52022PC0455

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.9.2022

COM(2022) 455 final

2022/0276(NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii cu privire la decizia participanților la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială de a extinde domeniul de aplicare al Înțelegerii sectoriale privind creditele la export pentru proiectele în domeniul energiilor din surse regenerabile, al atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea și în domeniul apei

EXPUNERE DE MOTIVE

1.Obiectul propunerii

Prezenta propunere vizează o decizie de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii cu privire la extinderea domeniului de aplicare al Înțelegerii sectoriale privind creditele la export pentru proiectele în domeniul energiilor din surse regenerabile, al atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea și în domeniul apei („Înțelegerea sectorială privind schimbările climatice” sau „CCSU”), care este parte integrantă din Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială.

2.Contextul propunerii

2.1.Înțelegerea sectorială privind schimbările climatice

Scopul CCSU este acela de a oferi clauze și condiții financiare adecvate pentru proiecte din anumite sectoare, în privința cărora s-a stabilit că au o contribuție semnificativă la atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile, al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și al eficienței energetice ridicate, al adaptării la schimbările climatice, precum și proiectele în domeniul apei. CCSU a fost adoptată în 2012 și actualizată ultima dată în 2014.

Participanții la CCSU au convenit că clauzele și condițiile financiare ale acesteia trebuie puse în aplicare într-un mod care să fie în concordanță cu scopul Acordului privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”). CCSU face parte din acord și reprezintă anexa IV la acesta, iar acordul este integrat din punct de vedere administrativ în OCDE și primește sprijin din partea Secretariatului OCDE pentru credite. Cu toate acestea, nici acordul, nici CCSU nu sunt acte ale OCDE 1 .

Uniunea Europeană este parte la acord și la CCSU și ambele au fost transpuse în acquis-ul comunitar în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 2 . Prin urmare, acordul și CCSU sunt obligatorii din punct de vedere juridic ca o chestiune de drept al Uniunii.

2.2.Participanții la CCSU

În prezent, există unsprezece participanți la acord, inclusiv la CCSU („participanții”): Australia, Canada, Coreea, Elveția, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Turcia și Uniunea Europeană. Participanții iau decizii prin consens cu privire la modificările aduse CCSU.

Comisia Europeană reprezintă Uniunea în cadrul reuniunilor participanților, inclusiv atunci când participanții iau decizii.

2.3.Actul avut în vedere al participanților

Participanții intenționează să adopte o decizie de extindere a domeniului de aplicare al CCSU și de prelungire a termenelor maxime de rambursare pentru operațiunile CCSU, și anume termenul maxim pentru rambursarea tuturor creditelor acordate cumpărătorului.

CCSU are obiectivul general de a oferi clauze și condiții de finanțare mai avantajoase pentru proiectele favorabile climei în țări terțe decât cele prevăzute de normele orizontale ale acordului și stimulează astfel exporturile de tehnologii favorabile climei. Totuși, CCSU a fost actualizat ultima dată în 2014, iar în prezent sfera de acoperire a exporturilor care pot beneficia de normele sale este prea restrânsă în comparație cu obiectivele pe care aceasta le urmărește în materie de schimbări climatice. În special, domeniul de aplicare al CCSU se axează pe sectoarele producției și transportului de energie. Impactul limitat care rezultă din sfera restrânsă de cuprindere nu sprijină în mod eficace angajamentele asumate de participanți în temeiul Acordului de la Paris și nici ambițiile UE, astfel cum sunt exprimate în agenda sa privind Pactul verde. În acest context, participanții au hotărât să extindă domeniul de aplicare al CCSU și au convenit asupra unui număr de sectoare care ar trebui incluse în CCSU, și anume:

·depozitarea energiei electrice, inclusiv fabricarea și reciclarea bateriilor;

·transportul cu emisii zero, inclusiv infrastructura de sprijin;

·producția de hidrogen curat, transportul, distribuția și stocarea hidrogenului;

·transportul și distribuția de energie electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

·industria prelucrătoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Propunerea detaliată de extindere a domeniului de aplicare al CCSU, cu specificațiile tehnice necesare pentru toate proiectele incluse în domeniul de aplicare, figurează în anexa la propunerea de decizie. Anexa respectivă ar deveni un nou apendice 1 la CCSU și ar înlocui actualele apendice 1 și 2 la CCSU.

Realizarea extinderii propuse a sferei de acoperire a CCSU ar fi un rezultat semnificativ pentru cea de a 27-a sesiune a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („COP 27”), care urmează să aibă loc în perioada 7-18 noiembrie 2022, întrucât aceasta ar permite agențiilor de credit la export („ACE”) să joace un rol mai important în sprijinirea tranziției verzi și să contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris. Totodată, aceasta ar stimula întreprinderile din UE active în sectoarele orientate spre viitor, care au un potențial puternic de susținere a creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE.

Prezenta propunere a Comisiei de decizie a Consiliului în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE privind extinderea domeniului de aplicare al CCSU este legată de o propunere paralelă a Comisiei de decizie a Consiliului în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE pentru a conveni asupra normelor modernizate ale acordului [COM(2022) 456]. O parte importantă a modernizării acordului constă într-o ajustare a ratelor minime de primă pentru tranzacțiile cu termene de rambursare mai lungi (cum ar fi cele care se preconizează a fi permise în cadrul CCSU). Astfel, se vor găsi soluții la o provocare-cheie legată de clauzele actuale ale CCSU, în sensul că participanții au semnalat faptul că primele ridicate au reprezentat un factor semnificativ al adoptării relativ limitate a flexibilităților actuale. În afara sectorului energiei eoliene, au existat puține operațiuni CCSU până în prezent. Prin urmare, această modificare este esențială.

În final, ca urmare a prelungirii termenelor maxime de rambursare ca parte a modernizării acordului, este necesară și prelungirea termenelor de rambursare în cadrul CCSU pentru a se asigura că aceasta continuă să ofere un stimulent semnificativ pentru tranzacțiile favorabile climei.

Prezenta propunere de decizie nu vizează dispoziții referitoare la proiectele de adaptare la schimbările climatice din cadrul CCSU. Acestea sunt abordate într-o propunere anterioară (a se vedea documentul ST6650/22 al Consiliului din 28 februarie 2022).

Este oportună stabilirea poziției Uniunii, întrucât decizia care urmează să fie adoptată de către participanții la acordul de modificare a CCSU va produce efecte juridice în UE (a se vedea punctul 2.1 de mai sus).

3.Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene

Prin extinderea propusă a domeniului de aplicare al CCSU, o gamă mai largă de exporturi favorabile climei ale participanților ar putea să beneficieze de clauzele și condițiile mai avantajoase ale acestei înțelegeri sectoriale, comparativ cu normele orizontale aplicabile în cadrul acordului. Astfel, CCSU ar deveni un mijloc mai eficace de sprijinire a tranziției verzi.

Date fiind scopul și efectele pozitive preconizate ale modificării CCSU asupra obiectivelor climatice ale UE, precum și asupra dezvoltării tehnologiei verzi și a economiei în UE, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii ar trebui să fie aceea de a sprijini proiectul de propunere anexat la prezenta decizie.

4.Temeiul juridic

4.1.Temeiul juridic procedural

4.1.1.Principii

Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire a „pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului.”

Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Sunt, de asemenea, incluse instrumentele care nu au un caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii” 3 .

4.1.2.Aplicarea la cazul în speță

Actul pe care urmează să îl adopte participanții este un act cu efecte juridice. Actul este obligatoriu în cadrul dreptului Uniunii în temeiul articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE, care prevede că „Orientările cuprinse în Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială («acordul») se aplică în cadrul Uniunii. Textul acordului se anexează prezentului regulament.”

Prin urmare, temeiul juridic procedural al deciziei propuse este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.

4.2.Temeiul juridic material

4.2.1.Principii

Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care o poziție este luată în numele Uniunii.

4.2.2.Aplicarea la cazul în speță

Obiectivul principal și conținutul actului avut în vedere se referă la politica comercială comună. Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse este articolul 207 din TFUE.

4.3.Concluzie

Temeiul juridic al deciziei propuse trebuie să fie articolul 207 alineatul (4) primul paragraf din TFUE coroborat cu articolul 218 alineatul (9).

5.Publicarea actului avut în vedere

Întrucât actul care urmează să fie adoptat de către participanți va aduce modificări CCSU, este necesar să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene după adoptare.

2022/0276 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Înțelegerea sectorială privind creditele la export pentru proiectele în domeniul energiilor din surse regenerabile, al atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea și în domeniul apei („înțelegerea sectorială privind schimbările climatice”), care face parte din Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) și care constituie anexa IV la acord, a fost transpusă și, prin urmare, a devenit obligatorie din punct de vedere juridic în Uniunea Europeană prin Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de sprijin public și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE ale Consiliului 4 .

(2)Participanții la acord („participanții”) trebuie să decidă în legătură cu extinderea domeniului de aplicare al Înțelegerii sectoriale privind schimbările climatice pentru a include exporturile din sectoarele industriale care nu intră în prezent sub incidența dispozițiilor acesteia.

(3)Este oportună stabilirea poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii, deoarece decizia care urmează să fie luată de către participanții la acordul de modificare a Înțelegerii sectoriale privind schimbările climatice va produce efecte juridice în Uniune.

(4)Modificarea propusă a Înțelegerii sectoriale privind schimbările climatice ar permite exporturilor care îndeplinesc criteriile aplicabile dintr-o serie mai largă de sectoare industriale să beneficieze de clauzele și condițiile stabilite în cadrul acesteia. La rândul său, acest lucru ar permite agențiilor de credit la export din Uniunea Europeană și altor participanți să joace un rol mai important în sprijinirea tranziției verzi și să contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris. Extinderea sferei de acoperire a Înțelegerii sectoriale privind schimbările climatice ar stimula întreprinderile din UE active în sectoarele orientate spre viitor, care au un potențial puternic de promovare a creșterii economice și a ocupării locurilor de muncă în Uniune,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii referitoare la adoptarea de către participanții la Acordul privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială („acordul”) a unei decizii de extindere a domeniului de aplicare al Înțelegerii sectoriale privind creditele la export pentru proiectele în domeniul energiilor din surse regenerabile, al atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea și în domeniul apei, inclusă în anexa 4 la acord, se bazează pe anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

În cazul în care se fac noi propuneri referitoare la subiectul din anexa la prezenta decizie în cadrul unei reuniuni a participanților sau anterior acesteia, cu privire la care nu există încă o poziție a Uniunii, poziția Uniunii se precizează printr-o coordonare la nivelul Uniunii înainte ca participanții să fie invitați să adopte o modificare a acordului. În astfel de cazuri, poziția Uniunii este conformă cu politicile și legislația existente.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Comisiei.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele

(1) Astfel cum sunt definite la articolul 5 din Convenția OCDE.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE (JO L 326, 8.12.2011, p. 45).

(3) Hotărârea Curții de Justiție din 7 octombrie 2014, Germania/Consiliul, C-399/12, ECLI:EU:C:2014:2258, punctele 61 – 64.

(4) Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială și de abrogare a Deciziilor 2001/76/CE și 2001/77/CE (JO L 326, 8.12.2011, p. 45).

Top

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.9.2022

COM(2022) 455 final

ANEXĂ

Propunerea de Decizie a Consiliului

ANEXĂ

PROPUNERE

Poziția Uniunii Europene este aceea de a sprijini modificările propuse la Înțelegerea sectorială privind creditele la export pentru proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile, al atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea, precum și al apei, prevăzute în prezenta anexă.

Aceasta implică modificări ale dispozițiilor existente. Articolele menționate mai jos ar înlocui dispozițiile actuale ale acordului, ceea ce ar duce la eliminarea integrală a actualelor articole 2 și 4, precum și la eliminarea actualelor apendice I și II și la înlocuirea acestora cu apendicele I revizuit, inclus mai jos.

ANEXA IV: ÎNȚELEGERE SECTORIALĂ PRIVIND CREDITELE LA EXPORT PENTRU PROIECTELE ÎN DOMENIUL ENERGIILOR DIN SURSE REGENERABILE, AL ATENUĂRII SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI ADAPTĂRII LA ACESTEA ȘI ÎN DOMENIUL APEI

Scopul prezentei înțelegeri sectoriale este de a oferi clauze și condiții adecvate pentru proiecte din anumite sectoare, în privința cărora s-a stabilit, inclusiv în cadrul unor inițiative internaționale, că ele contribuie semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile, al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și al eficienței energetice ridicate, al adaptării la schimbările climatice, precum și proiectele în domeniul apei. Participanții la prezenta înțelegere sectorială convin că clauzele și condițiile financiare ale înțelegerii sectoriale care însoțește acordul trebuie puse în aplicare într-un mod care să fie în concordanță cu scopul acordului.

CAPITOLUL I: DOMENIUL DE APLICARE AL ÎNȚELEGERII SECTORIALE

1.DOMENIUL DE APLICARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SECTOARELE CARE VIZEAZĂ ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ȘI CARE SUNT ELIGIBILE PENTRU A FI INCLUSE ÎN APENDICELE I

a.Prezenta înțelegere sectorială stabilește clauzele și condițiile financiare aplicabile creditelor la export care beneficiază de sprijin public în legătură cu contractele din unul dintre sectoarele eligibile enumerate în apendicele I la prezenta înțelegere sectorială.

b.Aceste contracte se referă la exportul unor proiecte complete sau al unor părți ale acestora, cuprinzând toate componentele, echipamentele, materialele și serviciile (inclusiv formarea personalului) direct necesare pentru construirea și darea în exploatare a unui proiect identificabil, cu următoarele condiții:

1.proiectul conduce la un nivel scăzut până la zero de emisii de carbon sau CO2 echivalent și/sau la o eficiență energetică ridicată;

2.proiectul trebuie să fie astfel conceput astfel încât să îndeplinească, cel puțin, standardele de performanță prevăzute în apendicele I; și

3.termenii și condițiile prevăzute pot fi extinse doar pentru a viza dezavantaje financiare specifice întâmpinate de un proiect și se bazează pe necesitățile financiare individuale și pe condițiile de piață specifice fiecărui proiect.

c.Pentru contractele din sectoarele eligibile enumerate în apendicele I, clasa de proiecte 1, prezenta înțelegere sectorială stabilește clauzele și condițiile financiare aplicabile creditelor la export care beneficiază de susținere oficială de către stat în legătură cu contractele în sectoarele eligibile enumerate în apendicele I, clasa de proiecte 1 din prezenta înțelegere sectorială pentru:

1.exportul centralelor complete de producere a energiei din surse regenerabile sau al unor părți ale acestora, cuprinzând toate componentele, echipamentele, materialele și serviciile (inclusiv formarea personalului), direct necesare pentru construirea și darea în exploatare a acestor centrale.

2.modernizarea instalațiilor existente de producere a energiei din surse regenerabile, în cazurile în care se consideră că durata de exploatare economică a centralei va fi prelungită cu cel puțin perioada de rambursare a creditului care urmează să fie acordat. Dacă acest criteriu nu este îndeplinit, se aplică condițiile din acord.

d.Prezenta înțelegere sectorială nu se aplică articolelor situate în afara centralei energetice, care țin, în general, de răspunderea cumpărătorului, în special aprovizionarea cu apă care nu este legată direct de centrala energetică, costurile legate de amenajarea terenului, de drumuri, de dependințele necesare pentru cazarea personalului șantierului, de liniile electrice, de stația de conexiuni, precum și costurile care decurg în țara cumpărătorului din procedurile oficiale de aprobare (de exemplu, permisele legate de amplasarea centralei sau autorizațiile de construcție), cu următoarele excepții:

1.în cazurile în care cumpărătorul stației de conexiuni este același cu cumpărătorul centralei electrice, iar contractul este încheiat în ceea ce privește stația de conexiuni inițială pentru centrala respectivă, clauzele și condițiile pentru stația de conexiuni inițială nu le depășesc pe cele stabilite pentru centrala de producere a energiei din surse regenerabile; și

2.clauzele și condițiile pentru substații, transformatoare și linii electrice cu un prag minim de tensiune de 60 kV situate în afara centralei de producere a energiei din surse regenerabile nu trebuie să fie mai generoase decât cele pentru centrala de producere a energiei regenerabile.

[…]

CAPITOLUL II: DISPOZIȚII PRIVIND CREDITELE LA EXPORT

4.TERMENE MAXIME DE RAMBURSARE

Pentru creditele la export care beneficiază de susținere oficială referitoare la contractele din sectoarele enumerate în apendicele I, termenul maxim de rambursare este de 25 de ani.

[…]

CAPITOLUL III: PROCEDURI

5.NOTIFICAREA PREALABILĂ

a.Un participant care intenționează să acorde susținere în conformitate cu dispozițiile prezentei înțelegeri sectoriale trebuie să transmită o notificare prealabilă cu cel puțin zece zile calendaristice înainte de a emite orice angajament, în conformitate cu articolul 45 din acord.

b.Astfel de notificări includ o descriere detaliată a proiectului, menită să demonstreze modul în care proiectul îndeplinește criteriile pentru acordarea susținerii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 1 sau 2 din prezenta înțelegere sectorială.

c.Pentru proiectele susținute în conformitate cu apendicele II din prezenta înțelegere sectorială, o astfel de notificare include informații referitoare la standardele tehnice sau de performanță aplicate, precum și la reducerile estimate ale emisiilor.

d.Pentru proiectele susținute în conformitate cu apendicele II din prezenta înțelegere sectorială, o astfel de notificare include rezultatele oricărei reexaminări de către părți terțe independente.

CAPITOLUL IV: MONITORIZARE ȘI REVIZUIRE

6.ACTIVITĂȚI VIITOARE

Participanții convin să examineze următoarele aspecte:

a.Primele de risc ajustate în funcție de termene.

b.Condițiile privind centralele energetice cu combustibili fosili caracterizate de emisii scăzute/eficiență energetică ridicată, inclusiv definirea capacității de captare și stocare a CO2.

c.Clădiri cu consum de energie net egal cu zero.

d.Proiectele în domeniul celulelor de combustie.

e.Normele privind emisiile

f.Contabilizarea și raportarea emisiilor

g.Transport pe apă cu emisii scăzute

7.MONITORIZARE ȘI REVIZUIRE

a.Secretariatul raportează anual în legătură cu punerea în aplicare a prezentei înțelegeri sectoriale. Raportul respectiv va documenta rezultatele oricărei proceduri de discuție în temeiul articolului 45 din acord. Acesta va include un rezumat care va fi publicat.

b.Participanții reexaminează în mod regulat domeniul de aplicare și alte dispoziții ale prezentei înțelegeri sectoriale. Pentru mai multă certitudine, se va efectua o reexaminare până la sfârșitul anului 2028 sau ulterior derulării a 50 de operațiuni CCSU, în funcție de care dintre acestea are loc mai întâi. Respectiva reexaminare se va baza pe experiența acumulată în cadrul procesului de notificare, precum și pe o evaluare a condițiilor de piață pentru tehnologiile legate de climă.

APENDICELE I: CRITERIILE DE ELIGIBILITATE PENTRU PROIECTELE LEGATE DE ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Clasa sau tipul de proiecte	Definiție	Justificare	Standarde	Clauze specifice
CLASA DE PROIECTE A: Producția de energie electrică durabilă din punctul de vedere al mediului [Include conținutul exact al actualului articol 1 și al apendicelui I, precum și producția de energie electrică din hidrogen.]
TIPUL 1: Proiecte privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică în cadrul proiectelor privind energia din surse regenerabile	Domeniul de aplicare al actualului articol 1 și al apendicelui I. Nu preconizăm că acesta ar putea consta într-o simplă operațiune de copiere și lipire a apendicelui I în caseta „Definiție”, întrucât definiția efectivă a proiectelor eligibile este cuprinsă în articolul 1, dar, pe fond, propunem să reflectăm aici domeniul de aplicare al actualului articol 1 și al apendicelui I, fără modificări de fond (adică fără standarde, nu se aplică) și cu adaptările de text necesare de natură formală.
TIPUL 2: Producția de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile, inclusiv hidrogen curat	Construirea și exploatarea instalațiilor de generare a energiei electrice care produc energie electrică folosind combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile, inclusiv hidrogen curat.	Producția de energie electrică cu emisii scăzute de GES.	Emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică sunt mai mici de 100 gCO2e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață ar trebui să fie calculate pe baza unor date specifice proiectului, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018 și verificate de o parte terță. Fie în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor; fie în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină scurgerile.	25 de ani. [De discutat]
CLASA DE PROIECTE B: Proiecte de depoluare a instalațiilor care utilizează combustibili fosili, înlocuirea combustibililor fosili [Conținutul exact al apendicelui II, clasa de proiecte A, tipul 1 și clasa de proiecte B. Menționăm că renumerotarea clasei de proiecte A, tipul 1, ar trebui să se reflecte în articolul 6 litera (c) din acord.]
Copiați și lipiți conținutul actual al apendicelui II, clasa de proiecte A, tipul 1 și clasa de proiecte B. Explicații: Propunem să se împartă clasa de proiecte A în două, pentru a face o distincție clară între proiectele CCUS ca atare (care pot avea multe aplicații, nu numai în sectorul energetic, ci și în industria prelucrătoare și pe care le-am mutat în noua clasă de proiecte D) și proiectele axate pe generarea de energie electrică din combustibili fosili (care sugerăm să fie reunite toate în această nouă clasă de proiecte B). UE a semnalat anterior necesitatea de a actualiza standardele actuale în cadrul acestei secțiuni, dar putem conveni deocamdată să abordăm acest aspect într-o etapă ulterioară a discuțiilor.
CLASA DE PROIECTE C: Eficiența energetică [Conținutul exact al apendicelui II, clasa de proiecte C.]
Copiați și lipiți conținutul actual al apendicelui II, clasa de proiecte C.
CLASA DE PROIECTE D: Captarea, utilizarea și stocarea CO2 [Domeniul de aplicare al actualului apendice II, clasa de proiecte A, tipul 2]. În acest caz, propunem standarde actualizate, care să reflecte faptul că CCUS este o tehnologie-cheie pentru reducerea emisiilor de GES în multe aplicații industriale, iar standardele nu ar trebui să se concentreze pe rata de captare, ci pe eficacitatea captării, ceea ce înseamnă că proiectele CCUS ar trebui să fie eligibile pentru stimulente chiar și în condițiile unei rate de captare scăzute. Argumentul pentru noile standarde propuse constă în faptul că scurgerile de CO2 pot submina valoarea CCUS ca opțiune de atenuare. Prin urmare, monitorizarea ar trebui încurajată prin dispoziții de politică.]
TIPUL 1: Proiecte CCUS (captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon) ca atare	Construirea și exploatarea instalațiilor care asigură captarea, utilizarea și/sau stocarea dioxidului de carbon, inclusiv activitățile direct legate de transport și de infrastructura esențială pentru exploatare, cum ar fi vehiculele și navele.	Copiați și lipiți conținutul actual al apendicelui II, clasa de proiecte A, tipul 2.	CO2 transportat de la instalația în care este captat până la punctul de injectare nu conduce la scurgeri de CO2 mai mari de 0,5 % din masa de CO2 transportată. În cazul în care este vorba de transportul și/sau stocarea CO2, există sisteme adecvate de detectare a scurgerilor, precum și un plan de monitorizare, iar rapoartele periodice sunt verificate de autoritățile naționale sau de o parte terță independentă. Stocarea geologică a CO2 este conformă cu ISO 27914:2017.	Copiați și lipiți conținutul actual al apendicelui II, clasa de proiecte A, tipul 2.
CLASA DE PROIECTE E: Stocarea energiei electrice
TIPUL 1: Instalații de stocare a energiei electrice	Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează energie electrică și o returnează sub formă de energie electrică. Activitatea include stocarea hidroenergiei prin pompare.	Stocarea energiei electrice permite o creștere a cotei surselor regenerabile de energie și o îmbunătățire a gestionării cererii din rețea.	În cazul în care activitatea include stocarea energiei chimice, mediul de stocare (hidrogen sau amoniac) respectă standardele CCSU pentru fabricarea curată a produsului respectiv.	25 de ani. [De discutat]
TIPUL 2: Producerea și reciclarea bateriilor	Fabricarea bateriilor reîncărcabile, a ansamblurilor de baterii, precum și a acumulatorilor pentru transporturi, stocarea energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și alte aplicații industriale. Aceasta include fabricarea componentelor respective (materiale active pentru baterii, celule de baterii, carcase și componente electronice). Reciclarea bateriilor uzate.	Bateriile constituie un factor important pentru stocarea energiei electrice, precum și pentru transportul cu emisii scăzute de dioxid de carbon.	Niciun standard. Nu se aplică.	25 de ani. [De discutat]
CLASA DE PROIECTE F: Transportul și distribuția de energie electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon
TIPUL 1: Transportul și distribuția de energie electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon	Construirea, extinderea și exploatarea instalațiilor care transportă energie electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sunt incluse aici conexiuni directe la surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon și la rețele întregi în care factorul mediu de emisie în rețea îndeplinește standardele pe o perioadă de 5 ani.	Aceasta sprijină o creștere a cotei surselor de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.	Sursele de energie electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon sunt definite ca surse regenerabile de energie sau în care emisiile de GES generate de energia electrică produsă se situează sub valoarea-prag de 100 gCO2e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viață. [După cum am menționat anterior și în documentul nostru pentru TEP, suntem deschiși să discutăm despre criterii de eligibilitate suplimentare.]	25 de ani. [De discutat]
CLASA DE PROIECTE G: Producția de hidrogen curat, transportul și distribuția hidrogenului și stocarea hidrogenului
TIPUL 1: Producția de hidrogen curat	Construcția și exploatarea de instalații care produc hidrogen într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului și/sau de echipamente pentru producerea de hidrogen.	Producția și utilizarea durabilă a hidrogenului reprezintă o oportunitate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în multe sectoare, în special în sectorul energiei, în industria prelucrătoare și în sectorul transporturilor.	Industria prelucrătoare respectă emisiile de GES pe durata ciclului de viață mai mici de 3 kg CO2e per kg de H2 produs. [Standardele ar trebui revizuite periodic. Acest lucru ar putea fi marcat ca parte a unei clauze generale de revizuire.]	25 de ani. [De discutat]
TIPUL 2: Rețele de transport al hidrogenului	Construcția și exploatarea de rețele dedicate transportului hidrogenului sau al altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon (de exemplu, dintr-o sursă regenerabilă de energie sau care corespund standardului pentru producția hidrogenului curat). Reconversia rețelelor de gaze naturale în rețele dedicate 100 % hidrogenului și modernizarea rețelelor de gaze naturale care să permită integrarea hidrogenului și a altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon (ceea ce înseamnă inclusiv creșterea amestecului de hidrogen și de alte gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon în cadrul sistemului).	Producția și utilizarea durabilă a hidrogenului reprezintă o oportunitate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în multe sectoare, în special în sectorul energiei, în industria prelucrătoare și în sectorul transporturilor.	Activitatea include detectarea scurgerilor și repararea conductelor de gaze existente și a altor elemente ale rețelei pentru a reduce scurgerile de metan.	25 de ani. [De discutat]
TIPUL 3: Stocarea hidrogenului	Construcția de instalații de stocare a hidrogenului, conversia instalațiilor subterane existente de stocare a gazelor în instalații speciale de stocare a hidrogenului și exploatarea instalațiilor de stocare a hidrogenului.	Producția și utilizarea durabilă a hidrogenului reprezintă o oportunitate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în multe sectoare, în special în sectorul energiei, în industria prelucrătoare și în sectorul transporturilor.	În cazul proiectelor legate de exploatarea instalațiilor, hidrogenul stocat în instalație trebuie să respecte standardele de producție a hidrogenului curat din prezentul apendice.	25 de ani. [De discutat]
CLASA DE PROIECTE H: Industria prelucrătoare cu emisii scăzute
TIPUL 1: Producția amoniacului curat	Producția cu emisii scăzute a amoniacului anhidru.	Pentru promovarea producției de amoniac curat și a utilizărilor acestuia, care ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră în mai multe zone.	Amoniacul este produs din hidrogen curat generat în conformitate cu standardele definite în prezentul apendice sau este recuperat din apele reziduale.	25 de ani. [De discutat]
TIPUL 2: Producția cu emisii scăzute în sectoarele în care emisiile sunt greu de redus (inclusiv ciment, fier și oțel, aluminiu)	Producția cu emisii scăzute, inclusiv instalațiile de producție complete și părți ale acestora, furnizarea de echipamente, precum și infrastructura și serviciile direct asociate.	Pentru a stimula producătorii să se orienteze către practici durabile în sectoare în care emisiile sunt greu de redus.	UE propune ca următoarele activități să fie eligibile pe baza unei valori de referință pentru instalațiile de producție de nivel superior cu emisii mai scăzute 1 : Pentru ciment: a) clincher de ciment gri, în cazul căruia emisiile specifice de GES sunt mai mici de 0,722 tCO2e pe tonă de clincher de ciment gri. b) ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, în cazul căruia emisiile specifice de GES din producția de clincher și ciment sau de liant hidraulic alternativ sunt mai mici de 0,469 tCO2e pe tonă de ciment sau de liant alternativ fabricat. Pentru fier și oțel: a) fier și oțel, în cazul cărora emisiile de GES, din care se scade cantitatea de emisii atribuită producției de gaze reziduale, nu depășesc următoarele valori aplicate diferitelor etape ale procesului de fabricație: a.metal lichid = 1 331 tCO2e/t produs; b.minereu sinterizat = 0,163 tCO2e/t produs; c.cocs (cu excepția cocsului de lignit) = 0,144 tCO2e/t produs; d.fontă = 0,299 tCO2e/t produs; e.oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric= 0,266 tCO2e/t produs; f.oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric = 0,209 tCO2e/t produs. b) oțel obținut în cuptoare cu arc electric care produc oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric sau oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric și în cazul în care cantitatea de deșeuri de oțel de intrare în raport cu produsul rezultat nu este mai mică de 70 % pentru producția de oțel înalt aliat și 90 % pentru producția de oțel carbon. Pentru aluminiu: a) aluminiul primar, în cazul în care activitatea economică respectă următoarele criterii: a.emisiile de GES nu depășesc 1,484 tCO2e pe tonă de aluminiu produs. b.Intensitatea medie a carbonului pentru emisiile indirecte de GES nu depășește 100 g CO2e/kWh. c. Consumul de energie electrică pentru procesul de fabricație nu depășește 15,5 MWh/t Al. b) aluminiu secundar. [Standardele ar trebui revizuite periodic. Acest lucru ar putea fi marcat ca parte a unei clauze generale de revizuire.]	25 de ani. [De discutat]
CLASA DE PROIECTE I: Transport cu emisii zero și cu emisii scăzute
TIPUL 1: Transport cu emisii zero și infrastructură de sprijin	Flote cu emisii directe zero, inclusiv vehicule pentru transportul rutier, feroviar și pe apă și infrastructura asociată 2 esențială pentru exploatarea acestor vehicule.	Tranziția către flote cu emisii directe zero sau scăzute la țeava de evacuare este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice.	Emisiile directe de CO2 la țeava de evacuare ale activelor de transport sunt zero. Numai în cazul transportului de mărfuri, vehiculele, trenurile, vagoanele sau navele nu sunt dedicate transportului de combustibili fosili, iar infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.	25 de ani. [De discutat]
TIPUL 2: Transport pe apă cu emisii scăzute	Nave de transport pe apă cu emisii scăzute.	Tranziția către flote cu emisii directe zero sau scăzute la țeava de evacuare este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice.	Pentru transportul de călători pe căi navigabile interioare: nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală, cel puțin 50 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in). Pentru transportul de mărfuri pe căile navigabile interioare: navele au emisii directe de CO2/tonă-kilometru (la țeava de evacuare), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul Indicelui eficienței energetice în exploatare, elaborat de Organizația Maritimă Internațională (OMI), cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 ale vehiculelor grele, pe baza unui standard internațional sau a oricărui alt standard recunoscut. Pentru transportul maritim și costier de mărfuri și de pasageri, precum și pentru navele pentru operațiuni portuare, activități auxiliare și operațiuni specializate: în cazul navelor hibride și al navelor cu dublă alimentare, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in). Alternativ, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) elaborat de OIM cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile. Facilitarea transferului modal de la transportul rutier la transportul pe apă: în cazul în care navele sunt utilizate exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere și maritime pe distanțe scurte concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare, este suficient ca navele să aibă emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare), calculate cu ajutorul EEDI al OMI, cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință a emisiilor de CO2 definită pentru vehiculele grele pe baza unui standard internațional sau a oricărui alt standard recunoscut. [Ne propunem să revizuim acest tip de proiect în 2025. Acest lucru ar putea fi marcat ca parte a unei clauze generale de revizuire.]	25 de ani. [De discutat]
TIPUL 3: Modernizare și îmbunătățiri pentru transportul pe apă	Modernizarea și îmbunătățirile aduse navelor în vederea reducerii emisiilor.	Tranziția către flote cu emisii directe zero sau scăzute la țeava de evacuare este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice.	Consumul de combustibil al navei se reduce cu cel puțin 10 %, exprimat în litri de combustibil pe tonă kilometru, fapt demonstrat în mod clar printr-un calcul comparativ. Navele modernizate nu sunt destinate transportului de combustibili fosili. [Ne propunem să revizuim acest tip de proiect în 2025. Acest lucru ar putea fi marcat ca parte a unei clauze generale de revizuire.]	25 de ani. [De discutat]
TIPUL 4: Infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de dioxid de carbon	Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii aeroportuare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, adică a celei destinate exploatării aeronavelor cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare, alimentării cu energie electrică la sol din sursă fixă și cu aer precondiționat a aeronavelor staționare sau performanței privind zero emisii directe a propriilor operațiuni ale aeroportului.	Tranziția către flote cu emisii directe zero sau scăzute la țeava de evacuare este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice.	Niciun standard. Nu se aplică.	25 de ani. [De discutat]

(1) Valorile de referință se bazează pe criteriul de referință al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), potrivit căruia valorile de referință privind emisiile de GES aferente fabricării unui anumit produs sunt derivate din intensitățile medii ale emisiilor de GES ale celor mai eficiente 10 % instalații din întreaga UE.

(2) Printre acestea se numără: În cazul transportului rutier: construcția, modernizarea, întreținerea și exploatarea instalațiilor de încărcare cu energie electrică și de realimentare cu hidrogen. În cazul transportului feroviar: activele de infrastructură feroviară, astfel cum se specifică în RSU, precum și infrastructura feroviară electrificată și subsistemele asociate, electrificarea infrastructurii existente și instalațiile dedicate trecerii de la alte moduri de transport la transportul feroviar cu emisii directe zero. În cazul transportului pe apă: încărcarea cu energie electrică și realimentarea pe bază de hidrogen, infrastructura dedicată furnizării de energie electrică de la mal către navele aflate în dană, infrastructura dedicată desfășurării operațiunilor proprii ale portului cu emisii directe zero și instalațiile pentru trecerea de la un alt mod de transport la nave cu emisii directe zero.

Top

Choose the experimental features you want to try