COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.7.2022

COM(2022) 383 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport de reexaminare privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență

Raport de reexaminare privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență

Iulie 2022

Cuprins

Introducere    

I.    IMPLEMENTAREA MRR ÎN DERULARE: MAI PUTERNICI ÎN URMA UNEI PANDEMII MONDIALE    

I.a.    Un impuls pentru investiții și reforme pentru economia europeană    

I.b.    Furnizarea de sprijin financiar imediat    

II.    PROGRESELE ÎNREGISTRATE PÂNĂ ÎN PREZENT: CONTRIBUȚIA LA OBIECTIVELE CELOR ȘASE PILONI ȘI LA EGALITATEA ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI    

II.a.    Șase piloni pentru o redresare adaptată exigențelor viitorului: Reexaminarea jaloanelor și a țintelor îndeplinite    

II.b.    Contribuția MRR la combaterea inegalităților de gen    

III.    CALEA DE URMAT: UN INSTRUMENT FLEXIBIL ADAPTAT LA PROVOCĂRILE EMERGENTE    

III.a.    Consolidarea planurilor naționale de redresare și reziliență pentru a aborda noile provocări    

III.b.    Pașii următori: orientări pentru statele membre privind actualizarea planurilor    

Concluzie    

Introducere

Regulamentul (UE) 2021/241 a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) la 19 februarie 2021, pentru a promova coeziunea prin atenuarea consecințelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19 și printr-o mai bună pregătire a Uniunii pentru provocările viitoare, în special prin sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale. Optsprezece luni mai târziu, implementarea mecanismului este pe drumul cel bun, înregistrându-se progrese rapide în conformitate cu calendarul reformelor și al investițiilor stabilit de statele membre. Până în prezent, s-au plătit deja 100 de miliarde EUR din fondurile MRR: 56,6 miliarde EUR sub formă de prefinanțare și 43 de miliarde EUR sub formă de plăți, iar implementarea planurilor de redresare și reziliență produce rezultate concrete pe teren, atât în ceea ce privește investițiile, cât și în ceea ce privește reformele, în cadrul celor șase piloni vizați de mecanism.

În urma publicării, la 1 martie 2022, a primului raport anual 1 privind implementarea mecanismului și în conformitate cu articolul 16 din regulament, prezentul raport de reexaminare oferă informații privind stadiul implementării mecanismului, cuprinzând o evaluare cantitativă a contribuției planurilor de redresare și reziliență la țintele în domeniul climatic și în cel digital, precum și la fiecare dintre cei șase piloni. De asemenea, raportul descrie modul în care planurile de redresare și reziliență combat inegalitățile dintre femei și bărbați. El abordează subiectul raportului referitor la punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență al Parlamentului European 2 , include informații referitoare la implementarea planurilor de redresare și reziliență până la 30 iunie 2022 și se bazează pe datele publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Informații suplimentare sunt promovate și prin campania NextGenEU lansată de Comisie în mai 2022 3 . 

Articolul 16 din Regulamentul MRR prevede că raportul de reexaminare ar trebui să includă, de asemenea, observații și orientări adresate statelor membre înainte de actualizarea planurilor lor de redresare și reziliență ca urmare a actualizării din 2022 a contribuției financiare maxime. Cu toate acestea, ca răspuns la evoluțiile geopolitice și economice declanșate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia și-a anticipat observațiile și orientările, care au făcut parte din orientările Comisiei privind planurile de redresare și reziliență în contextul REPowerEU 4 , publicate în mai 2022.

I.    IMPLEMENTAREA MRR ÎN DERULARE: MAI PUTERNICI ÎN URMA UNEI PANDEMII MONDIALE

I.a.    Un impuls pentru investiții și reforme pentru economia europeană 

Au trecut mai mult de doi ani de când Mecanismul de redresare și reziliență a fost prezentat ca răspuns al Europei la o criză fără precedent. Economia europeană trece printr-o transformare fundamentală într-un context mondial perturbat, marcat de mari incertitudini. De aceea, principalul obiectiv al MRR este de a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin finanțarea unor reforme și investiții cu impact pe termen lung și prin furnizarea de sprijin complet pentru tranziția verde și digitală. În acest demers, logica bazată pe performanță a Mecanismului de redresare și reziliență urmărește să asigure un ritm susținut al reformelor în fiecare stat membru până în 2026. Se estimează 5 că, dacă sunt utilizate în mod corespunzător, fondurile din NextGenerationEU vor majora PIB-ul UE cu aproximativ 1,5 %, sprijinind în același timp crearea de noi locuri de muncă. Implementarea cadrului financiar multianual și a instrumentului NextGenerationEU, împreună cu miile de miliarde de euro cheltuite deja de guverne pentru măsuri naționale au făcut ca UE să fie mai rezilientă și mai bine pregătită pentru a face față provocărilor generate de pandemie și de alte crize viitoare. Previziunile recente recunosc potențialul solid de creștere al economiei UE, în ciuda turbulențelor și a deficitelor de combustibil resimțite pe piețele mondiale, cauzate de războiul din Ucraina. Previziunile de creștere sunt însă marcate de o incertitudine excepțională și sunt supuse unor riscuri puternice de evoluție negativă. Privind în perspectivă, în contextul recentei creșteri a inflației și al creșterii ratelor dobânzii, nevoia de sprijin din partea MRR este mai acută ca oricând, iar MRR poate oferi un sprijin esențial statelor membre care se confruntă cu circumstanțe dificile.

Planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) a 25 de state membre au fost aprobate de Comisie și de Consiliu. Reformele și investițiile incluse în planurile de redresare și reziliență contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statelor membre în contextul semestrului european (evidențiate în figura 1).

Figura 1. Ponderea recomandărilor specifice fiecărei țări acoperită de cele 25 de planuri de redresare și reziliență, pe domenii de politică (astfel cum sunt definite în CeSaR)

Sursa: Comisia Europeană

Implementarea mecanismului a atins treptat viteza ideală de desfășurare, datorită angajamentului continuu al statelor membre. În prezent, se lucrează la acordurile operaționale dintre multe state membre și Comisie. Semnarea acestora este o condiție prealabilă pentru depunerea cererii de plată. Până în prezent, au fost încheiate 13 acorduri operaționale 6 , care au condus la depunerea a 11 cereri de plată 7 și la efectuarea plăților către 6 state membre 8 . Continuarea angajamentului demonstrat de statele membre de a-și îndeplini la timp jaloanele și țintele este indispensabilă pentru succesul mecanismului pe termen lung. Succesul MRR depinde, de asemenea, de implicarea strânsă a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a autorităților locale și regionale, a ONG-urilor și a altor părți interesate, care au contribuit la elaborarea planurilor și joacă în prezent un rol esențial în punerea lor în aplicare. În plus, statele membre s-ar putea baza și pe instrumentul de sprijin tehnic al Comisiei Europene pentru a-și pune în aplicare planurile. 

Progresele înregistrate în direcția îndeplinirii țintelor digitale și climatice stabilite în regulament

Mecanismul de redresare și reziliență propune un spectru bogat de reforme și investiții care vor sprijini obiectivele de mediu și digitale în întreaga UE. Toate planurile naționale de redresare și reziliență sprijină puternic tranziția verde. Fiecare plan de redresare și reziliență trebuie să aloce acțiunilor climatice cel puțin 37 % din fonduri. Pe lângă ținta climatică de 37 %, fiecare măsură trebuie să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în ceea ce privește setul mai larg de obiective de mediu. Deși toate planurile depășesc nivelul de referință de 37 % (un procent de 40 % din alocarea planurilor este dedicat obiectivelor climatice), o serie de state membre au utilizat mai mult de jumătate din alocarea lor pentru obiectivele climatice. În plus, mecanismul va contribui la transformarea digitală a UE. Acesta sprijină reformele și investițiile în infrastructură digitală, competențe digitale, tehnologii digitale și cercetare și inovare (C&I) pentru a susține excelența tehnologică a Europei, precum și digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice. Statele membre au fost mandatate prin regulament să dedice peste 20 % din alocarea lor unor măsuri de transformare digitală, dar majoritatea statelor membre au depășit acest obiectiv, un procent de 26 % din alocarea totală a planurilor este dedicat obiectivelor digitale. De exemplu, Germania și Austria vor investi pentru obiectivele digitale aproximativ 53 %, iar Luxemburgul, Lituania și Irlanda vor investi 32 % din alocarea lor totală maximă.

Potrivit informațiilor colectate în cadrul raportării bianuale, jaloanele și țintele sunt îndeplinite la timp. La sfârșitul lunii aprilie 2022, statele membre au raportat cu privire la implementarea planurilor lor în cadrul celei de a doua runde de raportare bianuală. Datele transmise evidențiază progresele constante înregistrate în ceea ce privește implementarea planurilor de redresare și reziliență, statele membre fiind pe drumul cel bun în ceea ce privește implementarea acestora.

S-au înregistrat progrese echilibrate în ceea ce privește implementarea atât a reformelor, cât și a investițiilor în toate planurile de redresare și reziliență, cu jaloane și ținte îndeplinite. 

De asemenea, statele membre au efectuat un număr semnificativ de investiții. În caseta de mai jos, sunt prezentate câteva exemple.

În cele din urmă, trebuie subliniat faptul că, în prima etapă a implementării planurilor de redresare și reziliență, statele membre au îndeplinit o serie de jaloane pentru a sprijini utilizarea investițiilor la nivel național, asigurând totodată sisteme de control adecvate. De exemplu, Italia a introdus noi proceduri administrative pentru a simplifica și a standardiza setul de obligații pentru întreprinderile care accesează fondurile MRR și a dezvoltat un sistem de registre pentru monitorizarea implementării MRR în toate regiunile. În mod similar, Franța a îmbunătățit sistemul de control și audit prin stabilirea rolurilor și a responsabilităților organismului de coordonare și ale ministerelor relevante, prin introducerea unor proceduri pentru colectarea și stocarea datelor MRR și prin definirea strategiei de audit înainte de depunerea cererilor de plată.

I.b.    Furnizarea de sprijin financiar imediat

Implementarea constantă a planurilor de redresare și reziliență a avut deja drept rezultat plata a aproximativ 20 % din fondurile alocate MRR. Peste 56,6 miliarde EUR s-au plătit sub formă de prefinanțare unui număr de 21 de state membre, iar 43 de miliarde EUR s-au plătit la îndeplinirea jaloanelor și a țintelor. De la prima cerere de plată depusă de Spania la 11 noiembrie 2021, Comisia a primit încă 10 cereri de plată 9 , iar în 2022 se preconizează că vor fi depuse peste 30 de cereri de plată. La 30 iunie 10 , șase țări primiseră primele plăți (Croația, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania), iar odată cu plata recent efectuată către Croația, suma totală plătită de Comisie prin MRR a atins nivelul simbolic de 100 de miliarde EUR, la doar un an de la prezentarea oficială a primelor planuri. Ritmul rapid al plăților efectuate până în prezent demonstrează eficacitatea instrumentului financiar MRR și angajamentul ridicat al statelor membre de a implementa reformele și investițiile aferente. 

II.    PROGRESELE ÎNREGISTRATE PÂNĂ ÎN PREZENT: CONTRIBUȚIA LA OBIECTIVELE CELOR ȘASE PILONI ȘI LA EGALITATEA ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI 

II.a.    Șase piloni pentru o redresare adaptată exigențelor viitorului: Reexaminarea jaloanelor și a țintelor îndeplinite

Articolul 29 alineatul (3) din regulament invită Comisia să raporteze cu privire la contribuția fiecărui plan de redresare și reziliență la cei șase piloni ai mecanismului prevăzuți la articolul 3 literele (a)-(f). Cei șase piloni sunt:

·tranziția verde;

·transformarea digitală;

·creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice;

·coeziune socială și teritorială;

·sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, având drept scop, printre altele, creșterea gradului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză;

·politici pentru generația următoare, copii și tineret, de exemplu în materie de educație și competențe.

Cei șase piloni de politică reflectă domeniile de politică prioritare cu relevanță europeană și domeniul general de aplicare al MRR. Pentru a fi în concordanță cu natura multidimensională a măsurilor individuale, o măsură fiind adesea legată de mai mulți piloni, raportarea se bazează pe încadrarea fiecărei măsuri (sau submăsuri) sub doi piloni de politică (și anume, un pilon primar și unul secundar) 12 . Figura de mai jos oferă o imagine de ansamblu a cheltuielilor estimate pentru fiecare pilon de politică, pe baza celor 25 de planuri adoptate de Consiliu. Tranziția verde, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și coeziunea socială și teritorială se află printre prioritățile în materie de cheltuieli (cu o rată a contribuției cuprinsă între 40 % și 50 %) pentru statele membre examinate. 29 % din cheltuielile aferente măsurilor contribuie la transformarea digitală, iar 16 % la politicile legate de sănătate, reziliența economică, socială și instituțională, reflectând, de asemenea, răspunsurile la pandemia de COVID-19. Nu în ultimul rând, peste 12 % din cheltuieli contribuie la politicile pentru generația următoare, inclusiv în materie de educație și competențe.

Figura 2. Ponderea cheltuielilor estimate din planurile de redresare și reziliență pentru fiecare pilon de politică

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Notă: fiecare măsură contribuie la două domenii de politică din cadrul celor șase piloni (primari și secundari); prin urmare, contribuția totală la toți pilonii afișată în acest grafic însumează 200 % din costul estimat al planurilor de redresare și reziliență aprobate. Procentele calculate pentru contribuția la pilonul tranziției verzi și la cel al transformării digitale sunt diferite de procentele calculate pentru contribuția la obiectivele climatice și digitale; acestea din urmă sunt calculate în conformitate cu o metodologie diferită (detaliată în anexele VI și VII la Regulamentul MRR).

Se estimează că mai mult de un sfert din cheltuielile totale din planurile adoptate contribuie la cheltuielile sociale, inclusiv pentru copii și tineret (figura 3). Având în vedere importanța cheltuielilor sociale după pandemia de COVID-19, Regulamentul MRR a împuternicit Comisia să adopte un act delegat de stabilire a unei metodologii de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv a celor pentru copii și tineret, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 29 alineatul (4) litera (b)] 13 . Metodologia adoptată de Comisie clasifică toate cheltuielile finanțate de mecanism legate de reforme și investiții în nouă domenii generale de politică, care sunt apoi agregate în patru categorii sociale: (1) ocuparea forței de muncă și competențe, (2) educația și îngrijirea copiilor, (3) sănătatea și îngrijirea pe termen lung și (4) politicile sociale. La cheltuielile sociale contribuie o alocare totală de 135 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 30 % din totalul cheltuielilor estimate. Aproximativ o treime din această sumă este dedicată cheltuielilor pentru educație și îngrijirea copiilor, o altă treime pentru sănătate și îngrijirea pe termen lung, iar restul este împărțit între cheltuielile pentru ocuparea forței de muncă și competențe și politicile sociale.

Figura 3. Ponderea cheltuielilor sociale ale MRR pe categorii sociale principale

Notă: această cifră prezintă defalcarea cheltuielilor sociale estimate în toate planurile de redresare și reziliență aprobate. Categoriile sociale sunt definite și aplicate pe baza metodologiei adoptate de Comisie în consultare cu Parlamentul European și cu statele membre în Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 .

Până în prezent, plățile pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor legate de măsurile din domeniul sănătății, al rezilienței economice, sociale și instituționale și al creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii sunt cele mai mari (aproximativ 10 miliarde EUR fiecare). Aproximativ 8 miliarde EUR au fost plătite pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor legate de tranziția verde și de coeziunea socială și teritorială. Restul de 6 miliarde EUR din cheltuielile estimate este împărțit între transformarea digitală și politicile pentru generația următoare, copii și tineret (figura 4).

Figura 4. Plățile pentru fiecare pilon (în miliarde EUR) – excluzând prefinanțările

Notă: Acest grafic se bazează pe o metodologie elaborată de Comisie pentru a monitoriza evoluția cheltuielilor în cadrul tuturor pilonilor. Conform acestei metodologii, fiecare plată este distribuită între cei șase piloni pe baza categoriilor de piloni alocate măsurilor asociate cu setul de jaloane și ținte din cererea de plată.

Pilonul 1: Tranziția verde

MRR va contribui la realizarea țintelor UE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și de atingere a neutralității climatice până în 2050. Pe lângă contribuția la realizarea obiectivelor ambițioase în materie de climă și a obiectivelor REPowerEU, cum ar fi promovarea mobilității durabile, creșterea eficienței energetice și o utilizare sporită a surselor regenerabile de energie, măsurile sprijinite de MRR vor asigura, de asemenea, progrese în direcția altor obiective de mediu, cum ar fi reducerea poluării aerului, promovarea economiei circulare sau refacerea și protejarea biodiversității etc. O sumă totală de 249 de miliarde EUR din alocarea totală a statelor membre a fost dedicată măsurilor care contribuie la pilonul tranziției verzi, aceasta putând fi defalcată în 11 domenii de politică (a se vedea figura 5).

Figura 5. Defalcarea pe domenii de politică a cheltuielilor de sprijinire a tranziției verzi

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența.  
Procentul se referă la ponderea totală marcată în cadrul acestui pilon de politică pentru cele 25 de planuri adoptate până la 30 iunie 2022.

Dintre cele care au fost îndeplinite până în prezent, 89 de jaloane și ținte contribuie la pilonul 1 14 . Mai jos sunt prezentate câteva exemple.

Regulamentul MRR prevede ca cel puțin 37 % din alocarea totală a fiecărui plan de redresare și reziliență să sprijine obiectivele climatice. Reformele și investițiile propuse de statele membre au depășit ținta de 37 % (a se vedea și figura 6 de mai jos). Cheltuielile climatice totale estimate din planurile adoptate se ridică la 198 de miliarde EUR, aproximativ 40 % din alocarea totală a planurilor, fiind calculate în conformitate cu metodologia de marcare digitală 15 . 

Figura 6. Contribuția la obiectivele climatice ca procent din alocarea planurilor de redresare și reziliență

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența.

Pilonul 2: Transformarea digitală

Mecanismul de redresare și reziliență furnizează o contribuție semnificativă la transformarea digitală în Uniune. Planurile includ o serie de măsuri, printre care implementarea de infrastructuri digitale de generație următoare și de tehnologii avansate, dezvoltarea competențelor digitale pentru populație și pentru forța de muncă, precum și sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice. O sumă totală de 141 de miliarde EUR va contribui la pilonul transformării digitale și va fi distribuită între domeniile de politică digitală astfel cum se arată în figura 7.

Figura 7. Defalcarea pe domenii de politică a cheltuielilor pentru sprijinirea transformării digitale

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența.  
Procentul se referă la ponderea totală marcată în cadrul acestui pilon de politică pentru cele 25 de planuri adoptate până la 30 iunie 2022.

Până în prezent, au fost îndeplinite 44 de jaloane și ținte care contribuie la pilonul digital. Mai jos, sunt prezentate câteva exemple extrase din cereri de plată care au fost evaluate pozitiv.

Regulamentul MRR prevede ca cel puțin 20 % din alocarea totală a fiecărui plan de redresare și reziliență să sprijine obiectivele digitale. Reformele și investițiile propuse de statele membre au depășit ținta digitală de 20 %; cheltuielile digitale totale estimate din planurile adoptate se ridică la 127 de miliarde EUR, 26 % din alocarea totală a planurilor calculată în conformitate cu metodologia de marcare digitală 16 .

Figura 8. Contribuția la obiectivele digitale ca pondere din alocarea planurilor de redresare și reziliență

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența.

Pilonul 3: Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice

Statele membre au inclus în planurile lor numeroase reforme și investiții care contribuie la promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii și la sporirea rezilienței economiilor lor, precum și a economiei Uniunii în ansamblu. În special, având în vedere importanța întreprinderilor mici, mijlocii și mari (IMM-uri) pentru economiile noastre și pentru procesul de redresare, statele membre au prezentat un număr semnificativ de măsuri de sprijinire directă și indirectă a IMM-urilor 17 . În total, cele 25 de planuri adoptate de Consiliu până la 30 iunie contribuie la pilonul 3 cu aproximativ 235 de miliarde EUR pentru promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii într-o serie de domenii de politică diferite (a se vedea figura 9).

Figura 9. Defalcarea pe domenii de politică a cheltuielilor în sprijinul unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența.  
Procentul se referă la ponderea totală marcată în cadrul acestui pilon de politică pentru cele 25 de planuri adoptate până la 30 iunie 2022.

În special, din cele 228 de jaloane și ținte îndeplinite, 115 contribuie la pilonul 3, ceea ce ilustrează faptul că se înregistrează progrese importante în ceea ce privește restabilirea și promovarea creșterii durabile. În caseta de mai jos, sunt prezentate câteva exemple de măsuri cu jaloane și ținte îndeplinite.

În plus, statele membre sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește implementarea reformelor și a investițiilor menite să sprijine IMM-urile în procesul lor de redresare și să îmbunătățească accesul acestora la finanțare, inclusiv prin intermediul fondurilor MRR. De exemplu, Croația implementează în prezent o reformă a mediului de afaceri și de reglementare pentru consolidarea competitivității economiei, care acordă o atenție deosebită efectelor economice ale reglementării asupra IMM-urilor. Grecia își va reforma mediul de afaceri prin reducerea sarcinii administrative și de reglementare pentru întreprinderi, inclusiv pentru IMM-uri. Mai precis, reforma va reduce complexitatea, costurile și durata diferitelor procese, cum ar fi obținerea unui credit, obținerea unei conectări la energie electrică, înregistrarea proprietății și obținerea unei autorizații de construcție. O reformă a cadrului privind achizițiile publice este, de asemenea, avută în vedere în cadrul planului elen, printre altele pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice. Reforma achizițiilor publice din Italia va simplifica normele și procesele de achiziții publice, va spori securitatea juridică pentru întreprinderi, va accelera atribuirea contractelor de achiziții publice și va reduce întârzierile în efectuarea plăților de către administrațiile publice, ceea ce va aduce, de asemenea, beneficii IMM-urilor.

Pilonul 4: Coeziune socială și teritorială

Statele membre au inclus un număr semnificativ de măsuri de sprijinire a coeziunii sociale și teritoriale, contribuind în special la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Mai precis, cele 25 de planuri de redresare și reziliență adoptate până în prezent de Consiliu vor sprijini pilonul 4 cu aproximativ 222 de miliarde EUR. Defalcarea cheltuielilor în cadrul pilonului este prezentată în figura 10. 

Figura 10. Defalcarea pe domenii de politică a cheltuielilor de sprijinire a coeziunii sociale și teritoriale

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența.

Procentul se referă la ponderea totală marcată în cadrul acestui pilon de politică pentru cele 25 de planuri adoptate până la 30 iunie 2022. Metodologia de raportare a cheltuielilor sociale, astfel cum este definită în Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 , este pe deplin aliniată și integrată în metodologia de raportare a cheltuielilor în cadrul celor șase piloni. În cadrul acestui pilon, domeniile de politică marcate cu un asterisc (*) sunt utilizate pentru raportarea cheltuielilor sociale, inclusiv a celor pentru copii și tineret, în cadrul mecanismului. 

Analizând cererile de plată evaluate pozitiv până la 30 iunie 2022, 82 dintre jaloanele și țintele îndeplinite sprijină pilonul 4. Trebuie subliniat faptul că 28 dintre jaloanele și țintele îndeplinite sprijină ocuparea forței de muncă în sens larg 18 , ceea ce demonstrează un angajament ferm al statelor membre față de crearea de locuri de muncă de înaltă calitate începând cu etapele inițiale ale implementării planurilor de redresare și reziliență.

Pilonul 5: Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, având drept scop, printre altele, creșterea gradului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză

Măsurile de promovare a sănătății și a rezilienței economice, sociale și instituționale ocupă un loc important în planurile de redresare și reziliență, având scopul de a consolida sistemele de sănătate și reziliența și gradul de pregătire al instituțiilor. Reformele și investițiile contribuie la îndeplinirea obiectivelor pilonului 5 cu aproximativ 87 de miliarde EUR (a se vedea defalcarea din figura 10), iar 98 de jaloane și ținte au fost deja îndeplinite, servind drept exemplu clar că statele membre au depus eforturi semnificative pentru a-și spori reziliența și a înregistra progrese în direcția autonomiei strategice deschise a Uniunii.

Figura 11. Defalcarea cheltuielilor de sprijinire a sănătății și a rezilienței economice, sociale și instituționale

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Procentul se referă la ponderea totală marcată în cadrul acestui pilon de politică pentru cele 25 de planuri adoptate până la 30 iunie 2022. Metodologia de raportare a cheltuielilor sociale, astfel cum este definită în Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 , este pe deplin aliniată și integrată în metodologia de raportare a cheltuielilor în cadrul celor șase piloni. În cadrul acestui pilon, domeniile de politică marcate cu un asterisc (*) sunt utilizate pentru metodologia cheltuielilor sociale.

Mai jos sunt prezentate câteva exemple de măsuri cu jaloane și ținte îndeplinite.

Consolidarea instituțiilor și îmbunătățirea gradului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de răspuns în situații de criză implică, de asemenea, promovarea autonomiei strategice deschise a Uniunii. O serie de state membre vor investi în consolidarea cadrelor lor de securitate cibernetică în această privință. Spania va consolida capacitatea în materie de securitate cibernetică a cetățenilor, a IMM-urilor și a profesioniștilor și urmărește să îmbunătățească ecosistemul general al sectorului, în timp ce România va asigura securitatea cibernetică a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valoare critică. Slovacia va construi și va moderniza sursele regenerabile de energie electrică și va spori flexibilitatea sistemelor de energie electrică pentru o mai mare integrare a surselor regenerabile de energie, ceea ce va contribui la creșterea independenței sale energetice. Unele state membre vor investi, de asemenea, în proiecte industriale considerate de importanță strategică, de exemplu sectorul aeronautic și cel spațial în cazul Franței.

Pilonul 6: Politici pentru generația următoare

Măsurile din cadrul politicilor pentru generația următoare, copii și tineret, se axează în principal pe educație, formare, educația și îngrijirea timpurie a copiilor, precum și pe măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Aproximativ trei sferturi din cheltuielile totale aferente pilonului 6, 56 de miliarde EUR, contribuie la învățământul general, profesional și superior. Restul de 25 % este împărțit aproape egal între educația și îngrijirea timpurie a copiilor și sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

Figura 12. Defalcarea pe domenii de politică a cheltuielilor de sprijinire a politicilor pentru generația următoare

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Procentul se referă la ponderea totală marcată în cadrul acestui pilon de politică pentru cele 25 de planuri adoptate până la 30 iunie 2022. Metodologia de raportare a cheltuielilor sociale, astfel cum este definită în Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 , este pe deplin aliniată și integrată în metodologia de raportare a cheltuielilor în cadrul celor șase piloni. În cadrul acestui pilon, domeniile de politică marcate cu un asterisc (*) sunt utilizate pentru metodologia cheltuielilor sociale.

Dintre jaloanele și țintele referitoare la pilonul 6, 18 au fost îndeplinite. Aceste jaloane și ținte sunt asociate cu măsuri privind politicile active în domeniul pieței forței de muncă, sprijinirea transformării digitale în educație, sprijin pentru predare, subvenții pentru angajare pentru ucenicii, precum și sprijin pentru învățământul superior al tinerilor.

II.b.    Contribuția MRR la combaterea inegalităților de gen

Impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra egalității de gen

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat și a exacerbat provocările legate de inegalitatea de gen în UE. Impactul calității de părinte asupra ocupării forței de muncă și a timpului de lucru a fost exacerbat în timpul crizei, rata de ocupare a femeilor cu copii mici în UE fiind cu 11,8 puncte procentuale mai mică decât cea a femeilor fără copii în 2020 19 . Responsabilitățile de îngrijire neremunerate împiedică aproximativ 7,7 milioane de femei din UE să participe pe piața forței de muncă, în comparație cu numai 450 000 de bărbați 20 . La baza acestor evoluții se află diferențe vechi în ceea ce privește reprezentarea femeilor și a bărbaților în sectoarele și profesiile afectate de criză, cum ar fi suprareprezentarea femeilor în sectoarele grav afectate de măsurile de limitare a mișcării persoanelor, diferențele de gen în utilizarea telemuncii și implicațiile creșterii bruște a muncii de îngrijire neremunerate.

Impactul fizic și psihosocial al pandemiei a accentuat și inegalitățile și a afectat în mod special femeile, copiii și categoriile defavorizate 21 . Factorii importanți care trebuie remarcați sunt intensificarea violenței domestice și impactul mai mare al pandemiei asupra sănătății mintale a femeilor și a categoriilor dezavantajate 22 . 

Considerații privind egalitatea de gen în cadrul semestrului european

În fiecare an, în cadrul semestrului european, Comisia propune Consiliului o serie de recomandări specifice fiecărei țări (country specific recommendation – CSR) pentru a îmbunătăți coordonarea între statele membre în ceea ce privește politica economică, bugetară, de ocupare a forței de muncă și socială. Acest demers face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene. În urma declarării Pilonului european al drepturilor sociale, semestrul european oferă, de asemenea, un cadru pentru coordonarea și monitorizarea eforturilor statelor membre de a respecta principiile și drepturile stabilite prin acest pilon cu privire la egalitatea de șanse și accesul pe piața forței de muncă, la condițiile de muncă echitabile, precum și la protecția și incluziunea socială. Principiul 2 abordează în mod specific egalitatea de gen, iar principiul 3 egalitatea de șanse.

Un subset semnificativ de provocări identificate în recomandările specifice fiecărei țări din 2019 referitoare la egalitatea de gen sunt abordate de statele membre în planurile de redresare și reziliență care au fost aprobate până în prezent. În 2019, au fost emise recomandări specifice relevante pentru egalitatea de gen pentru nouă țări (Austria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Germania, Irlanda, Italia, Polonia și Slovacia). Acestea au vizat necesitatea de a spori participarea femeilor pe piața forței de muncă și de a oferi servicii de educație și îngrijire timpurie a copiilor, precum și îngrijire pe termen lung ca o condiție prealabilă pentru creșterea acestei participări, necesitatea de a reduce factorii fiscali care descurajează prestarea mai multor ore de muncă și necesitatea de a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați.

În contextul pandemiei de COVID-19, recomandările specifice fiecărei țări emise în 2019 au rămas valabile în 2020 și au fost completate de recomandări care vizează provocările suplimentare generate de criză. Întrucât domeniul de aplicare tematic al recomandărilor specifice fiecărei țări s-a modificat în mod semnificativ în cadrul semestrului european din 2020, nu a fost emisă nicio recomandare specifică fiecărei țări cu trimiteri explicite la egalitatea de gen, dar 22 de state membre au primit recomandări specifice fiecărei țări care se referă la categoriile defavorizate în general. Considerentele multor recomandări specifice fiecărei țări au abordat, de asemenea, aspecte legate de egalitate, subliniind importanța acestora într-o multitudine de domenii de politică. Deși în 2021 nu au fost propuse recomandări specifice fiecărei țări fără caracter fiscal, în 2022 au fost propuse recomandări relevante pentru egalitatea de gen pentru trei țări (Austria, Germania, Polonia), axate pe participarea femeilor pe piața forței de muncă și pe furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor.

MRR și egalitatea de gen

Considerațiile privind egalitatea ocupă un loc important în MRR, deși nu constituie un criteriu formal pentru evaluarea de către Comisie a planurilor naționale. Regulamentul MRR impune statelor membre să explice modul în care planurile lor contribuie la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți, în conformitate cu principiile 2 și 3 ale Pilonului european al drepturilor sociale și cu obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 5 (realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor) și, după caz, cu strategia națională privind egalitatea de gen 23 . Regulamentul impune, de asemenea, statelor membre să descrie coerența și complementaritatea măsurilor lor cu alte politici, precum și cu finanțarea din alte surse ale UE, inclusiv din Fondul social european Plus (FSE+).

Obiectivele generale ale regulamentului specifică faptul că mecanismul acordă o atenție deosebită femeilor în ceea ce privește atenuarea impactului crizei [a se vedea în special articolul 4 și articolul 18 alineatul (4) litera (o)]. În plus, domeniul de aplicare al mecanismului include pilonul 4 [a se vedea articolul 3 litera (d)], care este axat pe coeziunea socială și teritorială, în care noțiunea de „social” include îmbunătățirea egalității de gen și a egalității de șanse. Aspectele legate de egalitate sunt abordate și prin intermediul obiectivului de a reduce vulnerabilitățile sociale, care face parte din unul dintre criteriile de evaluare ale planurilor.

În cele din urmă, articolul 17 alineatul (3) din regulament impune ca planurile trebuie să abordeze toate provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestora, inclusiv pe cele adresate statelor membre în 2019 și 2020, care au fost legate direct sau indirect de obiectivul îmbunătățirii egalității de gen. În cursul pregătirii planurilor, Comisia a solicitat în mod constant statelor membre să reflecte aspectele legate de egalitate în planurile lor naționale. În conformitate cu dubla abordare a Strategiei privind egalitatea de gen 24 , Comisia a încurajat statele membre să includă măsuri specifice de promovare a egalității și să integreze considerentele legate de egalitate în toate planurile.

Raportarea cu privire la egalitatea de gen în implementarea planurilor de redresare și reziliență

Comisia a promovat dezvoltarea unor instrumente de raportare la nivelul UE și al statelor membre pentru a monitoriza punerea în aplicare a MRR și pentru a se asigura că acesta contribuie la o mai mare incluziune a UE și a redresării, inclusiv prin asigurarea faptului că diferitele date raportate sunt dezagregate în funcție de gen. În acest scop, Comisia a adoptat două acte delegate referitoare la (a) tabloul de bord privind redresarea și reziliența și indicatorii comuni și la (b) raportarea ex-post privind cheltuielile sociale. Ambele au intrat în vigoare la 2 decembrie 2021.

Aceste acte delegate conțin mai multe dispoziții pentru a urmări impactul MRR din perspectiva genului:

·Regulamentul delegat (UE) 2021/2106 25  stabilește 14 indicatori comuni în raport cu care statele membre raportează progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor mecanismului, iar patru dintre acești indicatori comuni necesită dezagregarea datelor în funcție de gen.

·Pentru a urmări contribuția MRR la egalitatea de gen, Comisia, în consultare cu statele membre, a atribuit în instrumentele sale de evaluare un marcaj pentru măsurile axate pe egalitatea de gen, în conformitate cu metodologia stabilită în Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 26 .

Este important de remarcat că, din cauza constrângerilor metodologice, a caracterului ex-ante al evaluării și a caracterului bazat pe performanță al MRR, impactul real și cheltuielile cu egalitatea de gen nu pot fi deduse direct nici din planuri.

Măsuri axate pe egalitatea de gen din planurile naționale 

Pe baza atribuirii de către Comisie a unor marcaje privind egalitatea de gen măsurilor respective din planuri, în consultare cu statele membre, se consideră că 129 de măsuri din cele 25 de planuri adoptate până la 30 iunie 2022 sunt axate pe egalitatea de gen. A se vedea defalcarea pe state membre din figura 13 27 .

Figura 13. Ponderea (în %) a măsurilor axate pe egalitatea de gen în planurile de redresare și reziliență adoptate

Sursa: tabloul de bord privind redresarea și reziliența

Deși măsurile specifice contribuie în principal la pilonul 4 (Coeziune socială și teritorială), la pilonul 5 (Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională) și la pilonul 6 (Politici pentru generația următoare) din MRR, egalitatea de gen este sprijinită și prin măsuri care contribuie la pilonul 1 (Tranziția verde), la pilonul 2 (Transformarea digitală) și la pilonul 3 (Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii).

De exemplu, unele măsuri de sprijinire a tranziției verzi din cadrul pilonului 1 contribuie la obiectivele privind egalitatea de gen (de exemplu din Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Slovacia și Spania), prin promovarea formării în domeniul competențelor verzi în rândul femeilor sau prin crearea și renovarea unor unități de îngrijire a copiilor care să aibă o eficiență energetică mai mare.

În măsurile de sprijinire a tranziției digitale din cadrul pilonului 2, mai multe state membre (de exemplu Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia, Portugalia, Spania și Suedia) au inclus acțiuni menite să îmbunătățească competențele digitale ale fetelor și femeilor, precum și reprezentarea egală în domeniile STIM și TIC (de exemplu Portugalia și Italia).

În cadrul pilonului 3, privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, unele state membre au integrat considerații privind egalitatea de gen prin includerea unor măsuri de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru femeile antreprenoare și de sprijinire a întreprinderilor nou-înființate deținute de femei. În mod similar, există măsuri menite să ajute femeile să își îmbunătățească competențele antreprenoriale. Mai multe state membre au introdus, de asemenea, obligații sau obiective specifice de raportare pe criterii de gen (de exemplu Cipru, Franța, Italia, Portugalia, Slovenia și Spania).

Măsurile din cadrul pilonului 4 includ reforme menite să reducă disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile (de exemplu în Austria), să îmbunătățească echilibrul dintre viața profesională și cea privată și condițiile de muncă (de exemplu în Croația și Slovenia) și să consolideze integrarea perspectivei de gen în politicile active în domeniul pieței forței de muncă (de exemplu în Spania), precum și investiții pentru a stimula participarea femeilor pe piața forței de muncă (de exemplu în Italia) și pentru a îmbunătăți cunoștințele financiare ale femeilor (de exemplu în Cipru).

Multe măsuri de consolidare a sistemelor de sănătate și de îngrijire pe termen lung din cadrul pilonului 5 vizează îmbunătățirea calității și a furnizării de asistență formală și informală, atât la nivel național, cât și la nivel regional sau local, reducând responsabilitățile de îngrijire care sunt adesea preluate de femei în gospodării (de exemplu în Austria, Republica Cehă, Estonia, Italia, Lituania, Slovenia, Spania, Suedia). În plus, unele măsuri vor contribui în mod specific la sprijinirea femeilor însărcinate dezavantajate din punct de vedere social și la îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru profesiile ocupate predominant de femei, cum ar fi asistența medicală (de exemplu în Austria și Suedia).

În fine, măsurile din cadrul pilonului 6 includ reforme și investiții menite să sporească accesul la educația și îngrijirea timpurie a copiilor (de exemplu în Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia și Spania), ceea ce constituie un ajutor important și o condiție importantă pentru sprijinirea participării femeilor pe piața forței de muncă.

Până în prezent, 13 măsuri axate pe egalitatea de gen includ jaloane și ținte îndeplinite. Câteva astfel de exemple pot fi văzute mai jos.

III.    CALEA DE URMAT: UN INSTRUMENT FLEXIBIL ADAPTAT LA PROVOCĂRILE EMERGENTE 

III.a.    Consolidarea planurilor naționale de redresare și reziliență pentru a aborda noile provocări 

În cadrul MRR, este disponibilă finanțare în condiții extrem de favorabile pentru statele membre pentru a sprijini reforme și investiții suplimentare. Este important să se țină seama de faptul că statele membre au posibilitatea de a-și consolida planurile prin adăugarea de noi reforme și investiții care să fie finanțate prin împrumuturi. Regulamentul MRR stabilește cuantumul maxim al împrumuturilor la 360 de miliarde EUR la prețurile din 2018. Până în prezent, au fost angajate aproximativ 165 de miliarde EUR ca sprijin sub formă de împrumuturi, astfel cum se arată în figura 13 de mai jos. Prin urmare, cuantumul împrumuturilor din cadrul MRR care rămâne disponibil pentru a fi solicitat de statele membre este, transformat în prețuri curente, de aproximativ 225 de miliarde EUR. Împrumuturile din cadrul MRR pot fi combinate cu finanțare privată pentru a spori impactul acestora. Pentru a prelucra rapid cererile de împrumuturi și pentru a asigura un proces echitabil și transparent, Comisia a sugerat, ca parte a propunerii de regulament de modificare privind REPowerEU, ca statele membre să își exprime intenția cu privire la posibila absorbție a împrumuturilor MRR la 30 de zile de la intrarea în vigoare a noului regulament.

Figura 14. Situația generală a împrumuturilor angajate (miliarde EUR)

Sursa: Comisia Europeană

MRR ca instrument de sprijinire a realizării obiectivelor planului REPowerEU 

Având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia și evenimentele geopolitice recente, statele membre se confruntă cu provocări fără precedent. A devenit mai important ca oricând să se stimuleze reziliența statelor membre și să se investească în domenii importante din punct de vedere strategic într-o manieră comună și coordonată în întreaga Uniune, respectând principiul echității și al solidarității. Accentul se pune și mai mult pe accelerarea tranziției verzi și digitale, precum și pe avansarea reformelor și a investițiilor pentru a spori gradul de pregătire pentru situații de criză și capacitatea de răspuns în situații de criză. Un număr mare de planuri de redresare și reziliență includ deja măsuri de abordare a acestor provocări, iar accelerarea punerii în aplicare a acestor măsuri existente este, cu siguranță, o prioritate.

Comisia a propus un plan REPowerEU, care să utilizeze MRR ca unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare. Planul REPowerEU urmărește să răspundă dublei urgențe de a transforma sistemul energetic european: eliminarea treptată a dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia, care sunt utilizați ca armă economică și politică și reprezintă pentru contribuabilii europeni un cost de aproape 100 de miliarde EUR pe an, astfel încât să ne sporim reziliența și să accelerăm tranziția curată. Pornind de la pachetul de propuneri „Pregătiți pentru 55” și venind în completarea acțiunilor întreprinse în materie de securitate a aprovizionării și a stocării energiei, planul REPowerEU propune un set suplimentar de acțiuni menite: 1) să economisească energia și să stimuleze eficiența energetică, 2) să diversifice aprovizionarea cu energie, 3) să accelereze tranziția către o energie curată și 4) să combine inteligent investițiile și reformele. Propunerea Comisiei urmărește să asigure faptul că statele membre propun un capitol REPowerEU în orice plan de redresare și reziliență modificat. Acest capitol ar trebui să se concentreze asupra măsurilor care contribuie la obiectivele REPowerEU de sprijinire a economiilor de energie, de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie și de accelerare a introducerii energiei din surse regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, industrie, transporturi și producerea de energie. Acest capitol ar trebui să sprijine obiectivele de mai sus printr-o recalificare accelerată a forței de muncă pentru dobândirea de competențe verzi, precum și prin sprijinirea lanțurilor valorice ale materiilor prime esențiale și ale tehnologiilor legate de tranziția verde.

S-a propus adăugarea de resurse suplimentare pentru MRR pentru a răspunde acestor provocări geopolitice fără precedent. Sporirea diversificării și a securității aprovizionării cu energie a Uniunii și reducerea dependenței UE de combustibilii fosili sunt vitale pentru succesul și durabilitatea redresării. Statele membre au posibilitatea de a utiliza pachetul de împrumut rămas în cadrul MRR și de a utiliza împrumuturi pentru a sprijini măsuri în conformitate cu obiectivele REPowerEU. Comisia a propus, de asemenea, majorarea fondurilor disponibile ale MRR cu 20 de miliarde EUR din vânzarea certificatelor din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii deținute în prezent în rezerva pentru stabilitatea pieței, pentru a ajuta statele membre să facă față acestor provocări. În cele din urmă, propunerea oferă statelor membre, la cererea acestora, posibilitatea de a transfera către MRR o parte din alocarea lor în cadrul programelor cu gestiune partajată. În special, o proporție mai mare din alocarea lor pentru perioada 2021-2027 în cadrul fondurilor Regulamentului privind dispozițiile comune (creștere de la 5 % la 12,5 %) și de până la 12,5 % din alocarea lor națională în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală poate fi alocată programelor de redresare și reziliență, având în vedere gradul ridicat de aliniere dintre MRR și obiectivele programelor respective.  

Planurile de redresare și reziliență sunt adecvate pentru punerea în aplicare aceste priorități urgente. Planurile de redresare și reziliență ale statelor membre vor servi drept cadru strategic pentru reforme și investiții menite să asigure o acțiune europeană comună pentru sisteme energetice mai reziliente, mai sigure și mai durabile, în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU. Planurile modificate vor trebui să abordeze recomandările specifice fiecărei țări din 2022, în special pe cele din domeniul energiei. 

III.b.    Pașii următori: orientări pentru statele membre privind actualizarea planurilor 

Noua notă de orientare privind planurile de redresare și reziliență în contextul REPowerEU oferă informațiile și instrucțiunile necesare pentru ca statele membre să își modifice planurile în ceea ce privește alocarea actualizată, adăugând totodată reforme și investiții pentru a aborda obiectivele REPowerEU.

Noile orientări se axează pe procesul de modificare a planurilor existente, orientările din ianuarie 2021 28 rămânând în continuare valabile în ceea ce privește elaborarea planurilor de redresare și reziliență în ansamblu. În mod specific, noua notă de orientare stabilește modul în care ar trebui structurat capitolul REPowerEU și ce ar trebui să conțină acesta:

De asemenea, Comisia a precizat în orientări că adăugarea capitolelor referitoare la REPowerEU în planurile de redresare și reziliență nu ar trebui să întârzie implementarea acestora. Este important ca statele membre să se concentreze în continuare asupra implementării planurilor de redresare și reziliență existente, pentru a permite realizarea de progrese în ceea ce privește atingerea jaloanelor și a țintelor, având în vedere relevanța acestora pentru redresarea mai rapidă în urma impactului economic al pandemiei și pentru consolidarea rezilienței.

Prin urmare, modificarea planurilor de redresare și reziliență ar trebui să fie bine justificată și limitată la o serie specifică de situații, pentru a permite adoptarea și mobilizarea rapidă a investițiilor și reformelor suplimentare. Nivelul de ambiție al planurilor de redresare și reziliență nu ar trebui să fie redus, în special în ceea ce privește reformele care abordează recomandările specifice fiecărei țări.

Concluzie

MRR a fost instituit în februarie 2021 pentru a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și pentru a oferi un sprijin financiar semnificativ statelor membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, prin accelerarea punerii în aplicare a unor reforme și investiții durabile. Optsprezece luni mai târziu, s-au înregistrat progrese majore: punerea în aplicare a agendei ambițioase de reforme și de investiții prezentate de statele membre este în plină desfășurare, sprijinind accelerarea tranziției verzi și a celei digitale a Europei.

În plus, MRR a devenit piatra de temelie a strategiei orientate spre viitor a Uniunii Europene, întrucât planurile naționale de redresare și reziliență stabilesc agenda de investiții și reforme pentru stimularea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii pentru următorii ani. În acest sens, MRR va ajuta statele membre să combată inegalitățile dintre femei și bărbați prin măsuri axate în mod specific pe egalitatea de gen și prin sprijinirea integrării egalității în cadrul celor șase piloni de politică.

Caracterul unic al mecanismului, ca instrument bazat pe cerere și pe performanță, a demonstrat, de asemenea, în mod cert eficacitatea sa în această fază incipientă. Acesta sprijină punerea în aplicare a unei combinații de reforme și investiții care se consolidează reciproc, concepute împreună cu statele membre și adaptate nevoilor acestora, și oferă stimulente adecvate pentru a asigura punerea lor în aplicare pe termen mediu.

De la crearea Mecanismului de redresare și reziliență, au survenit evenimente geopolitice și economice fără precedent care au avut un impact dramatic asupra societății și economiei Uniunii, care se confruntă în prezent cu o nouă criză generată de impactul invadării Ucrainei de către Rusia. Măsurile incluse în planurile de redresare și reziliență existente pentru a realiza tranziția verde și cea digitală rămân esențiale și trebuie puse în aplicare pe deplin. În plus, se preconizează deja că un număr mare de măsuri incluse în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre vor contribui la abordarea noilor provocări. În același timp, evoluțiile geopolitice și economice recente necesită un grad și mai mare de urgență și un nivel mai ridicat de ambiție pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reziliența aprovizionării cu energie a Uniunii, pentru a reduce dependența de importurile de energie și pentru a sprijini tranzițiile juste. În acest sens, este nevoie de o combinație de investiții și reforme suplimentare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

În acest context, având în vedere primele succese concrete ale Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia a propus ca acesta să devină principalul instrument de punere în aplicare a REPowerEU 29 . Capacitatea de împrumut disponibilă a MRR și sursele de finanțare suplimentare propuse pot contribui la consolidarea autonomiei strategice deschise a Europei, pot reduce dependența Uniunii de combustibilii fosili, pot sprijini energia din surse regenerabile și pot reduce consumul de energie în general. Cu un capitol REPowerEU menit să le consolideze obiectivele ambițioase, planurile de redresare și reziliență sunt adecvate pentru a servi drept cadru strategic esențial al Europei pentru reforme și investiții menite să asigure o acțiune europeană comună pentru sisteme energetice mai reziliente, mai sigure și mai durabile.

(1)

 COM(2022) 75 final.

(2)

 Disponibil la adresa: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2022-0171_RO.html.

(3)

 În conformitate cu articolul 34 alineatul (3) din Regulamentul MRR, a se vedea https://europa.eu/next-generation-eu/index_ro.

(4)

 Nota de orientare este disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/c_2022_3300_1_en_0.pdf.

(5)

A se vedea Pfeiffer P., Varga J. și în ’t Veld J. (2021), „Quantifying Spillovers of NGEU investment” (Cuantificarea efectelor de propagare ale investițiilor NGEU), Documentul de reflecție nr. 144 privind economia europeană și Afman et al. (2021), „An overview of the economics of the Recovery and Resilience Facility” (O prezentare generală a aspectelor economice ale Mecanismului de redresare și reziliență), Raport trimestrial privind zona euro (QREA), vol. 20, nr. 3, p. 7-16. Ambele studii evidențiază, de asemenea, sensibilitatea rezultatelor la principalele ipoteze.

(6)

Au fost semnate acorduri operaționale cu Croația, Cipru, Estonia, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Se preconizează că până la sfârșitul anului 2022 vor fi semnate 12 acorduri operaționale suplimentare.

(7)

Au fost depuse cereri de plată de către Croația, Franța, Grecia, Italia, Portugalia, România, Slovacia și două de către Spania și Italia.

(8)

Au fost efectuate plăți către Croația, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania.

(9)

 Spania a doua oară la 30.4, Franța la 26.11.2021, Grecia, Italia, Portugalia, Croația, Slovacia la 29.4 și România la 31.5.

(10)

 Prima cerere de plată din partea Slovaciei și a doua cerere de plată din partea Spaniei au fost aprobate de Comisie la 21.7.2022. Cele două plăți fac ca suma totală plătită să ajungă la 112,4 de miliarde EUR.

(11)

  https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility_ro .

(12)

Măsurile sunt încadrate sub piloni primari și secundari în funcție de relevanța lor. Domeniul de politică predominant al măsurii (de exemplu, tranziția verde, tranziția digitală etc.) determină încadrarea sa primară. Încadrarea secundară se bazează pe al doilea cel mai relevant domeniu de politică al măsurii.

(13)

Regulamentul delegat (UE) 2021/2105.

(14)

Un jalon și o țintă pot contribui la mai mulți piloni.

(15)

A trebuit ca planurile de redresare și reziliență să precizeze și să justifice cât de mult contribuie fiecare măsură [integral (100 %), parțial (40 %) sau nu are niciun impact (0 %)] la obiectivele climatice, în conformitate cu anexa VI la Regulamentul MRR. Combinarea coeficienților cu estimările de costuri aferente fiecărei măsuri permite calcularea gradului în care contribuie planurile la ținta climatică.

(16)

A trebuit ca planurile de redresare și reziliență să precizeze și să justifice cât de mult contribuie fiecare măsură [integral (100 %), parțial (40 %) sau nu are niciun impact (0 %)] la obiectivele digitale, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul MRR. Combinarea coeficienților cu estimările de costuri aferente fiecărei măsuri permite calcularea gradului în care contribuie planurile la țintele digitale.

(17)

Mai multe informații și exemple concrete de măsuri care oferă sprijin IMM-urilor pot fi găsite în analiza tematică „Sprijinirea IMM-urilor”, publicată în tabloul de bord privind redresarea și reziliența: https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/assets/thematic_analysis/3_SME.pdf . 

(18)

Aceste jaloane sunt legate de măsurile care contribuie la categoria socială „Ocuparea forței de muncă”, astfel cum este definită în Regulamentul delegat (UE) 2021/2105.

(19)

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă 2022, a se vedea https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:ac9248f7-4d16-11ec-91ac-01aa75ed71a1.0024.02/DOC_1&format=PDF.

(20)

EIGE, „Gender inequalities in care and consequences for the labour market” (Inegalitățile de gen în îngrijire și consecințele pentru piața muncii), 2021.

(21)

Cum ar fi persoanele cu handicap, persoanele în vârstă și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară.

(22)

EIGE, a se vedea https://eige.europa.eu/publications/gender-equality-index-2021-health.

(23)

Articolul 18 alineatul (4) litera (o) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

(24)

Strategia urmărește o abordare duală a integrării perspectivei de gen, combinată cu acțiuni specifice.

(25)

Regulamentul delegat (UE) 2021/2106 de stabilire a indicatorilor comuni și a elementelor detaliate ale tabloului de bord privind redresarea și reziliența.

(26)

 Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 al Comisiei din 28 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență prin definirea unei metodologii de raportare a cheltuielilor sociale. Trebuie remarcat faptul că Comisia a aplicat această metodologie nu numai măsurilor cu caracter social, ci și tuturor celorlalte măsuri incluse în planurile de redresare și reziliență adoptate care se axează pe egalitatea de gen, pentru a reflecta mai bine acest aspect în toate planurile. Nu era necesar ca acesta să fie obiectivul principal al măsurilor în cauză. Prin urmare, și măsurile care nu au fost marcate pot avea un impact asupra egalității de gen. În plus, având în vedere constrângerile metodologice, caracterul ex-ante al evaluării și faptul că MRR se bazează pe performanță, impactul real și cheltuielile cu egalitatea de gen nu pot fi deduse direct din marcaje.

(27)

Cifrele sunt cu titlu informativ, sunt menite să fie utilizate pentru analiza calitativă și nu constituie o evaluare comparativă a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre. Numărul și structura măsurilor din fiecare plan național variază foarte mult, precum și abordarea în materie de reflectare a angajamentelor privind egalitatea de gen. O analiză mai detaliată se regăsește în documentele de lucru ale serviciilor Comisiei adoptate de Comisia Europeană pentru fiecare plan aprobat.

(28)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2021) 12 final.

(29)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060, a Regulamentului (UE) 2021/2115, a Directivei 2003/87/CE și a Deciziei (UE) 2015/1814. Textul integral este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/files/proposal-regulation-european-parliament-and-council-amending-regulation-eu-2021-241-regards-repowereu-chapters-recovery-and-resilience-plans-and-amending-regulation-2021-1060-2021-2115-2003-87-ec-2015-1814_en