze: promovarea unei alimentații adecvate, promovarea activității fizice, crearea unor medii educaționale și sociale sănătoase, asigurarea asistenței medicale, protejarea grupurilor celor mai vulnerabile, încurajarea și promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor și a publicității în materie de sănătate, precum și promovarea muncii în sinergie între diferitele administrații publice, și recomandă punerea în aplicare a unor măsuri care – într-o manieră holistică și transsectorială – să încurajeze transformarea sănătoasă a mediilor în care trăiesc și cresc copiii și adolescenții.

5.3.

CESE reamintește recomandările evaluării sale privind programul UE pentru școli (24), avizele privind dietele sănătoase și durabile și Strategia „De la fermă la consumator” și invită Comisia să includă măsuri de combatere a obezității infantile în următorul cadru privind sistemele alimentare durabile, de exemplu în ceea ce privește etichetarea și achizițiile publice.

5.4.

CESE reiterează, de asemenea, importanța consolidării democrației alimentare și este convins, astfel cum a subliniat în alte avize, că inovațiile democratice, cum ar fi consiliile pentru politica alimentară și promovarea abordărilor participative, contribuie la promovarea calității și legitimității procesului de elaborare a politicilor în domeniul alimentar. CESE încurajează instituirea, la nivel european, a unui instrument precum Consiliul european pentru politica alimentară.

5.5.   Mediul macrosocial

5.5.1.

La nivel macrosocial, CESE pledează pentru alinierea acțiunilor tuturor părților implicate în vederea creării unui ecosistem social care să promoveze schimbările culturale capabile să contribuie la atenuarea inegalităților și să consolideze stilurile de viață mai sănătoase.

5.5.2.

CESE își reiterează apelul pentru elaborarea de măsuri care să crească capacitatea sistemelor publice de a preveni și de a face față situațiilor de vulnerabilitate deosebită care îngreunează adoptarea unui stil de viață sănătos.

5.5.3.

CESE subliniază necesitatea de a se realiza progrese în ceea ce privește măsurile sociale care favorizează echilibrul în cadrul gospodăriilor și responsabilitatea comună a familiilor și care le permit acestora din urmă să aibă acces la activități sănătoase, cărora să le consacre mai mult timp.

5.5.4.

CESE recomandă promovarea unor strategii publice care să garanteze accesul la infrastructurile sportive fără nicio discriminare și care să faciliteze buna practicare a activității fizice. CESE recomandă eliminarea disparităților de gen și sociale în ceea ce privește practicarea activităților și exercițiilor fizice, asigurând spații favorabile incluziunii și promovând diversitatea ofertei.

5.5.5.

CESE consideră că administrațiile publice ar trebui să țină seama în mai mare măsură de perspectiva combaterii obezității la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea normelor și a politicilor, în toate domeniile de activitate, luând în considerare factorii determinanți care predispun la supraponderalitate și la obezitate.

5.5.6.

CESE este preocupat pentru că majoritatea restricțiilor naționale privind promovarea și publicitatea alimentelor și a băuturilor nealcoolice pentru copii sunt prea slabe și fiindcă abordările voluntare existente nu sunt suficiente pentru a-i proteja pe copii și adolescenți. Este de părere că profilul nutrițional al OMS ar putea fi utilizat drept bază pentru limitarea publicității la produsele cu conținut ridicat de zahăr, grăsimi sau sare și consideră că este important să se învețe din bunele măsuri și practici din țările unde diferitele politici își demonstrează eficacitatea, inclusiv prin intermediul reglementării, pentru a limita expunerea copiilor la comunicări comerciale audiovizuale pentru produse alimentare și băuturi cu conținut ridicat de sare, zaharuri, grăsimi, grăsimi saturate sau acizi grași trans, respectând în același timp prevederile privind orele de emisie ale copiilor și garantând că orice publicitate respectă principiul veridicității. Ar trebui reamintit că OMS pledează pentru restricționarea tuturor formelor relevante de publicitate pentru alimentele destinate copiilor.

5.5.7.

CESE consideră că este esențial ca instituțiile să încurajeze consumul acelor produse alimentare care sunt considerate a fi o parte esențială a unei alimentații sănătoase și durabile (fructe și legume proaspete, de sezon și produse la nivel local, leguminoase, cereale integrale și proteine animale, cum ar fi peștele), de exemplu, prin punerea accentului pe politicile de promovare a produselor agricole din UE, prin crearea de licitații publice care să promoveze o alimentație sănătoasă și durabilă sau prin utilizarea stimulentelor fiscale (cum ar fi reducerile de TVA) ca instrument de sprijinire a achiziționării și consumului de astfel de alimente, printre alte măsuri.

5.5.8.

De asemenea, CESE îndeamnă statele membre și operatorii din sectorul alimentar să încurajeze îmbunătățirea compoziției produselor ca mijloc de promovare a unei alimentații mai sănătoase. În absența unei reduceri voluntare a anumitor nutrienți critici, guvernele ar trebui să aibă în vedere stimulente și măsuri suplimentare, inclusiv măsuri fiscale progresive, în funcție de conținutul de nutrienți în cauză.

5.5.9.

CESE consideră că este necesar ca administrațiile publice să promoveze, în cadrul competențelor care le revin, accesul la apă, prin introducerea în spațiile publice, în instituțiile de învățământ și în zonele de agrement, de sport și recreative a surselor de apă, semnalizate corespunzător, care să ofere apă potabilă în mod gratuit.

5.5.10.

CESE consideră că ar trebui să se promoveze activitățile de cercetare cu privire la factorii care determină supraponderalitatea și obezitatea, precum și generarea și diseminarea cunoștințelor obținute cu privire la acestea, ca element strategic pentru o acțiune coordonată în domeniul sănătății.

5.5.11.

În ceea ce privește cererea, CESE subliniază încă o dată că politicile publice trebuie să ofere consumatorilor posibilitatea de a alege o alimentație mai sănătoasă, prin formare și informare, cu ajutorul unor campanii simple și directe de sensibilizare sau prin difuzarea de orientări cu caracter educațional în ceea ce privește alimentația.

5.5.12.

CESE susține o abordare care să includă întreaga societate și, prin urmare, promovează înființarea unui instrument precum Consiliul european pentru politica alimentară, astfel cum s-a menționat în diferite avize ale CESE, și consideră că acest organism trebuie să abordeze obezitatea infantilă.

5.6.   Mediul familial

5.6.1.

Conștient de faptul că familia este un transmițător de cunoștințe și obiceiuri, precum și primul model pe baza căruia este percepută realitatea de zi cu zi și sunt asimilate primele reguli de comportament (25), CESE solicită să se pună la dispoziția populației informații exacte și utile cu privire la importanța renunțării la sedentarismul digital, a obiceiurilor sănătoase de somn, a nevoilor nutriționale pentru fiecare vârstă și a promovării activității fizice.

5.6.2.

Concret, CESE consideră că trebuie puse în aplicare programe și acțiuni pentru a crește nivelul de competențe și de cunoștințe necesare pentru gestionarea excesului de greutate în rândul minorilor, pentru a evita stigmatizarea și pentru a preveni dinamica negativă legată de forma corpului. În mod similar, consideră că este esențială instruirea familiilor cu privire la utilizarea sănătoasă a TRIC (26), în special în ceea ce privește timpul de utilizare și conținuturile.

5.6.3.

Este la fel de important să se încurajeze adoptarea de măsuri precum promovarea alăptării, elaborarea de ghiduri pentru hrănirea complementară a sugarilor, îmbunătățirea abilităților parentale sau organizarea de cursuri de gătit mâncare sănătoasă și accesibilă din punct de vedere financiar, în special pentru familiile cu venituri reduse.

5.7.   Mediul educațional

5.7.1.

Copiii petrec mult timp în mediul educațional, nu doar în cadrul pur educațional, ci și în timpul lor liber sau extrașcolar.

5.7.2.

În acest sens, este indispensabil ca obezitatea infantilă să fie abordată în mod pozitiv în mediul educațional, fără stigmatizare socială sau respingere a imaginii pe care o pot crea anumite stereotipuri corporale. CESE consideră că este esențial să se promoveze o percepție pozitivă a corpului, acordându-se o atenție deosebită oricărui comportament discriminatoriu sau care indică apariția unei tulburări de alimentație.

5.7.3.

De asemenea, CESE recomandă ca mediul școlar să promoveze activitatea fizică și alimentația sănătoasă. În acest sens, Comitetul consideră că una dintre măsurile esențiale este modificarea programelor școlare actuale, fiind de părere că este necesar să crească timpul alocat activității fizice, să se promoveze diversitatea activităților sportive, precum și să se investească în educația în domeniul nutriției, alimentară și gastronomică.

5.7.4.

CESE consideră că cantinele școlare reprezintă un element-cheie pentru promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase pentru copii și adolescenți; prin urmare, este foarte important să se promoveze disponibilitatea acestora la toate nivelurile de învățământ și să se garanteze că meniurile propuse sunt sănătoase, echilibrate și de calitate.

5.8.   Spații de agrement. Proiectarea unor medii urbane sănătoase

5.8.1.

Pentru CESE, proiectarea și utilizarea mediului fizic (inclusiv școala, sistemele de transport, cartierele sau centrele sportive) ar trebui să ofere oportunități adecvate și sigure pentru recreere și jocuri active, precum și pentru practicarea de exerciții fizice ca atare (27).

5.8.2.

Având în vedere cele de mai sus, CESE îndeamnă statele membre să extindă și să îmbunătățească spațiile și infrastructurile publice pentru a încuraja și a facilita mobilitatea activă, cu mai multe zone pietonale și facilități pentru mersul cu bicicleta, în special în zonele din apropierea școlilor sau pe drumul către instituțiile de învățământ. De asemenea, consideră că este necesar să se creeze spații urbane care să dispună de zone de sport, de locuri de joacă și de spații verzi accesibile, sigure și prietenoase pentru copii și adolescenți.

5.8.3.

CESE consideră că este esențială extinderea zonelor verzi, a parcurilor și a zonelor de agrement pentru desfășurarea de activități fizice, promovarea utilizării scărilor ca alternativă la deplasarea cu ajutorul ascensoarelor sau a scărilor rulante spre spațiile de agrement, precum și facilitarea accesului liber la apă potabilă.

5.9.   Mediul digital și audiovizual

5.9.1.

CESE reamintește importanța transpunerii corecte a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale a UE și propune să se utilizeze mediul digital, de la emisiunile de radio și televiziune, până la formele mai noi de media, cum ar fi rețelele sociale, Instagram, TikTok, ca un factor favorizant al stilului de viață, al relațiilor și al comportamentelor sănătoase. În acest sens, CESE solicită încă o dată, astfel cum a făcut-o în diverse ocazii anterioare (28), să se realizeze campanii de publicitate vizuală care să fie inspirate din campaniile publicitare în favoarea unor produse alimentare și a unei alimentații sănătoase, a unei vieți active și a unei utilizări sănătoase a ecranelor.

5.10.   Mediul sanitar

5.10.1.

Pentru CESE, este esențial ca autoritățile responsabile în materie de sănătate să actualizeze recomandările bazate pe dovezi științifice privind activitățile și intervențiile care s-au dovedit a fi eficiente în ceea ce privește prevenția supraponderalității și a obezității și abordarea și monitorizarea persoanelor afectate.

5.10.2.

În plus, se va garanta un acces echitabil la servicii de sănătate cuprinzătoare, consultanță și consiliere sistematizată și personalizată pentru promovarea activității fizice și a alimentației echilibrate de către personalul sanitar pentru persoanele supraponderale și obeze sau aflate în situații de risc în acest sens, ca parte a acoperirii universale cu servicii de sănătate. În acest sens, ar fi util să se promoveze monitorizarea stării de sănătate a copiilor de la naștere și până la adolescență, integrând un control în materie de supraponderalitate și obezitate și încurajând educația în domeniul sănătății și sensibilizarea copiilor, a adolescenților și a familiilor acestora cu privire la modurile de viață sănătoase.

5.10.3.

Este esențial să se ofere familiilor vulnerabile din punct de vedere socioeconomic un sprijin specific din partea profesioniștilor din domeniul sănătății, care să fie adecvat din punct de vedere cultural, practic și responsabil și care să promoveze o educație pozitivă în ceea ce privește obezitatea, supraponderalitatea și modurile de viață asociate.

5.10.4.

În plus, pe baza literaturii de specialitate, CESE consideră că este necesară asumarea unui angajament proactiv față de femeile și cuplurile care se gândesc la sarcină și furnizarea unui sprijin oportun, care să țină seama de dimensiunea culturală, pentru încurajarea unor moduri de viață sănătoase în timpul sarcinii și al alăptării, împreună cu mesaje publice pentru a promova o alimentație și o activitate fizică mai adecvate înainte de concepție, precum și crearea de facilități și asigurarea de sprijin pentru alăptare.

---

(1)  Raportul de evaluare al CESE: „ Evaluarea programului UE pentru școli ”.

(2)  Dreptul la sănătate a fost stabilit pentru prima dată în Constituția OMS (1946), care afirmă că: „a se bucura de cel mai înalt nivel posibil de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei ființe umane”. Preambulul Constituției definește sănătatea ca fiind: „o stare deplină de bine din punct de vedere fizic, psihic și social, și nu simpla absență a unei boli sau a unei infirmități”. Declarația universală a drepturilor omului din 1948 a menționat sănătatea ca parte a dreptului la un nivel de trai adecvat (articolul 25). În 1966, sănătatea a fost din nou recunoscută ca unul dintre drepturile omului, în Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, articolul 12.

(3)  Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, 1989.

(4)  Comisia Europeană, 2021, Strategia UE privind drepturile copilului. COM(2021) 142 final: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52021DC0142

(5)  https://health.ec.europa.eu/system/files/2016-11/childhoodobesity_actionplan_2014_2020_en_0.pdf

(6)  Proiecte de recomandări pentru prevenirea și tratarea obezității pe tot parcursul vieții, inclusiv posibilele obiective. Document de dezbatere al OMS, 2021. Disponibil la adresa: https://cdn.who.int/media/docs/default-source/obesity/who-discussion-paper-on-obesity---final190821-es.pdf?sfvrsn=4cd6710a_24&download=true

(7)  Weihrauch-Blüher, S., Wiegand, S., „Risk Factors and Implications of Childhood Obesity”, Curr Obes Rep, 2018 Dec; 7(4):254-259.

(8)   Report on the fifth round of data collection, 2018–2020: WHO European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), Copenhaga, WHO Regional Office for Europe, 2022.

(9)  Excesul de greutate = supraponderalitate + obezitate.

(10)  WHO European Regional Obesity Report 2022 și https://www.who.int/europe/news/item/11-05-2021-high-rates-of-childhood-obesity-alarming-given-anticipated-impact-of-covid-19-pandemic

(11)  Organizația Mondială a Sănătății (2012), Population-Based Approaches to Childhood Obesity Prevention, Geneva: OMS.

(12)  Kansra, A.R., Lakkunarajah, S., Jay, M.S., Childhood and Adolescent Obesity: A Review, 2021; 8:581461.

(13)  Whiting, S., et. al., „Physical Activity, Screen Time, and Sleep Duration of Children Aged 6-9 Years in 25 Countries: An Analysis within the WHO European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) 2015-2017”, Obes Facts, 2021; 14(1):32-44.

(14)  Guthold R., Stevens G.A., Riley L.M., Bull F.C., „Global trends in insufficient physical activity among adolescents: a pooled analysis of 298 population-based surveys with 1· 6 million participants”, Lancet Child Adolesc Heal, 2020; 4(1):23-35.

(15)  OECD/European Union (2022), Health at a Glance: Europe 2022: State of Health in the EU Cycle, OECD Publishing, Paris.

(16)   Adolescent obesity and related behaviours: trends and inequalities in the WHO European Region, 2002–2014, Copenhaga: Biroul regional pentru Europa al OMS: 2017.

(17)  Willett, W. et al., „Food in the Anthropocene: the EAT-Lancet Commission on healthy diets from sustainable food systems”, 2019, the Lancet, vol. 393, pp. 447-492.

(18)  Afshin, Ashkan et al., „Health effects of dietary risks in 195 countries, 1990–2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017”, the Lancet, Volume 393, Issue 10184, 1958-1972.

(19)   Report on the fifth round of data collection, 2018–2020: WHO European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), Copenhaga: Biroul regional pentru Europa al OMS: 2022.

(20)  Fang, K., Mu, M., Liu, K., He, Y., „Screen time and childhood overweight/obesity: A systematic review and meta-analysis”, Child Care Health Dev, 2019 Sep; 45(5):744-753.

(21)  Haghjoo, P., Siri, G., Soleimani, E., Farhangi, M.A., Alesaeidi, S., „Screen time increases overweight and obesity risk among adolescents: a systematic review and dose-response meta-analysis”, BMC Primary Care, 2022; 23(1):161.

(22)   Report on the fifth round of data collection, 2018–2020: WHO European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), Copenhaga: Biroul regional pentru Europa al OMS: 2022.

(23)  Dobbs, R., Sawers, C., Thompson, F., Manyika, J., Woetzel, J.R., Child, P. et al., Overcoming obesity: An initial economic analysis, McKinsey Global Institute, 2014.

(24)  Raportul de evaluare al CESE: „ Evaluarea programului UE pentru școli ”.

(25)  Hebestreit, A., Intemann, T., Siani, A., et al., „Dietary Patterns of European Children and Their Parents in Association with Family Food Environment: Results from the I.Family Study”, Nutrients, 2017; 9(2):126.

(26)  Tehnologiile relațiilor, informației și comunicațiilor.

(27)  Tackling obesity by creating healthy residential environments, OMS, 2007.

(28)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Promovarea unei alimentații sănătoase și durabile în UE” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 190, 5.6 2019, p. 9).