—

să faciliteze și să încurajeze schimburile voluntare continue (21) privind inovarea sistemelor de sănătate care vizează schimbul de cunoștințe și învățarea reciprocă, pentru a contribui la luarea deciziilor și pentru a sprijini acțiunile de politică naționale bazate pe nevoile statelor membre;

—

să revizuiască procesul de evaluare, diseminare și punere în aplicare a bunelor practici și a soluțiilor inovatoare, pentru a optimiza aplicarea și impactul acestora, după caz;

—

să faciliteze și să încurajeze colaborarea între statele membre pentru evaluarea externă inter pares a soluțiilor inovatoare;

—

să încurajeze discuțiile privind abordările strategice pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, ținând seama de îmbătrânirea populației și de necesitatea de a promova politici pentru întregul parcurs al vieții, în cadrul forumurilor existente sau viitoare ale statelor membre în domeniul sănătății, cum ar fi Grupul de experți privind evaluarea performanței sistemelor de sănătate (HSPA) (22) și Grupul de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile (23);

—

să continue și să sprijine mai departe activitatea grupului de experți privind HSPA și rolul acestuia de a îmbunătăți modul în care înțelegem cum să consolidăm eficacitatea îngrijirii și să creștem accesibilitatea și calitatea îngrijirii și siguranța pacienților; să exploreze potențialul acestui grup de a se ocupa de abordări strategice în materie de inovare și transformare a sistemelor de sănătate;

—

să continue și să încurajeze mai departe colaborarea de succes dintre statele membre în domeniul sănătății digitale, cum ar fi rețeaua de e-sănătate (24), pentru a sprijini implementarea pe scară mai largă a soluțiilor și serviciilor digitale care au un potențial clar de a consolida eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, asigurând în același timp respectarea vieții private;

—

să încurajeze și să promoveze utilizarea instrumentului de sprijin tehnic (25) și a altor mecanisme ale UE pentru a întreprinde reforme în vederea consolidării rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv prin inovare;

—

să sprijine cercetarea în colaborare și parteneriatele între statele membre având drept scop transformarea sistemelor de sănătate și de îngrijire pentru a dezvolta strategii bazate pe dovezi, politici și modalități inovatoare de furnizare a îngrijirii și de menținere a sănătății populației;

—

să încurajeze colaborarea și parteneriatele, acolo unde este necesar, cu organizațiile internaționale care oferă expertiză pentru analizarea sistemelor de sănătate, dezvoltarea inovării, schimbul de cunoștințe și punerea în aplicare a unor soluții inovatoare;

—

să sprijine organizațiile relevante ale societății civile în eforturile lor de a promova sănătatea și de a se adresa grupurilor vulnerabile.

—

să îmbunătățească coordonarea dintre programele și politicile UE pentru a sprijini mai eficient punerea în aplicare a reformelor sistemelor naționale de sănătate cu ajutorul tuturor mecanismelor UE disponibile;

—

să analizeze posibilitatea de a furniza un serviciu de consiliere cu un punct unic de acces pentru a ajuta statele membre, la cerere, să optimizeze utilizarea fondurilor, mecanismelor și instrumentelor UE pentru a sprijini planificarea, finanțarea și punerea în aplicare a schimbărilor din sistemele lor de sănătate;

—

să promoveze și să sprijine oportunitățile de consolidare a capacităților profesioniștilor care lucrează în domeniul sistemelor de sănătate, în special ale celor aflați în primele etape ale carierei; aceste oportunități ar trebui să le sporească cunoștințele și competențele în materie de gestionare și finanțare a sistemelor de sănătate, contribuind astfel la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate și la o abordare de tip „O singură sănătate”.

—

să găsească modalități de îmbunătățire a accesibilității și a disponibilității medicamentelor, în special a antimicrobienelor și a medicamentelor repoziționate pentru tratarea unor nevoi medicale nesatisfăcute, în cazul cărora lipsa de interes comercial reprezintă un obstacol;

—

să sprijine elaborarea în continuare și coordonarea unui mecanism de stimulare de tip „pull” pentru achiziția de antibiotice în UE, astfel cum s-a propus în Acțiunea comună a UE privind rezistența la antimicrobiene și infecțiile asociate asistenței medicale (EU-JAMRAI) (34), ca opțiune de analizat pentru a soluționa dificultățile persistente legate de accesul și disponibilitatea întârziată a antimicrobienelor, pentru a înțelege mai bine implicațiile sale pentru statele membre, cum ar fi impactul acestor stimulente asupra sustenabilității sistemelor lor de sănătate, și pentru a determina posibilitatea participării țărilor din afara UE, menținând totodată autonomia strategică deschisă în privința materiilor prime pentru medicamente și dispozitive medicale;

—

să sprijine formarea lucrătorilor din domeniul sănătății umane, animale și a mediului în ceea ce privește rezistența la antimicrobiene, prevenirea și controlul infecțiilor, utilizarea rațională a antibioticelor și eliminarea adecvată a deșeurilor de antibiotice și să promoveze sensibilizarea populației;

—

să se implice, în cadrul Rețelei autorităților competente în materie de stabilire a prețurilor și de rambursare (NCAPR), în schimbul de bune practici pentru a optimiza accesul la medicamente repoziționate, în special cele care sunt destinate să răspundă unei nevoi medicale nesatisfăcute;

—

să asigure că cooperarea tehnică de lungă durată în privința ETM între autoritățile statelor membre va trece la etapa următoare în mod eficace și în timp util, în conformitate cu abordarea condusă de statele membre prezentată în viitorul regulament privind evaluarea tehnologiilor medicale;

—

să aibă în vedere propunerea unei legislații care să sprijine reorientarea eforturilor către obținerea unor dovezi clare privind siguranța și eficacitatea medicamentului, inclusiv în cazurile în care nu există un interes comercial direct. Printre cerințele juridice pentru titularii autorizațiilor de introducere pe piață se pot număra modificări ale etichetelor medicamentelor repoziționate pentru a include indicații suplimentare în urma unei evaluări pozitive a datelor clinice transmise de părți terțe;

—

să analizeze potențialul recurgerii la studii clinice intervenționale de platformă adaptative și la proiectări inovatoare ale studiilor clinice intervenționale pentru cercetarea clinică în domeniul repoziționării în vederea completării eforturilor de cercetare clinică, inclusiv luând în considerare dovezile din practica reală, asigurându-se totodată că datele generate în cadrul studiilor clinice intervenționale sunt de înaltă calitate, de încredere și solide;

—

să aibă în vedere un răspuns la nevoia de repoziționare a medicamentelor în indicațiile pediatrice pentru a evita utilizarea acestora în afara indicațiilor terapeutice, în beneficiul acestei populații deosebit de vulnerabile;

—

să consolideze guvernanța legată de punerea în aplicare a noilor regulamente privind DM și DIV și să dezvolte expertiza europeană în acest domeniu în beneficiul pacienților din UE.

—

să includă un cadru de reglementare optimizat și atotcuprinzător de propuneri bazate pe dovezi, holistice și adaptate exigențelor viitorului în contextul strategiei farmaceutice pentru Europa, cu scopul de a îmbunătăți accesibilitatea, inclusiv din punct de vedere financiar, și disponibilitatea medicamentelor, în special a antimicrobienelor, a medicamentelor personalizate, a celor pentru terapii avansate, a terapiilor pentru grupuri (foarte) mici de pacienți și a medicamentelor repoziționate, respectând totodată pe deplin competența statelor membre;

—

să dezvolte capacități de cercetare comune ale UE specifice care ar facilita, de asemenea, cooperarea cu instituțiile de cercetare naționale/academice și să ofere sprijin în transpunerea rezultatelor cercetării în dezvoltarea de antimicrobiene pentru practica clinică, consolidând totodată utilizarea rețelelor de studii clinice intervenționale și a platformelor de schimb de date la nivelul Uniunii și, după caz, învățând de exemplu din proiectul referitor la inițiativa privind medicamentele inovatoare ENABLE (35);

—

să analizeze care sunt factorii necesari pentru a asigura disponibilitatea și dezvoltarea medicamentelor și terapiilor actuale și viitoare în cadrul UE și să evalueze costurile și beneficiile potențiale, precum și implicațiile pe piață ale organizării instalațiilor de producție la nivelul UE, în plus față de acordurile financiare existente, inclusiv instalațiile de producție finanțate din fonduri publice sau non-profit, ținând seama de potențialele efecte de denaturare a pieței și de limitările binecunoscute ale acestora, pentru a asigura disponibilitatea antimicrobienelor în cazul lipsei de interes comercial sau în situații de urgență și pentru a evalua costurile și beneficiile altor posibile inițiative identificate în cursul activităților din cadrul strategiei farmaceutice, pe lângă mecanismele de sprijinire a inovării, care conduc la metode de producție revoluționare care au drept rezultat o producție durabilă de medicamente la prețuri abordabile;

—

să continue să acorde prioritate punerii în aplicare a RDM și a RDIV, inclusiv prin acordarea de sprijin specific statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără obstacole și a contribui astfel la accesibilitatea și disponibilitatea DM și a DIV în beneficiul pacienților din UE;

—

să abordeze aspectele care au un impact asupra competitivității industriei farmaceutice europene în vederea atenuării preocupărilor legate de securitatea aprovizionării și a promovării autonomiei strategice deschise în UE, în special pentru producția de ingrediente farmaceutice active (API) și medicamente care nu mai sunt protejate prin brevet;

—

să aibă în vedere, în cooperare cu statele membre și ținând seama, de asemenea, de rezultatele proiectului-pilot al STAMP referitor la cadrul de repoziționare, un coordonator central pentru repoziționare la nivelul UE pentru a sprijini cooperarea și coordonarea între diferitele părți interesate și pentru a contribui la dezvoltarea argumentelor științifice necesare pentru obținerea aprobării de către autoritățile de reglementare a medicamentelor repoziționate neatractive din punct de vedere financiar;

—

să ia în considerare în mod specific potențialul repoziționării pentru nevoi medicale nesatisfăcute în contextul spațiului european al datelor privind sănătatea anunțat, profitând pe deplin de inteligența artificială de încredere și de volumele mari de date într-un mod responsabil, inclusiv cu scopul de a sprijini selecția cu succes a candidaților;

—

să aibă în vedere crearea de posibilități și sprijinirea repoziționării medicamentelor existente prin facilitarea colectării de date privind utilizarea în afara indicațiilor terapeutice a medicamentelor pentru forme rare de cancer, inclusiv cancere pediatrice, în contextul Centrului de cunoștințe privind cancerul (36).

—

să încurajeze punerea în aplicare a proiectului-pilot planificat al STAMP referitor la cadrul de repoziționare, care a fost întârziat din cauza pandemiei de COVID-19.

—

să coopereze și să partajeze datele disponibile privind produsele sistate care nu mai sunt protejate prin brevet cu instituțiile academice și organizațiile non-profit în interesul repoziționării lor pentru a răspunde nevoilor medicale nesatisfăcute.

—

să asigure, după caz, punerea în aplicare eficace a acțiunilor din planul european de luptă împotriva cancerului și să sprijine statele membre în punerea în aplicare a unor acțiuni eficace de control al cancerului, prin intermediul unor instrumente și mijloace adecvate;

—

să adopte o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește promovarea sănătății și prevenirea cancerului, pentru a se asigura că cele mai bune practici dezvoltate în prevenirea și controlul cancerului pot aduce beneficii pentru alte boli netransmisibile;

—

să aibă în vedere prezentarea unei propuneri de actualizare a recomandării Consiliului privind screeningul pentru cancer (38).

—

să colaboreze în mod eficient la punerea în aplicare a planului european de luptă împotriva cancerului și să utilizeze în mod optim fondurile UE disponibile;

—

să investească în prevenirea durabilă a cancerului prin abordarea factorilor determinanți ai cancerului pentru sănătate ca provocare intersectorială prin intermediul unei abordări vizând „integrarea sănătății în toate politicile” și „o singură sănătate”; să elaboreze și să pună în aplicare intervenții eficiente din punctul de vedere al costurilor care vizează consumul de tutun, consumul de alcool, inactivitatea fizică și alimentația nesănătoasă prin elaborarea și punerea în aplicare a unor acțiuni strategice, precum și prin facilitarea cooperării dintre statele membre, agențiile și forurile existente ale UE, cum ar fi Grupul de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile (SGPP);

—

să promoveze vaccinarea, depistarea timpurie și screeningurile bazate pe dovezi și recomandări europene pentru asigurarea calității programelor de screening;

—

să exploreze abordări inovatoare în ceea ce privește promovarea sănătății și includerea activităților de prevenție ca parte integrantă a furnizării de servicii de sănătate;

—

să încurajeze un rol activ al cadrelor medicale, al grupurilor de pacienți, al altor organizații neguvernamentale relevante și al altor părți interesate în procesul de punere în aplicare a planului european de luptă împotriva cancerului;

—

să pună în aplicare abordări cuprinzătoare cu privire la problemele aferente supraviețuirii, legate de calitatea vieții supraviețuitorilor cancerului, acordând o atenție deosebită copiilor și tinerilor adulți și făcând trimitere la dreptul consacrat de a fi uitat;

—

să se bazeze pe concluziile și recomandările Acțiunii comune a Parteneriatului inovator privind lupta împotriva cancerului (iPAAC) (39), după caz, în cadrul viitoarelor activități de punere în aplicare a planului european de luptă împotriva cancerului. Acest lucru este valabil în special în cazul recomandărilor pentru noi programe de screening, al recomandărilor actualizate privind screeningul, al seturilor de date modificate privind registrele de evidență a populației oncologice, al abordărilor tratamentelor oncologice complexe, precum și al aspectelor legate de guvernanță, cum ar fi centrele de oncologie pentru servicii integrate, indicatorii de calitate, rețelele de servicii integrate de îngrijire oncologică și parcursurile pacienților. Ar trebui avute în vedere rețelele și expertiza existente, cum ar fi Rețeaua europeană de referință (RER), pentru a evita duplicarea și suprapunerile;

—

să consolideze cooperarea dintre Comisie și statele membre prin acțiuni transsectoriale care creează punți de legătură între obiectivele sistemelor de sănătate și cele ale sistemelor alimentare durabile și sănătoase. Obiectivul nostru comun este de a asigura o alimentație sănătoasă și o reducere a bolilor netransmisibile influențate nutrițional, în conformitate cu obiectivele planului european de luptă împotriva cancerului și cu recomandările din Acțiunea comună privind punerea în aplicare a bunelor practici validate în materie de nutriție (BestReMap) (40);

—

să colaboreze pentru a asigura aprovizionarea viitoare cu radioizotopi medicali, pentru a fi autosuficienți în UE și pentru a utiliza pe deplin potențialul medicinei nucleare pentru diagnosticarea și tratarea pacienților oncologici europeni, în conformitate cu documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la Agenda strategică privind aplicațiile medicale cu radiații ionizante (SAMIRA) (41), adoptat la 5 februarie 2021. O abordare mai coordonată și o finanțare durabilă a capacității de producție europene sunt deosebit de importante în contextul îmbătrânirii infrastructurii de producție europene.

—

să exploreze în continuare modul în care UE, în contextul unei uniuni europene a sănătății mai puternice, ar putea avea o abordare mai strategică în ceea ce privește sănătatea la nivel mondial, inclusiv prin intermediul unei posibile noi acțiuni comune privind sănătatea la nivel mondial;

—

să demonstreze rolul de lider în domeniul sănătății la nivel mondial și în negocierile postpandemice la nivel mondial, inclusiv prin negocierea unui instrument important privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea;

—

să exploreze modalități de îmbunătățire în continuare a mecanismelor de coordonare existente pentru a sprijini schimbul periodic de informații, în special între reprezentanți ai UE și ai statelor membre și experți din capitalele naționale, Bruxelles, Geneva și New York, pentru a permite cooperarea în vederea stabilirii pozițiilor UE privind aspectele legate de sănătate în timp util și în mod eficient;

—

să încurajeze colaborarea cu privire la aspecte care nu țin de sănătate care au un impact asupra sănătății la nivel mondial și asupra bunăstării populației, inclusiv discuții tematice cu privire la aspecte transsectoriale relevante pentru sănătate la nivel mondial;

—

să promoveze și să sprijine oportunitățile educaționale în domeniul sănătății la nivel mondial și al diplomației sanitare mondiale;

—

să încurajeze o cooperare mai strânsă și implicarea activă a părților interesate relevante, inclusiv a societății civile și a organizațiilor neguvernamentale, pentru a contribui la sănătatea mondială, inclusiv securitatea sanitară și o abordare cuprinzătoare de tip „O singură sănătate”;

—

să încurajeze utilizarea mecanismelor și a instrumentelor existente ale UE, cum ar fi programul „UE pentru sănătate”, pentru a consolida rolul UE în privința sănătății la nivel mondial, precum și pentru a beneficia de pe urma cooperării internaționale, în special în domeniul pregătirii pentru pandemii și al răspunsului la acestea, inclusiv al rezistenței la antimicrobiene;

—

să pregătească o revizuire a mecanismelor și a instrumentelor prin care UE, statele sale membre și actorii nestatali sprijină consolidarea sistemelor de sănătate la nivel mondial pentru a contribui la identificarea lacunelor și pentru a consolida rolul UE în materie de sănătate și securitate sanitară la nivel mondial;

—

să continue și să încurajeze parteneriatele și rețelele care oferă sprijin pentru consolidarea sistemelor de sănătate la nivel mondial în ceea ce privește pregătirea, consolidarea capacităților, promovarea sănătății, cercetarea și dezvoltarea în domeniul sănătății și sănătatea digitală;

—

să țină seama de importanța evitării duplicării și a suprapunerii inutile cu activitatea altor actori și instituții internaționale și să asigure coerența și complementaritatea cu mecanismele și inițiativele existente.