COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.11.2022

COM(2022) 675 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial















O sănătate mai bună pentru toți, într-o lume aflată în schimbare

1.Introducere

Experiența din ultimii ani, în special cea desprinsă în urma pandemiei de COVID-19, a evidențiat, ca niciodată, că sănătatea nu are frontiere: este un bun colectiv la nivel mondial. Bunăstarea și viața cetățenilor, prosperitatea și stabilitatea societăților și a economiilor, precum și dezvoltarea durabilă în general depind de abordarea aspectelor legate de sănătate din această perspectivă. Sănătatea globală este un pilon esențial al politicii externe a UE, un sector geopolitic crucial și care ocupă o poziție centrală în autonomia strategică deschisă a UE.

De la ultima comunicare a UE din 2010 privind rolul UE în domeniul sănătății globale 1 , provocările în materie de sănătate evoluează rapid — într-un mediu geopolitic care se schimbă la fel de rapid. Mai mult ca niciodată, sănătatea la nivel mondial este afectată de criza planetară triplă a schimbărilor climatice, a biodiversității și a poluării, ceea ce constituie o povară deosebit de grea pentru țările și pentru persoanele cele mai vulnerabile. În același timp, au apărut noi oportunități legate de domenii precum cercetarea sau digitalizarea. Pentru a oferi o politică nouă, coerentă, eficace și focalizată la nivel mondial, este necesară o strategie solidă în domeniul sănătății mondiale (denumită în continuare „strategia”). 

Întrucât populația mondială tocmai a depășit pragul de 8 miliarde de persoane, iar speranța de viață este în creștere la nivel mondial, ar trebui să acordăm prioritate sănătății și bunăstării tuturor indivizilor pe tot parcursul vieții.

Prezenta strategie reprezintă atât dimensiunea externă a uniunii europene a sănătății, care protejează bunăstarea europenilor și reziliența sistemelor lor de sănătate, cât și o componentă-cheie a inițiativei Global Gateway 2 , care creează parteneriate egale cu țările terțe, pe baza responsabilității partajate și a asumării în comun a responsabilității.

Rolul de lider al UE în combaterea pandemiei de COVID-19 a demonstrat că aceasta poate aduce o contribuție majoră la obiectivele globale prin abordarea „Echipa Europa” 3 (a se vedea caseta A). Principalul mesaj al acestei strategii este că UE intenționează să își reafirme responsabilitatea și să își consolideze poziția de lider în vederea atingerii celor mai înalte standarde de sănătate realizabile, bazate pe valori fundamentale, cum ar fi solidaritatea și echitatea, precum și pe respectarea drepturilor omului.

Provocările sunt semnificative. În domeniul sănătății la nivel mondial există numeroase programe nefinalizate, deoarece progresele înregistrate, printre altele, în direcția atingerii obiectivelor universale în materie de servicii de sănătate consacrate în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele sale (ODD) 4 s-au inversat în multe țări: împreună, țările au realizat doar aproximativ un sfert din ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele din domeniul sănătății ale ODD până în 2030. Principalele boli infecțioase reprezintă o povară grea pentru multe țări, iar rata ridicată a mortalității infantile, a mortalității materne și a malnutriției, printre altele, rămâne un motiv de îngrijorare. În același timp, este esențial ca securitatea sanitară globală să fie abordată rapid și cuprinzător, pentru o mai bună prevenție a pandemiilor și o mai mare reziliență față de aceste evenimente. Pregătirea de înaltă calitate pentru riscuri în sectorul sănătății va prezenta un impact pozitiv semnificativ asupra rezilienței altor sectoare-cheie.

Pentru a contribui la asigurarea unei mai bune stări de sănătate pentru toți într-o lume în schimbare, este nevoie de o abordare diferită, începând cu ceea ce trebuie făcut. În acest scop, strategia se axează pe trei priorități principale.

Revenind la aspectele fundamentale, primele două priorități esențiale sunt: investiții în bunăstarea tuturor cetățenilor și realizarea unei acoperiri universale cu servicii de sănătate grație unor sisteme de sănătate mai puternice. Pentru a atinge aceste două obiective, trebuie să ne redirecționăm atenția, întrucât contextul este foarte diferit de cel din 2010:

-Pe lângă cauzele profunde tradiționale ale problemelor de sănătate, cum ar fi sărăcia și inegalitatea socială, trebuie abordați într-un mod integrat și alți factori care șubrezesc starea de sănătate, cum ar fi schimbările climatice, degradarea mediului, crizele umanitare sau insecuritatea alimentară, agravate de crize precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prin urmare, este esențial să se mobilizeze un număr mare de politici pentru a lucra la o agendă în domeniul sănătății mondiale.

-Trebuie să se acorde prioritate provocărilor tot mai mari, cum ar fi rezistența la antimicrobiene și sănătatea mintală sau provocărilor în continuă evoluție ale sistemelor de sănătate și de îngrijire, inclusiv dezechilibrele în materie de forță de muncă și deficitul de resurse, valorificând la maximum noile oportunități din domeniul sănătății oferite de vectori puternici, cum ar fi cercetarea și digitalizarea, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale.

A treia prioritate crucială este combaterea amenințărilor actuale și viitoare la adresa sănătății, care necesită, de asemenea, o nouă abordare. Această prioritate solicită o mai mare echitate în ceea ce privește accesul la vaccinuri și la alte contramăsuri; o abordare de tip „O singură sănătate” 9 , care tratează interconexiunea complexă dintre umanitate, climă, mediu și animale; o supraveghere mai eficientă a bolilor la nivel mondial, precum și consolidarea normelor internaționale și a mecanismelor de cooperare în domeniul sănătății.

Pe măsură ce ne concentrăm asupra a ceea ce trebuie făcut, o altă schimbare, la fel de importantă, trebuie să se producă în privința modului în care ar trebui făcut acest lucru. Se conturează o nouă ordine sanitară mondială, iar UE trebuie să contribuie la conturarea acesteia printr-o implicare mai strategică și mai eficace.

UE are un potențial unic de a stimula cooperarea internațională. Extinderea parteneriatelor cu o gamă largă de părți interesate relevante este de maximă importanță – promovarea suveranității în materie de sănătate pentru o mai mare reziliență și o autonomie strategică deschisă, sprijinită de angajamentul politic și de responsabilitatea partenerilor. Relația noastră cu partenerii internaționali trebuie să se ghideze după priorități comune, în conformitate cu această strategie.

Pentru a consolida rolul UE ca actor puternic și eficace, Comisia și statele membre vor asigura sinergia între strategiile naționale și cele ale UE în materie de sănătate la nivel mondial și vor colabora mai strâns ca niciodată în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”, cu noi mecanisme pentru o mai bună coordonare a politicilor, a acțiunilor și a eforturilor financiare pentru a maximiza impactul, exprimându-se la unison și acționând împreună.

Guvernanța globală va necesita o nouă orientare pentru a-și putea menține un sistem multilateral puternic și reactiv, în centrul căruia să se afle Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care să fie nu doar finanțată într-un mod sustenabil, ci și responsabilă și eficace. Ar trebui să se ajungă la un consens printr-o cooperare aprofundată în cadrul G7, al G20 și împreună cu alți parteneri globali, regionali și bilaterali. UE ar trebui să impulsioneze procesul esențial de eliminare a lacunelor existente în guvernanța globală, evitând suprapunerile și asigurând coerența acțiunilor. Va fi necesară o cooperare strânsă cu sectorul privat, cu organizațiile filantropice, cu societatea civilă și cu alte părți interesate pentru a sprijini obiectivele acestei strategii.

O finanțare eficace este un alt element-cheie al strategiei. UE și statele sale membre se numără, împreună, printre cei mai mari finanțatori ai sănătății la nivel mondial – fie în ceea ce privește bunurile globale (finanțarea organizațiilor internaționale și a inițiativelor mondiale în domeniul sănătății), fie în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare sau asistența umanitară 10 . Ambițiile urmărite de prezenta strategie vor necesita un angajament politic puternic la nivel mondial, precum și un angajament important de resurse. Contribuția financiară a UE va urma o nouă abordare care va implica mecanisme inovatoare de finanțare, coinvestiții din partea partenerilor și punerea în comun a resurselor cu alți actori internaționali, iar influența UE în definirea agendei trebuie să fie pe măsura sprijinului său financiar, în calitate de promotor al sănătății la nivel mondial.

Succesul va depinde, în mod firesc, de contribuția partenerilor noștri, dar UE își va asuma întreaga responsabilitate. Aceasta include, de asemenea, îmbunătățirea gradului de pregătire și a răspunsului în materie de sănătate pe teritoriul UE, ca parte a uniunii europene a sănătății, deoarece progresele în domeniul sănătății din UE afectează parteneri din întreaga lume și viceversa. Acoperirea universală cu servicii de sănătate și un cadru solid al UE de securitate sanitară vor continua să fie dezvoltate în UE prin continuarea inițiativelor-cheie aflate în curs de desfășurare sau în curs de pregătire. Printre acestea se numără Planul european de combatere a cancerului 11 , strategia farmaceutică 12 și preconizatul spațiu european al datelor privind sănătatea 13 . Combaterea mai cuprinzătoare a amenințărilor la adresa sănătății va fi posibilă grație punerii în aplicare a noului regulament privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății 14 , grație mandatelor consolidate ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ale Agenției Europene pentru Medicamente, grație activității noii Autorități pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul în materie de contramăsuri medicale 15 , precum și grație unei rețele „O singură sănătate” pentru a lupta împotriva tuturor amenințărilor patogene printr-o supraveghere integrată 16 . Furnizarea unor servicii de asistență medicală mai bune, autonomia strategică deschisă în ceea ce privește lanțurile valorice legate de sănătate și acțiuni ferme privind rezistența la antimicrobiene vor constitui, de asemenea, baze solide pentru o poziție puternică a UE la nivel mondial. Vom continua să sprijinim statele membre în punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în domeniul sănătății în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Pentru a combate cauzele profunde ale problemelor de sănătate în UE, vom pune în aplicare Pactul verde european 17 și, îndeosebi, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 18 și Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice. Toate aceste lucrări, împreună cu noua strategie, vor constitui un proces neîntrerupt pentru asigurarea protecției sănătății în UE și în întreaga lume.

Strategia propune o agendă până în 2030. Aceasta stabilește trei politici prioritare, prevede douăzeci de principii directoare pentru modelarea sănătății la nivel mondial, trasează linii de acțiune concrete care operaționalizează aceste principii și creează un nou cadru de monitorizare pentru a evalua eficacitatea și impactul politicilor și al finanțării UE. Strategia trasează acțiunile viitoare ale Comisiei și cele pe care se așteaptă ca statele membre să le întreprindă, fiecare strict în limitele competențelor și ale rolurilor lor instituționale, astfel cum se prevede în tratate 19 . Pentru a ilustra acțiunile viitoare, anexa 1 enumeră câteva dintre proiectele-cheie care stau la baza acestei strategii la nivel mondial, regional și național.

Strategia se bazează pe contribuția importantă a Parlamentului European, a președințiilor succesive ale Consiliului, a strategiei alternative a societății civile din 2020 privind sănătatea 20 și a altor părți interesate importante, inclusiv pe contribuțiile primite în cadrul unei ample consultări publice. Această strategie ar trebui citită împreună cu primul raport privind nivelul de pregătire în materie de sănătate, publicat în paralel cu aceasta 21 .

2.Prioritățile UE în domeniul sănătății mondiale

Strategia reafirmă angajamentul față de ODD și de Consensul european privind dezvoltarea 22 , precum și angajamentul de a acționa în special în domeniile care sunt indispensabile pentru a garanta o bună stare de sănătate. Pentru a asigura succesul acestui efort, strategia propune o nouă abordare bazată pe priorități-cheie.

Prin urmare, Comisia își va concentra eforturile asupra a trei priorități interdependente 23 , invitând statele membre să facă același lucru: 

(1) să asigure o mai bună sănătate și bunăstare a oamenilor pe tot parcursul vieții lor;

(2) să consolideze sistemele de sănătate și să promoveze acoperirea universală cu servicii de sănătate, precum și

(3) să prevină și să combată amenințările la adresa sănătății, inclusiv pandemiile, aplicând o abordare de tip „O singură sănătate”.

2.1. Să asigure o mai bună sănătate și bunăstare a oamenilor pe tot parcursul vieții lor

UE își va concentra puterea colectivă și va colabora cu țările pentru a realiza obiectivele ambițioase de dezvoltare durabilă în materie de sănătate la nivel mondial, în special obiectivul 3 (asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă), obiectivul 5 (realizarea egalității de gen) și obiectivul 10 (reducerea inegalităților dintre țări și în interiorul acestora). 

În acest scop, Comisia va urma unele principii directoare, invitând statele membre să facă același lucru:

Principiul director nr. 1. Să acorde prioritate abordării cauzelor profunde ale problemelor de sănătate, acordând o atenție deosebită drepturilor femeilor și fetelor, precum și populațiilor vulnerabile și grupurilor dezavantajate.

În mod tradițional, eforturile de a asigura o mai bună sănătate s-au concentrat pe combaterea anumitor boli, luptă care trebuie să continue. Cu toate acestea, dacă nu se abordează cauzele profunde ale problemelor de sănătate, cele care, de fapt, predispun oamenii la boli, acestea vor continua să afecteze segmente mari ale populațiilor, în special pe cele mai vulnerabile. Prin urmare, pentru prima dată, strategia va acorda prioritate abordării cauzelor profunde economice, sociale și de mediu care determină starea de sănătate sau de boală – inclusiv sărăcia și discriminarea, vârsta, nutriția și regimurile alimentare, protecția socială, educația, îngrijirile, apa, salubritatea și igiena, sănătatea la locul de muncă – și altor domenii, cum ar fi poluarea ecosistemelor sănătoase sau contactul cu substanțe chimice și deșeuri, precum și amenințările la adresa securității aprovizionării cu energie. Acest lucru va necesita, de asemenea, o abordare integrată a „sănătății în toate politicile” (a se vedea secțiunea 3).

O abordare bazată pe drepturile omului, care să nu lase pe nimeni în urmă, va fi menținută pe tot parcursul punerii în aplicare a prezentei strategii. Aceasta va acorda, de asemenea, o atenție deosebită sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente (SRHR).

Principiul director nr. 2. Să îmbunătățească accesul echitabil la o gamă completă de servicii de sănătate esențiale, de la promovarea sănătății la prevenirea bolilor, la tratamente de calitate, la reabilitare și îngrijiri paliative la prețuri accesibile pentru combaterea bolilor transmisibile și netransmisibile.

Programele de sănătate publică reziliente sunt esențiale pentru combaterea bolilor, în special a bolilor infecțioase și a bolilor tropicale neglijate, precum și pentru combaterea riscurilor subiacente ale bolilor netransmisibile. În același timp, sunt necesare prevenirea sporită, extinderea resurselor și intensificarea cercetării pentru a depăși provocarea tot mai mare pe care o reprezintă bolile netransmisibile și alte afecțiuni de sănătate.

Pentru a dezvolta aceste două principii directoare, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØPrioritizarea tratării cauzelor profunde economice, sociale și de mediu care stau la baza problemelor de sănătate printr-o abordare de tipul „sănătatea în toate politicile”.

ØUrmarea unei abordări bazate pe drepturile omului pe tot parcursul punerii în aplicare a strategiei, acordându-se o atenție deosebită nevoilor și drepturilor femeilor, copiilor și tinerilor, în conformitate cu Planul de acțiune pentru egalitatea de gen 24 III și cu Planul de acțiune pentru tineret 25 , ale persoanelor cu handicap, în concordanță cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap 26 , precum și accesului la sănătate al altor grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele LGBTIQ 27 , persoanele în vârstă, migranții, refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării, inclusiv în contextul dezastrelor naturale sau provocate de om și al impactului schimbărilor climatice. 

ØContinuarea luptei împotriva unei serii de boli transmisibile, în special SIDA, tuberculoza, malaria, poliomielita, virusul Ebola, precum și bolile tropicale neglijate 28 . Acest lucru presupune investiții în țările partenere și prin alianțe de cercetare și dezvoltare, precum și prin inițiative în domeniul sănătății la nivel mondial, cum ar fi Fondul global de luptă împotriva SIDA, a tuberculozei și a malariei 29 30 .

ØContribuirea la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile, care sunt din ce în ce mai importante într-o lume în curs de îmbătrânire, în care persoanele de peste 65 de ani și de peste 80 de ani vor reprezenta proporții din ce în ce mai mari ale populației mondiale. Vom sprijini acest lucru prin intermediul Parteneriatului OMS pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate 31 32 și vom aplica abordări multisectoriale care se adresează principalilor factori de risc, cum ar fi abuzul de substanțe, alimentația, sedentarismul și poluarea aerului. Acest lucru este valabil în special pentru cancer.

ØSprijinirea utilizării extinse a vaccinurilor împotriva bolilor copilăriei și promovarea din ce în ce mai mult a sănătății adulților, inclusiv prin continuarea susținerii ferme a Gavi 33   34 , Alianța pentru vaccinuri, care contribuie la creșterea utilizării echitabile și durabile a vaccinurilor.

ØAsigurarea faptului că vaccinurile, tratamentele și metodele de diagnosticare inovatoare pentru boli infecțioase și netransmisibile noi, predominante sau neglijate sunt dezvoltate și utilizate, inclusiv prin finanțare din programul Orizont Europa și din parteneriatul UE-Africa privind sănătatea la nivel mondial, din parteneriatul dintre țări europene și țări în curs de dezvoltare privind studiile clinice (EDCTP3) 35 pentru cercetare, consolidarea capacităților și consolidarea mediului de reglementare în Africa Subsahariană.

ØConsolidarea sprijinului pentru accesul universal la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente 36 , acordând atenție femeilor, fetelor, tinerilor și persoanelor cu handicap, inclusiv prin conceperea unei inițiative „Echipa Europa” în Africa privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente și prin sprijinirea Parteneriatului pentru aprovizionare al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) 37 . Aceasta include combaterea violenței bazate pe gen, a practicilor dăunătoare, a nevoilor nesatisfăcute în materie de planificare familială, a mortalității materne, care poate fi prevenită, și a inegalităților de gen. Aceste activități se bazează pe asigurarea unui acces echitabil la servicii, produse și informații de calitate, inclusiv prin consolidarea sistemelor de sănătate, a acoperirii universale cu servicii de sănătate și a serviciilor adaptate tinerilor.

ØSusținerea sănătății, a nutriției, a sănătății mintale și acordarea de sprijin psihosocial comunităților în timpul și după situații de criză (naturale sau provocate de om), cu scopul de a limita mortalitatea, morbiditatea, handicapul și bolile asociate crizelor umanitare 38 .

2.2 Să consolideze sistemele de sănătate și să promoveze acoperirea universală cu servicii de sănătate 

Obținerea unor sisteme de sănătate eficace, reziliente și accesibile sub toate aspectele lor fundamentale (furnizarea de servicii de sănătate, forța de muncă din domeniul sănătății, sistemele de informații în materie de sănătate, accesul la medicamente esențiale, finanțarea și conducerea/guvernanța) reprezintă o prioritate esențială a strategiei. Promovarea acoperirii universale cu servicii de sănătate într-un mod echitabil va asigura protecția împotriva riscurilor financiare, accesul la servicii medicale esențiale de calitate, precum și medicamente și vaccinuri sigure, eficace, de calitate și accesibile ca preț.

În acest scop, Comisia va urma principiile directoare, invitând statele membre să facă același lucru:

Principiul director nr. 3. Îmbunătățirea asistenței medicale primare grație unei capacități integrate de intervenție rapidă 39 și consolidarea capacităților de bază din domeniul sănătății publice pentru a îndeplini cerințele Regulamentului sanitar internațional 40 .

Pandemia a demonstrat că este important ca sistemul de sănătate să dispună de capacități medicale adecvate pentru a evalua și a îngriji un volum semnificativ mai mare de pacienți, unul care reprezintă o provocare pentru capacitatea normală de funcționare a sistemelor de sănătate sau care o depășește. Prioritizarea acestui domeniu în activitatea noastră este o abordare inovatoare și va aduce o valoare adăugată importantă: acesta este primul obstacol în calea răspândirii pandemiilor și a altor amenințări la adresa sănătății. Sprijinul acordat asistenței medicale primare va contribui, de asemenea, la gestionarea bolilor netransmisibile.

Pentru a dezvolta acest principiu director, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØColaborarea cu țările partenere pentru a extinde accesul la pachete de bază de servicii de sănătate care să acopere prevenirea și îngrijirea, acordându-se o atenție deosebită populațiilor sărace și marginalizate prin intermediul programelor bilaterale și regionale 41 . Parteneriatul privind acoperirea universală cu servicii de sănătate din cadrul OMS permite acordarea de asistență tehnică specifică în 119 țări, preluând inițiativa de armonizare a eforturilor naționale pentru atingerea obiectivelor naționale ale ODD 3.

ØÎncurajarea investițiilor în sistemele de sănătate prin punerea în aplicare a unor stimulente specifice și prin creșterea responsabilității 42 . UE ar trebui să ia în considerare îmbunătățirea sistemelor de sănătate și a sănătății publice ca aspect central al cooperării internaționale cu partenerii, inclusiv în ceea ce privește sprijinul financiar.

ØConsolidarea sistemelor de protecție socială prin programe naționale bilaterale, în special prin sprijinirea creării unor norme minime de protecție socială care să includă accesul echitabil la asistența medicală esențială.

ØPromovarea standardelor internaționale în domeniul dispozitivelor și al tehnologiilor medicale și farmaceutice prin participarea Comisiei în cadrul organizațiilor și al organismelor internaționale și promovarea unui nivel ridicat de calitate, eficacitate și standarde de siguranță, precum și a formării în materie de reglementare, cu sprijinul Agenției Europene pentru Medicamente și în colaborare cu OMS. 

Principiul director nr. 4. Promovarea digitalizării ca factor determinant fundamental.

Pentru a pune în practică acest principiu director, o acțiune digitală pentru sănătatea la nivel mondial va arăta rolul de lider al UE și va modela transformarea digitală în curs într-un mod echitabil 43 :

ØAbordarea problemei investițiilor insuficiente din domeniul serviciilor digitale de sănătate și de îngrijire din țările cu venituri mici și medii, printr-o inițiativă „Echipa Europa” privind sănătatea digitală, construită pe baza principiilor din preconizatul spațiu european al datelor privind sănătatea. Accentul se va pune pe obținerea unui impact transformațional în ceea ce privește progresul în direcția acoperirii universale cu servicii de sănătate, a asistenței medicale primare, a pregătirii pentru pandemii și a răspunsului la acestea, a îmbunătățirii diagnosticării, a medicinei personalizate și a continuității îngrijirilor medicale. Un exemplu concret este modul în care furnizarea de servicii digitale de sănătate și de îngrijire poate facilita accesul la consultații efectuate de experți chiar și în locuri îndepărtate din punct de vedere geografic, de exemplu prin intermediul m-Sănătate (asistență medicală prin tehnologie mobilă) și al telemedicinei. Vor fi sprijinite elaborarea și/sau punerea în aplicare a strategiilor naționale și regionale, cum ar fi viitoarele strategii privind serviciile digitale de sănătate ale Uniunii Africane/Centrului African de Prevenire și Control al Bolilor.

ØValorificarea rolului de pionierat al UE în reglementarea datelor privind sănătatea, a certificatelor digitale, a utilizării cloudului pentru schimbul de date, a protecției vieții private și a datelor cu caracter personal. UE va exploata potențialul datelor privind sănătatea la nivel mondial, în concordanță cu principiile preconizatului spațiu european al datelor privind sănătatea, și va promova utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a spori potențialul acestora de a îmbunătăți diagnosticarea și tratamentele la nivel mondial.

ØContribuirea la modelarea ecosistemului de sănătate digitală la nivel mondial (reguli, norme, standarde, interoperabilitate), utilizând exemple și bune practici europene, cum ar fi certificatul digital al UE privind COVID, precum și la sprijinirea normelor internaționale care sunt compatibile cu cadrul UE și care, totodată, facilitează guvernanța și protecția personalizate ale datelor privind sănătatea.

Principiul director nr. 5. Stimularea cercetării în domeniul sănătății la nivel mondial pentru a dezvolta tehnologiile și contramăsurile necesare cu scopul de a îmbunătăți sănătatea.

Cercetarea este, de asemenea, un factor-cheie pentru îmbunătățirea sănătății. Mobilizarea eforturilor de cercetare la nivel mondial poate aduce o schimbare radicală în ceea ce privește diagnosticarea și tratamentele. Bazată pe succesul vaccinurilor împotriva COVID-19, o acțiune de cercetare în domeniul sănătății la nivel mondial va determina schimbări pentru a se asigura că cercetarea și inovarea aduc beneficii cetățenilor din întreaga lume.

Pentru a dezvolta acest principiu director, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØExtinderea cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării, conferind datelor provenite din cercetare un caracter cât mai deschis, standardizat și interoperabil cu putință și promovând diseminarea și exploatarea rezultatelor pentru binele colectiv. Acest lucru este în concordanță cu Comunicarea Comisiei „Abordarea globală a cercetării și a inovării” și cu concluziile corespunzătoare ale Consiliului.

ØSprijinirea procesului de cercetare de la un capăt la altul prin crearea unui mediu de cercetare favorabil, prin consolidarea întregului lanț valoric, de la cercetarea de bază la cercetarea preclinică și clinică, pentru a elimina decalajul dintre generarea cunoștințelor și a dovezilor și punerea lor în aplicare.

ØSprijinirea conceperii reglementărilor, a producției, a achizițiilor publice și a livrării, astfel încât cercetarea efectuată în economiile cu venituri mici și medii să fie relevantă pentru producția farmaceutică și pentru tehnologia medicală locală.

ØContribuția la consolidarea reciprocă a capacităților prin intermediul întreprinderilor comune, cum ar fi parteneriatul dintre țările europene și țările în curs de dezvoltare privind studiile clinice în domeniul sănătății la nivel mondial, pentru a încuraja o colaborare din ce în ce mai strânsă cu țările cu venituri mici și medii 44 .

ØExploatarea dimensiunii industriale pentru a consolida capacitatea de producție locală, asigurând o cooperare eficace între actorii publici și cei privați.

ØIntensificarea sprijinului acordat proceselor internaționale care consolidează baza științifică pentru măsurile de politică, inclusiv crearea unui grup științifico-politic privind substanțele chimice, deșeurile și poluarea. 

Principiul director nr. 6. Remedierea dezechilibrelor în materie de forță de muncă și promovarea competențelor.

Prin intermediul unor acțiuni privind forța de muncă din domeniul sănătății, prezenta strategie va aborda atât dezvoltarea necesară a competențelor adecvate, cât și provocarea reprezentată de deficitul de personal medical. Aceasta necesită o abordare integrată pe termen lung, cu implicarea partenerilor sociali, colaborarea între țări și recunoașterea faptului că problemele sunt mai acute în cazul segmentelor de asistență medicală și îngrijiri, iar acestea afectează în mod disproporționat femeile:

ØConsolidarea cooperării internaționale și a respectării angajamentelor internaționale privind recrutarea, dezvoltarea monitorizării și a colectării fiabile de date privind forța de muncă și fluxurile acesteia.

ØFavorizarea acordurilor de mobilitate reciproc avantajoase cu partenerii în contextul deficitului de forță de muncă din domeniul sănătății 45 , promovând mobilitatea circulară și contracarând exodul creierelor, inclusiv prin recurgerea la pachetul privind competențele și talentele, în special la viitoarele parteneriate pentru atragerea de talente cu țările partenere.

ØSprijinirea țărilor partenere în ceea ce privește formarea, recrutarea și mobilizarea lucrătorilor din domeniul sănătății și asigurarea dezvoltării profesionale a acestora prin educație adecvată, precum și prin programe de formare profesională (EFP) pentru personalul auxiliar, în parteneriat cu alți donatori, respectând, în același timp, necesitatea de a sprijini păstrarea lucrătorilor calificați din domeniul sănătății. Inițiativa „Opportunity Driven Vocational Training Team Europe” 46 va contribui la analizarea nevoii de profiluri tehnice și la furnizarea formării necesare.

ØSprijinirea parteneriatelor din cadrul Pactului privind competențele și al Planului de cooperare sectorială în materie de competențe, pentru a spori înțelegerea nevoilor specifice în materie de competențe în domeniul sănătății și al îngrijirilor și pentru a dezvolta soluții de formare relevante.

2.3 Să prevină și să combată amenințările la adresa sănătății, inclusiv pandemiile, aplicând o abordare de tip „O singură sănătate”

Combaterea amenințărilor la adresa sănătății a devenit o prioritate absolută. Lumea intră în ceea ce ar putea fi o epocă a pandemiilor 47 din cauza interconectării societăților de astăzi și a interacțiunii noastre cu clima, cu mediul înconjurător și cu animalele. Amenințările la adresa sănătății pot avea origini diferite, inclusiv poluarea mediului, precum și substanțele chimice, biologice, radiologice sau nucleare (CBRN), ceea ce necesită o abordare cuprinzătoare a tuturor riscurilor. În iulie 2022 48 , Comisia a stabilit o listă a primelor trei amenințări transfrontaliere la adresa sănătății (de exemplu, agenții patogeni cu potențial pandemic ridicat, CBRN și rezistența la antimicrobiene) pentru a se pregăti împotriva lor, listă care ar trebui să ghideze atât acțiunea internă, cât și pe cea externă.

UE a tras primele învățăminte în urma pandemiei, adoptând un nou regulament privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății și îmbunătățind pregătirea și răspunsul în domeniul contramăsurilor medicale, în special prin crearea Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). În ceea ce privește astfel de contramăsuri, raportul privind nivelul de pregătire în materie de sănătate prezentat în paralel cu strategia trasează acțiunile ferme care au fost întreprinse, inclusiv pe scena mondială.

Eforturile trebuie să continue deoarece, astfel cum a subliniat Grupul independent pentru pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea, mai sunt multe de făcut pentru ca lumea să fie pregătită la nivel colectiv pentru această sarcină 49 . Prin urmare, strategia va continua să lupte împotriva actualei pandemii de COVID-19 și a consecințelor acesteia și, pe baza învățămintelor desprinse din ultimii trei ani, va elabora o abordare cuprinzătoare pentru asigurarea securității sanitare mondiale.

În scopul acestor eforturi globale, Comisia va urma următoarele principii directoare, invitând statele membre să facă același lucru:

Principiul director nr. 7. Consolidarea capacităților de prevenire, pregătire și răspuns în caz de pandemie și de detectare timpurie a amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial.

Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța unor capacități solide de pregătire și răspuns și a unei finanțări adecvate pentru salvarea de vieți omenești. Pandemia a demonstrat, de asemenea, că prin cheltuirea unor miliarde s-ar fi economisit mii de miliarde. Va fi esențial să se ofere OMS finanțare durabilă și să se lanseze modalități inovatoare de eliminare a lacunelor, cum ar fi Fondul pentru pandemii 50 , pe care Comisia și unele state membre ale UE l-au cofondat în calitate de contribuitori majori.

UE ar trebui să se concentreze în continuare pe îmbunătățirea măsurilor de biosiguranță și de biosecuritate în instituțiile relevante, precum și pe creșterea gradului de sensibilizare a publicului și pe formarea personalului.

Pentru a dezvolta aceste principii directoare, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØPrioritizarea securității sanitare pe agenda mondială în materie de sănătate, inclusiv prin conceperea și punerea în aplicare a inițiativei „Echipai Europa” cu Africa 51 privind securitatea sanitară, utilizând o abordare de tip „O singură sănătate” pentru a consolida sistemele și capacitățile de prevenire, de pregătire și de răspuns la amenințările infecțioase și neinfecțioase, inclusiv cele generate de poluarea mediului și de rezistența la antimicrobiene, care să fie durabile și fondate pe cunoașterea riscurilor (a se vedea, de asemenea, principiul 11 de mai jos). 

ØSprijinirea eforturilor regionale și naționale de consolidare a sistemelor farmaceutice și a capacității de producție a vaccinurilor și a altor produse și tehnologii medicale pentru a spori calitatea, siguranța, accesul echitabil și suveranitatea în materie de sănătate. În acest scop, stimularea inițiativei „Echipa Europa” în curs de desfășurare privind producția și accesul la vaccinuri, medicamente și tehnologii medicale în Africa 52 , precum și a parteneriatului dintre UE, America Latină și Caraibi în domeniul producției vaccinurilor și a tehnologiilor medicale 53 . UE va investi în consolidarea piețelor de mărfuri din domeniul sănătății și în sprijinirea achizițiilor publice și a gestionării lanțului de aprovizionare de la un capăt la altul, inclusiv în ceea ce privește transparența și monitorizarea, utilizând, printre altele, rețelele de sprijin pentru întreprinderi cu scopul de a favoriza stabilirea de contacte, de a facilita schimburile de piețe și dialogul între actorii industriali.

ØDiversificarea și consolidarea capacității UE în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare pentru echipamente și contramăsuri critice, pentru metode de diagnosticare și tratamente, prin acțiuni specifice pentru a evita deficitele de aprovizionare și pentru a garanta prezența furnizorilor la nivel mondial. Acest lucru va spori reziliența strategică a UE și, mai ales, va spori oferta globală de contramăsuri, sporind astfel accesul partenerilor la astfel de bunuri și deschizând căi de cooperare.

ØDezvoltarea capacităților pentru detectarea timpurie, gestionarea solidă și durabilă a deșeurilor și a materialelor periculoase 54 , pe baza activității desfășurate în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii și prin consolidarea cadrului legislativ referitor la măsurile de biosiguranță și biosecuritate în toate instituțiile relevante. Centrele de excelență ale UE pentru atenuarea riscurilor CBRN 55 și activitățile acestora în 63 de țări partenere ar trebui să contribuie la sensibilizarea și formarea personalului.

ØSprijinirea dezvoltării unui sistem cuprinzător de răspuns umanitar în caz de epidemii care să includă, de asemenea, acoperirea zonelor din afara UE, pe baza mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM) și a capacității de răspuns umanitar european (EHRC).

ØContinuarea sprijinului acordat punerii în aplicare a Rezoluției 2286 a Consiliului de Securitate 56 privind protecția civililor în conflictele armate, pledând pentru respectarea dreptului internațional umanitar și sprijinind tragerea la răspundere pentru atacurile împotriva personalului medical și a infrastructurii medicale, precum și continuitatea asistenței medicale și accesul la aceasta în conflictele armate.

ØExtinderea și consolidarea parteneriatelor de cercetare europene și mondiale, inclusiv a rețelelor de studii clinice care pot fi axate pe lupta împotriva agenților patogeni noi și emergenți, pentru a asigura disponibilitatea în timp util a unor contramăsuri medicale eficace.

Principiul director nr. 8. Depunerea de eforturi în vederea creării unui mecanism global permanent care să încurajeze dezvoltarea și accesul echitabil la vaccinuri și contramăsuri pentru țările cu venituri mici și medii.

Una dintre lecțiile principale ale pandemiei de COVID-19 este că accesul echitabil la contramăsuri medicale este esențial în pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea. Acest lucru necesită o soluție permanentă, construită pe baza inițiativei acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 (ACT-A), a cadrului de pregătire pentru situații de gripă pandemică 57 și a altor experiențe relevante. 

Pentru ca contramăsurile medicale eficace să devină disponibile rapid, trebuie să se identifice din timp, grație unei supravegheri eficace, agenții patogeni, iar platformele de cercetare eficace trebuie să fie pregătite să prezinte dovezile necesare pentru dezvoltarea și implementarea rapidă, sprijinite de un mediu de cercetare propice, cu platforme de studii clinice intervenționale care să poată fi rapid pivotate spre noi boli, și de un mediu de reglementare eficace pentru desfășurarea studiilor clinice.

Principiul director nr. 9. Negocierea unui acord eficace și obligatoriu din punct de vedere juridic privind pandemia, cu o abordare de tip „O singură sănătate”, și un Regulament sanitar internațional consolidat.

Acest lucru elimină lacunele din cadrul de reglementare internațional în materie de pregătire pentru pandemii și de răspuns la acestea, impunând țărilor și capacitând OMS să raporteze și să investigheze rapid amenințările pandemice 58 . Acordul cu privire la pandemie ar trebui să includă dispoziții concrete privind rezistența la antimicrobiene 59 .

Principiul director nr. 10. Crearea unei rețele solide de supraveghere colaborativă la nivel mondial pentru a detecta mai eficient agenții patogeni și a acționa asupra acestora 

Strategia sprijină crearea unei noi rețele fiabile menite să studieze și să detecteze agenții patogeni în principalele zone de risc, și care să vizeze nu numai identificarea amenințărilor, ci și oferirea de consiliere cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse. Acest demers ar urma să fie sprijinit de delegațiile UE de pe teren și să completeze inițiativa G7 care conectează rețelele existente 60 . Printre lucrările derulate în acest sens se vor număra digitalizarea și integrarea sistemelor de supraveghere pentru a acoperi întregul spectru al sănătății umane, animale și de mediu, consolidarea capacităților laboratoarelor și a capacităților de secvențiere genomică, precum și formarea forței de muncă.

Principiul director nr. 11. Aplicarea unei abordări cuprinzătoare de tip „O singură sănătate” și intensificarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene.

În ultimii ani, două provocări majore au devenit mai urgente. Prima se referă la complexitatea și consecințele interacțiunilor animale, de mediu și umane care necesită o abordare multisectorială, integrată și transdisciplinară de tip „O singură sănătate”. Acest lucru include riscul crescut de apariție a unor pandemii majore cauzate în special de schimbarea utilizării terenurilor, de degradarea mediului, de sistemele complexe de producție alimentară și de intensificarea comerțului și a deplasărilor, dar și de povara pe care o reprezintă bolile neglijate legate de poluare sau cele endemice în economiile cu venituri mici și medii, majoritatea acestora putând fi zoonotice, cu transmitere prin aer, prin apă sau prin vectori.

A doua este pandemia tăcută a rezistenței la antimicrobiene (RAM), pe care OMS a identificat-o ca fiind una dintre primele 10 amenințări actuale la adresa sănătății la nivel mondial 61 . RAM este, de asemenea, un factor agravant în timpul pandemiilor. În plus, antimicrobienele poluează mediul și afectează biodiversitatea 62 . Țările, instituțiile și părțile interesate de la nivel mondial trebuie să abordeze aceste provocări cu prioritate, într-un mod colectiv și cuprinzător.

Pentru a dezvolta acest principiu director, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØIntensificarea colaborării cu Alianța cvadripartită, care cuprinde OMS, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) și Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), în vederea punerii în aplicare a planului comun de acțiune „O singură sănătate”.

ØUrmărirea unei „preveniri temeinice” 63  – identificarea și abordarea amenințărilor înainte de trecerea agenților patogeni de la animale la oameni, nu după apariția focarelor umane, precum și consolidarea capacității de prevenire a amenințărilor la adresa sănătății legate de poluare.

ØComisia va analiza convențiile internaționale existente care afectează cursul „în amonte” al potențialelor pandemii, pentru a examina dacă dispozițiile sau planurile de punere în aplicare ale acestora ar putea fi consolidate pentru a sprijini o abordare de tip „O singură sănătate” 64 .

ØSă depună eforturi în vederea includerii unor dispoziții concrete privind rezistența la antimicrobiene în acordul privind pandemia.

ØSprijinirea dezvoltării și a accesului la contramăsuri medicale inovatoare pentru combaterea RAM, inclusiv antimicrobiene, vaccinuri și metode de diagnosticare 65 .

3.O nouă guvernanță internă pentru a face față provocărilor în materie de sănătate la nivel mondial

Realizarea obiectivelor prezentei strategii necesită un mod de lucru mai colaborativ în cadrul Comisiei, precum și cu statele membre și cu partenerii. Aceasta se datorează faptului că sănătatea globală este modelată din ce în ce mai mult de o multitudine de politici (în materie de climă, mediu, energie, nutriție, securitate alimentară, protecție socială, demografie, educație, cercetare, asistență umanitară, finanțe, comerț, politică industrială sau politică externă și de securitate) care fie afectează sănătatea, fie permit soluționarea provocărilor în materie de sănătate, cu implicarea activă a diverselor agenții și organisme de la nivelul UE și de la nivel național, precum și a diferitelor instituții financiare. Astfel, este nevoie de o coordonare consolidată care să contribuie la realizarea priorităților prezentei strategii și la punerea în aplicare a unei veritabile guvernanțe a „sănătății în toate politicile” – o noutate a prezentei strategii.

Principiul director nr. 12. Stabilirea unei legături eficace între toate politicile și măsurile care au un impact asupra sănătății la nivel mondial în cadrul Comisiei, al agențiilor UE și al instituțiilor de finanțare ale UE.

Comisia va integra pe deplin considerentele de sănătate la nivel mondial în toate domeniile de politică ale UE care au un impact asupra sănătății la nivel mondial prin consolidarea coordonării interne, prin inventarierea rolurilor și a responsabilităților, a politicilor și a instrumentelor, precum și prin examinarea modului în care acestea vor contribui la realizarea priorităților prezentei strategii.

Acest lucru implică linii de acțiune în următoarele domenii-cheie de politică:

ØAtingerea neutralității climatice la nivel mondial până în 2050, creșterea capacității de adaptare și consolidarea rezilienței prin reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris. 

ØPromovarea unor acțiuni ambițioase la nivel mondial pentru a combate pierderea biodiversității, traficul cu specii sălbatice de faună și floră, poluarea aerului, a apei și a solului, expunerea la substanțe toxice. Promovarea abordării de tip „O singură sănătate” în viitorul cadru mondial pentru biodiversitate, care urmează să fie convenit cu ocazia Conferinței ONU privind biodiversitatea (COP15), precum și în cadrul acțiunilor globale de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră menite să reducă riscul de zoonoze. Sprijinirea biodiversității solului, urmărirea reducerii poluării aerului la nivel internațional și atenuarea emisiilor la nivel mondial, promovarea principalelor instrumente internaționale și a unui mecanism la nivel mondial de gestionare a substanțelor chimice și a deșeurilor după anul 2020, negocierea unui nou instrument cu caracter juridic obligatoriu pentru a pune capăt poluării cu materiale plastice, precum și obținerea unor rezultate ambițioase în ceea ce privește apa și sănătatea în cadrul viitoarei Conferințe ONU privind apa din 2023.

ØPromovarea unor standarde eficace în materie de sănătate și siguranță la nivel mondial, prin continuarea colaborării cu Organizația Internațională a Muncii (OIM) în sprijinirea integrării dreptului la condiții de muncă sigure și sănătoase în cadrul OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă.

ØIntensificarea asistenței umanitare și a sprijinului pentru regiunile și populațiile cele mai afectate de insecuritatea alimentară și de incidența ridicată a malnutriției, să monitorizeze prețurile alimentelor și să pună stocuri la dispoziția țărilor aflate în dificultate, astfel cum se reflectă în Comunicarea Comisiei din martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare 66 și în Comunicarea privind îngrășămintele. Adoptarea unei abordări sistemice prin accelerarea tranziției către un sistem alimentar durabil, capabil să aducă beneficii sociale, de mediu și de sănătate. 

ØMobilizarea investițiilor în educație pentru a sprijini sănătatea pe termen scurt și lung, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Summitului privind transformarea educației, acordând în același timp prioritate dezvoltării copiilor preșcolari, educației în domeniul sănătății, SRHR și meselor în școli prin intermediul programelor sale cu țările partenere.

ØConsolidarea operațiunilor de asistență umanitară și de protecție civilă legate de sănătatea la nivel mondial în situații de urgență și de criză prin creșterea capacităților operaționale, analitice, de monitorizare și de comunicare ale Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență și ale Capacității de răspuns umanitar european, precum și prin trimiterea mai multor experți în domeniul sănătății publice în zonele de criză. Sprijinirea consolidării capacităților de gestionare a dezastrelor cu organizații precum Centrul de coordonare ASEAN pentru asistență umanitară. Consolidarea disponibilității capacităților de răspuns legate de sănătate în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii; dezvoltarea de noi capacități medicale și de capacități legate de CBRN în cadrul Rezervei europene de protecție civilă și al rescEU; consolidarea cooperării cu OMS în ceea ce privește răspunsul în situații de urgență și sprijinirea în continuare a activității acesteia privind elaborarea de standarde și procesele de clasificare pentru echipele medicale de urgență care pot fi mobilizate la nivel mondial.

ØÎndrumarea comportamentului părților interesate din sectorul public și privat în așa fel încât acestea să acționeze în favoarea sănătății la nivel mondial printr-o serie de măsuri legate de finanțare prin: (i) încurajarea întreprinderilor naționale și străine să adopte un comportament favorabil sănătății prin includerea impactului asupra sănătății în Directiva UE privind raportarea nefinanciară 67 ; (ii) colaborarea cu instituțiile financiare internaționale și cu agențiile de rating, astfel încât acestea să includă aceleași criterii sanitare în deciziile lor și (iii) colaborarea cu Fondul Monetar Internațional (FMI), astfel încât acesta să includă investiții în materie de sănătate în evaluarea sa periodică a stabilității macroeconomice a țărilor, încurajând investițiile în sănătatea publică.

ØAsigurarea faptului că politica comercială internațională acționează în favoarea sănătății la nivel mondial, astfel încât lanțurile internaționale de aprovizionare cu produse farmaceutice să nu fie întrerupte, partenerii să beneficieze de medicamente, de dispozitive medicale și de servicii, consolidând astfel reziliența sistemelor de sănătate prin intermediul Inițiativei privind comerțul și sănătatea 68 a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și împărtășind cu partenerii OMC experiențele în ceea ce privește facilitarea comerțului. Acest lucru include un bilanț anual cu partenerii OMC asupra lecțiilor învățate în urma pandemiei și monitorizarea punerii în aplicare a Deciziei ministeriale referitoare la Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) 69 , care permite autorizarea fabricării și a exportului de vaccinuri împotriva COVID-19 într-un mod rapid și simplificat, fără consimțământul titularului brevetului. Vom discuta în mod constructiv posibilitatea extinderii acestui mecanism pentru a include terapiile și diagnosticarea COVID-19 și vom sprijini creșterea capacității de producție a vaccinurilor și a altor produse în țările în curs de dezvoltare. 

ØSprijinirea Înaltului Reprezentant în a contura politica externă și de securitate comună și în a promova punerea în aplicare deplină a acestei politici prin includerea sănătății în dialogurile politice cu partenerii pentru a facilita cooperarea internațională. Acțiunea externă poate servi drept vector de promovare a sănătății la nivel mondial prin mijloace precum cartografierea amenințărilor externe la adresa securității. Sănătatea globală ar trebui să fie asociată altor factori care au un impact asupra sănătății, cum ar fi mediul, migrația, demografia sau securitatea alimentară. Viitoarele linii de acțiune ar trebui să includă: (i) sprijinirea creării unor mecanisme de supraveghere a pandemiei în țările din afara UE; (ii) informarea reciprocă cu privire la planurile partenerilor de a promova obiectivele în materie de politică externă și pe cele comerciale prin intermediul sănătății; (iii) asigurarea cooperării, la Geneva, New York și în întreaga lume, cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și (iv) prevenirea activităților străine de manipulare a informațiilor și de ingerințe străine (FIMI), care pot folosi sănătatea la nivel mondial drept armă, precum și reacția la aceste activități. Comunicarea eficace privind acțiunile UE în domeniul sănătății s-a dovedit a fi un instrument foarte util în acest sens.

ØAsigurarea unui rol activ al delegațiilor UE în punerea în aplicare a prezentei strategii. În timpul pandemiei de COVID-19, delegațiile UE s-au dovedit a fi o resursă eficace, prin faptul că au colectat informații legate de sănătate în întreaga lume și au comunicat prioritățile UE, sensibilizând totodată opinia politică. Rolul delegațiilor UE va trebui consolidat, asigurând o expertiză specifică în domeniile legate de sănătate care prezintă o importanță geostrategică. Se va analiza posibilitatea consolidării expertizei specifice în materie de sănătate în cadrul delegațiilor, inclusiv prin detașarea de experți.

Principiul director nr. 13. O mai bună corelare și coordonare a politicilor și a măsurilor UE și ale statelor sale membre pentru a se exprima la unison și pentru a întreprinde acțiuni eficace la nivel mondial.

Rolul de lider pe care l-a jucat UE a fost esențial în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 la nivel mondial prin abordarea „Echipa Europa”, UE și statele membre acționând în limitele propriilor competențe. Consolidarea acestei poziții de lider este esențială pentru a spori impactul contribuției UE la sănătatea mondială și pentru a modela o nouă ordine sanitară mondială bazată pe valori fundamentale. Există un consens larg în rândul statelor membre ale UE și al părților interesate cu privire la faptul că acest lucru necesită o coordonare mai strânsă prin mijloace practice, care nu numai că ar respecta competențele specifice, ci ar și facilita procesul de luare a deciziilor care ar avea loc prin intermediul canalelor statutare stabilite.

Pornind de la ideile statelor membre ale UE, această strategie sugerează definirea unor modalități practice de îmbunătățire a coordonării în 2023 70 , cu următoarele linii de acțiune: 

ØAsigurarea sinergiei între strategiile naționale și cele ale UE în materie de sănătate la nivel mondial.

ØFacilitarea schimbului de informații și date operative între UE și statele membre în cadrul numeroaselor puncte focale care se ocupă de sănătatea la nivel mondial (Bruxelles, capitalele statelor membre, Geneva și New York), sporind capacitățile și/sau expertiza în domeniul sănătății în Geneva și New York. Aceasta se va baza pe o inițiativă în curs a președinției cehe a Consiliului vizând abordarea acestei nevoi.

ØColectarea de opinii din partea statelor membre, inclusiv prin efectuarea de sondaje periodice pe teme specifice, pentru a facilita conturarea pozițiilor.

ØRealizarea unei cartografieri permanente a principalelor măsuri și eforturi de finanțare ale UE și ale statelor sale membre pentru a înțelege mai bine ce acțiuni sunt în desfășurare și pentru a permite corelarea mijloacelor cu prioritățile strategiei, luând în considerare, atunci când este necesar, contribuția reuniunilor ministeriale comune în domeniile sănătății, finanțelor, afacerilor externe și dezvoltării.

ØConsolidarea coordonării în amonte cu statele membre, în special în forurile la care nu toate statele membre participă direct [de exemplu, G7, G20 și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)].

ØIntensificarea coordonării la nivelul UE și construirea de aliați pentru a asigura prezența corespunzătoare a UE și rolul său decizional în cadrul organizațiilor internaționale.

ØConsolidarea comunicării externe în funcție de strategie, astfel încât eforturile UE și ale statelor sale membre să fie recunoscute în mod adecvat, abordarea „Echipa Europa” fiind sinonim al acțiunii eficace a UE în domeniul sănătății, în concordanță cu strategia „Global Gateway”.

4.O nouă guvernanță multilaterală pentru noua ordine mondială în materie de sănătate 

De la comunicarea din 2010, se conturează o nouă ordine mondială în materie de sănătate: un sistem în continuă evoluție, cu o multitudine de noi părți interesate și inițiative care remodelează relațiile globale în materie de sănătate într-un context geopolitic complex. Pandemia de COVID-19 ‒ un adevărat test decisiv ‒ ne-a ajutat să înțelegem ceea ce este esențial, ceea ce trebuie să se schimbe și ceea ce lipsește pentru a asigura o guvernanță eficace în materie de sănătate la nivel mondial. În acest scop, Comisia va urma principiile directoare, invitând statele membre să facă același lucru:

Principiul director nr. 14. Sprijinirea unei OMS mai puternice, mai eficace și mai responsabile.

Toate cele 27 de state membre ale UE sunt membre ale OMS și, chiar dacă nu este în mod oficial membră a OMS, UE a oferit întotdeauna un sprijin ferm în favoarea OMS, inclusiv în momente în care rolul său a fost în joc. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că OMS este piatra de temelie indispensabilă a sistemului de sănătate multilateral, dar a scos totodată la iveală și anumite deficiențe în diferite domenii. Prezenta strategie ar trebui să vizeze consolidarea în continuare a rolului de lider al OMS, a eficacității, a eficienței, a răspunderii și a alinierii priorităților UE cu cele ale OMS.

Se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune: 

ØObținerea de către UE a statutului oficial de observator cu drepturi depline de participare, ca prim pas către aderarea deplină la OMS.

ØContribuirea la o finanțare mai sustenabilă a OMS, în conformitate cu deciziile celei de a 75-a Adunări Mondiale a Sănătății 71 până în 2030-2031.

ØPromovarea reformei OMS pentru a-i consolida guvernanța, eficiența, răspunderea și asigurarea respectării normelor, în conformitate cu natura sa de organizație condusă de membri.

ØConsolidarea accentului pus de OMS pe rolul său normativ în domenii cu relevanță la nivel mondial, începând cu consolidarea Regulamentului sanitar internațional și a unui viitor acord privind pandemia până în 2024, precum și explorarea altor domenii, cum ar fi guvernanța datelor privind sănătatea și forța de muncă.

ØConsolidarea cooperării cu OMS, la nivel central și regional european, utilizând mecanismele de cartografiere menționate anterior pentru a asigura o mai bună aliniere a priorităților UE și ale OMS. Aceste obiective comune vor orienta contribuția voluntară de proporții a UE la OMS. În 2020 și 2021, contribuțiile voluntare ale Comisiei s-au situat pe locul patru în ansamblu, iar contribuția UE și a statelor sale membre a reprezentat peste 20% din bugetul OMS, acestea fiind principalul contribuitor 72 .

Principiul director nr. 15. Orientarea noii guvernanțe mondiale în materie de sănătate prin eliminarea lacunelor și asigurarea coerenței acțiunilor

După cum s-a demonstrat din nou în timpul pandemiei de COVID-19, guvernanța în materie de sănătate la nivel mondial (ansamblul de instituții, actori, norme și componente de finanțare în acest domeniu) trebuie consolidată pentru a asigura (i) disponibilitatea mecanismelor necesare pentru a aborda provocările în materie de sănătate și (ii) alinierea corespunzătoare a tuturor organismelor active în domeniul sănătății la nivel mondial, evitând suprapunerile și fragmentarea care îngreunează răspunsurile eficace și eficiente la provocările în materie de sănătate.

Pe termen scurt, sistemul Organizației Națiunilor Unite, G7, G20 și OCDE au dat un impuls important acțiunilor la nivel mondial. Pactul G7 pentru pregătirea pentru pandemii 73 este un bun exemplu în acest sens; în absența unei rețele mondiale de supraveghere a agenților patogeni, acesta urmărește să conecteze rețelele parțiale existente. Un alt exemplu bun este Fondul pentru pandemii 74 , instituit de către G20, care acoperă deficitele imediate de finanțare la nivel mondial, regional și național.

Pe termen lung, o guvernanță solidă în materie de sănătate la nivel mondial necesită eliminarea lacunelor existente și asigurarea coerenței. Pe lângă demersurile de obținere a unui acord privind pandemia (a se vedea secțiunea 2.3), se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØDirecționarea eforturilor către o cooperare permanentă și anumite sinergii între sectorul sănătății și cel al finanțelor, printr-un acord durabil între politicile în materie de sănătate și de finanțare pentru a face față în mod eficace amenințărilor la adresa sănătății mondiale și a economiei mondiale, pe baza activității grupului operativ comun al G20 în domeniul sănătății și al finanțării. Acest acord ar urma să evalueze impactul economic al amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial și al vulnerabilităților aferente acesteia , identificând demersurile pe care ar trebui să le facă guvernele pentru a fi mai bine pregătite în fața unei potențiale crize. De asemenea, acordul ar mobiliza resursele financiare necesare după declararea de către OMS a unei situații de urgență pandemică, astfel încât țările să poată gestiona mai bine efectele economice și sociale rezultate.

ØConsolidarea alinierii și a coordonării dintre inițiativele mondiale în domeniul sănătății pentru a asigura o eficiență maximă și căutarea de soluții permanente 75 care pot combina sau extinde operațiunile mai multor fonduri de sănătate existente și pot continua să ofere un volum important de fonduri pentru activitatea lor de bază 76 .

ØAsigurarea faptului că provocările în materie de sănătate la nivel mondial rămân o prioritate pe agenda mondială și că cele mai înalte niveluri ale conducerii sunt implicate din punct de vedere structural pentru a impulsiona activitatea în domeniul sănătății la nivel mondial, având în centrul său OMS, și pentru a-și asuma responsabilitatea individuală și colectivă. În acest scop, sprijinirea unei structuri care să implice, acolo unde este necesar, șefii de stat și de guvern, în contextul discuțiilor multilaterale în curs.

Principiul director nr. 16. Asigurarea unui rol mai puternic al UE în cadrul organizațiilor și al organismelor internaționale.

UE și statele sale membre aduc contribuții financiare considerabile în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa” tuturor instituțiilor internaționale și inițiativelor principale în domeniul sănătății la nivel mondial. Prin urmare, este esențial să se garanteze că aceste contribuții financiare se traduc în competențe decizionale proporționale pentru atingerea obiectivelor prezentei strategii.

Se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØAsigurarea, în toate instituțiile și organismele, a unui nivel de participare și a unui rol decizional care să fie proporționale cu contribuțiile UE și ale statelor membre pentru a ne spori impactul.

ØMonitorizarea contribuțiilor financiare ale UE la organizațiile și agențiile internaționale, precum și la inițiative, și a modului în care acestea sprijină prioritățile UE.

ØOri de câte ori impactul UE asupra instituțiilor și organismelor nu este proporțional cu contribuțiile UE, elaborarea unui plan pentru a spori și mai mult influența UE într-un interval de timp rezonabil, cu scopul de a asigura o armonizare în această privință.

5.Extinderea parteneriatelor strategice ale Uniunii în domeniul sănătății și remodelarea angajamentului acesteia cu diferite părți interesate

Marile provocări în materie de sănătate la nivel mondial necesită o extindere a parteneriatelor noastre, exploatând potențialul unic al UE de a stimula cooperarea internațională.

În acest scop, Comisia va urma principiile directoare, invitând statele membre să facă același lucru:

Principiul director nr. 17. Extinderea parteneriatelor pe picior de egalitate, întemeiate pe asumarea în comun a responsabilității, pe interesul reciproc și pe priorități strategice.

Scopul strategiei „Global Gateway” este de a aprofunda parteneriatele semnificative și reciproc avantajoase cu o gamă largă de parteneri și părți interesate tradiționale și netradiționale. Sănătatea este un pilon esențial al acestui proces. UE va continua să dezvolte parteneriate pentru a sprijini îmbunătățirea stării de sănătate în întreaga lume, acordând o atenție deosebită țărilor cu sisteme de sănătate mai slabe.

Relațiile UE cu partenerii trebuie să se bazeze pe asumarea responsabilității, UE și partenerii noștri asumându-și responsabilitățile esențiale pentru dobândirea suveranității în materie de sănătate.

Parteneriatele bilaterale ale UE se vor baza pe colaborarea în curs cu o gamă largă de parteneri și omologi, inclusiv cu autorități naționale din domeniul sănătății, cu instituții de sănătate publică și cu alte organisme relevante. În spiritul unui parteneriat semnificativ, UE va încuraja țările partenere să își asume și să își îndeplinească angajamentele ambițioase de a preîntâmpina amenințările la adresa sănătății, de a îmbunătăți sănătatea și de a investi în servicii de sănătate pentru întreaga lor populație, sporind pe termen lung angajamentul privind resursele interne în domeniul sănătății. Acest lucru include, de exemplu, realizarea de progrese în Africa în vederea atingerii obiectivului stabilit în Declarația de la Abuja din 2001 a Uniunii Africane 77 de a aloca „cel puțin 15% din bugetul anual pentru îmbunătățirea sectorului sănătății, ținând seama, în același timp, de marja de manevră bugetară necesară”.

UE își extinde parteneriatele în domeniul sănătății la nivel regional. Scara regională este importantă pentru sănătatea la nivel mondial, iar părțile interesate de la nivel regional joacă un rol din ce în ce mai important. Aprofundarea parteneriatelor în domeniul sănătății la nivel regional, inclusiv în Africa, America Latină și zona Caraibilor, regiunea Asia-Pacific, precum și sprijinirea cooperării sud-sud vor fi esențiale.

Summitul UE-Uniunea Africană din februarie 2022 a consolidat parteneriatul în domeniul sănătății dintre UE și Africa, care stă la baza a cinci inițiative „Echipa Europa” cu partenerii africani 78 . UE și-a luat, de asemenea, angajamentul față de întreprinderea comună UE-Africa EDCTP3 3 „Sănătatea la nivel mondial”, care se bazează pe Parteneriatul dintre țările europene și țările în curs de dezvoltare privind studiile clinice, care reunește 15 membri din UE cu 21 de membri din Africa, precum și alți actori publici și privați din industrie, din medii filantropice sau din țări din afara UE ori din afara Africii. 

O inițiativă regională „Echipa Europa” 79 este în curs de elaborare în America Latină și zona Caraibilor cu privire la 1) implicarea sectorului privat, 2) îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare regionale, a integrării comerciale și a mediului de afaceri, 3) consolidarea reglementărilor, 4) consolidarea cererii și achizițiile publice comune, 5) cooperarea științifică, 6) pregătirea pentru pandemii și securitatea sanitară și 7) alte domenii legate de sănătate (date privind sănătatea, tehnologii digitale și emergente, boli netransmisibile, sisteme de sănătate etc.). Parteneriatul va sprijini eforturile regionale în curs, în special Planul pentru autosuficiență în domeniul sănătății, aprobat de Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC) în septembrie 2021, care stabilește acțiuni de consolidare a capacităților de producție de vaccinuri și medicamente în regiune. Un partener-cheie va fi Organizația Panamericană a Sănătății (PAHO/OMS).

În conformitate cu Strategia sa pentru cooperare în regiunea indo-pacifică, UE va continua să colaboreze cu partenerii din regiunea indo-pacifică pentru a-și consolida capacitățile, suveranitatea sanitară și pregătirea pentru pandemii, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate din regiune. UE va consolida cercetarea colaborativă privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare „Orizont Europa”. În conformitate cu strategia UE în domeniul farmaceutic, UE va consolida cooperarea multilaterală în vederea asigurării unor lanțuri de aprovizionare industriale sigure și diverse în domeniul farmaceutic și al sănătății, pentru a facilita accesul la medicamente și la produse medicale de calitate. UE va explora în continuare cooperarea UE-ASEAN consacrată în cadrul unei abordări de tip „O singură sănătate”, promovând legături mai strânse între capacitățile regionale din domeniul sănătății, cum ar fi noul Centru ASEAN pentru urgențe în materie de sănătate publică și pentru boli emergente (ACPHEED).

UE va acorda în continuare prioritate rezilienței în materie de sănătate în țările din vecinătatea sa. UE își sprijină în mod activ partenerii din Balcanii de Vest și din vecinătate pentru a ridica standardele de sănătate ale acestora și pentru a reduce probabilitatea unor viitoare închideri ale frontierelor din cauza unor urgențe sanitare. UE sprijină țările candidate și potențial candidate, inclusiv Ucraina, Moldova și Georgia, să își alinieze legislația în domeniul sănătății la cea a UE și să fie în măsură să o pună în aplicare. Aceasta include mobilizarea agențiilor UE (ECDC și EMA) pentru ca acestea să își poată aduce sprijinul, în special prin punerea în aplicare a acquis-ului UE privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, în conformitate cu standardele UE, printr-un program de formare în domeniul epidemiologiei de teren destinat consolidării capacităților naționale de forță de muncă din domeniul sănătății publice în țările din vecinătate și din Balcanii de Vest, prin promovarea abordărilor de tip „O singură sănătate” în ceea ce privește rezistența la antimicrobiene, prin consolidarea sistemelor de supraveghere și a capacităților în materie de microbiologie în domeniul sănătății publice și prin cooperarea regională în domeniul informațiilor privind epidemiile, al evaluării riscurilor, al pregătirii, al răspunsului și al urgențelor de sănătate publică.

Partenerii din Balcanii de Vest și Ucraina au fost invitați să se alăture Comitetului pentru securitate sanitară în calitate de observatori, iar partenerii din Balcanii de Vest sunt toți semnatari ai Acordului UE privind achizițiile publice comune de contramăsuri medicale.

Statele Unite (SUA) sunt un partener-cheie în domeniul sănătății la nivel mondial, după cum se arată în „Agenda SUA-UE pentru combaterea pandemiei mondiale: vaccinarea populației mondiale, salvarea urgentă de vieți omenești și restabilirea unei securități sanitare sporite”, 80 acordul administrativ cu Departamentul pentru Sănătate și Servicii Sociale din SUA privind amenințările la adresa sănătății publice 81 , Grupul operativ transatlantic privind rezistența la antimicrobiene 82 , grupul operativ comun al UE și SUA care abordează provocările legate de lanțul de producție și aprovizionare în contextul pandemiei de COVID-19 83 și coordonarea cu Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională. Parteneriatul UE-SUA ar trebui extins pentru a acoperi o gamă mai cuprinzătoare de aspecte legate de sănătate cu ajutorul unui grup operativ UE-SUA privind cooperarea în domeniul sănătății, care să cuprindă securitatea sanitară, politica în domeniul cancerului și guvernanța globală în domeniul sănătății.

Colaborarea strânsă cu parteneri și donatori care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi Canada, Japonia și Regatul Unit, printre alții, cu privire la aspecte precum consolidarea sistemului de sănătate, echitatea și acoperirea universală cu servicii de sănătate, va continua să fie esențială pentru elaborarea unor abordări multilaterale în scopul soluționării provocărilor la nivel mondial. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor colaborează cu alte centre de control al bolilor din țări din afara UE, inclusiv cu Centrele de Prevenire și Control al Bolilor din SUA.

Pentru a dezvolta acest principiu director, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØConcentrarea, în toate regiunile, pe partenerii care au cea mai mare nevoie de sprijin și pe situațiile în care se pot obține rezultate pe teren, ținând seama, în același timp, de provocări specifice, cum ar fi situațiile de conflict, și promovând cooperarea în cadrul căreia guvernele își asumă responsabilitatea și contribuie la eficacitatea sprijinului.

ØPrioritizarea în continuare a sănătății în țările din vecinătatea sa și sprijinirea țărilor candidate și potențial candidate; solidaritatea față de Ucraina și de Moldova, ale căror sisteme de sănătate sunt supuse unor presiuni enorme din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și oferirea de sprijin general eforturilor de reconstrucție postbelică, modernizând și reconstruind sistemele acestora de sănătate.

ØUtilizarea punctelor forte ale UE, recurgând la organisme regionale unice [cum ar fi Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)], care pot colabora cu alte inițiative regionale din întreaga lume, pot face schimb de date și cunoștințe de natură științifică de la nivelul UE și pot beneficia, la rândul lor, de expertiză din afara UE. Acest lucru ar consolida colaborarea cu organisme precum centrele africane de control și prevenire a bolilor, Agenția Africană pentru Medicamente și entități similare din vecinătate, precum și cu programele din America Latină și regiunea indo-pacifică (cum ar fi Programul de răspuns și pregătire în caz de pandemie în Asia de Sud-Est, care sprijină țările ASEAN în consolidarea capacităților lor naționale de a combate COVID-19).

Principiul director nr. 18. Consolidarea angajamentului cu principalele părți interesate din domeniul sănătății la nivel mondial

Unele organizații mondiale ale societății civile, organizații filantropice, inițiative în domeniul sănătății la nivel mondial (cum ar fi Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, Alianța Mondială pentru Vaccinuri și Imunizare, Coaliția pentru inovații în domeniul pregătirii pentru epidemii și altele), alte organisme ale ONU (inclusiv UNFPA, UNICEF, UNAIDS), băncile multilaterale de dezvoltare și părțile interesate private au un volum de finanțare mai mare decât cel oferit de multe țări donatoare pe cont propriu. Colaborarea cu aceste părți interesate este esențială pentru a asigura coordonarea și complementaritatea eforturilor. Cooperarea cu toate tipurile de organizații ale societății civile (inclusiv cu organizațiile de tineret), cu organizațiile pacienților, cu partenerii sociali, cu parlamentele și cu comunitățile în sens mai larg este fundamentală pentru a permite UE să își exprime susținerea pentru solidaritate și democrație, precum și atenția deosebită pe care o acordă guvernanței deschise și transparente și drepturilor omului. Dialogul cu comunitățile și ancorarea locală, care pot spori eficacitatea acțiunii, sunt, de asemenea, importante. În cele din urmă, rolul sectorului privat, în special în ceea ce privește industria farmaceutică, cea biotehnologică sau a tehnologiilor medicale, precum și întreprinderile specializate în soluții digitale, este crucial pentru a contribui la îmbunătățirea autonomiei.

Pentru a dezvolta acest principiu director, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØConstruirea în continuare de parteneriate solide cu părțile interesate din domeniul sănătății la nivel mondial prin (i) promovarea priorităților comune; (ii) contribuția la realizarea obiectivelor din sectorul public; (iii) asigurarea asumării răspunderii și (iv) evitarea fragmentării care ar putea submina eficacitatea acțiunilor în domeniul sănătății mondiale. UE va sprijini eforturile acestor organizații de a-și coordona mai bine acțiunile, de a evita suprapunerile și de a maximiza efectul lor pe teren. UE va continua să pledeze pentru o colaborare strânsă și pentru stabilirea unor obiective comune, de exemplu în cadrul Planului global de acțiune pentru o viață sănătoasă și bunăstare pentru toți oamenii 84 .

ØSprijinirea în continuare a consolidării societăților civile ca parteneri ai strategiei, precum și oferirea posibilității ca cetățenii să își facă auzită vocea și să joace un rol sporit în asigurarea propriei lor stări de sănătate, inclusiv prin tragerea la răspundere a guvernelor și a furnizorilor de servicii de sănătate. UE va extinde acest sprijin pentru a acoperi participarea și implicarea comunității în toate procesele din domeniul sănătății. Comunitățile joacă un rol esențial, iar ancorarea locală poate spori eficacitatea acțiunii.

ØGarantarea faptului că sectorul privat și industria sănătății sunt luate în considerare în mod corespunzător și că sunt asociate strategiei în diversele sale forme, inclusiv în ceea ce privește producția de produse de bază, furnizarea de servicii și de sprijin.

6.Finanțele

Pandemia de COVID-19 a făcut ca riscurile legate de sistemele de sănătate subfinanțate să fie mai pregnante ca niciodată. Aceasta a condus la o mobilizare fără precedent a finanțării pentru sănătatea mondială și a sporit gradul de conștientizare cu privire la importanța acțiunilor preventive de combatere a poluării și de protejare a naturii. Eforturile de finanțare trebuie să fie susținute și să se asigure că acestea contribuie în mod corespunzător la o mai bună sănătate și bunăstare a oamenilor, la sisteme de sănătate mai puternice și la combaterea amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial.

În acest scop, Comisia va urma principiile directoare, invitând statele membre să facă același lucru:

Principiul director nr. 19. Consolidarea finanțării UE pentru sănătatea mondială în vederea obținerii unui impact maxim

UE și statele sale membre ar trebui să investească în sănătatea la nivel mondial într-un mod previzibil și durabil, pe măsura nevoilor și a ambițiilor. Este important de remarcat faptul că rezultatele vor depinde tot mai mult nu numai de sumele alocate, ci și de modul în care finanțăm, astfel încât este necesară o monitorizare mai atentă a impactului contribuției financiare a UE în ansamblu. În plus, trebuie mobilizate alte surse de finanțare, inclusiv contribuțiile proprii ale partenerilor și, de asemenea, trebuie să fie utilizate instrumente de finanțare noi pentru a corespunde nivelului ridicat al obiectivelor stabilite de strategie.

Pentru a dezvolta acest principiu director, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØPrioritizarea sănătății mondiale în toate programele relevante de finanțare de la bugetul UE, inclusiv programul „UE pentru sănătate”, Orizont Europa, IVCDCI – Europa globală, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații. Sprijinul bugetar va rămâne o metodă esențială, după caz, pentru a orienta politicile și reformele naționale și pentru a asigura un dialog solid în materie de politici cu țările partenere.

ØÎndeplinirea angajamentului privind finanțarea sănătății la nivel mondial în cadrul financiar multianual. UE s-a angajat să aloce cel puțin 20 % din asistența sa oficială pentru dezvoltare pentru dezvoltarea umană și incluziunea socială 85 în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală). În cadrul IVCDCI-Europa globală, în perioada 2021-2027, UE a programat până în prezent peste 4,4 miliarde EUR 86 sub formă de granturi pentru sănătate la nivel național, regional și mondial, care ar trebui să fie mobilizate în mod corespunzător în conformitate cu prezenta strategie.

ØCăutarea unor noi modalități de finanțare printr-o abordare eficace „Echipa Europa”, în care resursele UE și ale statelor membre să poată fi puse în comun pentru a obține un impact maxim. UE va pleda pentru ca statele sale membre să majoreze finanțarea pentru sănătatea la nivel mondial, în conformitate cu prioritățile strategiei.

ØÎncurajarea utilizării instrumentelor financiare inovatoare, bazându-se pe Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus (FEDD +), care facilitează accesul la finanțare mixtă și la garanții bugetare. O componentă specifică privind dezvoltarea umană în cadrul arhitecturii deschise a FEDD + oferă oportunități de mobilizare a unor investiții suplimentare în domeniul sănătății. Împreună cu Banca Europeană de Investiții și cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Comisia intenționează să elaboreze un cadru pentru finanțarea în domeniul sănătății la nivel mondial, aliniat la prioritățile noastre, ale țărilor partenere și la mandatele respective ale ambelor bănci. Încurajarea participării investitorilor privați, după caz și în concordanță cu prioritățile UE.

ØPrioritizarea inițiativelor de coinvestiții cu partenerii locali și a finanțării comune cu alte părți interesate de la nivel internațional. UE trebuie să modeleze viitorul diferitelor fonduri și inițiative, aflându-se în centrul guvernanței lor și influențând prioritățile, fluxurile financiare și acțiunile acestora. UE va încuraja și va sprijini mobilizarea resurselor interne în țările partenere și eficiența acestora ca cea mai sustenabilă sursă de finanțare publică.

ØPledarea pentru o finanțare mai accesibilă pentru țări, sub formă de împrumuturi din partea unor bănci multilaterale pentru dezvoltare, precum și pentru o finanțare durabilă sporită, de exemplu prin drepturi speciale de tragere pentru împrumuturi, pentru a contribui la Fondul fiduciar pentru reducerea sărăciei și creștere economică și la Fondul fiduciar pentru reziliență și durabilitate ale FMI.

ØÎmpreună cu statele membre, UE va promova noi metode de finanțare, inclusiv conversia datoriilor sau răscumpărarea de împrumuturi pentru a transforma datoria în investiții în reforme ale sistemelor de sănătate și în noi programe de salvare de vieți omenești. Astfel de tranzacții ar putea fi facilitate prin împrumuturi concesionale și garanții în parteneriat cu instituțiile de finanțare a dezvoltării, pentru a contribui la punerea la dispoziție de fonduri guvernamentale și pentru a stimula reformele sistemului de sănătate. Creșterea cuantumului veniturilor obținute prin taxele de mediu are potențialul de a reduce finanțarea prin îndatorare și de a mobiliza resurse pentru serviciile de sănătate publică. Țările ar trebui încurajate să se asigure că, ori de câte ori este posibil, poluatorii suportă costurile poluării lor.

ØDiversificarea finanțării naționale pentru sănătate, sprijinirea finanțării sănătății și a reformelor sistemului, atât la nivelul țărilor, cât și în cadrul inițiativelor la nivel mondial în domeniul sănătății, precum și consolidarea gestionării cheltuielilor publice.

ØMonitorizarea cheltuielilor de sănătate de care beneficiază țările cu venituri mici și medii, în special asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), tendințele finanțării interne și ale altor donatori.

7.    Calea de urmat: asumarea răspunderii prin monitorizare și evaluare

Îndeplinirea priorităților prezentei strategii va presupune un proces exhaustiv și orientat către incluziune. Acest demers se bazează pe acțiuni susținute desfășurate în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa” și pe strânsa colaborare cu partenerii din întreaga lume. Punerea în aplicare a prezentei strategii va fi consolidată în mod semnificativ prin parteneriate eficace cu statele membre, cu țările partenere, cu societatea civilă, inclusiv cu organizațiile de tineret, cu părțile interesate de la nivel mondial și regional, cu instituțiile de finanțare internaționale, cu mediul academic și cu sectorul privat.

Principiul director nr. 20. Evaluarea progreselor și asigurarea asumării răspunderii pentru acțiunile UE în domeniul sănătății la nivel mondial printr-o monitorizare și o evaluare permanente.

Pentru a dezvolta acest principiu director, se va acorda prioritate următoarelor linii de acțiune:

ØPunerea în aplicare a strategiei va fi monitorizată utilizând sisteme de parametri și indicatori-cheie care vor fi elaborate în 2023 cu ajutorul unui proiect din programul „UE pentru sănătate”. Această monitorizare va acoperi acțiunile desfășurate începând cu 2020. Sistemele de parametri și indicatorii vor fi legați în mod direct de acțiunile și de rezultatele în materie de sănătate corespunzătoare priorităților UE și vor fi puși la dispoziția publicului 87 . Scopul este acela de a evalua impactul acțiunilor și al finanțării noastre și de a fi în măsură să le adaptăm în funcție de necesități pentru a atinge nivelul obiectivelor stabilite de strategie și pentru a îndeplini prioritățile UE la scară mai largă.

ØComisia va efectua o evaluare la jumătatea perioadei și, de asemenea, o evaluare finală a punerii în aplicare a strategiei în 2030.

ØComisia va informa îndeaproape Parlamentul European, Consiliul și societatea civilă cu privire la progresele în materie de finanțare și de punere în aplicare prin organizarea de schimburi periodice la nivel înalt și prin publicarea unui raport, în principiu o dată la doi ani. UE va găzdui, în special, un dialog structurat cu părțile interesate, ca parte a procesului anual al Forumului mondial privind politica în domeniul sănătății, pentru a examina punerea în aplicare și pentru a face ajustările necesare.

8.    Concluzie

O strategie ambițioasă în domeniul sănătății la nivel mondial este crucială într-o lume în care bolile nu au frontiere – și în care sănătatea este esențială pentru a proteja bunăstarea oamenilor, a garanta stabilitatea societăților și a asigura dezvoltarea durabilă într-un peisaj geopolitic complex.

Întemeiată pe principiile echității, solidarității și drepturilor omului, impulsionată de spiritul de parteneriat și stimulată de hotărârea de a consolida guvernanța globală, prezenta strategie stabilește trei priorități de politică, oferă 20 de principii directoare și definește linii de acțiune concrete pentru a contribui la o sănătate mai bună pentru toți într-o lume în schimbare.

În perspectiva anului 2030, prezenta strategie va depune eforturi pentru a inversa tendința și a recâștiga terenul pierdut în ceea ce privește țelurile universale în materie de sănătate din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030, prin concentrarea capacității noastre asupra aspectelor fundamentale (consolidarea sistemelor de sănătate, acoperirea universală cu servicii de sănătate, asistența medicală primară, sănătatea publică, factorii determinanți ai stării de sănătate), prin abordarea dezechilibrelor în materie de forță de muncă și prin acordarea unei atenții deosebite femeilor, fetelor și persoanelor vulnerabile.

Digitalizarea și cercetarea vor fi factori-cheie și vor modela în mod echitabil potențialul actual de transformare digitală și de inovare.

Un salt semnificativ în ceea ce privește securitatea sanitară va fi realizat printr-un mecanism permanent care să sporească echitatea în ceea ce privește dezvoltarea unor instrumente precum vaccinurile și accesul la acestea, o rețea de supraveghere la nivel mondial care să reflecte pe deplin principiile „O singură sănătate”, precum și norme internaționale solide, inclusiv măsuri consolidate de combatere a rezistenței la antimicrobiene.

UE va continua să dea dovadă de spirit de inițiativă în domeniul sănătății la nivel mondial și va încerca să modeleze noua ordine mondială emergentă în materie de sănătate, cu ajutorul unei OMS mai eficace și mai responsabile, în care UE să aibă un statut de observator oficial. Eliminarea lacunelor existente în guvernanța globală prin instituirea unei legături permanente între sănătatea mondială și eforturile financiare, printr-o atenție susținută din partea conducerii politice de vârf și prin asigurarea eficacității finanțării, care vor fi noile căi de urmat. Valorificarea impulsului oferit de părțile interesate din domeniul sănătății la nivel mondial și de inițiativele private de promovare a obiectivelor comune; combaterea suprapunerilor și asigurarea coerenței acțiunilor în cadrul sistemului de sănătate multilateral va permite o schimbare radicală pentru a asigura o mai bună securitate sanitară la nivel mondial.

Parteneriatele noastre internaționale vor fi extinse cu noua inițiativă „Global Gateway”, axată pe responsabilitatea partajată și pe asumarea în comun a responsabilității de către partenerii noștri pentru a promova suveranitatea în materie de sănătate, o mai mare reziliență și autonomie, permițându-ne să ne adresăm persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, în cazul cărora implicarea noastră poate avea cel mai mare impact, precum și să ne îndeplinim prioritățile în materie de sănătate, în concordanță cu interesele mai ample ale UE.

Vom valorifica abordarea „Echipa Europa” pentru a ne exprima într-un singur glas cu adevărat unic și răsunător, asigurând sinergia dintre strategiile naționale și cele ale UE în materie de sănătate la nivel mondial, mobilizând toate politicile (interne și externe) pentru a acționa în favoarea sănătății mondiale și asigurând o coordonare strânsă cu statele membre, astfel încât acțiunea politică și mijloacele financiare să fie legate de noile priorități.

Vom spori impactul contribuției noastre financiare semnificative la sănătatea mondială prin intermediul unei finanțări inovatoare, al punerii în comun al fondurilor la nivel internațional și al coinvestițiilor din partea țărilor partenere.

Instituirea unui sistem de monitorizare solid și transparent, care să țină o evidență a eforturilor UE și să identifice impacturile cu ajutorul părților interesate, va asigura asumarea răspunderii pentru acțiunile noastre în domeniul crucial al sănătății mondiale și va maximiza sprijinul și capacitatea de influență a UE.

Comisia invită statele membre, Parlamentul European, alte organisme europene, părți interesate și parteneri din întreaga lume să se alăture eforturilor noastre și să transpună prezenta strategie ambițioasă în realitate, asigurând o sănătate mai bună pentru toți într-o lume în schimbare.

ANEXA 1: Proiecte-cheie

Lista neexhaustivă a proiectelor enumerate în prezenta anexă sprijină liniile de acțiune menționate în cadrul prezentei strategii.

(1)

COM(2010)128 final - 31.3.2010

(2)

  https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world/global-gateway_en

(3)

Abordarea „Echipa Europa” se referă la acțiuni întreprinse de către instituțiile UE și de către unele sau toate statele sale membre, în conformitate cu competențele lor respective.

(4)

  https://www.un.org/sustainabledevelopment/development-agenda/

(5)

  https://global-health-summit.europa.eu/rome-declaration_en

(6)

A se vedea principalele date și cifre disponibile la adresa https://civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu/what/civil-protection/eu-civil-protection-mechanism_en#facts--figures .

(7)

A se vedea proiectul 11 din anexa 1.

(8)

  EU develops strategic reserves for chemical, biological and radio-nuclear emergencies (europa.eu)

(9)

O definiție completă a abordării „O singură sănătate” este furnizată de OHHLEP la adresa https://www.who.int/news/item/01-12-2021-tripartite-and-unep-support-ohhlep-s-definition-of-one-health  

În contextul consultării privind viitorul Europei, cetățenii au propus o abordare de tip „O singură sănătate”: „O abordare cuprinzătoare în materie de sănătate, care, pe lângă boli și tratamente, să vizeze și educația pentru sănătate și măsurile de prevenție și să promoveze o înțelegere comună a dificultăților cu care se confruntă persoanele bolnave sau cele cu handicap, în conformitate cu abordarea „O singură sănătate”, care ar trebui evidențiată ca un principiu orizontal și fundamental ce cuprinde toate politicile UE.”

(10)

Conform datelor furnizate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE:  https://www.oecd.org/dac/development-assistance-committee/  

(11)

  A cancer plan for Europe | European Commission (europa.eu) . This is supported by the EU Mission on Cancer ( EU Mission: Cancer | European Commission (europa.eu) ).

(12)

  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020DC0761&from=EN

(13)

  European Health Data Space (europa.eu)

(14)

  https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2022/06/23/provisional-agreement-on-new-eu-law-on-serious-cross-border-threats-to-health/

(15)

Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară.

(16)

A se vedea proiectul financiar nr. 2 din anexa 1.

(17)

  A European Green Deal | European Commission (europa.eu)

(18)

  Zero pollution action plan (europa.eu)

(19)

Trimiterile relevante la UE din prezentul document ar trebui înțelese în acest mod. Același lucru este valabil și pentru utilizarea termenilor „noi” și „al nostru/ale noastre”.

(20)

  https://www.ghadvocates.eu/wp-content/uploads/Global-Health-Strategy.pdf

(21)

  https://health.ec.europa.eu/health-emergency-preparedness-and-response-hera/key-documents_en  

(22)

  european-consensus-on-development-final-20170626_en.pdf

(23)

Aceste priorități corespund în mare măsură obiectivelor „Triplu miliard” ale OMS: https://www.who.int/about/what-we-do/thirteenth-general-programme-of-work-2019---2023  

(24)

Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020JC0017  

(25)

Planul de acțiune al UE pentru tineret: https://international-partnerships.ec.europa.eu/document/fe1bcd30-58da-4a37-ab2a-61848789da60_en

(26)

  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8376&furtherPubs=yes

(27)

  Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 European Commission (europa.eu)

(28)

Bolile tropicale neglijate reprezintă un grup diversificat de 20 de afecțiuni care predomină în principal în zonele tropicale, unde afectează peste 1 miliard de persoane care trăiesc, în mare parte, în comunități sărace. Acestea sunt calificate drept „neglijate” deoarece sunt practic absente din agenda în materie de sănătate la nivel mondial.

(29)

A se vedea proiectul 7 din anexa 1.

(30)

  https://www.theglobalfund.org/en/  

(31)

  https://extranet.who.int/uhcpartnership/  

(32)

A se vedea proiectul 8 din anexa 1.

(33)

A se vedea proiectul 9 din anexa 1.

(34)

https://www.gavi.org/

(35)

A se vedea proiectul 18 din anexa 1.

(36)

Având în vedere Consensul european privind dezvoltarea (2017) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A42017Y0630%2801%29

(37)

A se vedea proiectul 6 din anexa 1.

(38)

  Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene, Sănătate: orientări generale, 2014 .

(39)

Aceasta se referă la capacitatea unui sistem de sănătate de a se pregăti și de a face față creșterilor subite (intensificări bruște și la scară largă) ale solicitărilor de tratament.

(40)

Acestea sunt caracteristicile acceptate la nivel internațional pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de sănătate pentru „a preveni, a proteja, a controla și a oferi un răspuns în materie de sănătate publică la răspândirea internațională a bolilor”. A se vedea International Health Regulations (2005) Third Edition (who.int)

(41)

A se vedea proiectul 20 din anexa 1.

(42)

A se vedea Kickbusch, Ilona, et al., https://urldefense.com/v3/__https://globalchallenges.org/wp-content/uploads/2021/12/A-new-understanding-of-global-heath-security-UPDATED.pdf__;!!DOxrgLBm!FfwKtCBNDEEFdv0Lhhm84mxHTFJ8hsQ0BQMCPJAfrez0deRI_jLni1swaTgq5XZ7EBHjoJF3f4CdHtU7soD0FII0igpx4g7IYurdHQ$ . Fondurile donatorilor și asistența tehnică vor juca întotdeauna un rol însemnat, dar structurile (de ajutor, financiare, politice și geopolitice) trebuie să stimuleze o responsabilitate națională bine înțeleasă.

(43)

A se vedea proiectul 3 din anexa 1.

(44)

A se vedea proiectele 12 și 19 din anexa 1.

(45)

A se vedea proiectul nr. 4 din anexa 1.

(46)

A se vedea https://europa.eu/capacity4dev/tei-jp-tracker/ .

(47)

Profesorul Peter Piot, citat în https://ec.europa.eu/research-and-innovation/en/horizon-magazine/how-we-prepare-age-pandemics .

(48)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_22_4474

(49)

Grupul independent pentru pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea a fost instituit de directorul general al OMS ca răspuns la Rezoluția WHA73.1 a Adunării Mondiale a Sănătății: https://theindependentpanel.org/

(50)

https://www.worldbank.org/en/programs/financial-intermediary-fund-for-pandemic-prevention-preparedness-and-response-ppr-fif

(51)

A se vedea proiectul 15 din anexa 1.

(52)

  https://europa.eu/capacity4dev/tei-jp-tracker/tei/manufacturing-and-access-vaccines-medicines-and-health-technology-products-africa  

(53)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_3890  

(54)

Inclusiv cele care fac obiectul expedierii de deșeuri (europa.eu)

(55)

  https://cbrn-risk-mitigation.network.europa.eu/index_en  

(56)

http://unscr.com/en/resolutions/2286

(57)

https://www.who.int/initiatives/pandemic-influenza-preparedness-framework

(58)

  https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2022/03/03/council-gives-green-light-to-start-negotiations-on-international-pandemic-treaty/

(59)

A se vedea, de asemenea, principiul 11 de mai jos.

(60)

Pactul G7 pentru pregătirea pentru pandemii: https://www.g7germany.de/resource/blob/974430/2042052/2d5b55bcdfc0f1aa46b979566288e9a5/2022-05-20-pact-for-pandemic-readniness-data.pdf?download=1  

(61)

  https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antimicrobial-resistance  

(62)

A se vedea Strategia pentru biodiversitate [COM (2020) 380], Strategia „De la fermă la consumator” [COM (2020) 381] și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării [COM (2021) 400].

(63)

  https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)00948-X/fulltext  

(64)

Care cuprinde Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice; Convenția privind diversitatea biologică și Protocolul său de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora; Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau deșertificare, în special în Africa; Protocolul privind apa și sănătatea la Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale; Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție.

(65)

 A se vedea, de asemenea, principiile 7 și 9.

(66)

https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:5391557a-aaa2-11ec-83e1-01aa75ed71a1.0002.02/DOC_1&format=PDF

(67)

Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari ( https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014L0095&from=RO ).

(68)

  WTO | Ministerial conferences - Twelfth WTO Ministerial Conference - Geneva Switzerland

(69)

  https://www.wto.org/english/tratop_e/trips_e/trips_e.htm  

(70)

Cu sprijinul proiectului 1 din programul „UE pentru sănătate”, care figurează în anexa 1.

(71)

WHA75(8): https://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA75/A75(8)-en.pdf  

(72)

Sursă:  WHO | Programme Budget Web Portal . Consultat la 3 noiembrie 2022.

(73)

https://www.g7germany.de/resource/blob/974430/2042058/5651daa321517b089cdccfaffd1e37a1/2022-05-20-g7-health-ministers-communique-data.pdf

(74)

A se vedea proiectul 10 din anexa 1.

(75)

Astfel cum a sugerat Comisia Lancet, a se vedea https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(22)01585-9/fulltext

(76)

Pentru trei componente financiare: produse de bază pentru controlul bolilor, pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea, precum și consolidarea sistemului de sănătate primară în economiile cu venituri mici și medii.

(77)

  https://au.int/sites/default/files/pages/32894-file-2001-abuja-declaration.pdf

(78)

A se vedea proiectele 13, 14, 15, 16 și 17 din anexa 1.

(79)

A se vedea proiectul 19 din anexa 1, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_3890

(80)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/statement_21_4846  

(81)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/STATEMENT_21_4846

(82)

Acesta s-a transformat ulterior într-o inițiativă plurilaterală care include și alți parteneri (Canada, Norvegia și Regatul Unit).

(83)

  CIPR - USA-EU Joint Statement on Covid-19 Manufacturing and Supply Chain Taskforce (europa.eu)

(84)

  https://www.who.int/initiatives/sdg3-global-action-plan  

(85)

  european-consensus-on-development-final-20170626_en (5).pdf

(86)

Sub rezerva disponibilității fondurilor în cadrul procedurilor bugetare anuale.

(87)

A se vedea proiectul 5 din anexa 1.