AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 28 iulie 2022

cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare

(CON/2022/25)

(2022/C 367/03)

Introducere și temei juridic

La data de 13 aprilie 2022, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), întrucât regulamentul propus are incidență asupra (1) misiunii fundamentale a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din TFUE și cu articolul 3.1 din Statutul SEBC și al BCE (denumit în continuare „Statutul SEBC”) și a (2) contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din TFUE și cu articolul 3.3 din Statutul SEBC. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

BCE consideră binevenit regulamentul propus, care sprijină atât prioritățile Uniunii în domeniul piețelor de capital și post-tranzacționare, cât și una dintre acțiunile principale prevăzute în Planul de acțiune al Comisiei din 2020 privind uniunea piețelor de capital (UPC), care vizează dezvoltarea serviciilor de decontare transfrontaliere. O face, printre altele, prin simplificarea procedurii de „pașaport” prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „Regulamentul privind depozitarii centrali de titluri de valoare” sau „CSDR”) și prin consolidarea cooperării dintre autoritățile competente și autoritățile relevante. BCE sprijină ferm obiectivul general de a facilita și mai mult integrarea piețelor de capital prin reducerea barierelor din calea furnizării transfrontaliere de servicii de decontare. Regulamentul propus este, de asemenea, aliniat în linii mari la politicile aplicate la nivel internațional în urma crizei financiare mondiale care a apărut în perioada 2008-2009, menite să consolideze reziliența și eficacitatea infrastructurilor de bază ale piețelor financiare, de importanță sistemică – inclusiv sistemele de decontare a titlurilor de valoare – ca o condiție prealabilă pentru existența unor piețe de capital solide și robuste și pentru promovarea stabilității financiare (3).

Observații specifice

1.   Regimul disciplinei în materie de decontare

1.1

BCE salută obiectivul legiuitorului Uniunii de a stabili un domeniu de aplicare mai bine direcționat pentru regimul disciplinei în materie de decontare al CSDR prin abordarea comportamentelor de piață care conduc la ineficiențe ale decontării, dar fără a penaliza în mod automat fiecare caz individual de neexecutare a decontării, indiferent de context și de părțile implicate. Domeniul de aplicare și funcționarea regimului disciplinei în materie de decontare ar trebui să se bazeze pe principiul proporționalității. Acest lucru necesită, printre altele, diferențierea între, pe de o parte, cazurile de neexecutare a decontării care produc efecte financiare nefavorabile pentru partea la o tranzacție financiară care nu cauzează neexecutarea și, pe de altă parte, cele care fie nu produc niciun efect financiar negativ, fie afectează doar interesele financiare ale părții care cauzează neexecutarea. Includerea acestor din urmă cazuri de neexecutare a decontării în domeniul de aplicare al regimului disciplinei în materie de decontare ar fi incompatibilă cu raționamentul regimului. Prin urmare, revizuirea regimului disciplinei în materie de decontare ar trebui să aibă ca punct de plecare obiectivul de a sancționa numai acele cazuri de neexecutare a decontării care produc efecte financiare negative pentru contrapartea părții care cauzează neexecutarea.

1.2

De asemenea, BCE salută propunerile de excludere de la regimul disciplinei în materie de decontare atât a cazurilor de neexecutare a decontării cauzate de factori neimputabili participanților la tranzacție, cât și a cazurilor de neexecutare a decontării care au loc în contextul tranzacțiilor care nu implică „două părți la tranzacție”. Cu toate acestea, BCE invită legiuitorul Uniunii să ia în considerare clarificarea domeniului de aplicare al celei de a doua dintre aceste două excluderi propuse, care poate face obiectul unor interpretări diferite. BCE înțelege această excludere propusă ca incluzând transferurile de titluri de valoare fără plată către conturi de titluri de valoare deținute la depozitarii centrali de titluri de valoare (CSD) în contextul (de)mobilizării garanțiilor, indiferent dacă aceste transferuri au loc între părți private sau între membrii SEBC și contrapărțile lor. BCE ar considera binevenită o clarificare explicită în acest sens în regulamentul propus. În acest sens, în actele delegate ale Comisiei ar trebui furnizate clarificări suplimentare cu privire la domeniul de aplicare al celei de a doua excluderi propuse, pentru a specifica tranzacțiile care nu sunt considerate ca implicând doi parteneri comerciali. Este posibil ca CSD-urile să nu dispună în prezent de instrumentele necesare pentru a identifica instrucțiunile de decontare care urmează să fie excluse din domeniul de aplicare al regimului disciplinei în materie de decontare în temeiul regulamentului propus. Pentru a facilita această identificare, actele delegate ale Comisiei ar putea include în mod util definiții care să permită identificarea concretă a excluderilor avute în vedere, ajutând astfel CSD-urile să ajungă la un proces automatizat. BCE este pregătită să sprijine legiuitorul Uniunii în elaborarea acestor clarificări și observă că proiectele de acte delegate ale Comisiei se califică drept „proiecte de acte ale Uniunii” în sensul articolului 127 alineatul (4) și al articolului 282 alineatul (5) din tratat, care prevede că BCE trebuie să fie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care sunt de competența sa (4).

1.3

În plus, astfel de acte delegate ale Comisiei care precizează tranzacțiile care nu trebuie considerate ca implicând două părți la tranzacție ar trebui să prevadă suficient timp de pregătire pentru ca CSD-urile și participanții la piețele financiare să își ajusteze sistemele. De exemplu, în ceea ce privește TARGET2-Securities (T2S), în cazul în care anumite tranzacții ar fi excluse din domeniul de aplicare al regimului disciplinei în materie de decontare la nivelul CSD-urilor, ar fi recomandabil un dialog cu piața pentru a contribui la identificarea eventualelor probleme de punere în aplicare și a posibilelor soluții. În cazul în care actele delegate relevante ale Comisiei implică modificări semnificative ale proiectării T2S, punerea în aplicare a unor astfel de modificări ar necesita o perioadă de timp semnificativă. Prin urmare, BCE recomandă ca termenul de 24 de luni pe care regulamentul propus o prevede între adoptarea CSDR revizuit și intrarea în vigoare a domeniului de aplicare modificat al regimului disciplinei în materie de decontare (5) să înceapă să curgă numai începând cu adoptarea actelor delegate relevante ale Comisiei.

1.4

Existența cumpărărilor impuse obligatorii pe baza reglementărilor reprezintă o ingerință semnificativă în executarea tranzacțiilor cu titluri de valoare și în funcționarea piețelor titlurilor de valoare. Având în vedere implicațiile pe care le poate avea introducerea de către Comisia Europeană a cumpărărilor impuse obligatorii (inclusiv în ceea ce privește posibila indisponibilitate a unui agent însărcinat cu efectuarea cumpărărilor impuse), ar fi preferabil să se elimine complet posibilitatea cumpărărilor impuse obligatorii. Orice modificări ulterioare în această privință ar trebui să fie lăsate la latitudinea legiuitorului Uniunii.

1.5

Cu toate acestea, în cazul în care legiuitorul Uniunii decide să mențină dispozițiile propuse privind actul de punere în aplicare adoptat de către Comisia Europeană pentru implementarea mecanismului de cumpărare impusă obligatorie, BCE ar dori să evidențieze următoarele aspecte. În primul rând, BCE consideră binevenită revizuirea mecanismului de cumpărare impusă obligatorie prevăzută în regulamentul propus. Aplicarea, printr-un act de punere în aplicare, a condițiilor de activare a unui mecanism de cumpărare impusă obligatorie în ceea ce privește anumite instrumente financiare sau categorii de tranzacții ar trebui să fie evaluată în raport cu impactul cumpărării impuse obligatorii asupra funcționării piețelor titlurilor de valoare. În plus, un astfel de act de punere în aplicare ar trebui să țină seama de efectele potențiale ale mecanismului de cumpărare impusă obligatorie asupra stabilității financiare a Uniunii și asupra eficienței decontării în Uniune (6) – ambele fiind aspecte care ar trebui considerate ca intrând în domeniile de competență consultativă ale BCE – iar un astfel de act de punere în aplicare ar trebui, prin urmare, să facă obiectul consultării BCE înainte de adoptarea sa. Acesta ar trebui, de asemenea, să acorde participanților la piață timp suficient pentru punerea în aplicare, astfel încât aceștia să poată fi pregătiți din punct de vedere operațional. În ceea ce privește cerințele referitoare la modalitățile aplicabile executării cumpărărilor impuse, este important ca costurile de executare să nu fie disproporționate în raport cu valoarea schimbată în tranzacția subiacentă. În plus, în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui acordată o anumită flexibilitate participanților la piață cărora li s-ar aplica cumpărarea impusă într-un anumit caz. Ar trebui să se ia în considerare o abordare conform căreia, în locul unei reglementări care să prevadă metoda exactă de executare a cumpărărilor impuse, participanții la piață să fie obligați să convină ei înșiși, prin contract, asupra unor astfel de detalii. În plus, părții care nu cauzează neexecuarea ar putea să i se ofere opțiunea de a decide dacă trebuie declanșată sau nu procedura de cumpărare impusă. Această flexibilitate ar permite unei părți care nu cauzează neexecutarea să evite sarcina disproporționată a punerii în aplicare a modificărilor operaționale, tehnice și juridice complexe necesare pentru utilizarea cumpărărilor impuse.

1.6

În cele din urmă, BCE invită legiuitorul Uniunii să ia în considerare excluderea tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare din domeniul de aplicare al oricărei cumpărări impuse obligatorii. O tranzacție de finanțare cu titluri de valoare nu creează o poziție deschisă clară între părțile la tranzacție care să justifice o cumpărare impusă împotriva părții care cauzează neexecutarea. În consecință, aplicarea cumpărărilor impuse obligatorii în contextul tranzacțiilor de finanțare cu titluri de valoare nu ar fi proporțională cu intenția legiuitorului de a reduce, prin cumpărarea impusă obligatorie, numărul cazurilor de neexecutare a decontării.

2.   Cooperarea dintre autoritățile competente și autoritățile relevante: examinare și evaluare

2.1

BCE salută consolidarea, prin regulamentul propus, a rolului autorităților relevante în autorizarea CSD-urilor pentru a furniza servicii de bază și servicii auxiliare de tip bancar, precum și în efectuarea examinării și evaluării periodice a CSD-urilor, fiind astfel recunoscut în mod corespunzător interesul legitim pe care aceste autorități îl au față de buna funcționare a infrastructurilor relevante. În mod similar, BCE salută abordarea echilibrată adoptată în regulamentul propus în ceea ce privește frecvența de examinare și evaluare a serviciilor de tip CSD de bază, precum și termenul mai lung în care autoritățile relevante pot emite un aviz motivat privind autorizarea CSD-urilor pentru a furniza servicii auxiliare de tip bancar. Pentru a asigura coerența, ar fi util să se alinieze frecvența minimă propusă cu care autoritățile competente examinează și evaluează conformitatea cu CSDR a serviciilor auxiliare de tip bancar cu frecvența examinării și evaluării serviciilor de tip CSD de bază.

2.2

În ceea ce privește examinarea și evaluarea serviciilor de tip CSD de bază, regulamentul propus prevede că o autoritate competentă consultă autoritățile relevante. Cu toate acestea, nu este prevăzută nicio procedură corespondentă în ceea ce privește examinarea și evaluarea serviciilor auxiliare de tip bancar. Pentru a remedia această incoerență, BCE recomandă introducerea în regulamentul propus a unei proceduri de consultare corespondente pentru examinarea și evaluarea serviciilor auxiliare de tip bancar.

2.3

Pentru acei membri SEBC care acționează în calitate de autoritate relevantă, o astfel de procedură de consultare ar facilita îndeplinirea misiunii SEBC de a asigura sisteme de compensare eficiente și solide în cadrul Uniunii. În plus, în desfășurarea activităților lor de zi cu zi, CSD-urile autorizate ca furnizori de servicii auxiliare de tip bancar se bazează în mare măsură pe serviciile oferite de băncile centrale (7), ceea ce justifică și mai mult implicarea băncilor centrale. Siguranța și eficiența decontărilor de fonduri bănești în moneda băncii comerciale sunt deosebit de relevante pentru băncile centrale emitente, deoarece gestionarea inadecvată a riscurilor de credit și de lichiditate de către CSD-urile care furnizează servicii auxiliare de tip bancar ar putea afecta buna funcționare a piețelor monetare.

2.4

În calitatea lor de autorități de supraveghere a sistemelor de compensare și de plăți, băncile centrale au o vastă expertiză în domeniul decontărilor de fonduri bănești în moneda băncii centrale și în moneda băncii comerciale (inclusiv servicii auxiliare de tip bancar asociate), în special din perspectiva gestionării riscurilor financiare. În desfășurarea activităților lor de supraveghere, băncile centrale aplică un cadru care – în conformitate cu standardele globale – reflectă o perspectivă sistemică. Prin urmare, este recomandabilă implicarea acestora în calitate de autorități relevante în sensul CSDR în examinarea și evaluarea periodică a serviciilor auxiliare de tip bancar.

3.   Cooperarea dintre autoritățile competente și autoritățile relevante: înființarea colegiilor

3.1

BCE consideră binevenită introducerea colegiilor de supraveghetori pentru a spori convergența în materie de supraveghere și pentru a facilita schimburile de informații între autoritățile implicate (8). Cu toate acestea, structura colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” ar putea beneficia de ajustări suplimentare pentru a se asigura, pe de o parte, că sunt acoperite diferite tipuri de activități transfrontaliere și, pe de altă parte, că cooperarea în cadrul colegiului este eficientă și nu creează dificultăți în cazul în care este necesară participarea în cadrul mai multor colegii. Activitatea legată de procedura de „pașaport” nu include toate serviciile de tip CSD cu o dimensiune transfrontalieră. Prin urmare, BCE propune extinderea domeniului de aplicare al mandatului colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” pentru a acoperi și alte tipuri de activități transfrontaliere, inclusiv decontarea în monede străine relevante și utilizarea conexiunilor interoperabile, cu excepția conexiunilor interoperabile ale CSD-urilor care externalizează o parte din serviciile lor (legate de respectivele conexiuni interoperabile) către o entitate publică, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (5) din CSDR (9). BCE propune, de asemenea, redenumirea colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” în sensul utilizării termenului de colegii responsabile de activitățile transfrontaliere. În plus, participarea la colegii este esențială pentru autoritățile statelor membre în care activitățile unui CSD sunt importante pentru piețele lor. Cu toate acestea, aceasta ar putea fi mai puțin relevantă pentru autoritățile statelor membre în care activitatea unui CSD este limitată și nu ar trebui să fie obligatorie.

3.2

În ceea ce privește colegiile la nivel de grup, BCE sprijină înființarea acestora și, în special, opțiunea introdusă în regulamentul propus de fuzionare a colegiilor într-unul singur. În plus, ar putea fi introdusă o mai mare flexibilitate, permițând autorității competente din țara de origine să invite autoritățile competente și autoritățile relevante din țări care nu sunt state membre în calitate de observatori în cadrul colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” și/sau în cadrul colegiilor la nivel de grup.

4.   Servicii auxiliare de tip bancar

4.1

Regulamentul propus include modificări ale CSDR care permit decontarea plăților în fonduri bănești într-un sistem de decontare a titlurilor de valoare gestionat de un CSD prin intermediul unui alt CSD care este autorizat să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar. Împreună cu creșterea propusă a pragului pentru decontare prin intermediul instituțiilor de credit desemnate, aceste modificări ar facilita decontarea în valută și ar promova decontarea transfrontalieră în cadrul Uniunii. În același timp, posibilitatea de a recurge la decontarea fără plată în cazul în care transferurile de fonduri bănești și de titluri de valoare nu sunt condiționate reciproc – și, prin urmare, cresc riscul de decontare – ar fi limitată.

4.2

Cu toate acestea, furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar de către CSD-urile autorizate să furnizeze astfel de servicii (denumite în continuare „CSD-uri bancare”) altor CSD-uri (denumite în continuare „CSD-uri utilizatoare”) ar avea implicații asupra profilului de risc financiar al CSD-urilor bancare și asupra condițiilor de concurență echitabilă pentru CSD-uri și pentru participanții la sistemele de decontare a titlurilor de valoare pe care CSD-urile le gestionează, precum și în ceea ce privește conflictele de interese; toate aceste implicații ar trebui să fie abordate în continuare de legiuitorul Uniunii. Prin urmare, regulamentul propus ar putea fi modificat pentru a include posibilitatea elaborării de standarde tehnice de reglementare pentru a aborda implicațiile descrise la punctele 4.8-4.3 de mai jos cu privire la furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar de către CSD-urile bancare către CSD-urile utilizatoare.

4.3

Articolul 40 din CSDR impune CSD-urilor să deconteze operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru tranzacția cu titluri de valoare procesată prin intermediul sistemelor lor de decontare a titlurilor de valoare prin conturi deschise la o bancă centrală în mod specific pentru tranzacțiile denominate în moneda țării în care are loc decontarea, în cazul în care acest lucru este posibil și practic. Modificările avute în vedere de regulamentul propus nu ar trebui nici să conducă la o trecere neintenționată de la decontarea în moneda băncii centrale la decontarea în moneda băncii comerciale, nici să descurajeze eforturile CSD-urilor de a realiza decontarea în moneda băncii centrale. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că, în prezent, sub rezerva unei singure excepții, toate băncile centrale naționale ale statelor membre permit accesul CSD-urilor din afara Uniunii și al participanților acestora la decontarea în moneda băncii centrale. Cu toate acestea, în cazul monedelor din afara Uniunii decontarea în moneda băncii centrale poate fi dificil de realizat.

4.4

Deși obiectivul modificărilor avute în vedere de regulamentul propus este de a facilita decontarea în valută (10), acestea oferă CSD-urilor bancare și posibilitatea de a oferi, fără restricții, orice serviciu auxiliar de tip bancar CSD-urilor utilizatoare. Sfera serviciilor pe care CSD-urile bancare urmează să le ofere CSD-urilor utilizatoare ar trebui să se limiteze la serviciile furnizate în scopul decontării în valută. O astfel de limitare ar împiedica CSD-urile bancare să se implice într-o gamă largă de activități și să își asume riscuri excesive. În plus, o astfel de limitare ar descuraja, de asemenea, CSD-urile utilizatoare să solicite serviciile CSD-urilor bancare în cazul în care, pentru monedele din Uniune, ar fi disponibile, de asemenea, decontări în fonduri bănești în moneda băncii centrale.

4.5

Furnizarea de către CSD-uri a unor servicii auxiliare de tip bancar către CSD-urile utilizatoare ar implica expuneri suplimentare. În special, serviciile pe care un CSD bancar le-ar putea furniza CSD-urilor utilizatoare ar genera riscuri financiare pentru CSD-uri (de exemplu, riscuri de investiții, de credit și/sau de lichiditate) (11). Amploarea acestor riscuri depinde de sfera serviciilor utilizate de CSD-urile utilizatoare și de valoarea activității acestor CSD-uri pe conturile deschise la CSD-urile bancare. În plus, în cazul în care decontarea în valută este concentrată în unul sau două CSD-uri bancare din Uniune, acest lucru poate conduce la un risc de contagiune. Cerințele prudențiale prevăzute în CSDR stabilesc un cadru prudențial solid și abordează riscurile legate de serviciile auxiliare de tip bancar. Cu toate acestea, stabilirea unor măsuri de control al riscurilor atunci când un CSD bancar furnizează servicii CSD-urilor utilizatoare se poate dovedi complexă într-un context în care participanții la CSD-ul utilizator, precum și activitatea care generează aceste riscuri și evoluția acestor riscuri nu se află sub controlul direct al CSD-ului bancar respectiv. Prin urmare, ar putea fi necesar ca legiuitorul Uniunii să aibă în vedere introducerea unei cerințe pentru CSD-urile bancare de a elabora un cadru care să detalieze modul în care pot fi limitate riscurile care decurg din activitatea CSD-urilor utilizatoare. În general, BCE favorizează o abordare echilibrată menită să asigure că potențiala extindere a acestei activități de către CSD-urile bancare (și, prin urmare, și expunerile sporite la risc, precum și concentrarea și riscul potențial de contagiune care rezultă din această extindere) este proporțională cu obiectivul urmărit de a facilita decontarea în valută de către CSD-urile utilizatoare și nu pune în pericol soliditatea financiară a CSD-urilor bancare.

4.6

În temeiul regulamentului propus, CSD-urile bancare ar putea furniza servicii de compensare și decontare în fonduri bănești nu numai participanților acestora, ci și participanților la CSD-urile utilizatoare. Acest lucru ar putea da naștere unor potențiale conflicte de interese dacă un CSD bancar ia decizii sau instituie politici care favorizează propriii participanți sau CSD-urile din cadrul aceluiași grup. Acest lucru ar putea fi deosebit de relevant într-o situație de criză, de exemplu atunci când apar deficite neprevăzute de lichidități sau pierderi de credit neacoperite. Prin urmare, cadrul de reglementare ar trebui să includă cerința ca CSD-urile să dispună de norme și proceduri clare care să abordeze potențialele conflicte de interese și să reducă riscul de tratament discriminatoriu față de CSD-urile utilizatoare și față de participanții acestora.

4.7

Furnizarea de către CSD-urile bancare a unor servicii auxiliare de tip bancar către CSD-urile utilizatoare ar avea un impact asupra profilului de risc al acestor CSD-uri bancare și ar putea implica, de asemenea, costuri suplimentare și o complexitate operațională. Nu toate CSD-urile bancare pot fi dispuse sau capabile să își sporească expunerile la riscurile de credit și de lichiditate și să aloce resurse pentru a permite o extindere a activității de decontare în valuta CSD-urilor utilizatoare. BCE înțelege că furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar către CSD-urile utilizatoare rămâne o decizie comercială a fiecărui CSD bancar (spre deosebire de stabilirea de conexiuni și accesul liber la alte CSD-uri, care ar trebui să fie asigurate în mod sistematic (12)).

4.8

În plus, pentru a promova transparența în ceea ce privește termenii și condițiile de furnizare a serviciilor auxiliare de tip bancar, orice standarde tehnice de reglementare viitoare ar trebui să stabilească cerințele de informare pe care CSD-urile bancare ar trebui să le respecte în ceea ce privește gama minimă de servicii oferite, precum și termenii și condițiile acestor servicii și costurile și riscurile asociate acestora. Acest lucru ar evita posibilitatea ca CSD-urile care fac parte din același grup ca un CSD bancar să beneficieze de tratament preferențial și, prin urmare, să obțină un avantaj concurențial față de alte CSD-uri utilizatoare în ceea ce privește serviciile de decontare în valută.

5.   Compensare

5.1

BCE salută introducerea de către regulamentul propus a cerinței ca CSD-urile bancare să monitorizeze și să gestioneze în mod adecvat orice risc care decurge din acordurile de compensare în legătură cu operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru modelul lor de decontare aplicat (13). BCE înțelege că există CSD-uri stabilite în Uniune care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare în care fondurile bănești și/sau titlurile de valoare aferente tranzacțiilor cu titluri de valoare sunt decontate pe o bază netă. Astfel de CSD-uri nu fac în prezent obiectul unor cerințe specifice care să abordeze riscurile care decurg din acordurile lor de compensare.

5.2

Riscurile asociate acordurilor de compensare și cerințele menite să abordeze aceste riscuri sunt reflectate în mai multe principii enunțate în Principiile privind infrastructurile piețelor financiare (PFMI) emise de Comitetul pentru sisteme de plăți și de decontare (CPSS) și de Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO) (14). Se remarcă faptul că cerința prevăzută de regulamentul propus, astfel cum se menționează la punctul 5.1, se aplică numai CSD-urilor bancare. Cu toate acestea, ar trebui să se aplice tuturor CSD-urilor care gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare care utilizează acorduri de compensare, indiferent dacă CSD-urile respective furnizează sau nu servicii auxiliare de tip bancar. Având în vedere natura tehnică a cerinței suplimentare aplicabile unor astfel de sisteme în temeiul regulamentului propus, această cerință ar putea fi detaliată în continuare în standardele tehnice de reglementare la care BCE este pregătită să contribuie.

6.   Insolvență

6.1

Este benefică extinderea domeniului de aplicare al definiției insolvenței din CSDR (15), care este limitată în prezent la deschiderea procedurii de insolvență împotriva unui participant la un sistem de decontare a titlurilor de valoare gestionat de un CSD (denumit în continuare „participant la CSD”). În acest scop, definiția ar putea fi aliniată la definiția prevăzută în PFMI (16) , (17), care se referă la evenimentele specificate în normele interne ale CSD-ului ca reprezentând o situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată, inclusiv evenimentele legate de nefinalizarea unui transfer de active în conformitate cu termenii și normele sistemului în cauză.

6.2

Este extrem de important ca, atunci când un participant la CSD nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile la scadență, indiferent de motiv, CSD-ul relevant să poată lua rapid măsuri pentru a limita pierderile și presiunile asupra lichidității. Prin urmare, legiuitorul Uniunii ar putea dori să reflecteze asupra unei clarificări în sensul că un CSD are posibilitatea de a stabili evenimente suplimentare care constituie o neîndeplinire a obligațiilor de plată de către un participant la CSD în cazul în care normele și procedurile de gestionare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor menționate în CSDR nu sunt suficiente pentru a aborda evenimentele semnificative care pot apărea într-un sistem. În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2022) 120 final.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

(3)  Se face trimitere la lucrarea fundamentală a Consiliului pentru Stabilitate Financiară intitulată „Reducing the moral hazard posed by systemically important financial institutions - FSB Recommendations and Time Lines”, 20 octombrie 2010, disponibilă pe website-ul Consiliului pentru Stabilitate Financiară la adresa www.fsb.org

(4)  A se vedea punctul 4.1 din Avizul CON/2017/39. Toate avizele BCE se publică pe website-ul BCE.

(5)  A se vedea articolul 2 din regulamentul propus.

(6)  A se vedea articolul 1 punctul 2 litera (b) din regulamentul propus.

(7)  De exemplu, CSD-urile își depozitează soldurile de trezorerie pe termen lung în conturi deschise la bănci centrale, își organizează finanțarea și definanțarea activității lor de decontare prin transferuri prin conturi cu sisteme de plăți gestionate de băncile centrale și recurg la facilitățile de credit acordate de băncile centrale ca sursă esențială de resurse lichide eligibile.

(8)  A se vedea articolul 1 punctul 9 din regulamentul propus.

(9)  Articolul 19 alineatul (5) din CSDR prevede un tratament special pentru astfel de conexiuni interoperabile.

(10)  A se vedea considerentul (25) al regulamentului propus.

(11)  De exemplu, depozitele intraday/overnight ale participanților la CSD-urile utilizatoare în conturile deschise la un CSD bancar trebuie reinvestite, ceea ce generează expuneri la risc. Prelungirea creditului pe parcursul zilei (intraday credit) ar putea conduce la un risc de credit și de lichiditate în cazul în care unul sau mai mulți participanți la CSD-uri nebancare nu rambursează sumele la scadență. Liniile de credit furnizate în mai multe monede de CSD-ul bancar ar reprezenta, de asemenea, o sursă de riscuri de piață, de credit și de lichiditate. Plățile cupoanelor sau răscumpărarea titlurilor de valoare emise/deținute prin intermediul CSD-ului utilizator generează, de asemenea, expuneri la risc intraday sau overnight pentru CSD-ul bancar.

(12)  A se vedea capitolul III secțiunea 2 din CSDR privind accesul între CSD-uri.

(13)  A se vedea articolul 1 punctul 19 litera (a) subpunctul (iii) din regulamentul propus.

(14)  A se vedea „CPSS-IOSCO Principles for financial market infrastructures”, disponibile pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale la adresa www.bis.org.

(15)  A se vedea articolul 2 punctul 26 din CSDR.

(16)  În conformitate cu anexa H la PFMI: „neîndeplinirea obligațiilor – un eveniment stipulat într-un contract ca reprezentând o neîndeplinire a obligațiilor. În general, astfel de evenimente se referă la nefinalizarea unui transfer de fonduri sau de titluri de valoare în conformitate cu termenii și normele sistemului în cauză.”

(17)  În acest context, se remarcă faptul că în considerentul (6) al CSDR se subliniază importanța asigurării coerenței între normele referitoare la CSDR și standardele internaționale.