COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.6.2022

COM(2022) 331 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2020

Raport cu privire la acțiunile întreprinse în urma cererilor formulate de Parlamentul European în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune, precum și de Consiliu în recomandarea sa privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2020

1.Introducere

Anul 2020 a fost un an decisiv pentru bugetul UE. Datorită mecanismelor de flexibilitate și instrumentelor bugetare instituite la începutul pandemiei de COVID-19, fondurile UE au fost utilizate pentru furnizarea de echipamente medicale, pentru sprijinirea cercetării în domeniul tratamentelor și al vaccinurilor și pentru salvarea locurilor de muncă și a întreprinderilor. Bugetul UE a continuat, de asemenea, să își finanțeze prioritățile orizontale și, în special, tranziția verde și cea digitală. De asemenea, în 2020 a fost adoptat cel mai mare pachet de măsuri de stimulare finanțat vreodată de UE, NextGenerationEU (NGEU).

La 4 mai 2022, Parlamentul European a decis, ținând seama de recomandarea Consiliului, să închidă capitolul referitor la acest an fără precedent, acordând Comisiei descărcarea de gestiune pentru modul în care a executat bugetul UE în 2020.

În cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2020, Parlamentul European și Consiliul au adresat, de asemenea, o serie de solicitări Comisiei. Comisia împărtășește principalele obiective reflectate de aceste solicitări:

·plasarea performanței în centrul execuției bugetare. Banii ar trebui cheltuiți în conformitate cu prioritățile UE și ar trebui să contribuie la obținerea rezultatelor preconizate pe teren, generând astfel rezultate tangibile și schimbări pozitive pentru publicul larg și pentru alți beneficiari;

·protejarea bugetului UE. Comisia urmărește acuzațiile sau suspiciunile de utilizare necorespunzătoare sau de gestionare defectuoasă a fondurilor UE. Acesta ia toate măsurile necesare pentru a proteja bugetul UE, inclusiv, după caz, suspendarea plăților, corecții financiare și măsuri de reglementare pentru a-și consolida sistemul de control, cum ar fi Regulamentul financiar ajustat și Regulamentul privind regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii („Regulamentul privind condiționalitatea”);

·per ansamblu, Comisia asigură echilibrul corect între o serie de obiective diferite, cum ar fi reducerea la minimum a erorilor, o protecție puternică împotriva utilizării abuzive a fondurilor, plățile rapide, menținerea costurilor și a sarcinii controalelor pentru autoritățile publice și beneficiari la un nivel rezonabil și adăugarea de valoare prin intermediul cheltuielilor UE.

Prezentul raport cu privire la acțiunile întreprinse în urma procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2020 oferă, ca parte a rapoartelor integrate privind aspectele financiare și răspunderea (IFAR), un rezumat al acțiunilor întreprinse de Comisie ca răspuns la unele dintre aceste solicitări, astfel cum se menționează în secțiunea privind prioritățile politice din rezoluția privind descărcarea de gestiune. Comisia va furniza informații mai detaliate și actualizate ca răspuns la recomandările specifice atunci când procedura de descărcare de gestiune pentru 2021 va începe mai târziu în cursul acestui an.

2.Impactul pandemiei de COVID-19 asupra gestionării fondurilor UE 

Comisia a introdus noi instrumente și a oferit flexibilitate pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19, însă pandemia a creat, de asemenea, noi provocări și riscuri pentru bugetul UE.

În primul rând, flexibilitatea oferită nu a implicat nicio relaxare a controalelor. De exemplu, prelungirea termenelor de punere în aplicare a proiectelor și de depunere a propunerilor și a ofertelor nu a compromis controalele. Normele modificate introduse în procedurile de control ale statelor membre au fost limitate în timp și în ceea ce privește domeniul de aplicare.

În al doilea rând, pandemia de COVID-19 a împiedicat efectuarea auditurilor și a controalelor la fața locului. Prin urmare, Comisia a aplicat măsuri solide de atenuare, cum ar fi efectuarea de verificări documentare, audituri la distanță și utilizarea de soluții informatice (fotografii etichetate geografic, imagini prin satelit, reuniuni video etc.).

3.Un sistem de control consolidat pentru un buget nou și mai mare

CFM 2021-2027 și cea mai mare parte a actelor de bază care instituie programe de cheltuieli au fost aprobate în 2020. De asemenea, în 2020 s-a ajuns la un acord cu privire la cel mai mare pachet de măsuri de stimulare finanțat vreodată în UE, respectiv NGEU. Acest nou buget extins a determinat Comisia să își ajusteze și să își consolideze sistemul de control și audit.

Comisia va continua să informeze Parlamentul European cu privire la auditurile și controalele pe care le efectuează, inclusiv în ceea ce privește NGEU.

·3.1. Sistemul de control și raportare pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR)

MRR se bazează pe performanță. Fondurile MRR sunt plătite atunci când statele membre au îndeplinit etapele-cheie (cunoscute drept „jaloane și ținte”) în punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor incluse în planurile naționale de redresare și reziliență. În 2021, au fost instituite structuri de guvernanță specifice, procese interne și strategii de control pentru a ține seama de acest lucru. Comisia se bazează pe controalele efectuate de statele membre și le completează cu propriile controale atunci când este necesar.

Mai precis, deblocarea fondurilor din cadrul MRR depinde de îndeplinirea satisfăcătoare de către statele membre a jaloanelor și țintelor relevante stabilite în planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia se asigură că dispune de o asigurare rezonabilă că jaloanele și țintele subiacente ale unei plăți sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Statele membre se asigură că fondurile primite din partea MRR sunt cheltuite în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern relevant. Sistemele naționale de control sunt, prin urmare, principalul instrument de protejare a intereselor financiare ale UE.

Atunci când evaluează planurile naționale de redresare și reziliență, Comisia verifică dacă statele membre au instituit sisteme de control intern care abordează în mod adecvat toate riscurile relevante, în special pe cele legate de conflictele de interese, fraudă, corupție și dubla finanțare. În cazul în care se identifică deficiențe în sistemele de control, pot fi definite jaloane specifice pentru a remedia respectivele deficiențe, îndeplinirea acestora fiind o condiție prealabilă pentru orice plată în cadrul MRR (cu excepția prefinanțării). Comisia poate interveni în cazul în care statele membre nu își îndeplinesc sarcinile de control care le revin. Comisia are dreptul de a-și recupera fondurile dacă:

·constată un caz de fraudă, corupție sau conflict de interese care afectează interesele financiare ale UE și care nu a fost abordat de statul membru în cauză;

·constată o încălcare gravă a obligațiilor care decurg dintr-un acord de finanțare sau de împrumut (inclusiv dubla finanțare) sau

·constată că jaloanele și țintele nu au fost atinse în mod satisfăcător.

În plus, Comisia va efectua audituri privind jaloanele și țintele. De asemenea, Comisia va audita sistemele de control ale statelor membre pentru a stabili dacă acestea pot preveni, detecta sau corecta în mod adecvat cazurile de fraudă, corupție, conflicte de interese și dublă finanțare și dacă au avut sau au loc încălcări grave ale obligațiilor. Comisia poate, de asemenea, să efectueze audituri și controale bazate pe riscuri în cazul în care există îndoieli. Comisia nu va audita conformitatea cheltuielilor legate de MRR efectuate de statele membre cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern (de exemplu, normele privind achizițiile publice sau ajutoarele de stat). Dacă este cazul, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europeană (CCE) și Parchetul European (EPPO) își vor exercita competențele care le revin.

În plus, în cadrul activităților de formare de sprijin furnizate de Comisie autorităților naționale, OLAF a prezentat autorităților naționale un concept de cadru privind riscul de fraudă asociat MRR. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să lanseze exerciții specifice de gestionare a riscurilor legate de punerea în aplicare a MRR.

Comisia este, de asemenea, conștientă de faptul că noile sale operațiuni de împrumut și de credit legate de NGEU au sporit necesitatea de a oferi suficientă transparență publicului larg și investitorilor cu privire la realizările MRR și la expunerea financiară a UE.

În ceea ce privește realizările, Comisia a instituit un tablou de bord privind redresarea și reziliența, care arată modul în care se înregistrează progrese în punerea în aplicare a MRR. Acesta afișează informații cu privire la stadiul jaloanelor și al țintelor și conține rezultate agregate la nivelul UE datorită raportării periodice de către statele membre cu privire la indicatorii comuni. De asemenea, Comisia a creat un tablou de bord privind obligațiunile verzi NGEU pentru a oferi publicului larg o imagine de ansamblu în timp real a măsurilor legate de climă care sunt finanțate din fondurile colectate prin intermediul obligațiunilor verzi NGEU, dintre care multe sunt alocate MRR. Tabloul de bord le permite investitorilor să analizeze oportunitățile de investiții și să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor în curs finanțate prin obligațiuni verzi NGEU.

În ceea ce privește expunerea financiară, articolul 250 din Regulamentul financiar prevede deja obligația Comisiei de a prezenta anual un raport general privind instrumentele financiare, garanțiile bugetare și asistența financiară. Prin NGEU, Comisia s-a angajat acum, în plus, să furnizeze rapoarte anuale, semestriale și trimestriale dedicate în mod specific activelor și pasivelor care decurg din operațiunile de împrumut și de credit ale noului instrument de redresare.

·3.2. Cooperarea strânsă cu organismele naționale de punere în aplicare în cadrul gestiunii partajate 

Odată ce s-a asigurat că organismele naționale de punere în aplicare (și anume, autoritățile de management și de audit pentru politica de coeziune, agențiile de plăți și organismele de certificare pentru politica agricolă comună – PAC) funcționează în mod corespunzător, Comisia se bazează pe activitatea acestora de execuție a fondurilor în cadrul gestiunii partajate. Datorită cunoștințelor sale aprofundate și detaliate cu privire la modul de funcționare a sistemelor, Comisia poate detecta deficiențele în gestionarea și controlul la nivel național și poate aplica toate instrumentele de care dispune pentru a proteja fondurile UE.

În domeniul politicii de coeziune, Comisia întreprinde acțiuni în fiecare an pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemelor de gestiune și control în ceea ce privește reducerea ratei de eroare. Aceasta sprijină autoritățile responsabile de programe prin reuniuni, orientări și formare și prin coordonarea rețelelor transnaționale care vizează schimbul de bune practici și încurajarea autorităților să simplifice procedurile și să evite sarcinile administrative inutile.

Atunci când Comisia detectează cazuri în care autoritățile de management nu au observat anumite erori sau în care autoritățile de audit individuale nu detectează erorile în mod corespunzător, exhaustiv sau rapid, Comisia le solicită acestora să ia măsuri de remediere specifice pentru a-și îmbunătăți sistemul de control. Comisia poate solicita statelor membre să corecteze erorile în cazul în care nu le-au corectat în primă instanță. În cele din urmă, Comisia poate, în anumite circumstanțe, să suspende sau să întrerupă plățile până când primește dovezi că au fost realizate îmbunătățirile necesare ale sistemului și/sau că au fost aplicate corecții financiare corespunzătoare.

În domeniul PAC, Comisia a ajutat statele membre să mențină rata de eroare la un nivel scăzut prin introducerea mai multor simplificări ale normelor în ultimii șase ani. 

În plus, Comisia organizează reuniuni cu agențiile de plăți pentru a face schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a PAC și pentru a le informa cu privire la aspectele strategice în ceea ce privește asigurarea, auditul și punerea în aplicare, inclusiv cu privire la punerea în aplicare a sistemului de monitorizare a suprafețelor și la aspectele legate de combaterea fraudei și a conflictelor de interese. În mod similar, se organizează reuniuni periodice ale grupurilor de experți cu organismele de certificare, pentru a face schimb de bune practici și pentru a oferi orientări cu privire la diferite subiecte.

Având în vedere noul cadru legislativ al PAC, Comisia a inițiat, de asemenea, un dialog structurat cu statele membre. Acesta include scrisori, reuniuni și recomandări pentru a le ajuta să își pregătească planurile strategice PAC. 

Atunci când este necesar, Comisia poate utiliza atât măsuri preventive (cum ar fi întreruperea, suspendarea și reducerea plăților), cât și măsuri corective (sub forma unor corecții financiare nete). În cazul în care sunt identificate deficiențe grave în cadrul procedurilor de conformitate, Comisia poate solicita statelor membre să elaboreze și să pună în aplicare planuri de acțiune cu acțiuni corective și un calendar clar.

În plus, Comisia continuă să își dezvolte și să își perfecționeze instrumentele de combatere a fraudei. Strategia antifraudă a Comisiei îi oferă acesteia o capacitate analitică mai puternică de prevenire și detectare a fraudei, precum și de îmbunătățire a cooperării în materie de combatere a fraudei.

·3.3. Asigurarea unei finanțări suficiente pentru audituri și controale în cadrul Comisiei 

Creșterea fondurilor care urmează să fie plătite în următorii ani necesită o capacitate suplimentară de control și audit în cadrul Comisiei. În acest context, sunt recrutate persoane reprezentând aproximativ 190 de ENI (echivalent normă întreagă) pentru sarcini legate de NGEU, inclusiv control și audit, iar alte 94 de ENI au fost deja redistribuite pentru aceste sarcini din alte departamente din cadrul Comisiei.

Comisia nu numai că își mărește capacitatea în ceea ce privește numărul de angajați, ci și îmbunătățește calitatea auditului. De exemplu, în domeniul politicii în materie de cercetare și inovare, Comisia a organizat campanii de informare și formare intensivă pentru auditori, a îmbunătățit termenii de referință în noul contract-cadru cu firme de audit externe și a efectuat misiuni de audit comune care au implicat atât serviciile de audit ale Comisiei, cât și firme de audit externe.

·3.4. Consolidarea CCE, a OLAF și a EPPO

Având în vedere creșterea volumului de muncă legat de noile programe de cheltuieli pentru CCE, autoritatea bugetară a aprobat temporar 20 de posturi suplimentare pentru CCE până în 2027.

În mod similar, au fost prevăzute șapte posturi suplimentare de personal extern pentru OLAF în 2022, pentru a-l ajuta să facă față creșterii volumului său de muncă. Propunerea de proiect de buget pe 2023 prevede realocarea a șase posturi suplimentare către OLAF din alte departamente ale Comisiei pentru un volum de muncă suplimentar, inclusiv NGEU.

În cele din urmă, EPPO aproape își va dubla numărul de angajați în cursul exercițiului bugetar 2022, cu 118 posturi suplimentare. Comisia propune consolidarea acestei intensificări semnificative a resurselor EPPO prin menținerea acestui nou nivel de personal în proiectul de buget pentru 2023.

·3.5 Dincolo de protejarea bugetului: protejarea beneficiarilor de drept ai fondurilor și descurajarea și urmărirea utilizării abuzive a fondurilor UE 

UE a dezvoltat un sistem de gestiune și control pe mai multe niveluri (UE, național, regional), care asigură protecția bugetului său. UE trebuie nu numai să își protejeze bugetul, ci și să se asigure că beneficiarii de drept ai fondurilor sunt protejați și nu rămân cu impresia că frauda sau corupția pot rămâne nepedepsite.

Prin urmare, UE și-a consolidat capacitatea judiciară. EPPO, care a devenit recent operațional, poate urmări penal direct infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Apariția EPPO în peisajul antifraudă al UE contribuie în mare măsură la descurajarea utilizării abuzive a fondurilor UE și, în cele din urmă, asigură publicul larg că autorii fraudelor și politicienii corupți nu sunt mai presus de lege.

Pentru statele membre care nu participă la EPPO, cadrul actual de combatere a fraudei care afectează interesele financiare ale UE rămâne în vigoare. OLAF – consolidat prin regulamentul său revizuit recent –, își va continua investigațiile administrative în toate statele membre și va coopera cu autoritățile naționale la fel cum procedează deja.

Pentru a se asigura că întreprinderile din UE nu sunt afectate de concurența neloială, UE a elaborat, de asemenea, norme privind achizițiile publice pentru a asigura atribuirea contractelor de achiziții publice prin proceduri de achiziții publice transparente, nediscriminatorii și competitive. În plus, odată adoptat de Parlamentul European și de Consiliu (colegiuitori), Instrumentul pentru achiziții publice internaționale ar trebui să permită Comisiei să emită o decizie care să îngreuneze obținerea de contracte de achiziții publice ale UE de către ofertanții din țări din afara UE care nu respectă aceleași norme.

În 2021, Comisia a propus, de asemenea, un regulament care să abordeze denaturarea concurenței pe piața internă cauzată de subvențiile străine.

Noul regim general de condiționalitate completează aceste noi instrumente.

4.Statul de drept și valorile fundamentale 

Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului UE 1  („Regulamentul privind condiționalitatea”) este în vigoare și se aplică de la 1 ianuarie 2021. Acesta vizează toate încălcările relevante ale principiilor statului de drept într-un stat membru care afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protecția intereselor financiare ale UE într-un mod suficient de direct.

Regulamentul privind condiționalitatea permite UE să ia măsuri (de exemplu, suspendarea plăților sau corecții financiare) pentru a proteja bugetul UE, asigurându-se în același timp că beneficiarii finali ai fondurilor UE continuă să primească plățile direct de la statele membre în cauză.

În martie 2021, Ungaria și Polonia au contestat Regulamentul privind condiționalitatea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). La 16 februarie 2022, CJUE a respins acțiunile acestora și a confirmat validitatea Regulamentului privind condiționalitatea 2 . La 2 martie 2022, Comisia a publicat o serie de orientări privind aplicarea regulamentului, care țin seama de hotărârea CJUE.

La 27 aprilie 2022, Comisia a transmis Ungariei o notificare scrisă. Aceasta este prima etapă a procedurii stabilite de Regulamentul privind condiționalitatea pentru a proteja bugetul UE, fie prin impunerea luării unor măsuri de remediere eficace de către statul membru în cauză, fie prin adoptarea de măsuri de către Consiliu.

Regulamentul privind condiționalitatea completează alte instrumente și proceduri instituite de legislația UE pentru protecția bugetului. Printre acestea se numără investigațiile efectuate de OLAF, controalele și auditurile, precum și corecțiile financiare.

Printre aceste alte instrumente și proceduri, Regulamentul financiar conține obligații și mecanisme pentru a asigura că fondurile UE în domeniul acțiunilor externe nu ajung la entități sau persoane care încalcă principiile statului de drept și democratice.

Statul de drept și respectarea drepturilor omului în țările beneficiare, împreună cu valorile fundamentale ale UE, sunt integrate, de asemenea, în actele de bază legate de finanțarea externă, inclusiv Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III). IVCDCI – Europa globală exclude de la finanțarea UE orice acțiuni sau măsuri care ar putea duce la încălcări ale drepturilor omului în țările partenere. În cadrul IPA III, Comisia examinează garanțiile actuale pentru drepturile fundamentale într-o țară beneficiară, pentru a decide cu privire la asistența pe care trebuie să o furnizeze.

Ambele instrumente prevăd posibilitatea ajustării asistenței pentru a asigura respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului sau a statului de drept.

În cele din urmă, Comisia acordă fonduri în conformitate cu măsurile restrictive (sancțiuni) ale UE și în aplicarea acestora.

5.Propunerile Comisiei de consolidare a digitalizării monitorizării, controlului și auditului fondurilor UE prin ajustarea specifică a Regulamentului financiar 

Pentru CFM 2021-2027 și NGEU, Comisia a prezentat propuneri de îmbunătățire a calității și interoperabilității datelor privind beneficiarii fondurilor UE în cazul în care bugetul este executat în cadrul gestiunii partajate și în cadrul MRR.

Colegiuitorii au acceptat propunerea Comisiei de a solicita statelor membre să înregistreze și să stocheze date privind destinatarii fondurilor UE și beneficiarii reali ai acestor destinatari. În ceea ce privește PAC, statele membre vor colecta, după caz, date privind grupurile din care fac parte beneficiarii.

Comisia dorește să utilizeze ajustarea specifică a Regulamentului financiar pentru a îmbunătăți suplimentar monitorizarea și transparența utilizării fondurilor. Comisia a propus să se solicite statelor membre (și altor entități) care execută bugetul UE să transmită Comisiei, cel puțin o dată pe an, informații privind beneficiarii fondurilor UE în statele lor membre (sau, pentru alte entități, în domeniile lor de responsabilitate). Comisia va completa aceste informații cu datele pe care le deține cu privire la gestiunea directă și va fi responsabilă de consolidarea, centralizarea și publicarea informațiilor într-o bază de date pe un site internet unic, care să acopere toate modurile de gestionare. Site-ul unic rezultat ar fi o versiune îmbunătățită a Sistemului de transparență financiară utilizat în prezent pentru gestiunea directă.

Ajustarea specifică a Regulamentului financiar oferă, de asemenea, o oportunitate de a proteja suplimentar bugetul UE împotriva neregulilor, fraudei, corupției și conflictelor de interese. 

-În primul rând, Comisia a propus ca utilizarea unui sistem informatic unic integrat pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor să devină obligatorie. Acest sistem informatic permite identificarea măsurilor, a contractelor și a beneficiarilor vulnerabili la nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese. Comisia a dezvoltat și a furnizat acest instrument informatic, cunoscut sub denumirea Arachne, statelor membre care execută bugetul UE în cadrul gestiunii partajate și în cadrul MRR. Utilizarea Arachne este voluntară în prezent. Instrumentul este deja utilizat pe scară largă în domeniul politicii de coeziune și este introdus pentru cheltuielile agricole, dar utilizarea sa obligatorie ar reprezenta un important pas înainte.

-În al doilea rând, Comisia propune, de asemenea, extinderea domeniului de aplicare și a eficacității sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES). Acest sistem oferă un set de măsuri de protecție împotriva operatorilor economici frauduloși sau nefiabili. În special, EDES le permite ordonatorilor de credite să detecteze și, eventual, să includă pe o „listă neagră” (să excludă) operatorii economici frauduloși sau nefiabili într-un stadiu incipient. Comisia a propus o mai bună direcționare a aplicării EDES atât în cazul fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate, cât și al gestiunii directe, în care fondurile sunt plătite sub formă de contribuții financiare către statele membre, de exemplu în cadrul MRR (și anume, Comisia ar putea acționa pe baza celor mai grave motive de excludere). Obiectivul este, de asemenea, de a se asigura că deciziile de excludere luate la nivelul UE sunt puse în aplicare la nivel național în contextul gestiunii partajate. Comisia a propus, de asemenea, să se permită excluderea entităților afiliate și/sau a beneficiarilor reali ai unei entități primare excluse de la participarea la licitații pentru contracte de achiziții publice și, în cele din urmă, de la obținerea de fonduri UE.

-În al treilea rând, ajustarea propusă a Regulamentului financiar, în cazul în care va fi aprobată de colegiuitori, va spori eficiența și calitatea controalelor și a auditurilor cu ajutorul digitalizării și al tehnologiilor emergente, cum ar fi învățarea automată, automatizarea proceselor robotizate și inteligența artificială. Acest lucru ar trebui, la rândul său, să contribuie la asigurarea în continuare a utilizării adecvate a fondurilor UE, reducând în același timp costul auditurilor și al controalelor.

6.Performanța bugetului UE 

Astfel cum s-a subliniat în comunicarea sa din 8 iunie 2021 ( COM/2021/366 ), Comisia acordă cea mai mare importanță maximizării eficacității cheltuielilor UE și se angajează să continue să se asigure că cheltuielile UE produc rezultatele scontate, precum și că aceste rezultate ajută UE să își atingă obiectivele.

În ceea ce privește CFM 2021-2027, s-au înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește monitorizarea performanței. Comisia a raționalizat indicatorii-cheie de performanță pentru diferitele programe de cheltuieli ale UE, incluzându-i în actele de bază respective. De asemenea, Comisia a pus la dispoziție mai multe informații referitoare la performanță, de exemplu prin intermediul unor site-uri dedicate performanței. În plus, sunt în curs de actualizare sau de elaborare metodologii pentru o mai bună evaluare a contribuției diferitelor programe de cheltuieli ale UE la prioritățile orizontale. Raportul anual privind gestiunea și performanța pentru 2021 prezintă măsura în care atât CFM 2014-2020, cât și CFM 2021-2027 contribuie la acțiunile legate de climă. În ceea ce privește CFM 2021-2027, metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de climă a fost actualizată pentru a fi aplicată în mod consecvent în cadrul diferitelor programe de cheltuieli, inclusiv MRR, și este consolidată de o cerință generală conform căreia intervențiile finanțate nu aduc prejudicii semnificative obiectivelor de mediu ale UE. Această metodologie este descrisă în detaliu într-un document de lucru al serviciilor Comisiei 3 intitulat „Climate Mainstreaming Architecture in the 2021-2027 MFF” (Arhitectura integrării climei în CFM 2021-2027) [SWD(2022)225 final].

În conformitate cu angajamentul asumat în temeiul Acordului interinstituțional (AII) adoptat în paralel cu Regulamentul privind CFM, Comisia a înregistrat progrese și în ceea ce privește stabilirea unei metodologii de urmărire a cheltuielilor relevante pentru biodiversitate, pe care Comisia o va utiliza pentru a monitoriza respectarea angajamentelor sale în materie de cheltuieli în acest domeniu pentru bugetele pe 2024, 2026 și 2027.

Progrese semnificative s-au înregistrat, de asemenea, în ceea ce privește integrarea egalității de gen în politicile și bugetul UE. Comisia a elaborat o serie de instrumente pentru a se asigura că egalitatea (inclusiv egalitatea de gen) este întotdeauna luată în considerare la elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor, a legislației și a programelor de finanțare ale UE. În plus, în conformitate cu strategia privind egalitatea de gen, toate departamentele Comisiei au numit un coordonator pentru egalitate.

În mod similar și în conformitate cu angajamentul asumat în strategia sa privind egalitatea de gen 2020-2025 și cu AII privind CFM 2021-2027, Comisia a elaborat o metodologie de urmărire a cheltuielilor relevante legate de egalitatea de gen în cadrul bugetului UE. Prin proiectul său de buget pentru 2023, Comisia propune aplicarea acestei metodologii pentru prima dată într-o fază de testare în toate programele. Pe această bază, raportul anual privind gestiunea și performanța pe 2021 prezintă măsura în care CFM 2021-2027 contribuie la promovarea egalității de gen.

De asemenea, Comisia a organizat în 2021 cursuri de formare pentru personal cu privire la motivele și modul în care trebuie să se țină seama în mod corespunzător de egalitatea de gen în fiecare etapă a acțiunilor UE, inclusiv în bugetul UE. Comisia va continua să ofere astfel de cursuri de formare specializate în 2022.

Separat, Comisia a început, de asemenea, să lucreze, în cadrul unui proiect-pilot, la metodologii de măsurare a impactului global al programelor de cheltuieli ale UE asupra obiectivelor UE în ceea ce privește schimbările climatice și tranziția digitală.

7.Simplificarea normelor și a procedurii pentru solicitanții de fonduri UE 

Existența unor norme și proceduri simple de finanțare este esențială pentru a permite solicitanților să primească fonduri UE, în special celor cu experiență și capacități administrative limitate, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Simplificarea normelor de către Comisie ar trebui, de asemenea, să aibă un impact pozitiv în ceea ce privește reducerea nivelului de eroare. Revizuirea din 2018 a Regulamentului financiar a introdus simplificări suplimentare, cum ar fi reducerea informațiilor solicitate solicitanților, nesuprapunerea controalelor și a auditurilor și utilizarea sporită a formelor simplificate de granturi).

În ultimii ani, Comisia a întreprins o serie de alte inițiative de simplificare. Până în 2022, aproape toate programele gestionate direct de Comisie vor fi adoptat sistemul de granturi electronice, astfel încât toți solicitanții de granturi UE să aibă la dispoziție un „ghișeu unic” electronic. Solicitanții vor utiliza, de asemenea, aceeași documentație electronică și aceleași proceduri electronice fără sincope pe tot parcursul procesului de acordare a granturilor. În plus, Comisia actualizează acordul de grant adnotat, care va fi pus la dispoziția solicitanților și beneficiarilor finanțării prin granturi, astfel încât toți aceștia să primească orientări coerente și practice.

De asemenea, Comisia utilizează din ce în ce mai mult opțiunile simplificate în materie de costuri (OCS) atunci când acordă granturi. Acest lucru se datorează faptului că formele simplificate de finanțare, cum ar fi costurile unitare și sumele forfetare, pot reduce considerabil sarcina administrativă și sunt mai strâns legate de realizarea efectivă a acțiunilor finanțate.

Finanțarea forfetară este introdusă treptat pentru programul de finanțare Orizont Europa, începând lent în 2022 și cu un prim val semnificativ planificat pentru 2023. Comisia elaborează, de asemenea, un sistem de costuri unitare pentru costurile cu personalul. Această măsură are un potențial enorm, deoarece costurile cu personalul reprezintă peste 60 % din bugetul unui grant mediu și reprezintă de departe cea mai mare sursă de erori. În paralel cu aceste simplificări, Comisia oferă sprijin solicitanților programului Orizont Europa prin campanii de comunicare, inclusiv ateliere, și prin vizarea mai multor beneficiari „predispuși la erori”, cum ar fi IMM-urile și solicitanții care depun cereri pentru prima dată.

De asemenea, Comisia promovează utilizarea OCS de către statele membre în politicile de coeziune și agricole, ajutând autoritățile naționale să pregătească și să evalueze schemele OCS pentru programele din perioada 2021-2027. Acest lucru va reduce în cele din urmă sarcina administrativă pentru mulți solicitanți care fac obiectul gestiunii partajate.

În cele din urmă, noul model de performanță al PAC oferă statelor membre mecanisme de flexibilitate în ceea ce privește conceperea intervențiilor lor agricole în conformitate cu realitatea și nevoile lor agricole, respectând în același timp normele generale ale Uniunii. Noul model ar trebui să contribuie la reducerea complexității și a erorilor.

8.Angajamente bugetare restante – „Reste à Liquider” (RAL)

Nivelul angajamentelor restante (cunoscute sub denumirea de „RAL” – prescurtare a expresiei în limba franceză „reste à liquider”) care rezultă din CFM 2021-2027 și din predecesorii acestuia a scăzut în 2021. Acest lucru s-a datorat în mare parte plăților accelerate efectuate pentru programele în curs din cadrul politicii de coeziune, în timp ce se preconizează că noua generație de fonduri de coeziune va fi lansată de abia în 2022. Fondurile de coeziune reprezintă cea mai mare parte a RAL și, prin urmare, au o influență deosebită asupra dezvoltării în curs a RAL în ansamblu.

În schimb, a existat o creștere nominală a valorii RAL în cursul anului 2021 atunci când s-a luat în considerare NGEU. NGEU crește temporar nivelul general al RAL, care va atinge un nivel maxim până la sfârșitul anului 2023 (ultimul an pentru îndeplinirea angajamentelor NGEU). Angajamentele bugetare restante asociate NGEU vor începe să fie decontate în 2024, iar acest lucru va continua până la sfârșitul anului 2026, care este termenul pentru finalizarea plăților pentru NGEU.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus o serie de măsuri de simplificare pentru a facilita și a accelera punerea în aplicare a politicii de coeziune. Deși au fost adoptate numeroase propuneri, Comisia regretă faptul că revenirea la regula privind dezangajarea „N+2” nu a fost aprobată, cu excepția Fondului pentru dezvoltare rurală al PAC, pentru care regula privind dezangajarea se va schimba din „N+3” în „N+2”.

În acest stadiu incipient al noului ciclu bugetar, Comisia consideră că există trei factori care vor determina continuarea tendinței de creștere nominală a RAL în perioada CFM 2021-2027: (1) decizia de a menține regula privind dezangajarea „N+3” pentru cea mai mare parte a cheltuielilor; (2) faptul că legislația care reglementează cea mai mare parte a fondurilor în gestiune partajată a fost convenită abia într-un stadiu avansat și (3) atenția acordată NGEU de autoritățile naționale în anii următori.

Mai precis, pregătirea programelor naționale și regionale pentru perioada 2021-2027 în domeniul politicii de coeziune a fost afectată nu numai de adoptarea tardivă a CFM 2021­2027, ci și de faptul că pregătirile din statele membre au avut loc în paralel cu pregătirea planurilor naționale de redresare și reziliență. Aceasta a fost o provocare operațională pentru unele state membre. Cu toate acestea, Comisia se așteaptă ca toate programele să fie aprobate până la sfârșitul anului 2022.

Un indicator suplimentar relevant pentru evaluarea RAL este comparația sa cu dimensiunea economiei UE (măsurată, de exemplu, în funcție de venitul național brut sau VNB). Se preconizează că RAL (excluzând angajamentele bugetare restante asociate NGEU) va scădea între sfârșitul anului 2021 și sfârșitul anului 2027 de la 1,7 % la 1,6 % din VNB-ul UE. Această tendință arată că creșterea nominală a RAL este depășită de creșterea nominală a economiei UE. Existența RAL în sine nu indică faptul că bugetul nu a fost executat, ci este strict legată de intervalul de timp dintre angajamente și plăți.

În cele din urmă, Comisia reamintește, pe de o parte, faptul că adoptarea bugetului îi revine, în final, autorității bugetare, ceea ce implică asigurarea unui nivel suficient al creditelor de plată, și, pe de altă parte, faptul că punerea în aplicare este gestionată de autoritățile naționale pentru majoritatea fondurilor și depinde în mare măsură de normele stabilite de colegiuitori în actele de bază relevante. Comisia va continua să coopereze îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul, precum și cu organismele naționale de punere în aplicare.

9. Scurtarea procedurii de descărcare de gestiune 

Comisia sprijină ideea unei proceduri de descărcare de gestiune mai scurte. Aceasta a prezentat conturile consolidate ale UE pentru 2020 și 2021 cu o lună mai devreme decât termenul regulamentar, și anume la 31 iulie, în 2021 și 2022. De asemenea, Comisia a avansat publicarea raportului anual privind gestiunea și performanța cu câteva săptămâni în acești doi ani. Publicarea raportului anual privind gestiunea și performanța este dificilă, deoarece unele rapoarte anuale de activitate, care stau la baza raportului anual privind gestiunea și performanța, trebuie să includă informații din partea statelor membre. Comisia primește aceste informații cel mai devreme în luna februarie și are nevoie de timp pentru a le analiza și evalua.

În plus, o reducere semnificativă a procedurii de descărcare de gestiune ar necesita, de asemenea, atât publicarea mai devreme de către CCE a raportului său anual, cât și adoptarea de către Consiliu a recomandării sale privind descărcarea de gestiune mai devreme.

10.Perspective

Comisia se angajează să genereze rezultate cu privire la prioritățile evidențiate de Parlamentul European și de Consiliu în urma procedurii de descărcare de gestiune pentru 2020. De asemenea, UE este pregătită să facă față noilor provocări, care nu pot fi întotdeauna anticipate și care, de obicei, necesită un răspuns rapid însoțit de un grad ridicat de flexibilitate din partea Comisiei. Cea mai recentă este reprezentată de invadarea Ucrainei de către Rusia. La 18 mai 2022, Comisia a prezentat un pachet pentru a răspunde provocărilor generate de acest război, inclusiv securitatea aprovizionării cu energie, deficitul în materie de investiții în domeniul apărării al UE și reconstrucția pe termen mai lung a Ucrainei. Toate acestea au implicații pentru bugetul UE.

Există toate motivele pentru care se așteaptă ca lunile următoare să fie marcate în continuare de incertitudini și provocări enorme.

În orice caz, Comisia se va asigura că banii contribuabililor continuă să fie cheltuiți în conformitate cu normele și cu un impact maxim pe teren.

Comisia se bazează pe sprijinul Parlamentului European și al Consiliului. Propunerile sale pot fi puse în aplicare numai cu ajutorul acestora. Discuțiile viitoare, în special cu privire la revizuirea Regulamentului financiar, vor fi esențiale pentru îmbunătățirea mecanismelor de protejare a bugetului UE și pentru ca monitorizarea, controlul și auditul fondurilor UE să devină mai eficiente și mai eficace.

* * *

(1)

  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(2)

 Cauzele C-156/21 Ungaria/Parlamentul și Consiliul și C-157/21 Polonia/Parlamentul și Consiliul.

(3)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2022) 225 final, Arhitectura integrării climei în cadrul financiar multianual 2021-2027 .