COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.10.2021
COM(2021) 624 final
2021/0317(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei
{SWD(2021) 284 final}
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52021PC0624
Proposal for a COUNCIL IMPLEMENTING DECISION on the approval of the assessment of the recovery and resilience plan for Finland
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei
COM/2021/624 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.10.2021
COM(2021) 624 final
2021/0317(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei
{SWD(2021) 284 final}
2021/0317 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Finlandei. În 2019, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor al Finlandei a fost de 139 % din media Uniunii. Conform previziunilor Comisiei din vara anului 2021, PIB-ul real al Finlandei a scăzut cu 2,8 % în 2020 și se preconizează că va înregistra o scădere cumulată de 0,1 % în 2020 și 2021. Printre aspectele rămase nesoluționate de multă vreme care au un impact asupra performanței economice pe termen mediu se numără creșterea lentă a productivității, nevoile mari de investiții în tranziția verde și în cercetare și dezvoltare, nivelurile în creștere ale datoriei gospodăriilor și rezultatele sistemului de asistență socială și de sănătate.
(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări Finlandei în contextul semestrului european. În special, Consiliul a recomandat Finlandei să îmbunătățească eficiența din punctul de vedere al costurilor a serviciilor de asistență socială și de sănătate și accesul egal la aceste servicii, să remedieze deficitul de personal medico-sanitar, să amelioreze stimulentele pentru încadrarea în muncă, să consolideze competențele și incluziunea activă, să sprijine încadrarea în muncă și să susțină politici active pe piața forței de muncă, să axeze politica legată de investiții pe cercetare și inovare, pe tranziția verde și pe tranziția digitală, să monitorizeze mai strict datoria gospodăriilor, precum și să asigure supravegherea eficace și respectarea cadrului de combatere a spălării banilor. În urma evaluării progreselor înregistrate, la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență („PRR”), în ceea ce privește implementarea acestor recomandări specifice adresate Finlandei, Comisia constată că au fost implementate pe deplin recomandările de a lua toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere, pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. S-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandarea de a lua măsuri pentru a furniza lichidități economiei reale, în special întreprinderilor mici și mijlocii.
(3)Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro a invitat statele membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul PRR-urilor lor, pentru a asigura, printre altele, o orientare politică menită să sprijine redresarea și să îmbunătățească în continuare convergența, reziliența și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Recomandarea Consiliului a invitat, de asemenea, statele membre din zona euro să consolideze cadrele instituționale naționale, să asigure stabilitatea macrofinanciară, să finalizeze uniunea economică și monetară și să consolideze rolul internațional al monedei euro.
(4)La 27 mai 2021, Finlanda a transmis Comisiei PRR-ul său, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. PRR-ul a fost transmis după ce s-a organizat un proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile cadrului juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante. Asumarea responsabilității la nivel național în ceea ce privește PRR-urile stă la baza implementării lor cu succes, a impactului lor de durată pe plan național și a credibilității lor la nivel european. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența PRR-ului, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.
(5)PRR-urile ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 („mecanismul”), și ale Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 2 , pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. PRR-urile ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii, prin aducerea unei contribuții la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Implementarea PRR-urilor statelor membre va constitui un efort coordonat implicând reforme și investiții în întreaga Uniune. Prin implementarea lor coordonată și simultană și prin implementarea proiectelor transfrontaliere și multinaționale, aceste reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.
Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni
(7)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.1 din anexa V la acesta, PRR-ul reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni prevăzuți la articolul 3 din regulamentul menționat, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.
(8)PRR-ul include măsuri care contribuie la toți cei șase piloni, iar un număr semnificativ de componente ale PRR-ului abordează mai mulți piloni în același timp. Astfel, se asigură faptul că fiecare pilon este abordat în mod cuprinzător și coerent. În plus, având în vedere provocările specifice cu care se confruntă Finlanda, atenția deosebită acordată tranziției verzi și creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, precum și ponderarea globală între piloni, PRR-ul oferă în mare măsură un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială.
(9)În ceea ce privește pilonul tranziției verzi, numeroase măsuri prevăzute în întregul PRR contribuie la obiectivul Finlandei de a atinge neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2035. Printre aceste măsuri se numără în special reforme și investiții menite să sporească ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic, decarbonizarea industriei, reducerea emisiilor clădirilor publice și private și promovarea modurilor de transport cu emisii scăzute.
(10)Pentru a promova creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, PRR-ul prevede măsuri menite să sporească rata de ocupare a forței de muncă, să atragă talente din întreaga lume și să îmbunătățească productivitatea. Pentru a atenua șocurile adverse și pentru a avea o mai bună capacitate de reacție în situații de criză, PRR-ul prevede acțiuni menite să abordeze probleme rămase nesoluționate de multă vreme, și anume accesul egal la sistemele de asistență socială și de sănătate și eficiența acestor sisteme din punctul de vedere al costurilor. PRR-ul acoperă în mod cuprinzător pilonul transformării digitale în diferitele sale dimensiuni, transformarea digitală fiind abordată în mod direct sau indirect de o serie de componente. Deși Finlanda este lider mondial în domeniul digital, se preconizează că PRR-ul va remedia lacunele rămase în ceea ce privește infrastructura digitală prin îmbunătățirea și extinderea rețelelor în bandă largă de mare viteză. În plus, se preconizează că reformele și investițiile vor sprijini digitalizarea întreprinderilor și a sectorului public, inclusiv în domeniul asistenței sociale și medicale, vor îmbunătăți competențele digitale și vor promova cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiilor digitale, vor sprijini dezvoltarea securității cibernetice și a securității informațiilor și vor investi în digitalizarea serviciilor feroviare.
(11)Se preconizează că PRR-ul va contribui în mod pozitiv la coeziune și convergență prin remedierea diferențelor regionale existente în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice, precum și prin remedierea lacunelor rămase în materie de acces la banda largă. În ceea ce privește politicile pentru generația următoare, reformele și investițiile vizează sprijinirea învățării continue, inclusiv prin intermediul unor platforme digitale și servicii online mai integrate, precum și sporirea numărului de locuri de studiu în învățământul superior în sectoarele afectate de deficitul de forță de muncă.
Abordarea tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări
(12)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.2 din anexa V la acesta, se preconizează că PRR-ul va contribui la abordarea eficace (nota A) a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice adresate Finlandei, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscal-bugetare ale respectivelor recomandări, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.
(13)PRR-ul prevede un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate Finlandei de către Consiliu în cadrul semestrului european, în 2019 și 2020, în special recomandările din următoarele domenii: competențele, incluziunea activă, serviciile integrate pentru șomeri și persoane inactive, cercetarea și inovarea, emisiile scăzute de carbon și tranziția energetică și monitorizarea datoriei gospodăriilor. Reformele și investițiile prevăzute în PRR vizează, de asemenea, să contribuie la eficiența din punctul de vedere al costurilor a serviciilor de asistență socială și de sănătate și la asigurarea accesului egal la aceste servicii. În plus, sunt prevăzute măsuri de consolidare a supravegherii eficace și a asigurării respectării cadrului de combatere a spălării banilor.
(14)PRR-ul conține o serie de reforme și investiții specifice menite să sprijine încadrarea în muncă și să sporească rata de ocupare a forței de muncă prin îmbunătățirea serviciilor integrate pentru șomeri și persoane inactive, precum și politicile active în domeniul pieței forței de muncă, axate în mod specific pe tineri și pe persoanele cu o capacitate parțială de muncă. Sunt prevăzute măsuri de consolidare a competențelor necesare pentru piața forței de muncă, în special în contextul tranziției digitale și al tranziției verzi, inclusiv pentru persoanele din grupurile subreprezentate cu un nivel scăzut de calificare.
(15)Se preconizează că PRR-ul va contribui la reziliența sistemului de asistență socială și de sănătate. Se preconizează că reforma structurală care abordează garanția pentru asistență, care constituie o componentă a reformei serviciilor de asistență socială și medicală, precum și investițiile substanțiale care o vor însoți vor îmbunătăți accesul egal la serviciile de asistență socială și de sănătate și eficiența acestor servicii din punctul de vedere al costurilor. Planul pune accentul în primul rând pe evoluția modelelor de asistență medicală, pe furnizarea de soluții noi, în special de soluții digitale, pe identificarea timpurie a problemelor și pe dezvoltarea unor servicii de asistență socială și de sănătate cu acces necondiționat. Aceste acțiuni sunt însoțite de măsuri de îmbunătățire a eficienței din punctul de vedere al costurilor prin eforturi specifice de digitalizare, inclusiv printr-o disponibilitate sporită a datelor și un proces decizional bazat pe date concrete, precum și prin utilizarea soluțiilor de e-sănătate. PRR-ul vizează, de asemenea, sporirea numărului de locuri din învățământul superior în sectoarele afectate de deficitul de forță de muncă. Se preconizează că această măsură va contribui la remedierea, pe termen mediu, a deficitului de personal medico-sanitar.
(16)PRR-ul pune un accent puternic pe investițiile în cercetare și inovare, pe tranziția verde și tranziția digitală, pe emisiile scăzute de carbon și tranziția energetică, precum și pe o infrastructură durabilă și eficientă. Schemele de subvenții vizează stimularea investițiilor în noi tehnologii energetice curate, promovarea utilizării de vehicule cu emisii scăzute și cu emisii zero și decarbonizarea industriei. Măsurile specifice sprijină investițiile digitale, inclusiv în infrastructura digitală, microelectronică, tehnologia 6G, inteligența artificială și informatica cuantică.
(17)Recomandările referitoare la măsurile imediate de politică fiscal-bugetară luate ca răspuns la pandemie pot fi considerate ca neîncadrându-se în domeniul de aplicare al PRR-ului Finlandei, în pofida faptului că, în general, aceasta a răspuns în mod adecvat și suficient la nevoia imediată de sprijinire a economiei prin mijloace fiscal-bugetare în 2020 și 2021, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere. În plus, recomandarea privind realizarea de progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2020 nu mai este relevantă, atât ca urmare a expirării perioadei bugetare corespunzătoare, cât și ca urmare a activării, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională
(18)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.3 din anexa V la acesta, se preconizează că PRR-ul va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Finlandei, contribuind la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.
(19)Simulările efectuate de serviciile Comisiei arată că PRR-ul, împreună cu restul măsurilor Instrumentului de redresare al Uniunii Europene au potențialul de a genera o creștere a PIB-ului Finlandei cuprinsă între 0,4 % – 0,6 % până în 2026, fără a include posibilul impact pozitiv al reformelor structurale, care poate fi substanțial. PRR-ul include un număr semnificativ de reforme și investiții care se preconizează că vor promova creșterea inteligentă și durabilă, în conformitate cu Strategia industrială europeană, vor sprijini tranziția verde și tranziția digitală, vor remedia impactul crizei, sporind totodată competitivitatea Finlandei și potențialul său de creștere. De asemenea, se preconizează că măsurile vor remedia deficitul de personal calificat, vor combate șomajul structural și vor sprijini investițiile private și creșterea IMMurilor. PRR-ul acordă o atenție deosebită digitalizării, ceea ce ar trebui să stimuleze sporirea productivității și investițiile în inovare.
(20)PRR-ul contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a principiilor privind egalitatea de gen, egalitatea de șanse, sprijinul activ pentru ocuparea forței de muncă, incluziunea persoanelor cu handicap, educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și a altor inițiative ale UE, cum ar fi Agenda UE pentru competențe, inițiativa emblematică a UE intitulată „Recalificare și perfecționare”, Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) și parcursurile de actualizare a competențelor și Recomandarea privind un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă (EASE). PRR-ul este în concordanță cu Garanția pentru tineret. În special, se preconizează că sprijinul avut în vedere pentru tineri prin furnizarea de servicii integrate de ocupare a forței de muncă, sănătate, asistență socială și educație va contribui la prevenirea excluziunii sociale a tinerilor și la îmbunătățirea perspectivelor lor de angajare.
(21)PRR-ul vizează, de asemenea, să atenueze întârzierile cauzate de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește furnizarea de servicii de îngrijire și să îmbunătățească reziliența sistemului de asistență socială și de sănătate, consolidând astfel reziliența instituțională, reducând vulnerabilitățile la șocuri și contribuind la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale.
(22)Se preconizează că PRR-ul va contribui în mod pozitiv la coeziune și convergență prin remedierea diferențelor regionale existente în ceea ce privește furnizarea de servicii. Îmbunătățirea coeziunii se va realiza în principal prin intermediul unor servicii publice de ocupare a forței de muncă mai integrate, prin extinderea la noi regiuni a serviciilor integrate privind capacitatea de muncă și a serviciilor de sănătate mintală și prin consolidarea serviciilor integrate de tip ghișeu unic furnizate tineretului în cadrul administrațiilor locale.
Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”
(23)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.4 din anexa V la acesta, se preconizează că PRR-ul va asigura faptul că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în PRR nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu (nota A), în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 3 (principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”).
(24)PRR-ul asigură faptul că, pentru fiecare reformă și investiție, nu se aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre cele șase obiective de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, și anume atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Pentru toate măsurile prevăzute în PRR, Finlanda a furnizat justificări în conformitate cu Orientările tehnice ale Comisiei Europene privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C 58/01). În cazurile în care acest lucru a fost necesar, Finlanda a propus măsuri de atenuare sau a inclus elemente specifice în elaborarea măsurilor pentru a se evita cauzarea unor prejudicii semnificative, fapt care ar trebui să fie asigurat prin intermediul jaloanelor relevante prevăzute.
(25)S-a acordat o atenție deosebită măsurilor al căror impact asupra obiectivelor de mediu necesită o examinare atentă. PRR-ul Finlandei include mai multe scheme de investiții ample, în cazul cărora respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” nu poate fi stabilită înainte de etapa de implementare a respectivelor scheme. Acest lucru este valabil în special pentru schemele de sprijin strategic având ca obiect instalațiile care intră sub incidența sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, precum și pentru alte scheme ample de sprijin, inclusiv pentru investițiile în infrastructura energetică, sprijinul pentru captarea și utilizarea hidrogenului și a carbonului, precum și pentru investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare care sprijină tranziția verde. Criteriile de eligibilitate pentru viitoarele cereri de proiecte ar trebui să excludă activitățile dăunătoare și să prevadă obligația ca numai activitățile care respectă legislația UE și legislația națională în materie de mediu să poată fi selecționate. Verificarea respectării de către investiții a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” ar trebui să devină obligatorie și să se prevadă în acest scop un jalon la momentul lansării fiecărei cereri de propuneri.
Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate
(26)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.5 din anexa V la acesta, PRR-ul conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 50,1 % din alocarea totală aferentă PRR-ului, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VI la regulamentul menționat. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul menționat, PRR-ul este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.
(27)Se preconizează că reformele și investițiile vor avea o contribuție semnificativă la promovarea obiectivelor în materie de decarbonizare și de tranziție energetică ale Finlandei, astfel cum sunt prevăzute în Planul național privind energia și clima pentru 2030 (PNEC 2030), contribuind astfel la ținta Uniunii în materie de climă. Un număr semnificativ de măsuri prevăzute în PRR sprijină obiectivul climatic, în timp ce multe măsuri vizează, de asemenea, să contribuie la obiectivul de mediu, inclusiv la biodiversitate. În plus, unele măsuri care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice pot fi benefice și pentru conservarea biodiversității, dat fiind faptul că schimbările climatice constituie una dintre principalele amenințări la adresa biodiversității. Se preconizează că implementarea acestor măsuri va avea un impact de durată, în special datorită faptului că va contribui la tranziția verde, la consolidarea biodiversității și la protecția mediului.
(28)Investițiile în tehnologii bazate pe energia din surse regenerabile constituie o parte însemnată a măsurilor care sprijină obiectivele climatice. Alte măsuri semnificative care sprijină obiectivele climatice sau de mediu sunt implementate prin investiții în decarbonizarea industriei, reducerea emisiilor generate de parcul imobiliar, reducerea emisiilor în sectorul transporturilor și sporirea ratelor de reciclare și reutilizare. PRR-ul include, de asemenea, un pachet de investiții în cercetare, dezvoltare și inovare care sprijină tranziția verde.
Contribuția la tranziția digitală
(29)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.6 din anexa V la acesta, PRR-ul conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 27,0 % din alocarea totală aferentă PRR-ului, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII la regulamentul menționat.
(30)Măsurile prevăzute în PRR contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă Finlanda în ceea ce privește tranziția digitală. În special, deși conectivitatea digitală a Finlandei este în general foarte avansată, infrastructura digitală lipsește în zonele rurale. Sprijinul pentru conectivitatea în bandă largă de mare viteză ar trebui să contribuie la îmbunătățirea accesului la conexiuni de mare viteză în zonele slab populate, cu beneficii pentru productivitate și pentru menținerea activității economice în aceste regiuni. Pentru a remedia deficitul de personal calificat în sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), în pofida nivelului general ridicat de competențe digitale în rândul populației finlandeze, PRR-ul conține măsuri de sporire a numărului de locuri de studiu disponibile în domeniile relevante pentru sectorul TIC și de reformare a cadrului de învățare continuă, precum și consolidarea promovării competențelor digitale.
(31)Se preconizează că reformele și investițiile prevăzute în PRR vor contribui la tranziția digitală din Finlanda în multe domenii, prin sprijinirea digitalizării întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și a sectorului public, prin promovarea securității cibernetice și a securității informațiilor și prin sprijinirea cercetării și inovării în domeniul tehnologiilor-cheie, inclusiv cele ale semiconductorilor, inteligenței artificiale și tehnologiei 6G. Digitalizarea este abordată, de asemenea, ca temă transversală prin utilizarea soluțiilor digitale în cadrul altor măsuri menite să contribuie la atingerea obiectivelor climatice și de mediu, inclusiv digitalizarea infrastructurii de transport și energie. De asemenea, se pune un accent puternic pe soluțiile digitale în domeniul sănătății, de la utilizarea analizei datelor cu scopul de a îmbunătăți diagnosticarea la investiții în e-sănătate care să asigure continuitatea asistenței medicale.
Impact de durată
(32)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.7 din anexa V la acesta, se preconizează că PRR va avea în mare măsură (nota A) un impact de durată asupra Finlandei.
(33)Se preconizează că implementarea măsurilor prevăzute în PRR va genera în administrația publică schimbări structurale, care ar trebui să îi îmbunătățească eficacitatea și eficiența. Se preconizează că reforma impozitării energiei va contribui la înverzirea structurală a politicii fiscale din Finlanda. Reformele politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, în conformitate cu modelul nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă, ar trebui să contribuie la sporirea ofertei de forță de muncă și la îmbunătățirea capacității de inserție profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a grupurilor subreprezentate pe piața forței de muncă. Se preconizează că reforma serviciilor de asistență socială și de sănătate va spori reziliența Finlandei pe termen lung.
(34)PRR prevede un sprijin puternic pentru investițiile în tranziția verde, ceea ce ar trebui să stimuleze și mai mult soluțiile noi și inovatoare cu emisii scăzute de carbon pentru economie. Acest lucru ar trebui să accelereze creșterea sectoarelor emergente, generând noi oportunități de creștere economică. Se preconizează că accentul pus de plan pe investițiile în digitalizare în multe sectoare va genera o creștere a productivității pe termen lung. Impactul de durată al PRR-ului poate fi, de asemenea, consolidat prin sinergii între acesta și alte programe, inclusiv cele finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea cauzelor de fond ale provocărilor teritoriale și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.
Monitorizare și implementare
(35)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.8 din anexa V la acesta, măsurile propuse în PRR sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.
(36)Ministerul Finanțelor Republicii Finlanda va avea sarcina de a coordona implementarea și monitorizarea planului. Acesta a atribuit în mod clar responsabilitățile și a desemnat o structură adecvată însărcinată cu implementarea planului, monitorizarea progreselor înregistrate și activitatea de raportare.
(37)Jaloanele și țintele definite în PRR-ul Finlandei sunt realiste, iar indicatorii propuși pentru jaloane și ținte sunt relevanți, acceptabili și robuști. Aceste jaloane și ținte sunt suficient de clare și de cuprinzătoare pentru a se asigura faptul că finalizarea lor poate fi monitorizată și verificată. În plus, eșalonarea în timp a jaloanelor și a țintelor permite monitorizarea corespunzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor planului și programarea plăților. Jaloanele și țintele sunt, de asemenea, relevante pentru măsurile deja finalizate care sunt eligibile în temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241. Îndeplinirea satisfăcătoare în timp a acestor jaloane și ținte este necesară pentru a justifica o cerere de plată.
(38)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Se poate solicita sprijin tehnic în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului 4 pentru a ajuta statele membre în procesul de implementare a PRR-urilor.
Stabilirea costurilor
(39)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.9 din anexa V la acesta, justificarea furnizată în PRR cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale PRR-ului este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat.
(40)Finlanda a furnizat estimări ale costurilor pentru fiecare dintre componentele PRRului, bazându-se pe mai multe surse pentru justificarea costurilor investițiilor și reformelor. Printre acestea se numără cererile de proiecte lansate anterior în sectoare similare sau care prezintă caracteristici similare, contractele de achiziții publice pentru servicii similare sau investiții anterioare de natură similară, evaluări ale impactului efectuate de guvern, studii academice și alte referințe externe, inclusiv privind nevoile de investiții sectoriale, furnizate de organizațiile internaționale. Pe baza documentației furnizate, metodologiile utilizate pentru a calcula costurile majorității măsurilor prevăzute în plan sunt considerate fiabile și constituie motive suficiente pentru o evaluare pozitivă a caracterului lor rezonabil și plauzibil. Cu toate acestea, dovezile prezentate în sprijinul metodologiilor ar putea, în unele cazuri, să fie mai detaliate și să furnizeze informații mai cuprinzătoare referitoare la costuri, în special în ceea ce privește unele scheme de investiții orizontale. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale PRR-ului este conform cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și este proporțional cu impactul economic și social național preconizat.
Protecția intereselor financiare ale Uniunii
(41)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.10 din anexa V la acesta, măsurile propuse în PRR și măsurile suplimentare prevăzute în prezenta decizie sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace de promovare și asigurare a respectării dreptului Uniunii, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea bugetului Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului 5 .
(42)Planul descrie în mod corespunzător sistemul pus în practică pentru implementarea sa, precum și pentru controlul și auditul său. Sistemul de control și audit se bazează pe procese și structuri robuste. O parte a structurii este nou-înființată. Responsabilitatea generală pentru implementarea planului ar trebui să revină Ministerului Finanțelor, care ar trebui să colaboreze cu alte ministere și organisme implicate în implementare pentru aspectele operaționale și administrative. Ministerul Finanțelor ar trebui să fie sprijinit de Secretariatul tehnic, însărcinat să asigure monitorizarea implementării planului. Repartizarea sarcinilor între Ministerul Finanțelor și alte ministere relevante este clară, iar rolurile și responsabilitățile acestora sunt repartizate în mod corespunzător. Un jalon ar trebui să prevadă obligația intrării în vigoare a unei legi naționale care să stabilească mandatele juridice ale organismelor implicate în coordonarea, monitorizarea, controlul și auditul implementării PRR-ului Finlandei. Jalonul ar trebui să fie atins înainte de a înainta Comisiei prima cerere de plată.
(43)Ministerul Finanțelor ar trebui să asigure îndeplinirea obligațiilor de control și audit care decurg din Regulamentul (UE) 2021/241. Funcția de control și audit include o separare clară și adecvată a sarcinilor în cadrul ministerului. Actorii responsabili de controale ar trebui să aibă competența juridică și capacitatea administrativă de a-și exercita rolurile și sarcinile prevăzute. În ansamblu, sistemul de control și alte măsuri relevante, inclusiv instituirea unui nou registru informatic pentru colectarea, stocarea și punerea la dispoziție a datelor privind beneficiarii finali, sunt adecvate în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor în cadrul mecanismului și pentru a evita dubla finanțare în cadrul altor programe ale Uniunii.
(44)Un jalon ar trebui să asigure faptul că s-a instituit registrul informatic de monitorizare a implementării planului și că acesta este operațional înainte de a înainta Comisiei prima cerere de plată. Acest registru informatic ar trebui să includă, cel puțin, următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241. Registrul informatic ar trebui să facă obiectul unui raport de audit specific care să confirme funcționalitățile acestuia.
Coerența PRR
(45)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu secțiunea 2.11 din anexa V la acesta, PRR conține în mare măsură (nota A) măsuri pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.
(46)PRR-ul Finlandei prezintă un pachet cuprinzător și echilibrat de reforme și investiții. Măsurile din cadrul componentelor se consolidează reciproc și toate componentele includ un set de reforme și investiții bine echilibrate. În plus, legătura dintre reforme și investiții este bine stabilită, iar măsurile se consolidează și se completează reciproc și contribuie la abordarea provocărilor identificate. Măsurile sunt conforme cu cadrele și strategiile naționale de politică relevante, cum ar fi programul guvernamental și Planul național privind energia și clima. Măsurile propuse în cadrul componentelor nu sunt în contradicție și nu subminează eficacitatea celorlalte măsuri, iar între diferitele componente nu au fost identificate neconcordanțe sau contradicții.
Egalitate
(47)Planul conține o serie de măsuri care se preconizează că vor contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă Finlanda în domeniul egalității de gen și al egalității de șanse pentru toți. Printre acestea se numără reformele privind ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă menite să asigure dezvoltarea unor servicii mai integrate, care să fie disponibile pentru toți, să fie accesibile tuturor și să răspundă nevoilor grupurilor defavorizate, inclusiv nevoilor persoanelor cu capacitate parțială de muncă, ale persoanelor greu de angajat și ale migranților. De asemenea, sunt prevăzute dispoziții pentru grupurile vulnerabile în contextul reformei sistemului de asistență socială și de sănătate. Se preconizează că măsurile care abordează capacitatea parțială de muncă, în special măsurile menite să sprijine bunăstarea mintală, vor contribui la egalitatea de gen Alte măsuri, inclusiv accelerarea digitalizării și îmbunătățirea disponibilității la nivel regional a conexiunilor în bandă largă de mare viteză, vizează facilitarea muncii fără constrângeri legate de locație, înlesnind reconcilierea vieții de familie cu viața profesională pentru femei și bărbați.
Autoevaluarea securității
(48)În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241, în ceea ce privește investițiile în infrastructura de conectivitate, mediile de dezvoltare a tehnologiei 6G, inteligența artificială și informatica cuantică, precum și investițiile în exercițiile și cursurile de formare în materie de securitate cibernetică, planul menționează că pentru fiecare proiect se elaborează o evaluare a riscurilor și un plan de gestionare a riscurilor și că riscurile de securitate sunt abordate pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectului. Planul menționează, de asemenea, că realizarea cerințelor de securitate cibernetică va fi asigurată pentru produsele și serviciile asociate proiectului și că, dacă va fi necesar, se vor utiliza eventuale sisteme de certificare. Se va asigura respectarea cerințelor de securitate în cadrul procedurilor de achiziții publice și, dacă este necesar, se vor aplica proceduri de autorizare de securitate a personalului și a întreprinderilor. În ceea ce privește investițiile în conectivitate, planul descrie cadrul legislativ național, care ia în considerare setul de instrumente al UE pentru asigurarea securității rețelelor 5G. De exemplu, dispozitivele susceptibile să pună în pericol securitatea națională nu pot fi utilizate în părțile critice ale rețelelor de comunicații.
Proiecte transfrontaliere și multinaționale
(49)PRR include măsuri menite să le permită întreprinderilor finlandeze să participe la eventuale proiecte importante de interes european comun (PIIEC) în domeniile microelectronicii și hidrogenului regenerabil. Obiectivul investițiilor în cercetarea din domeniul securității cibernetice este de a crea o platformă multilingvă pentru dezvoltarea și predarea competențelor în materie de securitate cibernetică care să poată fi utilizată în toate statele membre.
Procesul de consultare
(50)Pentru a spori asumarea la nivel național a planului, Finlanda a consultat o gamă largă de părți interesate și alte grupuri de interese în cursul etapei de elaborare a PRR-ului. Consultările au fost organizate în diverse formate, inclusiv evenimente regionale și tematice pentru a-i informa pe participanți cu privire la elaborarea planului și pentru a colecta opiniile părților interesate referitoare la prioritățile de finanțare necesare și la conținutul planului. La evenimente a fost invitată o gamă largă de actori, inclusiv reprezentanți ai consiliilor regionale, ai orașelor, ai partenerilor sociali, ai industriei și ai organizațiilor de afaceri, ai organizațiilor neguvernamentale și ai instituțiilor de învățământ.
(51)Pentru a se asigura asumarea planului de către actorii relevanți, este esențial ca pe tot parcursul implementării investițiilor și a reformelor prevăzute în PRR să fie implicate toate autoritățile locale și toate părțile interesate vizate, inclusiv partenerii sociali.
Evaluare pozitivă
(52)În urma evaluării pozitive de către Comisie a PRR-ului Finlandei, cu constatarea că acesta îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul menționat și cu anexa V la acesta, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea PRRului, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru implementarea PRR-ului sub formă de sprijin financiar nerambursabil.
Contribuția financiară
(53)Costurile totale estimate ale PRR-ului Finlandei sunt de 2 094 687 000 EUR. Întrucât PRR-ul îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât valoarea costurilor totale estimate ale PRR-ului este mai mare decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru Finlanda, contribuția financiară alocată PRR-ului Finlandei ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Finlanda.
(54)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Finlanda trebuie actualizat până la 30 iunie 2022. Prin urmare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul menționat, ar trebui ca acum să fie pusă la dispoziția Finlandei o sumă care să fie angajată juridic până la 31 decembrie 2022 și care să nu fie mai mare decât cuantumul contribuției financiare maxime prevăzute la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menționat. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul menționat.
(55)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 6 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Finlanda a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea PRR-ului.
(56)Finlanda a solicitat o prefinanțare de 13 % din valoarea contribuției financiare. Această sumă ar trebui să fie pusă la dispoziția Finlandei sub rezerva intrării în vigoare a acordului prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 („acordul de finanțare”) și în conformitate cu prevederile acestui acord.
(57)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de mecanism și nici eventualelor proceduri legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Aprobarea evaluării PRR-ului
Se aprobă evaluarea PRR-ului Finlandei pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în PRR, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a PRR-ului, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.
Articolul 2
Contribuția financiară
1.Uniunea pune la dispoziția Finlandei o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 2 085 341 084 EUR 7 . Suma de 1 660 743 618 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă în urma actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 rezultă că trebuie acordată Finlandei o contribuție financiară maximă actualizată care este egală cu sau mai mare decât 2 085 341 084 EUR, se pune la dispoziție o sumă suplimentară de 424 597 466 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023. Dacă în urma actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 rezultă că trebuie acordată Finlandei o contribuție financiară maximă actualizată care este mai mică decât 2 085 341 084 EUR, se pune la dispoziție diferența dintre contribuția financiară maximă actualizată și suma de 1 660 743 618 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/241, în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.
2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Finlandei în tranșe, în conformitate cu anexa. Suma de 271 094 341 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.
3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare și în conformitate cu prevederile acestuia. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.
4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Finlanda a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea PRR-ului. Pentru a putea beneficia de plată, Finlanda trebuie să atingă jaloanele și țintele până cel târziu la 31 august 2026, sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1).
Articolul 3
Destinatar
Prezenta decizie se adresează Republicii Finlanda.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.10.2021
COM(2021) 624 final
ANEXĂ
la
Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului
de aprobare a planului de redresare și reziliență al Finlandei
{SWD(2021) 284 final}
ANEXĂ
SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
1.Descrierea reformelor și a investițiilor
PILONUL 1: Tranziția verde sprijină restructurarea economică și o societate a bunăstării neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon
A. COMPONENTA P1C1: TRANSFORMAREA SISTEMULUI ENERGETIC
Finlanda și-a stabilit ca obiectiv să devină prima societate a bunăstării fără combustibili fosili din lume, atingând neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Obiectivul general al acestei componente a planului finlandez de redresare și reziliență este de a contribui la realizarea obiectivului de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon prin promovarea utilizării tehnologiilor energetice curate.
Această componentă a planului finlandez de redresare și reziliență include investiții care acoperă infrastructura necesară pentru distribuția energiei din surse regenerabile, precum și pentru producția de energie curată. Aceste investiții sunt însoțite de reforme ale sectorului energetic axate pe eliminarea treptată a utilizării cărbunelui pentru producerea de energie, precum și de o reformă a impozitării energiei pentru a promova utilizarea energiei curate. Este inclusă o investiție separată pentru a sprijini energia din surse regenerabile în regiunea autonomă Åland.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi, în special asupra producției și utilizării energiei nepoluante și eficiente (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020), precum și asupra promovării investițiilor în tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și în tranziția energetică (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P1C1R1): Reducerea semnificativă a utilizării cărbunelui pentru energie până în 2026
Legea privind interzicerea utilizării energiei cărbunelui (406/2019) a fost adoptată de Parlamentul finlandez în 2019. Această lege interzice utilizarea cărbunelui începând din 2029. Finlanda depune eforturi pentru a promova eliminarea utilizării cărbunelui într-un termen mai scurt și urmărește o reducere a utilizării cărbunelui în generarea de energie între 40 % și 80 % până în 2026, comparativ cu 2019. Printre acțiunile întreprinse de Finlanda pentru a sprijini eliminarea treptată a utilizării cărbunelui în sectorul energetic se numără integrarea de noi soluții de producere a energiei electrice și termice în sistemul energetic, transportul energiei și disponibilitatea tehnologiilor de înlocuire a cărbunelui.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma 2 (P1C1R2): Reforma impozitării energiei pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice
Obiectivul reformei este modificarea impozitării existente a diferitelor surse de energie. Modificarea legislației privind impozitarea energiei (Legea privind accizele la energie electrică și anumiți combustibili) contribuie la eliminarea treptată a combustibililor fosili prin promovarea electrificării industriei și încurajarea investițiilor în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Reforma reduce, de asemenea, taxa pe electricitate pentru industrie, mine, agricultură și centrele de date de peste 5 MW la 0,05 cenți/kWh, adică minimul UE, de la 0,69 cenți/kWh. De asemenea, reforma va elimina treptat rambursarea impozitelor pe energie pentru industriile mari consumatoare de energie până în 2025 și va crește cu 2,7 EUR/MWh impozitarea combustibililor fosili pentru încălzire, inclusiv turba, începând cu 1 ianuarie 2021.
Un studiu privind impozitarea energiei pentru producția de căldură fără ardere este în curs de desfășurare. Se preconizează că studiul va sta la baza deciziilor privind măsurile suplimentare pentru impozitarea sectorului energetic. Finlanda urmează să prezinte modificări legislative pentru a se asigura că modificările sunt în vigoare la 1 ianuarie 2022.
Punerea în aplicare a reformei trebuia finalizată până la 30 iunie 2021.
Investiția 1 (P1C1I1): Investiții în infrastructura energetică
Obiectivul investiției este de a îmbunătăți condițiile-cadru pentru atragerea de investiții în energia curată, cu accent pe integrarea sistemului energetic, stocarea energiei și transporturi. Investițiile sprijină proiecte care promovează construirea de infrastructuri energetice, cu următorul accent:
I)rețelele electrice și capacitatea de transport al energiei electrice;
II)investiții pentru integrarea sistemelor energetice și producerea, transmiterea și utilizarea surplusului și a căldurii reziduale în rețelele de termoficare;
III)transportul gazelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv hidrogenul, biogazul și biometanul.
Selecția se face în funcție de diferite criterii, cum ar fi contribuția lor la decarbonizarea sectorului energetic și fezabilitatea lor în conformitate cu calendarul stabilit.
Sprijinul se acordă în temeiul unui nou decret guvernamental care urmează să fie adoptat până la 31 decembrie 2021. Aceasta ia forma unor cereri competitive sub responsabilitatea Ministerului Economiei și Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor din Finlanda, care urmează să fie organizate în mai multe etape, cu scopul de a concentra investițiile mari la începutul perioadei.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 1 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 2 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 3 și instalații de tratare mecano-biologică 4 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, de asemenea, ca numai activitățile care respectă legislația relevantă a Uniunii și cea națională în materie de mediu să poată fi selectate.
Criteriile de selecție asigură faptul că toate proiectele contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice legate de domeniul de intervenție 033 care au un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 5 .
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 2 (P1C1I2): Investiții în noi tehnologii energetice
Obiectivul investiției este de a contribui la obiectivul Finlandei de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035 prin stimularea introducerii de noi tehnologii curate pentru producerea și utilizarea energiei. Sprijinul trebuie să acorde prioritate sectoarelor în care reducerea emisiilor este dificilă și costisitoare („sectoarele greu de decarbonizat”). Investiția oferă sprijin pentru proiecte la scară largă în faza de demonstrație, acordând prioritate fezabilității tehnice, cu un accent deosebit pe:
I)producția de energie eoliană offshore;
II)combustibili regenerabili utilizați în transporturi (combustibili electrici și biocombustibili);
III)producția de căldură fără ardere, cum ar fi energia geoelectrică, pentru a înlocui utilizarea cărbunelui; și
IV)alte proiecte privind energia din surse regenerabile, cum ar fi proiectele mari de transport al biogazului care utilizează factori de producție cu consum redus de energie, proiectele de energie solară la scară largă și proiectele care promovează stocarea energiei.
Selecția se face în funcție de diferite criterii, inclusiv contribuția acestora la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și contribuția potențială a acestora la dezvoltarea și comercializarea pe termen lung a tehnologiilor relevante. Sprijinul se acordă în temeiul unui nou decret guvernamental care urmează să fie adoptat până la 31 decembrie 2021. Aceasta ia forma unor cereri competitive sub responsabilitatea Ministerului Economiei și Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor din Finlanda, care urmează să fie organizate în mai multe etape în scopul concentrării la începutul perioadei a investițiilor mari. În cadrul acestei măsuri, agenții temporari pot fi angajați pentru a accelera eliberarea autorizațiilor de mediu și prelucrarea acestora de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2023.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 6 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 7 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 8 și instalații de tratare mecano-biologică 9 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.
Criteriile de selecție asigură faptul că toate proiectele contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice legate de domeniile de intervenție 032, 034bis0, 028, 029 și 030a care au un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
Procedurile de ofertare se lansează de îndată ce cadrul legislativ pentru acordarea sprijinului este în vigoare. Se preconizează că o primă cerere de candidaturi va fi organizată în cursul anului 2021.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 3 (P1C1I3): Pachetul de investiții și de reformă în Åland
Obiectivul investiției este de a promova producția de energie din surse regenerabile în regiunea autonomă Åland. Investiția constă în sprijinirea fazei pregătitoare a unui proiect de energie eoliană offshore și a producției de energie solară.
Guvernul din Åland estimează că va fi nevoie de zece până la cincisprezece ani pentru finalizarea proiectului de energie eoliană offshore în ansamblu. Se preconizează că energia produsă va fi transferată în principal către Finlanda continentală și/sau Suedia și, prin urmare, către rețelele naționale de distribuție. Investiția sprijină faza de planificare și pregătire, care se preconizează că va dura până în 2024.
În strategia sa privind energia și clima, Åland și-a stabilit obiectivul de a construi o capacitate de energie solară de 17 MW până în 2030. Investițiile acordă sprijin pentru proiectele de producere a energiei solare promovate de întreprinderi, municipalități sau comunități. Proiectele se pun în aplicare între 2021 și 2025.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 10 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 11 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 12 și instalații de tratare mecano-biologică 13 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. Mandatul impune, de asemenea, ca numai activitățile care respectă legislația relevantă a Uniunii și cea națională în materie de mediu să poată fi selectate.
Criteriile de selecție asigură faptul că toate proiectele care contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice sunt legate de domeniile de intervenție 028 și 029 care au un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
P1C1R1 – Transformarea sistemului energetic – Reducerea semnificativă a utilizării cărbunelui pentru energie până în 2026 |
Țintă |
Reducerea cu 40 % a utilizării cărbunelui pentru energie până în 2026 comparativ cu 2019 |
|
Procent |
0 |
40 |
T2 |
2026 |
În 2019, utilizarea cărbunelui în scopuri energetice a fost de 60 petajouli. Consumul se reduce la cel mult 36 petajouli până în 2026. |
|
2 |
P1C1R2 – Transformarea sistemului energetic – Reforma impozitării energiei pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind accizele la energie electrică și anumiți combustibili |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii |
|
|
|
T2 |
2021 |
Modificarea Legii privind accizele la energie electrică și anumiți combustibili: - reduce taxa industrială pe electricitate pentru a promova electrificarea industriei și producția de energie termică; - reduce taxa pe electricitate pentru mine, agricultură și centre de date de peste 5 MW - eliminarea treptată a rambursării impozitului pe energie pentru combustibilii industriali mari consumatori de energie - majorează taxa pe combustibilii fosili pentru încălzire cu 2,7/MWh EUR. |
|
3 |
P1C1I1 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în infrastructura energetică |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru proiecte de infrastructură energetică |
Publicarea primei cereri de candidaturi pe site-ul Ministerului Afacerilor Economice |
|
|
|
T4 |
2021 |
Orientările privind finanțarea (Regulamentul privind ajutorul pentru energie) intră în vigoare, permițând lansarea primei cereri competitive de propuneri pentru investiții în infrastructura energetică, cu termeni de referință, inclusiv criterii de eligibilitate care să asigure faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
4 |
P1C1I1 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în infrastructura energetică |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru investiții în infrastructura energetică |
Notificarea acordării tuturor granturilor pentru investiții în infrastructură |
|
|
|
T4 |
2023 |
Selectarea tuturor proiectelor de infrastructură energetică se efectuează în conformitate cu criteriile cererilor de propuneri respective. Toate cererile de propuneri se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 3. Toate deciziile de acordare a finanțării se acordă beneficiarilor/solicitanților de proiecte selectați în cadrul cererilor competitive de propuneri care permit începerea punerii în aplicare a proiectelor selectate. |
|
5 |
P1C1I1 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în infrastructura energetică |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
Număr |
0 |
4 |
T2 |
2026 |
Se finalizează cel puțin patru proiecte, după cum reiese din rapoartele de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 139 500 000 EUR din suma de 155 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
|
6 |
P1C1I2 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în noi tehnologii energetice |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru investiții în noi tehnologii energetice |
Publicarea primei cereri de candidaturi pe site-ul Ministerului Afacerilor Economice |
|
|
|
T4 |
2021 |
Orientările privind finanțarea (Regulamentul privind ajutorul pentru energie) au intrat în vigoare, permițând publicarea primei cereri de propuneri pentru investiții în noi tehnologii energetice, cu termeni de referință, inclusiv criterii de eligibilitate care să asigure faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
7 |
P1C1I2 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în noi tehnologii energetice |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru investiții în tehnologii energetice |
Notificarea acordării tuturor granturilor pentru investiții în tehnologii energetice |
|
|
|
T4 |
2023 |
Selectarea tuturor proiectelor legate de noile tehnologii energetice se efectuează în conformitate cu criteriile stabilite în cererile de propuneri respective. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 6. Toate deciziile de acordare a finanțării se atribuie beneficiarilor/solicitanților de proiecte selectați în cadrul cererilor competitive de propuneri, ceea ce permite începerea punerii în aplicare a proiectelor selectate. |
|
8 |
P1C1I2 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în noi tehnologii energetice |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
Număr |
0 |
4 |
T2 |
2026 |
Se finalizează cel puțin patru proiecte, după cum reiese din rapoartele de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 144 900 000 EUR din suma de 161 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
|
9 |
P1C1I3 – Transformarea sistemului energetic – Pachetul de investiții și reforme în Åland |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru investiții în energia din surse regenerabile în Åland |
Publicarea primei cereri de candidaturi pe site-ul guvernului din Åland |
|
|
|
T2 |
2022 |
A fost publicată prima cerere competitivă de propuneri pentru investiții în energia din surse regenerabile în Åland, cu termeni de referință care includ criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
10 |
P1C1I3 – Transformarea sistemului energetic – Pachetul de investiții și reforme în Åland |
Jalon |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
Rapoarte privind proiectele finalizate |
|
|
|
T2 |
2026 |
Toate proiectele sprijinite se finalizează în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție stabilite în cererile de propuneri menționate în jalonul 9, astfel cum reiese din rapoartele de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 2 430 000 EUR din suma de 2 700 000 EUR alocată măsurii. |
B. COMPONENTA P1C2: REFORMELE INDUSTRIALE ȘI INVESTIȚIILE ÎN SPRIJINUL TRANZIȚIEI VERZI ȘI DIGITALE
Finlanda și-a stabilit ca obiectiv să devină prima societate a bunăstării fără combustibili fosili din lume, atingând neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Printre principalele provocări în atingerea acestui obiectiv se numără reducerea emisiilor din industrie și creșterea ratei de reciclare. De multe ori, noile tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon nu sunt încă competitive, iar dezvoltarea sa trebuie accelerată. Finlanda trebuie să stimuleze economia circulară pentru a spori utilizarea durabilă a resurselor și pentru a reduce poluarea.
Obiectivul general al acestei componente a planului finlandez de redresare și reziliență este de a contribui la realizarea obiectivului neutralității emisiilor de dioxid de carbon prin sprijinirea investițiilor în tehnologii de reducere a emisiilor de carbon din industrie, prin crearea de locuri de muncă verzi, prin investiții în tehnologii curate și prin stimularea reciclării și a reutilizării.
Componenta include investiții axate pe promovarea tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi generarea de hidrogen, captarea și utilizarea dioxidului de carbon, înlocuirea combustibililor fosili cu energie electrică în procesele industriale, precum și promovarea reutilizării și reciclării materialelor esențiale și a subproduselor industriale. Aceste investiții sunt însoțite de reforme ale legislației privind clima și deșeurile, inclusiv de modificările necesare ale Legii privind clima și ale Legii privind deșeurile pentru a oferi un temei juridic pentru obiectivul de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2035 și pentru obiectivele în materie de reciclare.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi, în special asupra producției și utilizării energiei nepoluante și eficiente (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020), precum și asupra promovării investițiilor în tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și în tranziția energetică (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
B.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P1C2R1): Reforma Legii privind clima și industrializarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon
Finlanda s-a angajat să actualizeze Legea privind clima pentru a asigura atingerea obiectivului său de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Reforma include obiectivele corespunzătoare de reducere a emisiilor pentru 2030, 2040 și 2050. Legea climei reformată trebuie să permită utilizarea planurilor climatice pentru a îndeplini obligațiile de atenuare și adaptare prevăzute în lege. Guvernul finlandez prezintă Parlamentului propunerea sa de revizuire a Legii climei până la 31 ianuarie 2022, intrarea în vigoare fiind așteptată până la 30 iunie 2022. Finlanda a adoptat treisprezece foi de parcurs pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon specifice industriei în toamna anului 2020. Foile de parcurs identifică electrificarea proceselor industriale, decuplarea de combustibilii fosili și măsurile de reducere a emisiilor bazate pe soluții cu emisii scăzute. Se preconizează că Finlanda va continua să colaboreze cu industria pentru a actualiza foile de parcurs rămase, care stabilesc oportunități specifice sectorului pentru reducerea emisiilor industriale. Aceasta include cel puțin cele patru industrii mari consumatoare de energie, și anume industria energetică, industria chimică, industria forestieră și industria tehnologică.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2 (P1C2R2): Promovarea strategică a economiei circulare și reforma Legii privind deșeurile
Această măsură constă în două elemente de reformă. În primul rând, Finlanda trebuie să pună în aplicare Legea reformată privind deșeurile (646/2011), care este esențială pentru reglementarea mediului economiei circulare și a planului național privind deșeurile. Reforma include obligații de colectare separată a ambalajelor și a deșeurilor biologice provenite de la gospodării și întreprinderi, responsabilitatea producătorilor de ambalaje pentru costurile gestionării deșeurilor de ambalaje, punerea în aplicare a Directivei privind materialele plastice de unică folosință și obligația de colectare separată a deșeurilor textile la punctele regionale de preluare. Rata de reciclare a deșeurilor municipale va crește de la 41 % în prezent la 55 % în 2025 și la 60 % în 2030. Rata de reciclare a ambalajelor din plastic crește cu 31 %.
În al doilea rând, Finlanda promovează economia circulară prin intermediul unui program strategic pentru 2035, care stabilește obiective concrete pentru consumul de resurse naturale neregenerabile, productivitatea resurselor și rata de utilizare circulară a materialelor. Aceasta cuprinde un program-cadru național, completat de promovarea acordurilor sectoriale voluntare între municipalități, întreprinderi și alte părți interesate. Obiectivul este ca cel puțin 2 asociații industriale cheie, precum și cel puțin 20 de municipalități și orașe să adere la acord și să se angajeze să pună în aplicare măsuri care să promoveze obiectivele programului strategic pentru economia circulară: Reducerea utilizării resurselor naturale, creșterea gradului de utilizare a materialelor reciclate și promovarea unei societăți a economiei circulare cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, publicarea unor „scenarii de sprijin” care contribuie la identificarea celor mai relevante măsuri ale părților interesate care urmează să fie luate în temeiul unor astfel de acorduri, în cooperare cu institutele de cercetare relevante.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 1 (P1C2I1): Hidrogen cu emisii reduse de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon
Această investiție urmărește să promoveze dezvoltarea producției și stocării hidrogenului curat la scară comercială. Investiția contribuie la obiectivul Finlandei de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Finlanda s-a alăturat potențialului proiect important de interes european comun (PIIEC) „European Clean Hydrogen Alliance” (Alianța europeană pentru hidrogen curat), care este în curs de construcție și care nu a fost încă notificat Comisiei. Acest lucru le permite întreprinderilor finlandeze să beneficieze de cooperarea transfrontalieră economică, de cercetare și industrială. Finanțarea se alocă pentru a sprijini investițiile de-a lungul lanțului valoric al hidrogenului, precum și în captarea, stocarea și recuperarea dioxidului de carbon. Se preconizează că Finlanda va contribui prin sprijin la (i) producerea de hidrogen ecologic cu emisii scăzute de dioxid de carbon, înlocuirea utilizării combustibililor fosili în industriile grele, (ii) captarea, stocarea și utilizarea CO2 și (iii) cercetarea în domeniul hidrogenului. Pe lângă potențialul PIIEC, pot fi sprijinite proiecte legate de rețelele europene de cooperare, cum ar fi Eureka. Nu se alocă fonduri pentru producția de hidrogen din gaze naturale. În cadrul acestei măsuri, agenții temporari pot fi angajați pentru a accelera eliberarea autorizațiilor de mediu și prelucrarea acestora de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2023.
În plus, sprijinul pentru anumite investiții interne în hidrogen ecologic cu emisii reduse de carbon se acordă în temeiul unui nou decret guvernamental care urmează să fie adoptat în 2021 (Regulamentul privind ajutorul pentru energie). Aceasta ia forma unor cereri competitive sub responsabilitatea Ministerului Economiei și Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor din Finlanda, care urmează să fie organizate în una sau mai multe etape.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 14 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 15 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 16 și instalații de tratare mecano-biologică 17 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.
Criteriile de selecție asigură faptul că toate proiectele contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice legate de domeniul de intervenție 032 care au un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. Prima cerere de propuneri se deschide în 2021 și se publică pe site-ul Business Finland.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 2 (P1C2I2): Electrificarea directă și decarbonizarea proceselor industriale
Măsura promovează electrificarea directă și procesele industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru a reduce emisiile de CO2 în sectorul industrial. Măsura:
I)îmbunătățirea eficienței energetice prin electrificarea consumului de căldură și a proceselor; și
II)introducerea de soluții hibride și utilizarea tehnologiei pompelor de căldură și a surplusului de căldură.
Măsura urmărește să sprijine pregătirea industriei pentru eliminarea consumului de energie al cărbunelui în 2029 și pentru cel puțin jumătate din consumul de energie al turbei până în 2030, prin stimularea înlocuirii cu energie electrică a utilizării combustibililor fosili în aplicațiile industriale.
Sprijinul se acordă în temeiul unui nou decret guvernamental care urmează să fie adoptat până la 31 decembrie 2021.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 18 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 19 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 20 și instalații de tratare mecano-biologică 21 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.
Criteriile de selecție garantează, de asemenea, că toate proiectele care contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice sunt legate de domeniul de intervenție 024b, care are un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. În acest scop, proiectele selectate trebuie să obțină, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex ante. Prima cerere de proiecte se deschide de îndată ce legislația este în vigoare.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 3 (P1C2I3): Reutilizarea și reciclarea materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale
Măsura vizează promovarea unei economii circulare care reutilizează și reciclează partea industrială și fluxurile de deșeuri și alte materiale esențiale, cum ar fi materialele pentru baterii, materialele plastice, textilele, ambalajele, echipamentele electrice și electronice, materialele de construcție și demolări.
Se acordă sprijin pentru:
I)primele uzine comerciale, instalații pilot și demonstrative;
II)introducerea de noi tehnologii în procesele existente;
III)platforme digitale și investiții în servicii care promovează reutilizarea și reciclarea.
Cel puțin 30 000 000 EUR din pachet sunt direcționați către promovarea bioeconomiei circulare, iar cel puțin 30 000 000 EUR din pachet sunt direcționați către promovarea soluțiilor economiei circulare în lanțul valoric al bateriilor.
În 2021, Business Finland organizează apeluri competitive în mai multe etape.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 22 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 23 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 24 și instalații de tratare mecano-biologică 25 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.
Criteriile de selecție garantează, de asemenea, că toate proiectele contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice legate de următorul domeniu de intervenție 045bis, care are un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. În acest scop, proiectele selectate permit transformarea în materii prime secundare a cel puțin 50 % din greutatea deșeurilor nepericuloase colectate separat.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
B.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
11 |
P1C2R1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – Reforma Legii privind clima și industrializarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii revizuite privind schimbările climatice |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a legii |
|
|
|
T2 |
2022 |
Modificarea Legii climei include: - obiective de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040, în conformitate cu traiectoria neutralității emisiilor de dioxid de carbon - obiective actualizate pentru 2050 - obiective privind exploatarea terenurilor și consolidarea absorbanților de carbon |
|
12 |
P1C2R1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – Reforma Legii privind clima și industrializarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a strategiei actualizate privind clima și energia, a planului de politică pe termen mediu privind schimbările climatice și a foilor de parcurs sectoriale pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon |
Publicarea strategiei, planului și foilor de parcurs pe site-urile Ministerului Ocupării Forței de Muncă și Economiei și Ministerului Mediului |
|
|
|
T4 |
2025 |
Strategiile, planurile și foile de parcurs sectoriale industriale pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon care sunt cele mai importante (cele patru industrii mari consumatoare de energie sunt industriile energetice, chimice, forestiere și tehnologice) sunt actualizate pentru punerea în aplicare a Legii privind schimbările climatice. Strategia privind clima și energia include măsuri și scenarii de politică care vizează îndeplinirea obiectivelor în materie de climă și energie stabilite de UE pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035 stabilit în programul guvernamental. |
|
13 |
P1C2R2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – Promovarea strategică a economiei circulare și reforma Legii privind deșeurile |
Jalon |
Intrarea în vigoare a principalelor procese din Legea revizuită privind deșeurile |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a Legii revizuite privind deșeurile |
|
|
|
T4 |
2024 |
Legea revizuită privind deșeurile (714/2021) include: 1) colectarea separată națională a deșeurilor biologice în stare de funcționare deplină în 2022. 2) responsabilitatea producătorului pentru deșeurile de ambalaje și colectarea separată a deșeurilor de ambalaje și a textilelor pe deplin operațională la nivel național în 2023. 3) colectarea separată la nivel național a deșeurilor biologice din proprietăți noi complet operaționale în 2024. Legea revizuită privind deșeurile împuternicește guvernul finlandez să adopte noi decrete, inclusiv: (i) obiectivele generale de reciclare pentru deșeurile municipale, care vor fi majorate de la 41 % în prezent la 55 % în 2025 și la 60 % în 2030 și (ii) obiective de reciclare obligatorii din punct de vedere juridic pentru producătorii de deșeuri de ambalaje, care vor crește rata de reciclare a ambalajelor din plastic cu 31 %. |
|
14 |
P1C2R2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – Promovarea strategică a economiei circulare și reforma Legii privind deșeurile |
Jalon |
Adoptarea rezoluției guvernului referitoare la punerea în aplicare a Programului strategic pentru o economie circulară |
Publicarea rezoluției Guvernului (YM/2021/17) pe site-ul guvernului |
|
|
|
T2 |
2021 |
Rezoluția guvernului privind punerea în aplicare a programului strategic pentru o economie circulară este adoptată și include obiectivul ca consumul de resurse naturale neregenerabile să scadă, iar utilizarea durabilă a resurselor naturale regenerabile să poată crește, astfel încât consumul total de materii prime primare interne să nu depășească nivelul din 2015 până în 2035. |
|
15 |
P1C2R2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – Promovarea strategică a economiei circulare și reforma Legii privind deșeurile |
Jalon |
Încheierea unui acord național cu actori-cheie privind o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Instituirea cadrului contractual pentru o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și încheierea unui acord cu actori-cheie din industrie și părți interesate |
|
|
|
T2 |
2023 |
Noul cadru contractual național pentru o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care sprijină programul strategic pentru o economie circulară, se încheie și se publică pe site-ul internet al guvernului Republicii Finlanda. Scenariile de sprijin pentru utilizarea resurselor naturale sunt elaborate în cooperare cu institutele de cercetare relevante. Obiectivul este de a avea cel puțin două asociații industriale cheie, precum și cel puțin 20 de municipalități și orașe, care să se alăture acordului și să se angajeze să pună în aplicare măsuri care promovează obiectivele programului strategic pentru economia circulară. |
|
16 |
P1C2I1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Jalon |
Publicarea primei cereri naționale de candidaturi pentru producția și utilizarea hidrogenului cu emisii scăzute, precum și pentru captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Publicarea primelor cereri de candidaturi pe site-ul Business Finland |
|
|
|
T4 |
2021 |
Lansarea primei cereri naționale de candidaturi pentru producția și utilizarea hidrogenului cu emisii scăzute, precum și pentru captarea și utilizarea dioxidului de carbon. Mandatul cererii de propuneri include criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
17 |
P1C2I1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiecte privind hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
|
|
|
T4 |
2023 |
Selectarea tuturor proiectelor privind hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon se efectuează în conformitate cu criteriile cererilor de propuneri respective. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 16. Toate deciziile de acordare a finanțării se atribuie beneficiarilor/solicitanților de proiecte selectați în cadrul cererilor competitive de propuneri, ceea ce permite începerea punerii în aplicare a proiectelor selectate. |
|
18 |
P1C2I1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
Număr |
0 |
5 |
T2 |
2026 |
Se finalizează cel puțin cinci proiecte sprijinite, după cum reiese din rapoartele de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 140 400 000 EUR din suma de 156 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
|
19 |
P1C2I2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – electrificarea directă și decarbonizarea proceselor industriale |
Jalon |
Publicarea primei cereri de propuneri pentru electrificarea directă și decarbonizarea redusă a proceselor industriale care vizează reducerea emisiilor de CO2 din industrie |
Publicarea primei cereri de candidaturi pe site-ul Business Finland. |
|
|
|
T4 |
2021 |
Orientările modificate privind finanțarea (Regulamentul privind ajutorul pentru energie) au intrat în vigoare, permițând lansarea primei cereri competitive de propuneri pentru electrificarea directă și decarbonizarea redusă a proceselor industriale care vizează reducerea emisiilor de CO2 din industrie. Mandatul cererii de propuneri include criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
20 |
P1C2I2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – electrificarea directă și decarbonizarea proceselor industriale |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiecte de electrificare directă și de procese industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
|
|
|
T4 |
2023 |
Selectarea tuturor proiectelor de electrificare directă și de procese industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon se efectuează în conformitate cu criteriile cererilor de propuneri respective. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 19. Toate deciziile de acordare a finanțării se emit beneficiarilor/solicitanților de proiecte selectați în cadrul cererilor competitive de propuneri, permițând începerea punerii în aplicare a proiectelor selectate. |
|
21 |
P1C2I2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – electrificarea directă și decarbonizarea proceselor industriale |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
Număr |
0 |
4 |
T2 |
2026 |
Se finalizează cel puțin patru proiecte sprijinite, după cum reiese din rapoartele de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 54 000 000 EUR din suma de 60 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
|
22 |
P1C2I3 – Reforme și investiții industriale în sprijinul tranziției verzi și digitale – reutilizarea și reciclarea materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru proiecte de investiții care promovează reutilizarea deșeurilor și a fluxurilor secundare. |
Publicarea primei cereri de candidaturi pe site-ul Business Finland |
|
|
|
T4 |
2021 |
A intrat în vigoare Decretul guvernamental privind acordarea de ajutoare întreprinderilor pentru promovarea economiei circulare și a creșterii ecologice durabile (1197/2020), care permite lansarea primei cereri competitive de propuneri pentru proiecte de investiții care promovează reutilizarea deșeurilor și a fluxurilor secundare. Mandatul cererii de propuneri include criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
23 |
P1C2I3 – Reforme și investiții industriale în sprijinul tranziției verzi și digitale – reutilizarea și reciclarea materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiectele de reutilizare și reciclare |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
|
|
|
T4 |
2023 |
Selectarea tuturor proiectelor de reutilizare și reciclare a materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale se efectuează în conformitate cu criteriile cererilor de propuneri respective. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 22. Toate deciziile de acordare a finanțării se emit beneficiarilor/solicitanților de proiecte selectați în cadrul cererilor competitive de propuneri, permițând începerea punerii în aplicare a proiectelor selectate. |
|
24 |
P1C2I3 – Reforme și investiții industriale în sprijinul tranziției verzi și digitale – reutilizarea și reciclarea materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
Număr |
0 |
10 |
T2 |
2026 |
Cel puțin zece proiecte sprijinite sunt finalizate, după cum reiese din rapoartele de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 99 00 000 EUR din suma de 110 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
C. COMPONENTA P1C3: REDUCEREA IMPACTULUI PARCULUI IMOBILIAR ASUPRA CLIMEI ȘI MEDIULUI
Finlanda și-a stabilit ca obiectiv să devină prima societate a bunăstării fără combustibili fosili din lume, atingând neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Obiectivul general al acestei componente a planului finlandez de redresare și reziliență este de a contribui la atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon prin reducerea emisiilor de clădiri pe durata ciclului lor de viață, cu un accent deosebit pe construcții și pe încălzire.
Componenta include investiții menite să stimuleze înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de petrol din clădirile private și publice cu sisteme de încălzire bazate pe tehnologii cu emisii scăzute sau zero de carbon și să promoveze utilizarea unor metode cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul construcțiilor. Aceste investiții sunt completate de reforme care vizează reducerea emisiilor în construcția de clădiri și eliminarea treptată a sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili în clădirile publice până în 2024 și complet până la începutul anilor 2030.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi, în special asupra producției și utilizării energiei nepoluante și eficiente (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2020), precum și asupra promovării investițiilor în tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și în tranziția energetică (recomandarea specifică fiecărei țări 3 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
C.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P1C3R1): Reforma Legii privind utilizarea și construcția terenurilor
Finlanda adoptă legislația de reformare a Legii privind utilizarea și construcția terenurilor (132/1999), al cărei obiectiv este reducerea emisiilor generate de întreaga durată de viață a clădirilor, inclusiv construcția, utilizarea, repararea și demolarea. Reforma vizează dezvoltatorii de clădiri, proprietarii, proiectanții, contractanții, industria materialelor și autoritățile.
Reforma va fi pusă în aplicare treptat începând din 2023, iar ultimele regulamente vor fi adoptate până la 30 iunie 2026. După intrarea în vigoare a reformei, noile construcții vor fi cu emisii reduse de dioxid de carbon, iar renovările vor fi realizate cu soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma 2 (P1C3R2): Plan de acțiune pentru eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili
Finlanda a adoptat un obiectiv de eliminare treptată a utilizării încălzirii pe bază de combustibili fosili în 2030. Această măsură de reformă va permite Finlandei să stabilească o imagine de ansamblu a clădirilor cu încălzire pe bază de combustibili fosili și a proprietarilor acestora, a emisiilor și a consumului de energie. Finlanda adoptă un plan de acțiune cu scopul de a atinge obiectivul de eliminare treptată a încălzirii cu petrol până în 2030. Planul de acțiune include instrumente precum subvențiile și granturile, impozitele și subvențiile fiscale, orientarea informațiilor, orientarea reglementărilor, acordurile privind eficiența energetică, achizițiile publice și instrumentele financiare pentru atingerea acestui obiectiv. Se preconizează că deciziile privind utilizarea noilor instrumente sau îmbunătățirea celor existente vor fi luate separat.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1 (P1C3I1): Înlocuirea sistemelor de încălzire din clădiri de la petrolul fosil la forme de încălzire cu emisii scăzute de dioxid de carbon
Măsura vizează sprijinirea eliminării treptate a încălzirii pe bază de combustibili fosili în Finlanda până la începutul anilor 2030. Prin urmare, aceasta contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 la nivel național. Două programe existente care sunt în vigoare din toamna anului 2020 se prelungesc: În primul rând, subvențiile pentru înlocuirea încălzirii cu petrol în locuințele separate care sunt destinate să înlocuiască încălzirea pe bază de combustibili fosili în case rezidențiale unifamiliale și, în al doilea rând, granturile pentru înlocuirea încălzirii pe bază de combustibili fosili în clădirile deținute de municipalități, parohii și asociații. Ajutorul se adresează proprietarilor de locuințe unifamiliale, municipalităților, parohiilor și asociațiilor.
Pentru schema care vizează înlocuirea încălzirii pe bază de combustibili fosili în case rezidențiale unifamiliale, finanțarea se acordă în ordinea cererii. Locuințele trebuie să fie ocupate permanent. Nivelul ajutorului variază în funcție de tipul de încălzire instalată.
În ceea ce privește schema care vizează înlocuirea încălzirii pe bază de combustibili fosili în clădirile deținute de municipalități, parohii și asociații, sprijinul planificat variază între 20 % și 25 % din costurile de investiții suportate.
Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01). În special, sistemele de încălzire care înlocuiesc cazanele pe bază de petrol nu utilizează combustibili fosili ca sursă de căldură, ci se bazează pe tehnologii precum pompele de căldură aer-apă, pompele de căldură geotermală și încălzirea centralizată. Programul de renovare duce, în medie, la o reducere de 1) cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară în cazul locuințelor unifamiliale și 2) cu cel puțin 30 % a emisiilor de GES în clădirile deținute de municipalități, parohii și asociații. Criteriile de selecție asigură faptul că toate proiectele care contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice sunt legate de domeniile de intervenție 1) 025a și 2) 024b, care au un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 2 (P1C3I2): Programul privind mediul construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon
Această măsură constă în principal într-un program de cercetare, dezvoltare și inovare care vizează accelerarea dezvoltării și adoptării de soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon (cum ar fi modele de operare, produse, materiale) în mediul construit. Măsura contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și promovează o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, axându-se pe cercetare și inovare, pe transferul de tehnologie și pe cooperarea dintre cercetare, întreprinderi și administrația locală. Se sprijină următoarele acțiuni:
I)o schemă de sprijin sub formă de granturi pentru cercetare, dezvoltare și inovare în vederea stimulării investițiilor (cel puțin 32 milioane EUR);
II)achiziționarea unei baze de cunoștințe și a unor instrumente de evaluare care să sprijine soluțiile favorabile climei și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în mediul construit, inclusiv posibilitatea acordării de sprijin pentru investiții în cadrul domeniului de aplicare al programului (cel puțin 4 milioane EUR); și
III) sprijin pentru dezvoltarea și coordonarea proiectelor comune de afaceri care vizează exportul de soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon în mediul construit (cel puțin 2 milioane EUR).
Sprijinul se acordă în cadrul programelor de sprijin ale Business Finland (i și iii de mai sus) (actul 1146/2017, Decretul 1147/2017 și 1444/2014) și al decretelor Ministerului Mediului 1286/2015 și 688/2001 (ii de mai sus). Business Finland organizează apeluri competitive în mai multe etape, începând din 2021. Programul se bazează pe un proiect-pilot (programul Kira-Digi, care a fost derulat în perioada 2016-2019). Cererile de propuneri vizează în primul rând întreprinderile mici și mijlocii, autoritățile locale și institutele de cercetare.
Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 26 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 27 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 28 și instalații de tratare mecano-biologică 29 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.
Criteriile de selecție asigură faptul că toate proiectele care contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice sunt legate de domeniile de intervenție 022 sau 027 care au un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
C.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
25 |
P1C3R1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Reforma Legii privind utilizarea terenurilor și construcțiile |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii reformate privind utilizarea și construcția terenurilor |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii privind utilizarea terenurilor și construcțiile |
|
|
|
T2 |
2026 |
Legislația bazată pe actul reformat privind utilizarea terenurilor și construcțiile include limite privind emisiile de dioxid de carbon generate de proiectele de construcție pe durata ciclului de viață al clădirii. Acesta reglementează, de asemenea, dezvoltarea metodelor de calcul și a bazelor de date interoperabile pentru a permite construcția cu emisii reduse de dioxid de carbon. |
|
26 |
P1C3R2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Plan de acțiune pentru eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili |
Jalon |
Publicarea planului de acțiune pentru eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili |
Publicarea planului de acțiune pe site-ul guvernului finlandez |
|
|
|
T2 |
2022 |
Planul de acțiune stabilește toate măsurile necesare pentru a sprijini eliminarea treptată a încălzirii cu combustibil fosil în toate clădirile din Finlanda până la 31 decembrie 2030. |
|
27 |
P1C3R2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Plan de acțiune pentru eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili |
Țintă |
Reducerea numărului de case unifamiliale care utilizează încălzirea separată a păcurii |
Număr |
133 000 |
106 400 |
T4 |
2025 |
Reducerea numărului de case unifamiliale care utilizează încălzirea separată a păcurii de la 133 000 în 2019 la 106 400 în 2025, ceea ce reprezintă o reducere de 20 %. |
|
|
28 |
P1C3I1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Înlocuirea sistemelor de încălzire din clădiri de la combustibili fosili la forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a decretului guvernamental de definire a detaliilor schemei de ajutor pentru locuințele unifamiliale |
Dispoziție din decretul guvernamental care indică intrarea sa în vigoare |
|
|
|
T4 |
2021 |
Intră în vigoare decretul guvernamental care stabilește detaliile schemei de ajutor pentru locuințele unifamiliale, permițând lansarea cererii de propuneri pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili din locuințele unifamiliale (în cazul în care se aplică domeniul de intervenție 025bis) cu forme de încălzire cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Decretul stabilește cerințele tehnice pentru a asigura respectarea reducerii medii de 30 % a consumului de energie primară. Mandatul cererii de propuneri include criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
29 |
P1C3I1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Înlocuirea sistemelor de încălzire din clădiri de la combustibili fosili la forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a decretului guvernamental sau a deciziei privind bugetul de stat care definește detaliile schemei de ajutor pentru alte clădiri (nu casele unifamiliale) |
Dispoziție din decretul guvernamental care indică intrarea sa în vigoare |
|
|
T2 |
2022 |
Intră în vigoare decretul guvernamental sau decizia privind bugetul de stat care stabilește detaliile schemei de ajutor pentru clădirile deținute de municipalități, parohii și asociații (unde se aplică domeniul de intervenție 024b), permițând lansarea cererii de propuneri pentru schema de ajutoare care sprijină înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în clădirile deținute de municipalități, comune și asociații cu forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon. Decretul și bugetul stabilesc cerințele tehnice pentru a asigura respectarea reducerii medii de 30 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mandatul cererii de propuneri include criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
|
30 |
P1C3I1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Înlocuirea sistemelor de încălzire din clădiri de la combustibili fosili la forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiecte care sprijină înlocuirea sistemelor de încălzire a clădirilor din petrol fosil în forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
|
T4 |
2023 |
Notificarea acordării tuturor granturilor pentru proiecte care sprijină înlocuirea sistemelor de încălzire din cel puțin 14 600 clădiri de la combustibili fosili la forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon. |
||
|
31 |
P1C3I2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Programul privind un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Publicarea unei prime cereri de candidaturi privind sprijinul pentru un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Publicarea cererii de candidaturi |
|
|
|
T4 |
2021 |
Lansarea unei prime cereri competitive de candidaturi referitoare la un program privind mediul construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon privind cercetarea și inovarea, transferul de tehnologie și cooperarea dintre cercetare, întreprinderi și administrația locală. Termenii de referință includ criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
32 |
P1C3I2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Programul privind un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Atribuirea tuturor granturilor și a contractelor publice pentru proiecte în sprijinul unui mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Notificarea acordării tuturor subvențiilor și a contractelor de achiziții publice |
T2 |
2024 |
Selectarea tuturor proiectelor privind mediul construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon se efectuează în conformitate cu criteriile cererilor de propuneri respective. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 31. Toate deciziile de acordare a finanțării se emit beneficiarilor/solicitanților de proiecte selectați în cadrul cererilor competitive de propuneri, permițând începerea punerii în aplicare a proiectelor selectate. |
|||
|
33 |
P1C3I2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Programul privind un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
Publicarea raportului final privind proiectele finalizate |
|
|
|
T2 |
2026 |
Toate proiectele sprijinite se finalizează, după cum reiese din rapoartele de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 36 000 000 EUR din suma de 40 000 000 EUR alocată măsurii. Raportul programului furnizează informații-cheie cu privire la toate proiectele sprijinite, inclusiv cu privire la granturile care le-au fost alocate și la costurile achizițiilor publice și ale punerii în aplicare a programului. Acesta include, de asemenea, o evaluare a impactului asupra emisiilor de dioxid de carbon în sectorul construcțiilor și în cel imobiliar, ca urmare a programului. |
D. COMPONENTA P1C4: SOLUȚII CU EMISII REDUSE DE DIOXID DE CARBON PENTRU COMUNITĂȚI ȘI TRANSPORTURI
Finlanda și-a stabilit ca obiectiv să devină prima societate a bunăstării fără combustibili fosili din lume, atingând neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Ca parte a tranziției către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035, Finlanda a stabilit, de asemenea, un obiectiv de înjumătățire a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi cu 50 % până în 2030, comparativ cu 2005. Obiectivul general al acestei componente a planului finlandez de redresare și reziliență este de a contribui la atingerea obiectivului privind emisiile generate de transporturi prin reducerea emisiilor din transporturi și prin promovarea utilizării unor moduri de transport fără emisii de dioxid de carbon. În prezent, autovehiculele alternative reprezintă doar 2,3 % din parcul de autoturisme, în timp ce 48 % din toate stațiile publice de încărcare a energiei electrice și de alimentare cu gaz sunt situate în principalele zone metropolitane (Helsinki, Tampere, Turku).
Componenta include investiții care promovează utilizarea transportului privat și public nefosili, inclusiv investiții în infrastructura de încărcare și de realimentare pentru vehiculele care utilizează combustibili nefosili. Aceste investiții sunt însoțite de reforme, inclusiv de o foaie de parcurs pentru stimularea utilizării transporturilor nefosile și de o revizuire a impozitării transporturilor.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi, în special asupra producției și utilizării energiei nepoluante și eficiente (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020), precum și asupra promovării investițiilor în tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon și în tranziția energetică (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P1C4R1): Foaie de parcurs pentru transportul fără combustibili fosili
Finlanda estimează că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce emisiile de CO2 în transporturi cu încă 1,65 megatone până în 2030. Guvernul Finlandei a adoptat, la 6 mai 2021, o rezoluție privind foaia de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili, care prezintă măsuri pentru atingerea obiectivului pentru 2030 și o cale către un transport fără emisii până în 2045.
În prima etapă, se iau decizii privind subvențiile și stimulentele care vor promova transportul fără emisii. Printre măsurile prevăzute se numără includerea biogazului și a electrocarburanților în obligația de distribuție, sprijinul pentru infrastructura publică de distribuție a energiei electrice și a gazelor pentru transport, pentru infrastructura privată de încărcare pentru societățile locative și locurile de muncă, precum și mai multe subvenții pentru achiziții (autoturisme exclusiv electrice, camionete și camioane electrice și alimentate cu gaz) și sprijin pentru moduri de transport durabile (mersul pe bicicletă, mersul pe jos, transportul public). Reducerea emisiilor calculată pentru aceste măsuri este de cel puțin 0,62 megatone (Mt). Investițiile prevăzute în cadrul acestei componente vor sprijini punerea în aplicare a acestei reforme. Deciziile privind finanțarea acestor măsuri vor fi luate în considerare în cadrul negocierilor privind bugetul de stat din toamna anului 2021.
În plus, evaluările impactului privind posibile măsuri suplimentare se finalizează până la 31 decembrie 2021. Măsurile care urmează să fie evaluate includ:
·Creșterea obligației de distribuție pentru biogaz și biocombustibil de la nivelul actual de 30 %
·Condiții prealabile pentru intensificarea muncii la distanță
·Potențialul de reducere a emisiilor al transportului combinat
·Soluții digitale de transport și promovarea serviciilor de mobilitate
·Alte măsuri credibile și verificabile de reducere a emisiilor.
De îndată ce se cunosc evoluția măsurilor la nivelul UE și rezultatul evaluărilor impactului, Finlanda evaluează și decide cu privire la eventuala necesitate de măsuri suplimentare și adoptă propuneri de politici până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza reducerile de emisii rămase (etapa 3 a foii de parcurs). În acest scop, se elaborează diverse măsuri alternative, inclusiv comercializarea națională a certificatelor de emisii pentru combustibilii fosili. Scenariul de referință privind emisiile generate de transportul intern se actualizează până în toamna anului 2021 pentru a obține noi estimări cu privire la volumul reducerilor de emisii necesare pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2030.
În urma punerii în aplicare a Foii de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili, Finlanda trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul intern cu cel puțin 29 % până în 2025, comparativ cu nivelurile din 2005.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma 2 (P1C4R2): Reforma fiscală pentru un transport durabil
O reformă a impozitării beneficiilor angajaților în domeniul transporturilor stimulează utilizarea vehiculelor electrice, a transportului public și a bicicletelor. Aceasta include rate de impozitare mai mici pentru vehiculele electrice pentru perioada 2021-2025, scheme simplificate de impozitare a biletelor pentru navetiști și avantaje scutite de impozit pentru bicicletele angajaților.
Finlanda pregătește în continuare o revizuire a impozitării autoturismelor de serviciu pentru a favoriza vehiculele cu emisii scăzute, inclusiv rate de impozitare mai scăzute pentru autoturismele de serviciu cu emisii scăzute.
În plus, se preconizează că un grup de lucru alcătuit din funcționari publici va fi adoptat un raport în mai 2021, oferind consultanță guvernului finlandez cu privire la măsurile fiscale necesare pentru a îmbunătăți eficiența controlului emisiilor din transporturi și pentru a asigura baza fiscală pe termen lung.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2022.
Investiția 1 (P1C4I1): Infrastructura publică de încărcare și de realimentare cu energie electrică și gaze
Această măsură oferă sprijin pentru construirea unei rețele disponibile pe scară largă de infrastructură publică pentru încărcarea vehiculelor electrice (inclusiv transportul public) și realimentarea vehiculelor cu gaz, în vederea reducerii emisiilor prin încurajarea înlocuirii vehiculelor alimentate cu combustibili fosili cu vehicule alimentate cu combustibili alternativi. Se acordă sprijin pentru:
I)încărcătoare de înaltă putere;
II)puncte de încărcare pentru transportul public pentru autobuze;
III)stații de biogaz comprimat (CBG); și
IV)stații de biogaz lichefiat.
Pentru a fi eligibile pentru sprijin în grupurile i), iii) și iv), punctele de reîncărcare și de realimentare trebuie să fie accesibile publicului. În grupa ii), o cerință de eligibilitate este ca infrastructura care beneficiază de sprijin să fie utilizată pentru transportul public local. Sprijinul ia forma unor cereri competitive, sub responsabilitatea Autorității pentru energie, prin completarea unei scheme de ajutor existente, care se bazează în prezent pe Decretul guvernamental (498/2018) privind ajutoarele pentru infrastructură pentru transportul energiei electrice și al biogazului în perioada 2018-2021. Un nou decret guvernamental va fi adoptat în 2022 pentru a acoperi perioada 2022-2025. Cererile de propuneri sunt deschise atât întreprinderilor individuale, cât și municipalităților. Investițiile sunt puse în aplicare în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2025.
Investiția 2 (P1C4I2): Infrastructura de încărcare privată
Această măsură promovează construirea unei infrastructuri private de stații de încărcare a autoturismelor electrice. Lipsa unei infrastructuri de încărcare pentru locuințe a fost identificată ca fiind unul dintre blocajele care împiedică stimularea deținerii de vehicule electrice.
Bugetul schemei existente „grant pentru promovarea infrastructurii de transport electric în clădirile rezidențiale” se majorează. Sprijinul ia forma unei subvenții pentru investiții pentru proiecte care îndeplinesc criteriile specificate stabilite de Ministerul Mediului. Sprijinul este destinat întreprinderilor din domeniul locuințelor. Domeniul de aplicare al sprijinului este extins prin sprijinirea stațiilor de încărcare de la locul de muncă. Se elaborează un program separat, care va fi disponibil începând cu 2022. Sprijinul se adresează întreprinderilor și angajatorilor.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2024.
D.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
34 |
P1C4R1 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Foaie de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili |
Jalon |
Adoptarea Rezoluției Guvernului nr. LVM/2021/62 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul intern |
Publicarea rezoluției guvernului |
|
|
|
T2 |
2021 |
Foaia de parcurs pentru transportul fără combustibili fosili include instrucțiuni și orientări pentru pregătirea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul intern cu 50 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Unele dintre măsuri vor fi puse în aplicare prin legislație, iar altele prin măsuri de politică. |
|
35 |
P1C4R1 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Foaie de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili |
Jalon |
Publicarea deciziei guvernamentale privind măsurile naționale suplimentare de reducere a emisiilor generate de transportul intern |
Hotărâre de Guvern publicată |
|
|
|
T4 |
2021 |
Măsurile care urmează să fie adoptate urmează o evaluare cuprinzătoare a impactului și vizează reducerea emisiilor generate de transporturi cu 50 % în 2030 față de 2005. Valoarea estimată a reducerilor necesare prin măsuri suplimentare este de 1,03 megatone (estimată în scenariul de referință din aprilie 2020). Estimarea se actualizează pe baza scenariului de bază actualizat care va fi prezentat în toamna anului 2021. |
|
36 |
P1C4R1 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Foaie de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili |
Țintă |
Reducerea cu cel puțin 29 % a emisiilor generate de transportul intern până în 2025 comparativ cu 2005 |
Procent |
0 |
29 |
T2 |
2026 |
În urma punerii în aplicare a măsurilor de politică din Foaia de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul intern au scăzut cu cel puțin 29 % până în 2025, comparativ cu nivelurile din 2005, plasând Finlanda pe calea către atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 50 % până în 2030. |
|
|
37 |
P1C4R2 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Reforma fiscală pentru transportul durabil |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind impozitul pe venit (1205/2020) în ceea ce privește impozitarea beneficiilor în materie de ocupare a forței de muncă generate de mobilitate |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse legii |
|
|
|
T2 |
2021 |
Modificările aduse Legii privind impozitul pe venit trebuie să favorizeze alegerea unui autoturism cu emisii mult mai scăzute și o utilizare mai echitabilă a serviciilor de transport ușor și public și a serviciilor de mobilitate. Aceasta include rate de impozitare mai mici pentru automobilele electrice complete pentru perioada 2021-2025, scheme simplificate de impozitare a biletelor pentru navetiști și avantaje scutite de impozit pentru bicicletele angajaților. |
|
38 |
P1C4R2 – Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Reforma fiscală pentru un transport durabil |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind impozitul pe venit (xx/2021) în ceea ce privește impozitarea autovehiculelor de serviciu |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse legii |
T2 |
2022 |
Modificările aduse Legii privind impozitul pe venit favorizează alegerea unui autoturism cu emisii mai scăzute. Aceasta include rate de impozitare mai mici pentru autoturismele cu emisii scăzute pentru perioada 2022-2025. |
|||
|
39 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Jalon |
Publicarea cererii de candidaturi pentru îmbunătățirea infrastructurii de distribuție a vehiculelor pe bază de gaz, electricitate și hidrogen |
Publicarea cererii de candidaturi |
T2 |
2022 |
Lansarea unei cereri de propuneri pentru infrastructura de distribuție a vehiculelor pe bază de gaz, electricitate și hidrogen, cu termeni de referință care să includă criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și prin cerința de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|||
|
40 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Încărcătoare de înaltă tensiune nou instalate și operaționale |
Număr |
0 |
376 |
T2 |
2024 |
Se instalează și se pun în funcțiune cel puțin 376 încărcătoare de curent continuu de înaltă tensiune (> 22 kW, fără a include încărcătoarele foarte eficiente, adică > = 150 kW). |
|
|
41 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Puncte de reîncărcare pentru transportul public nou instalate și operaționale (autobuze) |
Număr |
0 |
417 |
T2 |
2024 |
Se instalează și se pun în funcțiune cel puțin 417 noi puncte de reîncărcare pentru autobuze. |
|
|
42 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Stații CBG noi și operaționale |
Număr |
0 |
25 |
T2 |
2025 |
Se construiesc și se pun în funcțiune cel puțin 25 stații noi de realimentare cu biogaz comprimat (CBG). |
|
|
43 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Stații LBG noi și operaționale |
Număr |
0 |
14 |
T2 |
2025 |
Se construiesc și se pun în funcțiune cel puțin 14 stații noi de realimentare cu biogaz lichefiat (LBG). |
|
|
44 |
P1C4I2 - Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura de încărcare privată |
Jalon |
Intrarea în vigoare a deciziilor guvernamentale de extindere a bugetului pentru sprijinirea infrastructurii de încărcare a clădirilor rezidențiale și de extindere a domeniului de aplicare al sprijinului pentru infrastructura privată de încărcare la locurile de muncă |
Aprobarea de către Parlament a bugetului de stat pentru 2022 |
T4 |
2021 |
Hotărârile Guvernului privind extinderea bugetului pentru sprijinirea clădirilor rezidențiale (postul bugetar 35.20.52) și extinderea domeniului de aplicare al sprijinului acordat întreprinderilor și angajatorilor (postul bugetar 35.20.53) intră în vigoare în momentul în care Parlamentul aprobă bugetul de stat pentru anul 2022. Termenii de referință, inclusiv criteriile de eligibilitate care asigură conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|||
|
45 |
P1C4I2 - Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura de încărcare privată |
Jalon |
Acordarea tuturor subvențiilor pentru proiectele de îmbunătățire a infrastructurii de încărcare a clădirilor rezidențiale și a locurilor de muncă pe baza modificărilor aduse decretului bugetar 35.20.52 |
Notificarea subvențiilor acordate |
T4 |
2023 |
Granturile se acordă proiectelor eligibile pe baza unor cereri continue în temeiul regulii de minimis, în conformitate cu criteriile de selecție/eligibilitate stabilite în cererile de propuneri menționate în jalonul 44. Granturile vor fi raportate de către autoritatea contractantă (ARA) registrului de sprijin. |
|||
|
46 |
P1C4I2 - Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura de încărcare privată |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare private noi și operaționale |
Număr |
0 |
28 000 |
T2 |
2024 |
Toate proiectele sprijinite trebuie finalizate. Se construiesc și se pun în funcțiune cel puțin 28 000 de noi puncte de reîncărcare sau capacități de reîncărcare noi. |
|
E. COMPONENTA P1C5: DURABILITATEA MEDIULUI ȘI SOLUȚII BAZATE PE NATURĂ
Guvernul finlandez a stabilit un obiectiv de stopare a pierderii biodiversității până în 2030. Obiectivul general al acestei componente a planului finlandez de redresare și reziliență este de a contribui la stoparea pierderii biodiversității cauzate de utilizarea intensivă a resurselor naturale, precum și la combaterea poluării Mării Baltice.
Componenta include investiții care vizează promovarea unor soluții inovatoare de combatere a poluării, cum ar fi utilizarea ghips, un subprodus industrial pentru reducerea concentrației de fosfor din Marea Baltică, precum și dezvoltarea unei gestionări durabile din punct de vedere climatic a pădurilor. Aceste investiții sunt completate de o reformă a Legii privind conservarea naturii. Acest act oferă un temei juridic pentru strategia națională în domeniul biodiversității și vizează consolidarea biodiversității.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări cu privire la concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
E.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P1C5R1): Modernizarea legislației privind conservarea naturii
Finlanda nu dispune în prezent de un temei juridic pentru strategia națională privind biodiversitatea și pentru măsurile voluntare de conservare a naturii, inclusiv pentru măsurile de refacere și de gestionare activă a naturii. Finlanda actualizează Actul privind conservarea naturii (1096/1996) pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale în vederea consolidării biodiversității. Modificările legislative ale actului asigură faptul că procesul decizional ține seama într-o mai mare măsură de conservarea biodiversității în afara zonelor de conservare a naturii și de menținerea serviciilor ecosistemice. În plus, se adoptă noi măsuri pentru a spori eficacitatea conservării habitatelor și a speciilor.
Guvernul prezintă Parlamentului noul Act privind conservarea naturii până la 31 ianuarie 2022. Noul act intră în vigoare în cursul anului 2022. Punerea în aplicare a legii este asigurată de Centrele pentru Dezvoltare Economică, Transporturi și Mediu, Metsähallitus și Ministerul Mediului.
Finlanda urmează să adopte, de asemenea, un regulament privind sistemul de sprijin financiar pentru măsurile de refacere și îngrijire, care va sprijini măsurile de reabilitare și gestionare a habitatelor, speciilor și valorilor peisajului pe cale de dispariție.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Investiția 1 (P1C5I1): Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților
Măsura va sprijini obiectivele climatice și de mediu prin tratarea terenurilor arabile cu ghips. Această soluție vizează reducerea încărcăturii de fosfor din agricultură până în Marea Baltică. Măsura vizează, de asemenea, reducerea evacuării de nutrienți în corpurile de apă prin promovarea reciclării nutrienților din fluxurile de deșeuri bogate în nutrienți din zonele urbane, ceea ce se preconizează că va contribui la prevenirea eutrofizării și a degradării.
Investiția este compusă din două elemente:
I)tratarea câmpurilor cu ghips; și
II)proiecte C&D privind reciclarea nutrienților.
Sprijinul pentru tratarea terenurilor cu ghips se acordă în temeiul Decretului guvernamental nr. 510/2020, care a fost emis în temeiul Legii privind organizarea resurselor de apă și strategia marină (1299/2004). În 2021, se lansează cereri competitive de oferte pentru achiziționarea, transportul și aplicațiile de ghips sub responsabilitatea Centrului pentru dezvoltare economică, transport și mediu pentru sud-vestul Finlandei. Măsura vizează producătorii și fermierii. 540 000 hectare de teren din Finlanda au fost identificate ca fiind adecvate pentru tratamentul ghips. Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de măsurile de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01). În special, monitorizarea terenurilor arabile și a corpurilor de apă în cauză are loc pentru a asigura absența impactului negativ asupra terenurilor (inclusiv asupra solului) și a ecosistemelor acvatice și absența efectelor negative asupra echilibrului său de carbon. În cazul în care sunt identificate efecte adverse, se iau măsuri adecvate pentru a asigura recuperarea ecosistemului și/sau a bilanțului carbonului și ar trebui prevenită utilizarea ghipsului în zona în cauză. Finanțarea în cadrul acestei investiții nu se utilizează pentru a aplica ghips pentru cultivarea de biocombustibili/bioenergie pe bază de culturi alimentare. Sprijinul pentru proiectele de C&D privind reciclarea nutrienților se acordă în temeiul Decretului guvernamental privind reciclarea nutrienților și proiectele de eficiență energetică a apelor reziduale în perioada 2020-2026 (657/2020). Cererile deschise se lansează sub responsabilitatea Ministerului Mediului. Proiectele sprijină introducerea de noi tehnici și metode de reciclare a nutrienților, producția de produse finite competitive cu un grad ridicat de prelucrare, investițiile în C&D și competitivitatea industriei. În procesul de selecție, se acordă o atenție deosebită impactului asupra schimbărilor climatice, eutrofizării și biodiversității.
Criteriile de selecție asigură faptul că toate proiectele care contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice sunt legate de domeniul de intervenție 045bis, care are un coeficient climatic de 100 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. În acest scop, proiectele selectate pentru aprovizionarea cu gips trebuie să garanteze că cel puțin 50 %, în ceea ce privește greutatea uscată, din deșeurile de ghips uscate colectate separat, colectate separat, generate de producătorii relevanți care furnizează ghips, sunt transformate în materii prime secundare. Proiectele selectate pentru reciclarea nutrienților asigură transformarea a cel puțin 50 % din nutrienții recuperabili sau biomasa din apele reziduale în materii prime secundare.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2 (P1C5I2): Măsuri durabile din punct de vedere climatic în sectorul exploatării terenurilor
Această măsură se axează pe dezvoltarea unor metode durabile din punct de vedere climatic de utilizare a terenurilor. Finlanda finanțează inițiative care permit sectorului forestier să utilizeze metode de exploatare și de exploatare agricolă mai bine orientate și mai diverse, în care solul, valorile naturale și protecția apei să fie luate în considerare mai mult decât în prezent („silvicultura de precizie”). Se preconizează că această măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de măsurile de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01). Măsura include metode, tehnologii și generarea de informații suplimentare pentru a promova sustenabilitatea pădurilor, inclusiv prin favorizarea pădurilor mixte și prin consolidarea biodiversității forestiere, printre altele prin creșterea cantității de lemn mort din sit. În pădurile în care se aplică metode de gestionare continuă a pădurilor, ceea ce implică faptul că nu există tăieri rase, nu există nici operațiuni de amerizare noi sau de remediere. Se preconizează că dezvoltarea de noi metode va îmbunătăți crearea de valoare și va spori eficiența lanțurilor de activitate forestieră, în timp ce pot fi dezvoltate noi inovații care pot fi utilizate la nivel național și mondial.
Sprijinul pentru dezvoltarea de noi măsuri de utilizare a terenurilor se acordă în temeiul Decretului guvernamental nr. 5/2021 privind subvențiile pentru măsuri climatice în sectorul exploatării terenurilor în perioada 2020-2025. Ministerul Agriculturii și Pădurilor publică o cerere de candidaturi pentru proiecte de dezvoltare și formare. Se finanțează cel puțin șapte proiecte. Măsura vizează actorii din sectorul forestier (proprietarii de păduri, planificarea, tehnologia, contractarea și alte întreprinderi și comunități active în domeniu).
Criteriile de eligibilitate/selecție asigură faptul că toate proiectele contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice legate de domeniul de intervenție 050 care au un coeficient climatic de 40 % în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. Numai proiectele care sprijină adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice și care sunt conforme cu cerințele orientărilor DNSH vor fi eligibile în cadrul acestei măsuri.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
E.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Termen |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință
|
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
47 |
P1C5R1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Modernizarea legislației privind natura |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Actului modificat privind conservarea naturii |
Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse Actului privind conservarea naturii |
|
|
|
T1 |
2023 |
Modificarea legislativă a Actului privind conservarea naturii (1096/1996) include: - conservarea biodiversității în afara ariilor de conservare a naturii - menținerea serviciilor ecosistemice - măsuri de asigurare a eficacității conservării habitatelor și a speciilor |
|
48 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Jalon |
Se atribuie proiecte pentru furnizarea, transportul și distribuția ghipsului |
Atribuirea proiectelor în conformitate cu procedura de ofertare pentru furnizarea, transportul și distribuția ghipsului |
|
|
|
T4 |
2022 |
Lansarea cererii competitive de propuneri pentru furnizarea, transportul și distribuția de ghips, cu un mandat care să includă criterii de eligibilitate care să asigure faptul că contractanții selectați respectă cerința ca cel puțin 50 %, în ceea ce privește greutatea, din deșeurile nepericuloase colectate separat în materii prime secundare și în conformitate cu Orientările tehnice „să nu cauzeze prejudicii semnificative” (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Finanțarea în cadrul acestei investiții nu se utilizează pentru a aplica ghips pentru cultivarea de biocombustibili/bioenergie pe bază de culturi alimentare. |
|
49 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Țintă |
Câmpuri tratate cu ghips și o scădere combinată a utilizării îngrășămintelor convenționale |
Hectare |
0 |
50 000 |
T4 |
2025 |
Fermierii solicită tratarea gipsului în câmpuri adecvate pentru gips. Contractantul selectat pentru serviciile de furnizare, transport și distribuție a gipsului trebuie să aplice gipsul pe câmpul agricultorului. Cel puțin 50 000 hectare de teren sunt tratate cu ghips. Efectele climatice sunt consolidate printr-o cerință din documentația cererii de propuneri de a lua în considerare în mod proporțional fosforul din gips în planurile lor de fertilizare. Scăderea ulterioară a utilizării îngrășămintelor care conțin fosfor se verifică printr-o anchetă. Monitorizarea terenurilor arabile și a corpurilor de apă în cauză are loc pentru a asigura absența impactului negativ asupra terenurilor (inclusiv asupra solului) și a ecosistemelor acvatice și absența efectelor negative asupra echilibrului său de carbon. În cazul în care sunt identificate efecte adverse, se iau măsuri adecvate pentru a asigura recuperarea ecosistemului și/sau a bilanțului carbonului și ar trebui prevenită utilizarea ghipsului în zona în cauză. |
|
|
50 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Jalon |
Se atribuie proiecte de reciclare și recuperare a nutrienților |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
|
|
|
T4 |
2023 |
Notificarea acordării tuturor granturilor în cadrul cererilor deschise de propuneri pentru reciclarea și recuperarea nutrienților, în conformitate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
51 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Țintă |
Situri cu un grad sporit de reciclare sau recuperare a nutrienților |
Număr |
0 |
7 |
T4 |
2025 |
Cel puțin șapte instalații sau situri trebuie să beneficieze de o mai bună reciclare a nutrienților și recuperare a cel puțin 50 % din nutrienții recuperabili sau din biomasa din apele reziduale. În plus, este vizat, de asemenea, un nivel de pregătire tehnică (TRL) de cel puțin 6. |
|
|
52 |
P1C5I2 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – măsuri rezistente la schimbările climatice în sectorul exploatării terenurilor |
Jalon |
Publicarea primei cereri de propuneri pentru proiecte forestiere de precizie |
Publicare |
T4 |
2021 |
Orientările privind finanțarea (Decretul guvernamental nr. 5/2021 privind subvențiile pentru măsuri climatice în sectorul exploatării terenurilor în perioada 2020-2025) au intrat în vigoare, permițând lansarea primei cereri competitive de propuneri pentru proiecte forestiere de precizie. Termenii de referință, inclusiv criteriile de eligibilitate care asigură conformitatea proiectelor selectate cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Prima cerere de propuneri se deschide până la 31 decembrie 2021. Măsura include metode, tehnologii și generarea de informații suplimentare pentru a promova sustenabilitatea pădurilor, inclusiv prin favorizarea pădurilor mixte și prin consolidarea biodiversității forestiere, printre altele prin creșterea cantității de lemn mort din sit. În pădurile în care se aplică metode de gestionare continuă a pădurilor, ceea ce implică faptul că nu există tăieri rase, nu există nici operațiuni de amerizare noi sau de remediere. Numai proiectele care sprijină adaptarea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice sunt eligibile în cadrul acestei măsuri. |
|||
|
53 |
P1C5I2 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – măsuri rezistente la schimbările climatice în sectorul exploatării terenurilor |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiectele forestiere de precizie selectate pentru finanțare |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
|
|
|
T4 |
2023 |
Notificarea acordării tuturor granturilor pentru proiecte forestiere de precizie selectate în cadrul cererilor de propuneri respective. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție reflectate în jalonul 52. Toate deciziile de acordare a finanțării au fost atribuite beneficiarilor/solicitanților de proiecte selectați în cadrul cererilor competitive de propuneri, ceea ce a permis începerea punerii în aplicare a proiectelor selectate. |
|
54 |
P1C5I2 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – măsuri rezistente la schimbările climatice în sectorul exploatării terenurilor |
Țintă |
Proiecte forestiere de precizie finalizate |
Număr |
0 |
7 |
T4 |
2025 |
Trebuie finalizate cel puțin șapte proiecte forestiere de precizie, după cum reiese din rapoartele finale de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. |
|
PILONUL 2: Digitalizarea și economia datelor vor consolida productivitatea și vor pune serviciile la dispoziția tuturor
F. COMPONENTA P2C1: INFRASTRUCTURA DIGITALĂ
Această componentă a planului finlandez de redresare și reziliență include investiții în infrastructura de comunicații și transport pentru a răspunde nevoilor unei societăți din ce în ce mai digitale.
În primul rând, Finlanda urmărește să investească în digitalizarea transportului feroviar, care va ajuta Finlanda să își îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor, să crească capacitatea sistemului și să îmbunătățească calitatea serviciilor. În special, proiectul „Digirail” vizează introducerea unui nou sistem automat de protecție a trenurilor în întreaga rețea finlandeză, întrucât sistemul actual va ajunge la sfârșitul duratei sale de viață până la sfârșitul acestui deceniu. Punerea în aplicare a proiectului contribuie la asigurarea unor servicii feroviare adecvate pentru viitor.
În al doilea rând, Finlanda intenționează să utilizeze sprijinul nerambursabil pentru a finanța investiții private în rețele în bandă largă de mare viteză în zone în care accesul nu ar fi furnizat pe bază comercială. Componenta urmărește să abordeze lacunele rămase în ceea ce privește infrastructura de bandă largă de mare viteză pe teritoriul Finlandei, în special în zonele rurale care au rate de acces mai mici. Sunt necesare rețele de comunicații cuprinzătoare, de înaltă calitate și rapide în întreaga Finlanda, deoarece digitalizarea muncii și a producției industriale crește, iar serviciile sunt transferate către canalele digitale. Implementarea de noi soluții digitale în toate sectoarele necesită rețele de comunicații rapide și fiabile, în special pentru aplicațiile critice.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări cu scopul de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra infrastructurii durabile și eficiente (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020), precum și de a concentra politica economică legată de investiții în domeniul transporturilor durabile, ținând seama de disparitățile regionale (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1 (P2C1I1): Conectivitatea digitală – Dezvoltarea calității și disponibilității rețelelor de comunicații
Investiția este o schemă de sprijin pentru investiții menită să sporească calitatea și disponibilitatea conexiunilor de comunicații în zonele în care astfel de conexiuni nu sunt furnizate doar pe baza mecanismelor pieței. Măsura include adoptarea legislației pentru programul de sprijin, precum și plata sprijinului financiar către furnizorii de bandă largă. Conexiunile în bandă largă sprijinite în cadrul schemei oferă o capacitate de cel puțin 100 Mbit pe secundă. Sprijinul nerambursabil din partea mecanismului completează programul național de sprijinire a benzii largi, pe baza Legii privind sprijinul pentru banda largă, care conține dispoziții privind condițiile de acordare și de plată a fondurilor, precum și privind autoritatea de sprijin competentă și sarcinile acesteia. Autoritatea de sprijin efectuează analize pentru a se asigura că proiectele sunt selectate numai în domeniile în care nu sunt disponibile soluții bazate pe piață în conformitate cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare. Finlanda stabilește o funcție de coordonator în cadrul Oficiului național pentru comunicații în bandă largă, cu scopul de a promova banda largă și de a planifica coordonarea finanțării naționale și a UE pentru banda largă, pentru a evita suprapunerile și a asigura complementaritatea.
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 2 (P2C1I2): Transport și utilizarea terenurilor – Proiect Digirail
Finlanda intenționează să introducă Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) în întreaga rețea națională până în 2040, împreună cu viitorul sistem de comunicații mobile feroviare (FRMCS) bazat pe 4G și 5G. Introducerea ERMTS și FRMCS contribuie la asigurarea faptului că serviciile feroviare sunt adecvate pentru viitor. În acest scop, investiția finanțează faza de dezvoltare și verificare Digirail, care cuprinde pregătirea și desfășurarea activităților de testare și de testare în perioada 2021-2026. În urma testării cu succes într-un mediu de laborator, noul sistem radio trebuie testat în condiții realiste pe o pistă de încercare, înainte de a fi instalat pe o pistă pilot pentru traficul feroviar comercial, unde sistemul nou dezvoltat trebuie utilizat ca sistem de control unic al trenului. Până la sfârșitul anului 2027, în etapa finală a etapei de dezvoltare și verificare, se preconizează că sistemul ERTMS va fi testat pe o linie pilot comercială pe care noul sistem este utilizat ca sistem de control unic al trenului. Începând din 2028, și anume după sprijinul acordat prin intermediul instrumentului, Digirail și ERTMS sunt planificate să fie implementate în întreaga rețea finlandeză.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
F.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
55 |
P2C1I1- conectivitatea digitală – Dezvoltarea calității și disponibilității rețelelor de comunicații |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative aduse legislației privind ajutoarele pentru banda largă |
Dispoziții din modificările aduse legislației privind ajutoarele pentru banda largă, care indică intrarea lor în vigoare |
T4 |
2022 |
Au intrat în vigoare modificările necesare ale legislației privind ajutoarele pentru banda largă. Legea privind sprijinul pentru banda largă stabilește dispozițiile privind condițiile de acordare și de plată a fondurilor, cum ar fi zonele vizate, precum și privind autoritatea de sprijin competentă și sarcinile acesteia. Aceasta ia în considerare orice modificări necesare ca urmare a modificării Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, inclusiv actualizarea unui decret guvernamental cu vitezele minime pentru conexiunile eligibile. |
|||
|
56 |
P2C1I1- conectivitatea digitală – Dezvoltarea calității și disponibilității rețelelor de comunicații |
Țintă |
Locuințe suplimentare cu acces la conectivitate în bandă largă rapidă (100/100 Mbit/s) |
Număr |
0 |
10 000 |
T2 |
2024 |
Cel puțin 10 000 de locuințe noi au dobândit acces la bandă largă de mare viteză (100/100 Mbit/s), în comparație cu scenariul de referință înainte de începerea programului, care fie au avut o conexiune mai lentă, fie nu au nicio conexiune la începutul programului de sprijin („locuințele au trecut”). Sunt incluse aici locuințele private, întreprinderile sau casele de vacanță. |
|
|
57 |
P2C1I1- conectivitatea digitală – Dezvoltarea calității și disponibilității rețelelor de comunicații |
Țintă |
Locuințe suplimentare cu acces la conectivitate în bandă largă rapidă (100/100 Mbit/s) |
Număr |
10 000 |
25 000 |
T2 |
2026 |
Cel puțin 25 000 de locuințe noi au dobândit acces la bandă largă de mare viteză (100/100 Mbit/s), în comparație cu scenariul de referință înainte de începerea programului, care fie au avut o conexiune mai lentă, fie nu au nicio conexiune la începutul programului de sprijin („locuințele au trecut”). Sunt incluse aici locuințele private, întreprinderile sau casele de vacanță. |
|
|
58 |
P2C1I2 – Transport și utilizarea terenurilor – Proiect Digirail |
Jalon |
Laboratorul de testare a echipamentelor de modelare pentru sistemul european comun de protecție automată a trenurilor (ERTMS) este operațional |
Laboratorul de testare a fost înființat în cadrul Centrului de formare feroviară, Kouvola, și este disponibil pentru efectuarea testelor de simulare virtuale. |
|
|
T4 |
2022 |
Sistemul automat de protecție a trenurilor este un element-cheie al siguranței feroviare. Lucrările de dezvoltare sunt demarate prin intermediul unor evaluări ale impactului efectuate de laboratorul de testare înainte ca faza de dezvoltare să poată fi transformată în teste în condiții realiste. |
|
|
59 |
P2C1I2 – Transport și utilizarea terenurilor – Proiect Digirail |
Țintă |
Pistă de încercare echipată cu ERTMS pe bază radio (nu în traficul feroviar comercial) |
Kilometri |
0 |
50 |
T4 |
2024 |
Pista de încercare trebuie să fie situată între Kouvola-Kotka/Hamina. Cel puțin 50 km de linie (nu în traficul feroviar comercial) trebuie să fie echipați cu ERMTS pe bază radio. Specificațiile tehnice se prezintă spre aprobare autorității naționale de siguranță feroviară (Traficom) la finalizarea acesteia. Pista de încercare stabilită trebuie să permită testarea noului sistem paneuropean de protecție automată a trenurilor (ERTMS) pe bază radio în condiții realiste, cu echipamentul adecvat. |
|
|
60 |
P2C1I2 – Transport și utilizarea terenurilor – Proiect Digirail |
Țintă |
Pistă pentru pilot comercial echipată cu ERMTS |
Kilometri |
0 |
30 |
T2 |
2026 |
Un sistem ERTMS pilot comercial a fost achiziționat în conformitate cu procedurile ERA (Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate) (ghișeul unic). Cel puțin 30 de kilometri de cale ferată au fost echipate cu ERTMS pe bază radio. |
|
G. COMPONENTA P2C2: ACCELERAREA ECONOMIEI DATELOR ȘI DIGITALIZAREA
G.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Această componentă a planului finlandez de redresare și reziliență include reforme și investiții care sprijină digitalizarea în Finlanda prin facilitarea inovării bazate pe date, a schimbului de informații digitale și a utilizării datelor din sectorul public și prin încurajarea cercetării în domeniul tehnologiilor-cheie pentru a spori competitivitatea Finlandei. Prin creșterea interoperabilității datelor pentru utilizarea de către mai multe părți interesate, Finlanda urmărește să exploateze întregul potențial al transformării digitale. Acest lucru necesită o standardizare pentru schimbul de informații digitale care să acopere atât întreprinderile, cât și sectorul public. Componenta include, de asemenea, dezvoltarea unui sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență.
Prin extinderea sferei de acoperire a sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale cu informații privind împrumuturile acordate societăților imobiliare, componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări pentru a consolida monitorizarea datoriei gospodăriilor și a institui sistemul de registre de credite (recomandarea specifică fiecărei țări 4, 2019), precum și la concentrarea investițiilor asupra cercetării și inovării (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020 și recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
Investiția 1 (P2C2I1): Economia digitală – programul „Economia în timp real” (RTE)
Investiția urmărește să contribuie la crearea de soluții și structuri comune pentru a facilita schimbul de date financiare digitale între organizații într-un format structurat care poate fi citit automat (cum ar fi facturile electronice, chitanțele electronice, documentele de achiziție și situațiile financiare), în conformitate cu viziunea unei „economii în timp real”. Schimbul de date financiare structurate sprijină automatizarea proceselor cu impact pozitiv asupra productivității atât în sectorul public, cât și în cel privat, promovând în același timp digitalizarea administrației publice și a societății în ansamblu. Sub conducerea Ministerului Ocupării Forței de Muncă și Economiei, punerea în aplicare a proiectului va fi responsabilitatea Consiliului Național pentru Brevete și Înregistrare, în cooperare cu administrația fiscală și cu Trezoreria Statului.
Investiția permite schimbul de informații între întreprinderi, între întreprinderi și autoritățile publice, precum și în cadrul sectorului public, pe baza principiului „doar o singură dată”. În special, investiția acoperă următoarele elemente:
I)crearea unui „ecosistem pentru economia în timp real”, care va fi dezvoltat în cadrul cooperării dintre sectorul public și cel privat. Sprijinul financiar este utilizat pentru a crea un ecosistem minim viabil (MVE), și anume o versiune de producție a platformei digitale de bază și a soluțiilor de infrastructură/software aferente, până la sfârșitul anului 2022, care trebuie să fie în măsură să transmită cel puțin facturile electronice;
II)crearea unei infrastructuri digitale care să fie funcțională la sfârșitul anului 2024 și care să permită partajarea, primirea și utilizarea datelor financiare ale unei societăți, cum ar fi chitanțele electronice, facturile electronice și mesajele privind achizițiile publice, în conformitate cu cerințele legale relevante legate de protecția datelor și a vieții private. Infrastructura digitală conține cel puțin următoarele caracteristici:
oSoluții comune de interfață pentru schimbul de date financiare într-o formă structurată
oFormat standardizat care poate fi citit automat pentru documentele comerciale electronice.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 2 (P2C2I2): Accelerarea economiei datelor și a digitalizării – Finlanda virtuală
Platforma virtuală de servicii din Finlanda va îmbunătăți competitivitatea Finlandei, permițând furnizarea de servicii digitale neîntrerupte din sectorul public și privat pentru diferite grupuri-țintă care vin în Finlanda, cum ar fi întreprinderile, angajații, studenții și turiștii. Investiția va reînnoi conceptul de serviciu și va integra serviciile care sunt în prezent gestionate separat în diferite ministere și agenții într-o entitate ușor de utilizat.
Scopul investiției este de a oferi o interfață unică de servicii pentru întreprinderile și persoanele fizice care ar dori să locuiască, să se stabilească sau să desfășoare activități comerciale în Finlanda. Investiția acoperă digitalizarea serviciilor, inclusiv crearea unor procese noi și înlocuirea celor existente, cum ar fi completarea și transmiterea de formulare pe suport de hârtie sau tranzacții fizice la un birou, care necesită în prezent prezența internă în Finlanda. Se preconizează că domeniul de aplicare al platformei de servicii va acoperi atât serviciile publice (cum ar fi identitatea digitală, e-rezidența sau înregistrarea brevetelor), cât și serviciile private (inclusiv serviciile de asigurări comerciale, bancare, contabile, financiare, juridice și de altă natură).
În prima etapă (2021-2022), Ministerul Afacerilor Externe din Finlanda (AMF) coordonează activitatea de dezvoltare. În prima fază se planifică și se definește un model de gestionare mai permanent pentru următoarele etape de dezvoltare și de producție. Punerea în aplicare implică MAE, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, alte ministere, administrația fiscală finlandeză, Agenția pentru servicii digitale și de date privind populația, Fondul finlandez pentru inovare, Agenția pentru brevete și înregistrare, Serviciul finlandez pentru imigrație și, eventual, alte agenții.
Măsura se referă la următoarele elemente:
-Până la 31 decembrie 2022, trebuie să fie disponibilă prima versiune de producție a platformei „Virtual Finland”, care să suporte cel puțin următoarea funcționalitate: Identificarea unei persoane și a unui furnizor prin servicii de intermediere online, identitatea digitală, schimbul fiabil de date între diferitele părți implicate în platformă. Interoperabilitatea administrației publice și a platformelor de servicii digitale din sectorul privat asigură servicii digitale neîntrerupte pentru clienți.
-Până la 31 decembrie 2025, cel puțin două procese de servicii, în special procesul de intrare pentru o persoană privată non-finlandeză și o întreprindere non-finlandeză, vor fi sprijinite pe deplin de platforma Virtual Finland.
-Se preconizează că platforma Virtual Finland va integra succesiv servicii pentru alte grupuri-țintă (studenți din învățământul superior, societăți necotate la bursă, lucrători sezonieri, turiști, societăți exportatoare).
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3 (P2C2I3): Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, tehnologia 6G, inteligența artificială și informatica cuantică)
Obiectivul măsurii este de a finanța cercetarea aplicată și implementarea de noi tehnologii, pentru a proteja competitivitatea, securitatea informațiilor și suveranitatea Europei. Se acordă finanțare pentru activitățile de CDI aplicate la nivel național și pentru infrastructura care le sprijină, și anume mediile de testare și experimentare, care sunt legate de microelectronică, tehnologiile 5G/6G, inteligența artificială sau tehnologiile cuantice. Finanțarea este canalizată prin intermediul instrumentelor competitive de finanțare ale Business Finland. Proiectele sunt selectate pe baza unor cereri deschise, iar criteriile de selecție asigură contribuția digitală a proiectelor și conformitatea acestora cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. În special, măsura sprijină următoarele tehnologii:
-Industria microelectronică: Investiția urmărește să asigure lanțul valoric al producției de semiconductori pentru a spori autonomia acestei tehnologii-cheie. Se acordă sprijin financiar pentru a accelera și a spori investițiile întreprinderilor finlandeze în dezvoltarea lanțului valoric de producție a microelectronicii, pentru a crește capacitatea de a proiecta și a fabrica componente semiconductoare în Finlanda și în UE, permițând întreprinderilor finlandeze să participe la potențialul proiect important de interes european comun (PIIEC) pentru microelectronică.
-6G, inteligența artificială și informatica cuantică: Se acordă sprijin financiar investițiilor în dezvoltarea tehnologiei 6G, a inteligenței artificiale și a informaticii cuantice, care sunt considerate importante pentru competitivitatea tehnologică în viitor. Obiectivul este de a crea medii de dezvoltare competitive pentru inteligența artificială, viitoarea tehnologie de telecomunicații și aplicarea informaticii cuantice în Finlanda, de a participa, de exemplu, la crearea unor facilități europene de testare și experimentare pentru inteligența artificială (IA TEF), de a reînnoi rețeaua națională de testare 5G și modelul său de operare și de a crea un mediu de dezvoltare pentru software-ul necesar în domeniul informaticii cuantice.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 1 (P2C2R1): Dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale
Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți protecția consumatorilor pe piața locuințelor, precum și concurența în sectorul locuințelor și de a pune la dispoziție informații privind starea financiară și tehnică și necesitățile în materie de reparații pentru proprietăți rezidențiale și comerciale. În prezent, nu există un registru central pentru împrumuturile acordate societăților imobiliare; În schimb, datele sunt înregistrate doar în conturile societăților locative. Dezvoltarea unui astfel de sistem de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale, care permite un tratament mai echitabil al consumatorilor în situațiile de acordare a creditelor, este o condiție esențială pentru crearea unui registru pozitiv al creditelor.
Investiția sprijină dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale, pentru a colecta informații privind starea financiară și tehnică și necesitățile în materie de reparații, în deplină conformitate cu dispozițiile relevante privind protecția datelor. Informațiile privind împrumuturile acordate societăților de locuințe se transmit în registrul de date pozitive privind creditele, care contribuie la abordarea îndatorării excesive private.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma 2 (P2C2R2): Sporirea eficacității și a transparenței reformelor și investițiilor RRP prin dezvoltarea sistemelor de informații, a administrației și a auditului
Pentru a răspunde nevoilor specifice ale planului finlandez de redresare și reziliență în ceea ce privește coordonarea, gestionarea, controlul, raportarea și auditul, rolurile și responsabilitățile autorităților finlandeze relevante sunt consacrate într-un nou instrument juridic. Punerea în aplicare cu succes a acestor sarcini necesită, de asemenea, investiții temporare specifice suplimentare pentru a asigura funcționarea sistemului de gestiune și control, în conformitate cu necesitățile de reglementare. Aceasta include, printre altele, instituirea capacităților administrative necesare și crearea unui sistem de repertorii IT.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2021.
G.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
61 |
P2C2I1 – Economia digitală – Programul „Economia în timp real” (RTE) |
Jalon |
Ecosistemul minim viabil este creat și operațional |
A fost creat un ecosistem minim viabil, după cum reiese din publicarea normelor și standardelor comune documentate pe site-ul web al programului. |
T4 |
2022 |
Ecosistemul minim viabil (Minimum Viable Ecosystem – MVE) a fost instituit cu succes într-un mediu de producție, pe baza unor norme comune documentate. Aceasta permite circulația facturilor electronice într-un format structurat care poate fi citit automat, pentru a spori automatizarea proceselor. |
|||
|
62 |
P2C2I1 – Economia digitală – Programul „Economia în timp real” (RTE) |
Jalon |
Schimbul de informații digitale privind întreprinderile în format structurat este pe deplin operațional |
Se publică raportul final al proiectului, care indică faptul că schimbul de informații comerciale digitale în format structurat este pe deplin operațional. |
T4 |
2024 |
Standardele și procedurile pentru schimbul electronic de informații comerciale au fost definite și descrise în raportul final al proiectului. Infrastructura de bază permite circulația informațiilor comerciale digitale sub formă structurată, pe baza consimțământului utilizatorului final, acoperind următoarele elemente: -facturi electronice -chitanțe electronice -Mesaje privind achizițiile publice Un test-pilot pentru schimbul de informații comerciale digitale a fost finalizat cu succes cu cel puțin doi operatori privați (vânzători de software de contabilitate și/sau furnizori de servicii) și cu două entități publice. |
|||
|
63 |
P2C2I2 – Accelerarea economiei datelor și a digitalizării – Finlanda virtuală |
Jalon |
Platforma comună virtuală Finlanda și serviciile integrate sunt operaționale |
Raportul final al proiectului verifică dacă versiunea de producție a platformei comune a fost finalizată și sprijină cel puțin două procese de servicii care au fost pe deplin integrate în platformă. |
|
|
|
T4 |
2025 |
Versiunea de producție a platformei comune a fost finalizată și este disponibilă pentru toți clienții din Finlanda și la nivel internațional. Platforma digitală devine o piață internațională și se integrează în aceasta o piață internațională și un loc de întâlnire pentru întreprinderile finlandeze și străine, întreprinderile în creștere, experții și investitorii imigranți, precum și serviciile digitale relevante necesare pentru aceștia. Acesta trebuie să suporte cel puțin următoarea funcționalitate: Identificarea unei persoane și a unui furnizor prin servicii de intermediere online (identitate digitală) și schimbul fiabil de date între diferitele părți implicate în platformă. Au fost integrate cel puțin două servicii, în ceea ce privește procesul de intrare pentru persoanele fizice și întreprinderile străine. Fiecare entitate implicată în furnizarea serviciului integrat și-a conectat propriile servicii sau date existente prin interfețe, ca parte a unui proces comun de servicii digitale pentru clienți pe platforma „Virtual Finland”. |
|
64 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Țintă |
Se atribuie proiecte în domeniul microelectronicii |
Număr |
0 |
2 |
T4 |
2022 |
Notificarea acordării a cel puțin 2 decizii de finanțare de către Business Finland. Criteriile de eligibilitate asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Selecția proiectelor evaluează calitatea și eficacitatea activităților CDI și modul în care acestea promovează digitalizarea. Criteriile de selecție includ calitatea și caracterul adecvat al proiectului, impactul viitor direct și indirect al proiectului asupra afacerilor, caracterul adecvat al proiectului pentru ideea de bază a PIIEC și strategiile naționale și ale UE, precum și calitatea consorțiului de proiect. |
|
|
65 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Jalon |
Finalizarea tuturor proiectelor selectate |
Raport final privind proiectele finalizate |
T4 |
2025 |
Finalizarea tuturor proiectelor sprijinite, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect depuse de beneficiarii proiectelor, în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție stabilite în documentele de candidatură. Bugetul total angajat se ridică la cel puțin 13 500 000 EUR. |
|||
|
66 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Jalon |
Sunt premiate proiecte de dezvoltare a tehnologiei 6G, a inteligenței artificiale și a informaticii cuantice |
Notificarea acordării tuturor granturilor pentru proiecte de dezvoltare a tehnologiei 6G, a IA și a informaticii cuantice |
T4 |
2022 |
În cadrul unei cereri deschise de proiecte în care întreprinderile și institutele de cercetare dezvoltă și utilizează medii de testare și testare, Business Finland selectează proiectele care urmează să fie finanțate în conformitate cu criteriile cererii. Criteriile de eligibilitate asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Criteriile de selecție includ calitatea și caracterul adecvat al proiectului, impactul viitor direct și indirect al proiectului asupra mediului de afaceri, caracterul adecvat al proiectelor pentru strategiile naționale și ale UE, precum și calitatea consorțiului de proiect. Selecția proiectelor evaluează calitatea și eficacitatea activităților CDI și modul în care acestea promovează digitalizarea. |
|||
|
67 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Jalon |
Finalizarea tuturor proiectelor selectate |
Raport final privind proiectele finalizate |
T4 |
2025 |
Finalizarea tuturor proiectelor sprijinite, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect depuse de beneficiarii proiectelor, în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție stabilite în cererea de proiecte. Bugetul total angajat se ridică la cel puțin 9 000 000 EUR. |
|||
|
68 |
P2C2R1 – Dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Jalon |
Adoptarea legislației privind extinderea domeniului de aplicare al sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Parlamentul adoptă amendamentele la Legea privind sistemul de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale și Legea privind societățile de locuințe cu răspundere limitată |
T2 |
2023 |
Pentru a extinde domeniul de aplicare al sistemului de informații privind locuințele la informațiile referitoare la societățile de locuințe, se modifică Legea privind sistemul de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale și Legea privind societățile cu răspundere limitată pentru locuințe. În special, modificările vizează: obligația societăților locative de a pune la dispoziție date de bază într-un format structurat prelucrabil automat dreptul de acces la datele puse la dispoziție într-un format structurat prelucrabil automat |
|||
|
69 |
P2C2R1 – Dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Jalon |
Intrarea în vigoare a legislației privind extinderea domeniului de aplicare al sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Dispoziții modificate ale Legii privind Sistemul de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale și ale Legii privind societățile de locuințe cu răspundere limitată, care indică intrarea lor în vigoare |
T2 |
2025 |
Pentru a extinde domeniul de aplicare al sistemului de informații privind locuințele la informațiile referitoare la societățile de locuințe, se modifică Legea privind sistemul de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale și Legea privind societățile cu răspundere limitată pentru locuințe. În special, modificările se referă la: obligația societăților locative de a pune la dispoziție date de bază într-un format structurat prelucrabil automat; dreptul de acces la datele puse la dispoziție într-un format structurat care poate fi citit automat; Principalele caracteristici necesare pentru a începe aplicarea dispozițiilor sunt specificațiile datelor și interfețele. |
|||
|
70 |
P2C2R1 – Dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Jalon |
Extinderea sferei de acoperire a sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale a fost implementată din punct de vedere tehnic. |
Raport final privind finalizarea proiectului |
T2 |
2026 |
În cadrul proiectului realizat de Ministerul Agriculturii și Pădurilor și al Anchetei Naționale a Pădurilor, se elaborează specificații de date pentru datele societăților imobiliare, posibilitatea de a păstra date de bază (inclusiv împrumuturi acordate societăților de locuințe, reparații și modificări) în sistemul de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale, precum și interfețe cu comunicarea. Clienții au posibilitatea de a obține informațiile privind societățile locative prevăzute de lege într-un format care poate fi citit automat. Se definesc proceduri comune de accesare a informațiilor administrative privind societățile imobiliare, iar sistemul de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale permite accesul la informațiile administrative ale societăților imobiliare într-un format structurat care poate fi citit automat. |
|||
|
71 |
P2C2R2 – Creșterea eficacității și transparenței reformelor și investițiilor RRP prin dezvoltarea de sisteme de informații, administrare și audit |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind punerea în aplicare a PRR |
Dispoziție din Legea privind punerea în aplicare a PRR care indică intrarea sa în vigoare |
T4 |
2021 |
Intrarea în vigoare a Legii privind punerea în aplicare a PRR. Legea stabilește mandatele legale pentru organismele implicate în coordonarea, monitorizarea, controlul și auditul punerii în aplicare a planului finlandez de redresare și reziliență. Legea stabilește cel puțin rolurile și responsabilitățile acestor organisme care asigură: (a) colectarea și fiabilitatea datelor legate de îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor, precum și monitorizarea îndeplinirii acestora; (b) că există proceduri pentru întocmirea declarațiilor de gestiune, a rezumatelor auditurilor și a cererilor de plată; (c) că principiile necesare care stau la baza colectării și stocării datelor privind beneficiarii, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență sunt instituite. Legea intră în vigoare înainte de transmiterea primei cereri de plată în temeiul planului de redresare și reziliență. |
|||
|
72 |
P2C2R2 – Creșterea eficacității și transparenței reformelor și investițiilor RRP prin dezvoltarea de sisteme de informații, administrare și audit |
Jalon |
Sistemul de repertorii pentru audit și controale: Informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență |
Raportul de audit întocmit de funcția de audit care confirmă funcționalitățile sistemului depozitului de date |
T4 |
2021 |
Un sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență este instituit și operațional înainte de transmiterea primei cereri de plată. Sistemul se bazează pe sistemele existente și include cel puțin următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor; (b) colectează, stochează și asigură accesul la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. |
|||
H. COMPONENTA P2C3: SECURITATEA DIGITALĂ
Această componentă a planului finlandez de redresare și reziliență urmărește să contribuie la crearea unui cadru cuprinzător pentru abordarea aspectelor legate de securitatea cibernetică și a informațiilor, care este o condiție prealabilă pentru o tranziție digitală de succes. Prin intermediul unui program de dezvoltare în materie de securitate cibernetică, Finlanda investește în competențe în materie de securitate cibernetică civilă. Finlanda urmărește, de asemenea, să consolideze măsurile de combatere a spălării banilor prin crearea unui sistem digital care să asigure un schimb mai bun de informații între diferiții actori implicați în sarcini de combatere a spălării banilor, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, împreună cu modificările legislative necesare.
Componenta contribuie la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 4, 2020 privind asigurarea unei supravegheri și a unei aplicări eficace a cadrului de combatere a spălării banilor, precum și a Recomandării 3, 2020 specifice fiecărei țări privind concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra cercetării și inovării.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
H.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P2C3R1): Asigurarea unei supravegheri și a unei aplicări eficace a prevenirii spălării banilor
Reforma facilitează colectarea și schimbul de informații între autoritățile competente pentru prevenirea și detectarea spălării banilor, inclusiv prin automatizarea prelucrării și analizei datelor. Acesta oferă sprijin pentru a îmbunătăți prelucrarea datelor în cadrul autorității de supraveghere, precum și schimbul de informații între diferite autorități, precum și pentru a pune în aplicare o supraveghere mai eficace, bazată pe riscuri, a măsurilor de combatere a spălării banilor. Sistemul de control al conturilor bancare și de plăți se modifică pentru a spori eficiența prevenirii, detectării și urmăririi penale a spălării banilor și a finanțării terorismului. Se îmbunătățesc actualitatea, acoperirea și acuratețea registrului beneficiarilor efectivi.
Modificările legislative intră în vigoare până la 31 decembrie 2025, iar instrumentele digitale ale autorităților și ale actorilor din sectorul privat care lucrează în domeniul combaterii spălării banilor sunt operaționale până la 30 iunie 2026.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 1 (P2C3I1): Competențe civile în materie de securitate cibernetică
Obiectivul investiției este de a spori competențele de bază în materie de securitate cibernetică ale populației generale, pentru a se asigura că cetățenii pot utiliza serviciile digitale în condiții de siguranță și pentru a identifica riscurile asociate cu utilizarea diferitelor dispozitive, produse și servicii.
În primul rând, investiția finanțează un proiect de cercetare pentru a colecta și sintetiza informații din toate statele membre ale UE cu privire la modul în care fiecare țară formează cetățenii în domeniul securității cibernetice de bază. În al doilea rând, informațiile sunt utilizate pentru a crea o platformă digitală comună pentru predarea și dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică, susținută de această investiție. Într-o a treia etapă, platforma este pusă la dispoziția tuturor europenilor în diferite limbi.
Proiectul este pus în aplicare de un consorțiu de cercetare care reunește principalele universități de cercetare în materie de securitate cibernetică din Finlanda, sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 2 (P2C3I2): Exerciții de securitate cibernetică
Scopul acestei investiții este de a oferi exerciții de securitate cibernetică, de a dezvolta reziliența și pregătirea societății pentru incidentele de securitate cibernetică. Exercițiile joacă un rol esențial în prevenirea, gestionarea și soluționarea atacurilor cibernetice. Exercițiile permit practicarea și dezvoltarea gestionării atacurilor cibernetice într-un mediu sigur. Exercițiile sunt furnizate de instituțiile de învățământ superior personalului administrației publice în cauză. Cel puțin 2 000 de funcționari publici trebuie să fie formați în cursul a 19 exerciții.
Formarea este pusă în aplicare de o universitate de științe aplicate, care reunește principalii funcționari publici din domeniul securității cibernetice din Finlanda, aflați sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
H.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
73 |
P2C3R1 - Asigurarea unei supravegheri și a unei aplicări eficace a prevenirii spălării banilor¬ |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind registrul comerțului și la Legea privind sistemul de control al conturilor bancare și de plăți |
Dispoziții din modificările aduse Legii privind registrul comerțului și Legii privind sistemul de control al conturilor bancare și de plăți, indicând intrarea lor în vigoare |
T4 |
2025 |
Pentru a permite investițiile pentru asigurarea unui control și a unei aplicări eficace a măsurilor de combatere a spălării banilor, se modifică Legea privind înregistrarea comercială și Legea privind sistemul de control al conturilor bancare de plăți. În special, modificările includ: Legea privind registrul comerțului (129/1979): -Posibilitatea de a aplica sancțiuni pentru a asigura primirea, exactitatea și promptitudinea informațiilor privind beneficiarii reali -Obligația de a declara anual Oficiului pentru brevete și înregistrări că nu există modificări ale informațiilor furnizate privind beneficiarii reali Legea privind Sistemul de control al conturilor bancare și de plăți (571/2019) -Alcătuirea aplicației: În cadrul competențelor lor, agențiile de aplicare a legii ar putea face cereri utilizând o aplicație compusă pusă în aplicare de autoritățile vamale și ar putea profita de integrările puse în aplicare de autoritățile vamale. -Date privind operațiile: Accesul la informațiile privind tranzacțiile de cont ar aparține autorităților competente să obțină astfel de informații în temeiul legislației aplicabile, și anume modificarea divulgării ar fi doar o chestiune de tehnologie prin care informațiile sunt divulgate, și nu o completare la competențele de jurisdicție existente ale autorităților. |
|||
|
74 |
P2C3R1 - Asigurarea unei supravegheri și a unei aplicări eficace a prevenirii spălării banilor¬ |
Țintă |
Creșterea gradului de automatizare în prelucrarea și schimbul de date între autorități |
% (procent) |
0 |
25 |
T2 |
2026 |
Se fac investiții cu scopul de a spori prelucrarea automată a datelor. Investițiile în infrastructura digitală au ca rezultat: (i) o aplicație agregată și adăugarea de informații privind tranzacțiile de cont în sistemul de control al conturilor bancare și al conturilor de plăți, (ii) îmbunătățirea actualității, a exhaustivității și a exactității registrului beneficiarilor reali, (iii) instrumente digitale pentru evaluarea riscului de spălare a banilor/finanțare a terorismului la nivel național, (iv) un birou de control de către Autoritatea de supraveghere financiară, (v) digitalizarea procesului de autorizare a spălării banilor de către unitatea de informații financiare. Gradul de transmitere, primire și prelucrare automată a datelor de către autoritățile competente este de 25 % până la 30 iunie 2026, comparativ cu lipsa automatizării la începutul proiectului. Date prelucrate: - informații privind contul bancar - informații privind beneficiarii reali - fluxul de informații și prelucrarea informațiilor referitoare la actualizarea evaluării riscurilor la nivel național. Procesele operaționale acoperă cel puțin: - îmbunătățirea disponibilității, a prelucrării și a analizei datelor - îmbunătățirea schimbului de informații, a utilizării informațiilor și a cooperării dintre autoritățile competente prin utilizarea unor metode care permit prelucrarea unui volum tot mai mare de date. |
|
|
75 |
P2C3I1 – Competențe civile în materie de securitate cibernetică |
Jalon |
Dezvoltarea unei platforme digitale pentru formarea civilă în materie de securitate cibernetică |
Platforma de formare dezvoltată și pusă la dispoziția publicului |
T4 |
2024 |
Aceasta include (1) definirea cerințelor pentru cunoștințele și competențele de bază necesare în materie de securitate cibernetică, precum și pentru predarea acestora și (2) crearea unei platforme de formare digitală, disponibilă public în toate limbile UE, pe baza cerințelor identificate. |
|||
|
76 |
P2C3I2 – Exerciții de securitate cibernetică |
Țintă |
Numărul de funcționari care au urmat cursuri de formare în domeniul securității cibernetice |
Număr |
0 |
2 000 |
T4 |
2025 |
În 2021 se organizează trei exerciții tehnice de formare în domeniul securității cibernetice. În același timp, mediul de formare tehnică va fi dezvoltat cu ajutorul grupului de coordonare pentru a răspunde nevoilor viitoare. Între 2022 și 2025 există cel puțin patru exerciții pe an. În total, trebuie instruiți cel puțin 2 000 de funcționari. |
|
PILONUL 3: Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a nivelului de competențe pentru a stimula creșterea durabilă
I. COMPONENTA P3C1: OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI PIAȚA MUNCII
Această componentă a planului finlandez de redresare și reziliență abordează provocările legate de ocuparea forței de muncă și de piața forței de muncă. Forța de muncă a Finlandei este în scădere, afectând potențialul de creștere al țării, în timp ce șomajul structural ridicat în comparație cu alte țări nordice persistă, agravat de criza provocată de pandemia de COVID-19.
Obiectivul componentei este de a crește rata de ocupare a forței de muncă și de a consolida funcționarea pieței forței de muncă. Acest lucru se realizează prin intermediul unei reforme structurale și al digitalizării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă („modelul nordic de ocupare a forței de muncă”). De asemenea, ocuparea forței de muncă va fi stimulată prin eliminarea treptată a indemnizației de șomaj prelungite pentru persoanele în vârstă înainte de vârsta legală de pensionare, așa-numitul „tunel al șomajului”. Un al treilea element de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă este facilitarea imigrației bazate pe muncă și pe educație. În cele din urmă, se propun, de asemenea, măsuri de promovare a integrării pe piața muncii a tinerilor și a persoanelor cu capacitate de muncă parțială.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări cu privire la îmbunătățirea stimulentelor pentru acceptarea muncii și îmbunătățirea competențelor și a incluziunii active, în special prin intermediul unor servicii bine integrate pentru șomeri și persoanele inactive (recomandarea specifică de țară 2, 2019) și la consolidarea măsurilor de sprijinire a ocupării forței de muncă și de consolidare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă (recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020). Se preconizează, de asemenea, că această componentă va contribui la principiile relevante ale Pilonului european al drepturilor sociale.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
I.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P3C1R1): Modelul nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă
Obiectivul măsurii este de a reforma procesul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă.
Reforma constă în tranziția către un nou model nordic de servicii de ocupare a forței de muncă, care va consolida politicile active în domeniul pieței forței de muncă prin îmbunătățirea serviciilor personalizate și integrate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Modelul include, de asemenea, o obligație de căutare activă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Se preconizează că aplicarea noului model va contribui la ocuparea forței de muncă pentru aproximativ 10 000 de persoane.
Modelul este completat de dezvoltarea unui sistem digital de informații pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, care cuprinde următoarele funcționalități:
I)sistemul de producție de gestionare a relațiilor cu clienții;
II)sistemul de rezervare a programărilor;
III) instrument de autoraportare („serviciu de mesaje”);
IV) serviciu de orientare online.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.
Reforma 2 (P3C1R2): Eliminarea zilelor suplimentare de indemnizație de șomaj
Obiectivul reformei este de a promova ocuparea forței de muncă prin eliminarea factorilor care descurajează încadrarea în muncă a persoanelor în vârstă și prin atenuarea vizării concedierilor lucrătorilor în vârstă. Necesitatea de a introduce o astfel de reformă rezultă din faptul că dreptul la zile suplimentare de prestații de șomaj în funcție de venituri conduce la prelungirea perioadelor de șomaj în rândul persoanelor în vârstă care se apropie de vârsta legală de pensionare.
Măsura constă în modificarea Legii privind securitatea șomajului în vederea eliminării treptate a limitei de vârstă pentru zile suplimentare de prestații de șomaj în funcție de venituri. Impactul preconizat este o creștere a ocupării forței de muncă cu aproximativ 7 900 de lucrători până la sfârșitul anului 2029, adică dincolo de calendarul Mecanismului de redresare și reziliență.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2023.
Reforma 3 (P3C1R3): Raționalizarea procesului de imigrare bazat pe muncă și educație
Obiectivul reformei este de a atrage talente internaționale prin simplificarea procedurilor administrative de prelucrare a cererilor de permise de ședere bazate pe muncă și educație. Se preconizează că acest lucru va duce la creșterea imigrației lucrătorilor calificați și va îmbunătăți șansele studenților de a obține un loc de muncă în Finlanda. Prin urmare, reforma contribuie la abordarea deficitului de forță de muncă în anumite sectoare, în special prin furnizarea de experți, studenți și cercetători în sectoarele de conducere și în cele de creștere economică.
Măsura constă într-un amplu proiect administrativ interadministrativ privind îmbunătățirea legislației în materie de imigrație (și anume, modificarea capitolului 5 din Legea 301/2004 privind străinii) și scurtarea procedurilor privind permisele de ședere. Pe lângă reducerea numărului mediu de zile necesare pentru prelucrarea cererilor de permis de ședere, se creează o „procedură accelerată” pentru antreprenorii în creștere, specialiști și membrii familiilor acestora.
Reforma legislativă este susținută de o investiție în infrastructura digitală pentru a asigura disponibilitatea sistemului de permise și a altor sisteme de informații în procesul de acordare a permiselor de ședere pentru a răspunde nevoilor imigrației bazate pe muncă și pe educație. Infrastructura digitală include următoarele domenii de dezvoltare:
I) noi structuri și funcționalități digitale;
II) integrarea sistemului și interfețe de transfer de date;
III) dezvoltarea sistemului legat de înregistrarea și prelucrarea cererilor;
IV) punerea în aplicare a „Calei rapide”;
V) capacități de gestionare intersectoriale bazate pe cunoaștere;
VI) orientarea și instrucțiunile clienților, comunicările și marketingul care sprijină procesul reformat;
VII)îmbunătățirile în ceea ce privește ușurința de utilizare și performanța impuse de reformă, măsurile de sprijinire a implementării și creșterea codului de automatizare.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Reforma 4 (P3C1R4): Consolidarea serviciilor multidisciplinare pentru tineri (serviciile Ohjaamo)
Obiectivul reformei este de a consolida caracterul multidisciplinar al centrelor de tip „ghișeu unic pentru tineri” (Ohjaamo) și, în special, de a aborda nevoile tinerilor NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare), pentru a le îmbunătăți perspectivele de angajare. Acest lucru se realizează printr-un stimulent temporar pentru ca municipalitățile să atragă sau să ajusteze resurse pentru serviciile Ohjaamo, îmbunătățind astfel răspunsul la nevoile tinerilor, oferind servicii combinate educaționale, de sănătate, sociale și de ocupare a forței de muncă. Serviciile Ohjaamo constituie o asociație de organizații, iar majoritatea experților care lucrează în cadrul acesteia rămân angajați în propriile organizații. Atunci când o municipalitate recrutează un nou angajat pentru serviciile Ohjaamo, municipalitatea poate solicita finanțare pentru costurile cu personalul ale unei persoane suplimentare care are un caracter temporar și asigură, în special prin cursuri de formare, reforma culturii muncii și a practicilor de operare a serviciilor. Se preconizează că acest model de stimulare va conduce la o integrare mai eficientă a serviciilor de sănătate și sociale și a expertizei în sectorul educației în punctele de servicii Ohjaamo. Finanțarea reformei este canalizată prin Centrul de dezvoltare și administrare pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare economică (Centrul KEHA).
Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 1 (P3C1I1): Dezvoltarea capacității de muncă, a productivității și a bunăstării la locul de muncă
Obiectivul investiției este de a crește rata de ocupare a forței de muncă prin creșterea participării persoanelor cu capacitate parțială de muncă, inclusiv a persoanelor cu handicap, pe piața forței de muncă și de a crește rata de ocupare a forței de muncă prin îmbunătățirea sănătății mintale și a capacității de muncă, în vederea extinderii carierelor profesionale.
Investiția constă în următoarele intervenții:
I)Înființarea unui nou operator intermediar al pieței forței de muncă pentru a promova adaptarea și plasarea persoanelor care prezintă un risc semnificativ de a fi excluse definitiv de pe piața forței de muncă;
II)Abordarea deficiențelor serviciilor pentru persoanele cu capacitate parțială de muncă și care suferă de tulburări mintale: Acest lucru se realizează prin cursuri de formare și prin extinderea programului de lucru existent la alte cinci municipalități sau autorități municipale comune și prin extinderea modelului existent de plasament și sprijin individual (IPS) la alte șase districte spitalicești.
III)Furnizarea de sprijin preventiv pentru capacitatea de muncă prin măsuri de sănătate fizică și mentală pentru persoane și locuri de muncă. Multe locuri de muncă prezintă o lipsă de măsuri organizatorice, o cooperare ineficientă, responsabilități neclare în sprijinul capacității de muncă, ceea ce duce la o carieră profesională mai scurtă. Se creează o casă cu capacități de lucru virtuale pentru a facilita căutarea și difuzarea de informații și măsuri practice de sprijinire a capacității de muncă.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
I.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi
|
Indicatori cantitativi
|
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
77 |
P3C1R1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – model nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind serviciile publice de ocupare a forței de muncă și serviciile pentru întreprinderi care reglementează modelul nordic de servicii de ocupare a forței de muncă pentru procesul de servicii al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă |
Dispoziție din Legea privind serviciile publice de ocupare a forței de muncă și de afaceri, care indică intrarea sa în vigoare |
T2 |
2022 |
Intrarea în vigoare a Legii privind serviciile publice de ocupare a forței de muncă și serviciile pentru întreprinderi, care reglementează modelul nordic al serviciului de ocupare a forței de muncă pentru procesul de serviciu al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
|
|||
|
78 |
P3C1R1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – model nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
Țintă |
Creșterea numărului anual de interviuri pentru căutarea unui loc de muncă desfășurate în conformitate cu modelul nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
Număr |
1 000 000 |
2 000 000 |
T4 |
2023 |
Numărul anual de interviuri pentru căutarea unui loc de muncă este de cel puțin 2 000 000 (în comparație cu 1 000 000 de interviuri desfășurate în 2019). Modelul nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă include trei tipuri de interviuri: Interviurile inițiale ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, discuțiile privind căutarea unui loc de muncă și discuțiile suplimentare privind căutarea unui loc de muncă. Organizarea diferitelor tipuri de interviuri personale este monitorizată prin intermediul sistemelor de informare a clienților ale serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. |
|
|
79 |
P3C1R1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – model nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
Jalon |
Toate cele cinci funcționalități digitale impuse de modelul nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă sunt integrate în sistemul de informații al serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (TE-PES) și sunt operaționale |
Funcționalități digitale integrate în sistemul de informații al serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (TE-PES) și operaționale |
T4 |
2023 |
Toate cele cinci funcționalități ale infrastructurii digitale sunt dezvoltate și integrate în sistemul de informații al serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (TE-PES) și sunt pe deplin operaționale pentru a permite punerea în aplicare a modelului nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă. Cele cinci funcționalități vizate sunt: -extinderea instrumentelor de evaluare a nevoilor de servicii pentru clienți; -completarea profilului de căutare automată a unui loc de muncă; -Sistem de autoraportare pentru căutarea unui loc de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; -sistem electronic de programare pentru interviuri de căutare a unui loc de muncă; -orientare online pentru clienți. |
|||
|
80 |
P3C1R2 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Eliminarea zilelor suplimentare de alocații de șomaj |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind securitatea șomajului în ceea ce privește eliminarea treptată a zilelor suplimentare de securitate a șomajului |
Dispoziții din modificările aduse Legii privind securitatea șomajului, care indică intrarea lor în vigoare |
|
|
|
T2 |
2023 |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse legilor privind securitatea șomajului. Modificările legislative includ eliminarea treptată a zilelor suplimentare de securitate în caz de șomaj, astfel încât vârsta minimă de zile suplimentare să crească cu un an/grupă de vârstă de la nașterea anului 1963, iar posibilitatea unei zile suplimentare să fie eliminată complet pentru persoanele născute în 1965 și ulterior. |
|
81 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind studenții, cercetătorii și stagiarii (719/2018) |
Dispozițiile din modificările aduse Legii nr. 719/2018 referitoare la studenți, cercetători și stagiari, indicând intrarea lor în vigoare |
T2 |
2022 |
Intrarea în vigoare a unui amendament legislativ privind studenții, cercetătorii și stagiarii (719/2018). Modificarea include cel puțin următoarele: -modificarea tipului de permis de ședere pentru studii superioare care conduce la obținerea unei diplome de la temporar (B) la continuu (A). Acest lucru are drept rezultat posibilitatea ca un permis de ședere permanentă să fie acordat mai repede; -prelungirea de la un an a duratei unui permis de ședere bazat pe studii pentru a acoperi întreaga durată a studiilor, atunci când aceste studii conduc la o diplomă; -centralizarea și clarificarea regulamentului privind dreptul la muncă. |
|||
|
82 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind străinii (301/2004) |
Dispoziții din modificările aduse Legii privind străinii, care indică intrarea lor în vigoare |
|
|
|
T2 |
2023 |
Legea privind străinii (301/2004) se modifică cu scopul de a raționaliza procedurile de acordare a permiselor pentru imigrația bazată pe muncă și educație. Modificările legislative includ: -detalierea responsabilităților angajatorului și solicitantului în procesul de depunere a cererii -diferențierea permisului de ședere al specialistului în propria categorie cu modificarea condițiilor de acordare a permisului -modificări ale regulamentelor care reglementează activitățile misiunilor diplomatice finlandeze în străinătate și -condițiile revizuite pentru eliberarea permiselor de ședere. |
|
83 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Țintă |
Scăderea numărului mediu de zile pentru prelucrarea cererilor de permise de ședere care fac parte dintro procedură accelerată pentru specialiști și antreprenori în creștere |
Număr |
47 |
14 |
T4 |
2022 |
Se creează o procedură rapidă de prelucrare a permiselor de ședere pentru specialiști (care lucrează în personalul de conducere de nivel mediu sau superior al unei întreprinderi sau în locuri de muncă care necesită o expertiză specială), antreprenorii în creștere și membrii familiilor acestora, în care grupul-țintă care optează pentru procedura accelerată primește un angajament de serviciu care include o perioadă de prelucrare de 14 zile (comparativ cu 47 de zile, durata medie a procesului de obținere a permiselor de ședere pentru specialiști și antreprenori în creștere în perioada 2018-2020, ponderată cu numărul de permise). Angajamentul privind serviciul de urmărire rapidă se aplică aplicațiilor electronice care îndeplinesc cerințele stabilite pentru procedura accelerată. Definiția unui antreprenor în creștere și a unui specialist, precum și criteriile de acordare a unui permis de ședere sunt cele prevăzute în Legea privind străinii (301/2004). |
|
|
84 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Țintă |
Scăderea numărului mediu de zile pentru prelucrarea cererilor de permis de ședere pe baza încadrării în muncă și a educației |
Număr |
82 |
30 |
T4 |
2024 |
Timpul de prelucrare pentru acordarea permiselor de ședere în funcție de locul de muncă și de educație se reduce la o medie de 30 de zile. Obiectivul se aplică cererilor de eliberare a permiselor electronice de ședere. Scenariul de referință reflectă durata medie ponderată 20182020 a permiselor de ședere ale lucrătorilor, specialiștilor și antreprenorilor în creștere. |
|
|
85 |
P3C1R4 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Consolidarea serviciilor multidisciplinare pentru tineri (servicii Ohjaamo) |
Țintă |
Creșterea ponderii punctelor de servicii Ohjaamo care oferă servicii medicale și sociale integrate și expertiză educațională |
% (procent) |
33 |
60 |
T4 |
2024 |
Cel puțin 60 % din centrele unice de orientare de la Ohjaamo oferă servicii integrate de sănătate, sociale și educaționale (comparativ cu 33 % în decembrie 2019). Realizarea obiectivului este monitorizată și măsurată prin anchete și aplicații municipale. |
|
|
86 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind noul operator intermediar de pe piața forței de muncă, deținut de stat |
Dispoziții din Legea privind noul operator intermediar de pe piața forței de muncă, deținut de stat, care indică intrarea sa în vigoare |
T2 |
2022 |
Intrarea în vigoare a Legii privind noul operator intermediar al pieței forței de muncă, deținut de stat. Legea definește cel puțin societatea cu sarcini speciale, scopul și sarcinile acesteia, grupul-țintă, organizația, finanțarea și relația cu alte activități de ocupare a forței de muncă. Legea este o condiție prealabilă pentru alocarea de fonduri în bugetul național sub formă de compensație pentru prestarea serviciului în calitate de serviciu de interes economic general (SIEG). |
|||
|
87 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Numărul de persoane cu handicap angajate de operatorul intermediar al pieței forței de muncă la 31 decembrie 2023 |
Număr |
0 |
400 |
T4 |
2023 |
Cel puțin 400 de persoane cu handicap sunt angajate chiar de noul operator intermediar al pieței forței de muncă la 31 decembrie 2023. |
|
|
88 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Numărul de persoane cu handicap angajate de operatorul intermediar al pieței forței de muncă la 31 decembrie 2025 |
Număr |
400 |
700 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 700 de persoane cu handicap sunt angajate chiar de operatorul intermediar al pieței forței de muncă la 31 decembrie 2025. |
|
|
89 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Extinderea programului de lucru și a modelului de plasament individual și sprijin la 11 domenii noi |
Număr |
0 |
11 |
T4 |
2024 |
Programul de lucru se extinde la zonele a cinci noi municipalități sau autorități municipale comune, iar modelul de plasament individual și sprijin se extinde la zonele a șase noi districte spitalicești. |
|
|
90 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Numărul de locuri de muncă și unități de medicină a muncii care au participat la măsuri de sprijinire a sănătății mintale și a capacității de muncă |
Număr |
0 |
1 000 |
T4 |
2024 |
Ca o extindere a programului existent privind sănătatea mintală la locul de muncă, cel puțin 1 000 de locuri de muncă și unități de asistență medicală la locul de muncă participă la măsuri de promovare a sănătății mintale și a capacității de muncă, cum ar fi formarea, îndrumarea sau alte acțiuni de dezvoltare. Consolidarea competențelor este evaluată prin monitorizarea introducerii de metode și a participării la formare, îndrumare profesională sau alte măsuri de dezvoltare. |
|
J. COMPONENTA P3C2: CREȘTEREA NIVELULUI DE COMPETENȚĂ ȘI REFORMA ÎNVĂȚĂRII CONTINUE
Această componentă a planului finlandez de redresare și reziliență abordează provocările generate de globalizare, de schimbările tehnologice și demografice, care afectează economia finlandeză și amenință nivelul de ocupare a forței de muncă. Dezvoltarea competențelor persoanelor de vârstă activă (prin recalificare și perfecționare), inclusiv a celor slab calificați, în domenii relevante pentru piața forței de muncă este esențială pentru consolidarea capacității de inserție profesională a forței de muncă într-o economie din ce în ce mai digitală și mai ecologică.
Obiectivul general al acestei componente este de a crește nivelul competențelor Finlandei și de a spori eficacitatea sistemului de învățământ superior. Pentru a atinge acest obiectiv, componenta include următoarele activități: (i) o reformă a învățării continue pentru a răspunde nevoilor în materie de competențe ale viitorului; (ii) investiții în digitalizarea învățării continue; (iii) creșterea numărului de locuri studențești în învățământul superior; și (iv) investiții în digitalizarea și modernizarea învățământului superior în Åland.
Componenta sprijină o tranziție mai ușoară între viața profesională și educație. Aceasta contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea condițiilor de ocupare a forței de muncă, în special în rândul grupurilor subreprezentate, și permite persoanelor din sectoarele economice cheie să își asume noi sarcini.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea stimulentelor pentru acceptarea muncii și îmbunătățirea competențelor și a incluziunii active, în special prin intermediul unor servicii bine integrate pentru șomeri și persoanele inactive (recomandarea specifică de țară 2, 2019), precum și la consolidarea măsurilor de sprijinire a ocupării forței de muncă și de consolidare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă (recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
J.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P3C2R1): Reforma învățării continue
Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți șansele de angajare ale persoanelor în vârstă de muncă (inclusiv ale celor care aparțin grupurilor subreprezentate) prin dezvoltarea aptitudinilor și competențelor acestora și de a sprijini potențialul de creștere pe termen lung al întreprinderilor și vitalitatea regiunilor. Reforma vizează creșterea gradului de corelare între oferta de cursuri educaționale și nevoile pieței forței de muncă.
Măsura constă în următoarele intervenții: (i) crearea unui centru de servicii pentru învățarea continuă și ocuparea forței de muncă, pentru a promova punerea în aplicare a reformei; (ii) crearea unui sistem de anticipare a nevoilor în materie de forță de muncă și de competențe; (iii) desfășurarea de programe de formare care sprijină tranziția digitală, înțelegerea noilor modalități de lucru și capacitatea cetățenilor de a gestiona noi instrumente digitale, precum și o tranziție echitabilă către o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; și (iv) desfășurarea de cursuri de formare adaptate pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor, practicilor și instrumentelor de orientare.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2025.
Investiția 1 (P3C2I1): Programul de digitalizare pentru învățarea continuă
Obiectivul acestei investiții este de a permite și de a accelera transformarea sistemului de educație, formare și dezvoltare a competențelor dincolo de frontierele administrative prin desfășurarea unui amplu program de digitalizare pentru a dezvolta servicii digitale și resurse informaționale care sprijină învățarea continuă. Dezvoltarea serviciilor digitale existente și a celor noi va spori, de asemenea, capacitatea de inovare a învățământului superior și va facilita accesul la serviciile educaționale digitale.
Măsura constă în două elemente principale: (i) crearea unui pachet de servicii digitale pentru învățarea continuă care să acopere întregul sistem de învățământ și dincolo de frontierele administrative; și (ii) creșterea digitalizării și a învățării flexibile în instituțiile de învățământ superior. Prin urmare, noile soluții digitale trebuie să furnizeze servicii, lanțuri de servicii și pachete de servicii care să răspundă nevoilor clienților semnificativ mai bine decât în prezent, să reducă suprapunerea activităților între diferiții actori și să îmbunătățească eficiența resurselor utilizate și a metodelor de operare dincolo de frontierele administrative.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Investiția 2 (P3C2I2): Îmbunătățirea nivelului de educație prin creșterea numărului de studenți din învățământul superior
Obiectivul acestei investiții este de a crește nivelul de educație prin creșterea numărului de persoane care dețin o diplomă de învățământ superior. Se preconizează că acest lucru va contribui la redresarea economică și va atenua efectele negative ale pandemiei de COVID-19 prin accelerarea accesului tinerilor la învățământul superior.
Măsura constă în creșterea cu cel puțin 600 a numărului de locuri alocate instituțiilor de învățământ superior care oferă studii universitare destinate sectoarelor profesionale care se confruntă cu o penurie de forță de muncă. Printre aceste sectoare se numără serviciile sociale și de sănătate, educația, tehnologia și TIC. Toate sectoarele profesionale alese contribuie la punerea în aplicare cu succes a planului de redresare și reziliență. Investiția acoperă costurile de studii ale studenților la instituția de învățământ superior pe întreaga durată a studiilor.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția 3 (P3C2I3): Creșterea nivelului de competență și reînnoirea învățării continue, a digitalizării și a modernizării educației în Åland
Obiectivele acestei investiții sunt creșterea calității competențelor furnizate de sistemul educațional, consolidarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, sprijinirea creării de locuri de muncă și a spiritului antreprenorial în Åland.
Măsura constă în: (i) introducerea educației digitale axate pe studenți în toate studiile superioare, de la diplome de licență la studii postuniversitare (acest lucru este conceput pentru a permite unui număr din ce în ce mai mare de studenți să participe la învățământul superior indiferent de distanța fizică sau de diferitele situații de viață, inclusiv combinând munca cu studiile); (ii) actualizarea și dezvoltarea sistemului digital de orientare și gestionare al instituțiilor de învățământ superior, astfel încât acesta să poată fi, de asemenea, integrat în bazele de date naționale și în ecosistemele digitale naționale de învățare continuă (acest lucru urmărește să asigure condiții egale pentru studii în Åland în comparație cu alte instituții de învățământ superior din Finlanda); (iii) crearea a două noi programe de licență și masterat în domeniul digitalizării, al automatizării și al energiei din surse regenerabile (acest program este conceput pentru a încuraja cercetarea, dezvoltarea și inovarea în domeniile de studiu).
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.
J.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Termen |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
91 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind Centrul de servicii pentru învățarea continuă și ocuparea forței de muncă |
Dispoziție din Legea privind Centrul de servicii pentru învățarea continuă și ocuparea forței de muncă, care indică intrarea sa în vigoare |
T4 |
2021 |
Intrarea în vigoare a Legii privind Centrul finlandez de servicii pentru învățarea continuă și ocuparea forței de muncă. Actul conține cel puțin următoarele informații: (i) organizarea și structura centrului de servicii; (ii) misiunea și obiectivele; (iii) finanțarea serviciilor de educație și de competențe. Scopul înființării centrului de servicii este de a reforma sistemul de servicii, astfel încât dezvoltarea competențelor populației în vârstă de muncă să fie mai strâns legată de nevoile vieții profesionale și de dezvoltarea și reînnoirea industriilor regionale. Centrul de servicii pentru învățarea continuă și ocuparea forței de muncă este conceput astfel încât să promoveze dezvoltarea competențelor în rândul populației în vârstă de muncă și disponibilitatea forței de muncă calificate. |
|||
|
92 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Jalon |
Finalizarea unui model de previziune pe termen mediu pentru necesitățile în materie de forță de muncă și de competențe |
Modelul de previziune pe termen mediu este operațional |
T4 |
2023 |
Un sistem de previzionare a nevoilor în materie de forță de muncă și de competențe este finalizat și operațional. Modelul consolidează capacitatea de anticipare a competențelor necesare populației în vârstă de muncă. Modelul include previzionarea cererii pe termen scurt, mediu și lung de forță de muncă, de educație și de competențe, precum și o evaluare a evoluției diferitelor fluxuri de forță de muncă (anticipând numărul de calificări finalizate la diferite niveluri de educație, evaluând evoluția tranzițiilor profesionale și evaluând potențialul de forță de muncă al șomerilor și al celor din afara forței de muncă). |
|||
|
93 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru a oferi formare în vederea consolidării competențelor digitale și verzi |
Publicarea primei cereri de candidaturi |
T1 |
2022 |
Lansarea primei cereri de candidaturi pentru furnizarea de cursuri de formare în vederea consolidării competențelor digitale și/sau verzi. Se preconizează lansarea periodică, până la 31 decembrie 2024, a unor cereri sau invitații ulterioare de participare la proceduri de achiziții publice pentru a răspunde nevoilor emergente în materie de formare și educație într-un mod flexibil. Cel puțin 20 % din formare este destinată să sprijine în special tranziția digitală (15 %) și o tranziție echitabilă către o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon (5 %). În acest scop, mandatul pentru cererile de candidaturi sau licitațiile concurențiale include criterii de selecție/eligibilitate corespunzătoare domeniilor de intervenție aplicabile prevăzute în anexele VI și VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, și anume „Contribuția la competențele și locurile de muncă verzi și la economia ecologică (01)” și „Sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale (108)”. |
|||
|
94 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Țintă |
Numărul de persoane care au participat la cursuri de formare pentru consolidarea competențelor digitale și verzi |
Număr |
0 |
7 800 |
T2 |
2025 |
Cel puțin 7 800 de persoane, dintre care 1 500 fac parte din grupuri subreprezentate, au participat la programele de formare lansate prin cererile de propuneri menționate în etapa 93. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 93. Se elaborează, se experimentează și se pune în aplicare un model de învățământ complementar, independent de nivelul de educație. Participarea grupurilor subreprezentate (inclusiv a persoanelor în vârstă) este consolidată prin activități de informare, orientări, măsuri de sprijin și formare specifică. Formarea specifică se referă la formarea menită să favorizeze accesul grupurilor subreprezentate la învățarea contextualizată și la servicii personalizate. |
|
|
95 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Țintă |
Numărul de profesioniști din domeniul orientării profesionale care au participat la formare pentru a-și spori nivelul de expertiză |
Număr |
0 |
300 |
T4 |
2024 |
Pentru a dezvolta expertiza profesioniștilor din domeniul orientării profesionale, cel puțin 300 de profesioniști din domeniul orientării profesionale trebuie să beneficieze de formare suplimentară specializată legată de competențele digitale ale instructorilor, de cunoștințele lingvistice și culturale, de tranziția verde și de promovarea egalității de gen. Profesioniștii din domeniul orientării profesionale dintr-o gamă largă de organizații diferite (inclusiv municipalități, administrația ocupării forței de muncă, instituții de învățământ) sunt vizați pentru a asigura o diseminare largă a cunoștințelor. |
|
|
96 |
P3C2I1 – Program de digitalizare pentru învățarea continuă |
Jalon |
Finalizarea arhitecturii IT pentru serviciile digitale de învățare continuă |
Arhitectura IT este finalizată și operațională |
T4 |
2021 |
O arhitectură informatică pentru serviciile digitale de învățare continuă este dezvoltată și pe deplin operațională. Aceasta stabilește cadrul de planificare a alocării resurselor și de raționalizare a practicilor actuale în ceea ce privește furnizarea de servicii, astfel încât să se creeze servicii digitale orientate către client pentru învățarea continuă. În acest scop, Comisia ia în considerare toate aspectele necesare ale dezvoltării IT, inclusiv capacitățile operaționale, componentele, aplicațiile, grupurile de utilizatori, obiectele de date. Arhitectura IT stă la baza actualizării serviciilor digitale existente și a dezvoltării de noi servicii digitale și include lista serviciilor care urmează să fie dezvoltate. |
|||
|
97 |
P3C2I1 – Program de digitalizare pentru învățarea continuă |
Țintă |
Ponderea noilor servicii digitale operaționale pentru învățarea continuă |
% (procent) |
0 |
80 |
T4 |
2024 |
Cel puțin 80 % din noile servicii digitale definite și enumerate în arhitectura informatică menționată în jalonul 96 sunt operaționale și sunt disponibile pentru diferite grupuri de clienți. Se introduc servicii de sprijinire a tranzițiilor fără probleme în educație și în viața profesională. Serviciile includ cel puțin: a) o cartografiere a competențelor, a domeniilor de interes și a capacităților; b) informații privind necesitățile în materie de competențe, piața forței de muncă, prestațiile și furnizarea de educație; c) sprijin pentru orientare, dezvoltarea în continuare a competențelor și planificarea carierei. |
|
|
98 |
P3C2I2 – Îmbunătățirea nivelului de educație prin creșterea numărului de studenți din învățământul superior |
Țintă |
Creșterea numărului de studenți înscriși în instituții de învățământ superior |
Număr |
0 |
600 |
T4 |
2022 |
Instituțiile de învățământ superior își extind participarea cu cel puțin 600 de locuri de studiu în 2022 în cadrul programelor de studii de ciclul 1 menite să sprijine punerea în aplicare a programului de creștere durabilă al Finlandei și să abordeze deficitul de forță de muncă. Se preconizează că aceasta va completa finanțarea națională care a fost deja alocată pentru a extinde numărul instituțiilor de învățământ superior începând cu 2020. Până la sfârșitul anului 2021, se preconizează că Ministerul Educației și Culturii și instituțiile de învățământ superior vor conveni asupra domeniilor de studiu și asupra instituțiilor de învățământ superior vizate. Creșterea numărului de locuri de desfășurare a studiilor vizează domeniile în care există cea mai mare cerere de educație și un deficit de competențe. Criteriile de selecție includ cererea de forță de muncă la nivel regional și național, cererea de educație și măsura în care programele sprijină în viitor noile cereri de competențe, inclusiv accentul pus pe sectorul sănătății, pe tehnologiile avansate și pe sectoarele TIC. Se așteaptă ca noii studenți să se înscrie la programe de studii cel târziu în toamna anului 2022 (anul universitar 2022/2023). Ministerul Educației și Culturii monitorizează dacă creșterea numărului de studenți a crescut prin compararea numărului de studenți din 2022 cu nivelul de referință definit ca fiind consumul maxim anual în anii 2017-2019. |
|
|
99 |
P3C2I3 – Creșterea nivelului de competență și reînnoirea învățării continue, digitalizarea și modernizarea educației în Åland |
Țintă |
Ponderea cursurilor modernizate care conțin elemente digitale semnificative în învățământul terțiar din Åland |
% (procent) |
10 |
70 |
T4 |
2024 |
Proporția cursurilor modernizate care conțin elemente digitale extinse (și anume, cel puțin 25 % dintr-un curs individual este oferit la distanță sau cel puțin 30 % din materialul de curs pe un singur curs este sub formă digitală multiformă) va crește de la 10 % (cursuri existente în 2020 care îndeplinesc cerințele vizate, și anume cursuri modernizate care conțin un număr suficient de elemente digitale) la 70 % din toate cursurile universitare oferite în învățământul programatic și în cursurile academice din cadrul Universității Deschise de la Universitatea din Åland. Aceasta corespunde cursurilor care includ predarea teoretică (cursurile care includ doar predarea competențelor practice sunt excluse din obiectiv). Sistemele de sprijin sunt digitalizate și compatibile cu registrele și bazele de date naționale. Cadrele didactice și personalul de sprijin relevant sunt instruiți în pedagogia digitală multiformă și în utilizarea noilor sisteme administrative digitale. Echipamentele și programele informatice ale universității Åland sunt modernizate și extinse. |
|
K. COMPONENTA P3C3: CDI, INFRASTRUCTURI DE CERCETARE ȘI PROIECTE-PILOT
Această componentă a Planului finlandez de redresare și reziliență abordează provocările din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI). Deși, potrivit Tabloului de bord european privind inovarea, se numără printre liderii inovării timp de mai mulți ani, Finlanda a suferit un regres în anii 2010 în ceea ce privește investițiile în activități de CDI, în special în ceea ce privește investițiile sectorului privat în activități de CDI. O altă provocare cu care se confruntă Finlanda este necesitatea de a intensifica cooperarea în cadrul entităților publice de CDI și între entitățile publice și private implicate în CDI, inclusiv la nivel internațional.
Obiectivul componentei este de a contribui la consolidarea intensității CDI, la creșterea ponderii cheltuielilor CDI în Finlanda de la 2,9 % (2019) la 4 % din PIB până în 2030 și la creșterea nivelului de ambiție al activităților CDI, în conformitate cu Foaia de parcurs națională pentru cercetare, dezvoltare și inovare adoptată în primăvara anului 2020. În acest scop, componenta propune două pachete de investiții care vizează promovarea tranziției verzi și investiții în infrastructura de cercetare și inovare care sprijină creșterea durabilă și digitalizarea.
Pachetul de promovare a tranziției verzi include investiții pentru sprijinirea proiectelor principalelor întreprinderi, accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor în sectoare-cheie, precum și pentru sprijinirea întreprinderilor inovatoare cu creștere economică (investițiile 1-4 de mai jos).
Pentru a se asigura că investițiile din cadrul acestei componente sunt conforme cu Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 30 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 31 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 32 și instalații de tratare mecano-biologică 33 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate. Următoarele acțiuni C&D&I sunt considerate conforme cu Orientările tehnice „Fără prejudicii semnificative” (2021/C58/01): (i) acțiunile C&D&I care au ca rezultat rezultate neutre din punct de vedere tehnologic la nivelul aplicării lor; (ii) acele acțiuni C&D&I care sprijină alternative cu impact redus asupra mediului pentru care acestea există; sau (iii) acele acțiuni C&D&I care se axează în principal pe dezvoltarea de alternative cu cel mai redus impact posibil asupra mediului în sector pentru acele activități pentru care nu există alternative cu impact scăzut fezabile din punct de vedere tehnologic și economic.
Pachetul care promovează inovarea și infrastructurile de cercetare include investiții pentru dezvoltarea infrastructurilor locale de cercetare, a infrastructurilor naționale de cercetare și a infrastructurilor de inovare.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări cu scopul de a concentra politica economică legată de investiții pe cercetare și inovare, pe tranziția energetică și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe transportul durabil (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019), precum și pe axarea investițiilor pe tranziția verde și digitală, în special pe producția și utilizarea curată și eficientă a energiei, pe infrastructura durabilă și eficientă, precum și pe cercetare și inovare (recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2020).
K.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1 (P3C3I1): Pachetul de finanțare CDI pentru promovarea tranziției verzi – Întreprinderi fruntașe
Obiectivul investiției este de a sprijini – prin intermediul unei scheme gestionate de Business Finland – parteneriate și ecosisteme între întreprinderi și alte organizații de cercetare care consolidează competitivitatea întreprinderilor și sporesc eficacitatea activităților de cercetare și dezvoltare. Parteneriatele care urmează să fie finanțate se axează pe domeniile de activitate care sprijină tranziția verde.
Investiția constă în sprijinirea creării de noi sectoare, produse, întreprinderi și modele de operare, precum și a utilizării rezultatelor cercetării din universități, universități de științe aplicate și institute de cercetare pentru nevoile întreprinderilor. Parteneriatele mobilizează în mod semnificativ alte fonduri naționale în domeniul CDI, investițiile proprii ale întreprinderilor în domeniul CDI și utilizarea fondurilor UE și a altor fonduri internaționale. Se preconizează că parteneriatele și ecosistemele flexibile dintre întreprinderi și organizațiile de cercetare și alți actori din domeniul CDI vor consolida competitivitatea întreprinderilor și a industriei și vor îmbunătăți productivitatea.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2 (P3C3I2): Pachetul de finanțare CDI care promovează tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Academia Finlandei)
Obiectivul investiției este de a stimula – prin intermediul unei scheme gestionate de Academia Finlandei – activitățile de CDI care sprijină tranziția verde, punând accentul pe sectoarele și tehnologiile esențiale ale tranziției verzi, pentru a promova utilizarea și schimbul de know-how și pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea parteneriatelor și a ecosistemelor. Criteriile de eligibilitate/selecție impun ca cercetarea să vizeze economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptarea la schimbările climatice și reziliența la acestea. Sistemul trebuie să acopere toate ramurile științei și sectoarele, inclusiv economia bazată pe hidrogen, bioprodusele de mare valoare și sistemele energetice fără emisii și competențele în domeniul analizei datelor și al științelor sociale.
Măsura constă în intervenții menite să consolideze grupurile de cercetare existente, să sporească nivelul de expertiză, inclusiv în afara clusterelor de cercetare existente, și să sprijine reînnoirea activităților economice. Investițiile în CDI ale sectoarelor și tehnologiilor cheie consolidează, de asemenea, parteneriatele și ecosistemele actorilor din domeniul CDI. Măsura oferă sprijin organizațiilor de cercetare, cum ar fi instituțiile de învățământ superior sau institutele de cercetare.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3 (P3C3I3): Pachetul de finanțare a CDI care promovează tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Business Finland)
Obiectivul acestei investiții este de a stimula – prin intermediul unei scheme gestionate de Business Finland – activitățile de CDI care sprijină tranziția verde, punând accentul pe sectoarele și tehnologiile esențiale ale tranziției verzi, pentru a promova utilizarea și schimbul de know-how și pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea parteneriatelor și a ecosistemelor. Sistemul trebuie să acopere toate ramurile științei și sectoarele, inclusiv economia bazată pe hidrogen, bioprodusele de mare valoare și sistemele energetice fără emisii și competențele în domeniul analizei datelor și al științelor sociale legate de reziliență și adaptarea la schimbările climatice.
Măsura constă în intervenții menite să consolideze grupurile de cercetare existente, să sporească nivelul de expertiză, inclusiv în afara clusterelor de cercetare existente, și să sprijine reînnoirea activităților economice. Investițiile în CDI ale sectoarelor și tehnologiilor cheie consolidează, de asemenea, parteneriatele și ecosistemele actorilor din domeniul CDI. Măsura oferă sprijin organizațiilor de cercetare private și publice, precum și întreprinderilor sau municipalităților. În special, acesta urmărește să ofere sprijin proiectelor pentru principalele întreprinderi selectate în cadrul investiției 1 de mai sus.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4 (P3C3I4): Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – Sprijinirea întreprinderilor cu creștere inovatoare
Obiectivul investiției este de a spori – prin intermediul unei scheme gestionate de Business Finland – investițiile întreprinderilor mici și mijlocii în CDI și de a le îmbunătăți gradul de pregătire pentru tranziția digitală și tranziția verde. Se preconizează, de asemenea, că investițiile vor consolida activitățile economice bazate pe cercetare prin dezvoltarea rezultatelor instituțiilor de învățământ superior și ale institutelor de cercetare în noi afaceri care sprijină tranziția verde.
Măsura constă în furnizarea de sprijin specific întreprinderilor cu un potențial ridicat de creștere care dezvoltă soluții pentru tranziția verde, pentru a stimula creșterea întreprinderilor deja implicate în exporturi și pentru a crește numărul întreprinderilor exportatoare. Sprijinul pentru întreprinderile selectate include finanțarea activităților de CDI, consiliere și informare și contacte pe piețele-țintă.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 5 (P3C3I5): Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri locale de cercetare
Obiectivul acestei investiții este de a finanța – prin intermediul unei scheme gestionate de Academia Finlandei – reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor locale de cercetare. Acesta acoperă toate ramurile științei și cercetării. Se pune accentul pe obiectivele tranziției verzi și digitale. Criteriile de selecție iau în considerare experiența dobândită în procesul de selecție a proiectelor pentru infrastructurile naționale de cercetare (investment 6 de mai jos).
Măsura constă în furnizarea de sprijin financiar pentru construirea de infrastructuri locale de cercetare, cum ar fi pentru achiziționarea de echipamente și sisteme, crearea sau actualizarea serviciilor. Măsura sprijină, de asemenea, obiectivele Strategiei naționale privind infrastructura de cercetare, care acoperă toate ramurile științei, punând accentul pe tranziția verde și pe digitalizare. Se pune un accent deosebit pe consolidarea infrastructurilor de cercetare în conformitate cu strategiile și profilurile instituțiilor-gazdă, cum ar fi universitățile, universitățile de științe aplicate, institutele de cercetare și alte organizații de cercetare. În cele din urmă, investiția contribuie la consolidarea deschiderii și interoperabilității infrastructurilor de cercetare ale diferiților actori (universități, universități de științe aplicate, institute de cercetare, întreprinderi și alți actori din domeniul CDI).
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 6 (P3C3I6): Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructurile naționale de cercetare
Obiectivul acestei investiții este de a finanța – prin intermediul unei scheme gestionate de Academia Finlandei – reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor naționale de cercetare, cu accent pe obiectivele tranziției verzi și digitale.
Măsura constă în furnizarea de sprijin financiar pentru construirea de infrastructuri naționale de cercetare, cum ar fi pentru achiziționarea de echipamente și sisteme, crearea sau actualizarea serviciilor. Cel puțin 40 % din valoarea investiției se alocă activităților de CDI legate de digitalizare. Măsura sprijină, de asemenea, revizuirea criteriilor Academiei Finlandei de acordare a granturilor pentru infrastructura de cercetare în conformitate cu obiectivele strategiei naționale privind infrastructura de cercetare, cu accent pe tranziția verde și pe digitalizare. În cele din urmă, investiția contribuie la consolidarea deschiderii și interoperabilității infrastructurilor de cercetare ale diferiților actori (universități, universități de științe aplicate, institute de cercetare, întreprinderi și alți actori din domeniul CDI).
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 7 (P3C3I7): Promovarea infrastructurilor de inovare și cercetare – finanțare competitivă pentru infrastructurile de inovare
Obiectivul investiției este de a sprijini – prin intermediul unei scheme gestionate de Business Finland – dezvoltarea mediilor de testare (infrastructuri de inovare), cu accent pe obiectivele tranziției verzi și digitale. Scopul este, de asemenea, de a spori deschiderea și interoperabilitatea infrastructurilor de cercetare și inovare.
Măsura constă în sprijinirea dezvoltării mediilor necesare pentru dezvoltarea și testarea soluțiilor care promovează neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon și digitalizarea în condiții reale de utilizare. Astfel de medii pot include diferite infrastructuri de cercetare ale orașelor, municipalităților și ale altor actori publici sau medii de inovare construite în comun de întreprinderi și alți actori.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
K.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
100 |
P3C3I1 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care promovează tranziția verde – Întreprinderi principale |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru proiectele principalelor întreprinderi |
Publicarea cererii de candidaturi de către Business Finland |
|
|
|
T2 |
2022 |
Business Finland lansează o cerere de candidaturi pentru proiectele principale ale întreprinderilor. Criteriile de eligibilitate/selecție impun ca cercetarea să vizeze economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptarea la schimbările climatice și reziliența în conformitate cu domeniul de intervenție 022 din anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Criteriile de eligibilitate asigură, de asemenea, faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Proiectele care promovează utilizarea combustibililor fosili nu sunt finanțate. Un proiect propus de o întreprindere care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) poate fi finanțat numai dacă reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. |
|
101 |
P3C3I1 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care promovează tranziția verde – Întreprinderi principale |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru proiectele principalelor întreprinderi |
|
Număr |
0 |
5 |
T4 |
2023 |
Notificarea de către Business Finland a acordării a cel puțin 5 granturi pentru proiectele principale ale întreprinderilor selectate în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție specificate în jalonul 100. |
|
102 |
P3C3I1 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care promovează tranziția verde – Întreprinderi principale |
Țintă |
Ponderea proiectelor finalizate ale principalelor întreprinderi |
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererii de candidaturi menționate la etapa 100 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect prezentate de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 90 000 000 EUR din suma de 100 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
|
103 |
P3C3I2 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Academia Finlandei) |
Jalon |
Publicarea de către Academia Finlandei a unei prime cereri de candidaturi pentru proiecte de cercetare care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
Publicarea primei cereri de candidaturi de către Academia Finlandei |
|
|
|
T4 |
2021 |
Academia Finlandei lansează o primă cerere de candidaturi pentru finanțarea cercetării, axându-se pe sectoarele și tehnologiile esențiale ale tranziției verzi, pentru a promova utilizarea și schimbul de know-how și pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea parteneriatelor și a ecosistemelor. Criteriile de eligibilitate/selecție impun ca cercetarea să vizeze economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptarea la schimbările climatice și reziliența în conformitate cu domeniul de intervenție 022 din anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Sistemul trebuie să acopere toate ramurile științei și sectoarele, inclusiv economia bazată pe hidrogen, bioprodusele de mare valoare și sistemele energetice fără emisii și competențele în domeniul analizei datelor și al științelor sociale. Criteriile de eligibilitate asigură, de asemenea, faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
104 |
P3C3I2 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Academia Finlandei) |
Țintă |
Acordarea de către Academia Finlandei a unor subvenții pentru proiecte de cercetare care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
|
Număr |
0 |
25 |
T2 |
2023 |
Notificarea de către Academia Finlandei a acordării a cel puțin 25 de granturi pentru proiecte de cercetare selectate în conformitate cu criteriile specificate în jalonul 103. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 103. |
|
105 |
P3C3I2 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Academia Finlandei) |
Țintă |
Ponderea proiectelor de cercetare sectorială finalizate atribuite de Academia Finlandei |
|
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererilor de candidaturi menționate în jalonul 103 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 40 500 000 EUR din suma de 45 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
106 |
P3C3I3 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Business Finland) |
Jalon |
Publicarea de către Business Finland a unei cereri de candidaturi pentru proiecte CDI care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
Publicarea cererii de candidaturi de către Business Finland |
T2 |
2022 |
Business Finland lansează o cerere de candidaturi pentru proiecte CDI cu scopul de a spori competențele în sectoarele-cheie ale tranziției verzi, cum ar fi economia bazată pe hidrogen, bioprodusele de mare valoare și sistemele energetice fără emisii, precum și competențele în domeniul analizei datelor și al științelor sociale legate de reziliență și adaptarea la schimbările climatice. Criteriile de eligibilitate/selecție impun ca cercetarea să vizeze economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptarea la schimbările climatice și reziliența în conformitate cu domeniul de intervenție 022 din anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Criteriile de eligibilitate asigură, de asemenea, faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Proiectele care promovează utilizarea combustibililor fosili nu sunt finanțate. Un proiect propus de o întreprindere care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) poate fi finanțat numai dacă reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. |
|||
|
107 |
P3C3I3 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Business Finland) |
Țintă |
Acordarea de către Business Finland a granturilor pentru proiecte CDI care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
|
Număr |
0 |
10 |
T4 |
2023 |
Notificarea de către Business Finland a acordării a cel puțin 10 granturi pentru proiecte CDI selectate în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție specificate în jalonul 106. |
|
108 |
P3C3I3 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Business Finland) |
Țintă |
Ponderea proiectelor CDI finalizate în sectoare-cheie atribuite de Business Finland |
|
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererii de candidaturi menționate la etapa 106 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect prezentate de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 24 300 000 EUR din suma de 27 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
109 |
P3C3I4 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – Sprijinirea întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
Jalon |
Publicarea de către Business Finland a unei cereri de candidaturi pentru proiecte CDI în sprijinul întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
Publicarea unei cereri de candidaturi de către Business Finland |
T2 |
2022 |
Business Finland va lansa o cerere de candidaturi pentru finanțarea CDI alocată sprijinirii întreprinderilor inovatoare în creștere. Criteriile de eligibilitate/selecție impun ca cercetarea să vizeze economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptarea la schimbările climatice și reziliența în conformitate cu domeniul de intervenție 022 din anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Criteriile de eligibilitate asigură, de asemenea, faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Proiectele care promovează utilizarea combustibililor fosili nu sunt finanțate. Un proiect propus de o întreprindere care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) poate fi finanțat numai dacă reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. |
|||
|
110 |
P3C3I4 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – Sprijinirea întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru sprijinirea întreprinderilor cu creștere inovatoare |
|
Număr |
0 |
25 |
T4 |
2023 |
Notificarea de către Business Finland a acordării a cel puțin 25 de granturi pentru sprijinirea întreprinderilor inovatoare în curs de dezvoltare, în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție specificate în jalonul 109. |
|
111 |
P3C3I4 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – Sprijinirea întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
Țintă |
Ponderea proiectelor finalizate pentru întreprinderile inovatoare în creștere |
|
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererii de candidaturi menționate la etapa 109 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect prezentate de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 18 000 000 EUR din suma de 20 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
112 |
P3C3I5 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri locale de cercetare |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor locale de cercetare |
Publicarea cererii de candidaturi de către Academia Finlandei |
T2 |
2022 |
Academia Finlandei lansează o cerere de candidaturi pentru dezvoltarea infrastructurilor locale de cercetare. Criteriile de eligibilitate asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Proiectele care promovează utilizarea combustibililor fosili nu sunt finanțate. Un proiect propus de o întreprindere care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) poate fi finanțat numai dacă reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Criteriile de selecție includ impactul proiectelor asupra dezvoltării durabile, tranziției verzi și digitalizării. |
|||
|
113 |
P3C3I5 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri locale de cercetare |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor locale de cercetare |
|
Număr |
0 |
12 |
T4 |
2022 |
Notificarea de către Academia Finlandei a acordării a cel puțin 12 granturi pentru proiectele selectate în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție specificate în jalonul 112. |
|
114 |
P3C3I5 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri locale de cercetare |
Țintă |
Ponderea proiectelor locale de infrastructură de cercetare finalizate |
|
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererii de candidaturi menționate la etapa 112 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect prezentate de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 27 000 000 EUR din suma de 30 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
115 |
P3C3I6 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri naționale de cercetare |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor naționale de cercetare |
Publicarea cererii de candidaturi de către Academia Finlandei |
T2 |
2021 |
Academia Finlandei lansează o cerere de candidaturi pentru infrastructurile naționale de cercetare. Criteriile de eligibilitate asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Proiectele care promovează utilizarea combustibililor fosili nu sunt finanțate. Un proiect propus de o întreprindere care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) poate fi finanțat numai dacă reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Criteriile de selecție includ impactul proiectelor asupra dezvoltării durabile, tranziției verzi și digitalizării. La selectarea proiectelor, se asigură, de asemenea, că se alocă cel puțin 8 000 000 EUR în conformitate cu domeniul de intervenție 009bis (Investiții în activități de C&I digitale) din anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. |
|||
|
116 |
P3C3I6 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri naționale de cercetare |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor naționale de cercetare |
|
Număr |
0 |
6 |
T2 |
2022 |
Notificarea de către Academia Finlandei a acordării a cel puțin 6 granturi pentru proiectele selectate în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție specificate în jalonul 115. |
|
117 |
P3C3I6 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri naționale de cercetare |
Țintă |
Ponderea proiectelor naționale de infrastructură de cercetare finalizate |
|
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererii de candidaturi menționate la etapa 115 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect prezentate de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 18 000 000 EUR din suma de 20 000 000 EUR alocată măsurii. |
|
118 |
P3C3I7 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea infrastructurilor de inovare și cercetare – finanțare competitivă pentru infrastructurile de inovare |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru dezvoltarea infrastructurilor de inovare |
Publicarea cererii de candidaturi de către Business Finland |
T2 |
2022 |
Business Finland lansează o cerere de candidaturi pentru dezvoltarea infrastructurilor de inovare. Criteriile de eligibilitate/selecție asigură faptul că intervenția se axează pe promovarea elementelor legate direct de digitalizarea întreprinderilor (în conformitate cu domeniul de intervenție 019 din anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență). Criteriile de eligibilitate asigură faptul că proiectele selectate respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. Proiectele care promovează utilizarea combustibililor fosili nu sunt finanțate. Un proiect propus de o întreprindere care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) poate fi finanțat numai dacă reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. |
|||
|
119 |
P3C3I7 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea infrastructurilor de inovare și cercetare – finanțare competitivă pentru infrastructurile de inovare |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru dezvoltarea infrastructurilor de inovare |
|
Număr |
0 |
4 |
T4 |
2023 |
Notificarea de către Business Finland a acordării a cel puțin 4 granturi pentru proiectele selectate în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție specificate în jalonul 118. |
|
120 |
P3C3I7 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea infrastructurilor de inovare și cercetare – finanțare competitivă pentru infrastructurile de inovare |
Țintă |
Ponderea proiectelor de infrastructură de inovare finalizate |
|
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererii de candidaturi menționate la etapa 118 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect prezentate de beneficiarii proiectelor. Acestea corespund unui angajament bugetar de cel puțin 22 500 000 EUR din suma de 25 000 000 EUR alocată măsurii. |
L. COMPONENTA P3C4: CONSOLIDAREA COMPETITIVITĂȚII ȘI STIMULAREA CREȘTERII ÎN SECTOARELE AFECTATE DE CRIZĂ
Obiectivul acestei componente a planului finlandez de redresare și reziliență este de a spori capacitățile de export prin realizarea de investiții specifice sectorului, bazate pe punctele forte ale Finlandei și pe potențialul pieței internaționale. Al doilea obiectiv este sprijinirea redresării și a reînnoirii durabile a industriilor culturale și creative. Sectoarele culturale și creative dispun de expertiză creativă și creează și comercializează proprietatea intelectuală. Acest lucru promovează inovarea și creează valoare adăugată și în alte sectoare. În plus, acțiunile din cadrul acestei componente sprijină reînnoirea industriei finlandeze a turismului, cu scopul de a crește exporturile de servicii. IMM-urile din Finlanda reprezintă doar 16 % din exporturi, ceea ce se situează sub nivelul țărilor cu caracteristici similare. Dezvoltarea afacerilor internaționale a IMM-urilor și comercializarea inovațiilor necesită adesea eforturi financiare suplimentare care lipsesc în multe IMM-uri. Industriile culturale și creative și turismul au un potențial suplimentar de a sprijini creșterea exporturilor, în special în domeniul serviciilor.
Componenta contribuie la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 3, 2020 privind luarea de măsuri pentru furnizarea de lichidități economiei reale, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, concentrarea la începutul perioadei a proiectelor de investiții publice mature și promovarea investițiilor private pentru a stimula redresarea economică și concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și digitale, în special asupra producției și utilizării curate și eficiente a energiei, a infrastructurii durabile și eficiente, precum și a cercetării și inovării.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
L.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Investiția 1 (P3C4I1): Programul de accelerare a creșterii pentru întreprinderile mici
Obiectivul acestei investiții este de a accelera creșterea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici finlandeze și de a stimula capacitățile lor de internaționalizare.
Investiția constă în acordarea de granturi pentru dezvoltarea afacerilor microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. Principalele criterii de eligibilitate/selecție pentru proiecte includ promovarea de noi soluții digitale, tranziția verde și activitățile de CDI legate de acestea.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 2 (P3C4I2): Programe-cheie pentru creșterea economică internațională
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini creșterea la nivel internațional a întreprinderilor prin intermediul unor granturi de dezvoltare specifice.
Investiția constă în următoarele intervenții:
I.programul de promovare a economiei circulare cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a reînnoirii digitale în industrie și de creștere a exporturilor de servicii industriale;
II.ecosistemul de transport al vehiculelor grele electrice;
III.subvenții pentru conversie și achiziții publice; Se preconizează că 80 % din fondurile alocate vor fi alocate sub formă de subvenții pentru achiziționarea de noi camioane electrice și de gaz și pentru automobilele electrice și se preconizează că 20 % din fondurile alocate vor sprijini conversia în gaz și etanol a automobilelor, a camionetelor și a vehiculelor grele existente;
IV.expertiză și tehnologie în materie de sănătate și bunăstare; Aceasta este menită să sprijine inițiativele incluse în foaia de parcurs a strategiei de creștere a sectorului sănătății, care vizează dezvoltarea ecosistemelor din sectorul sănătății, precum și a unor soluții și inovații noi pentru piețele de export;
V.program pentru creșterea și exportul de expertiză în domeniul apei; Aceasta este menită să promoveze crearea, testarea și internaționalizarea tehnologiilor, metodelor, conceptelor de servicii și soluțiilor din sectorul gospodăririi apelor.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3 (P3C4I3): Sprijin pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini creșterea sectorului cultural și creativ ca factori potențiali puternici pentru creșterea economică viitoare.
Investiția constă în acordarea de sprijin sub formă de granturi entităților care își desfășoară activitatea în sectoarele culturale și creative. Cea mai mare parte a sprijinului financiar (75 % din fondurile alocate) vizează întreprinderile și organizațiile din sectoarele culturale și creative pentru dezvoltarea de modele inovatoare de servicii, producție și operare și pentru consolidarea competitivității internaționale a sectoarelor și entităților în cauză. Restul (25 %) din fondurile alocate sunt utilizate ca finanțare pentru dezvoltare și finanțare pilot pentru a sprijini inovarea și noua cooperare în întreprinderile din economia creativă.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4 (P3C4I4): Sprijinirea creșterii durabile și digitale în sectorul turismului
Obiectivul investiției este de a stimula creșterea durabilă și inovarea în sectorul turismului.
Investiția constă în achiziționarea de servicii pentru planificarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a calculatorului amprentei de carbon digitale pentru serviciile turistice, a pachetelor de servicii turistice durabile, a modelului național de operare pentru gestionarea bazată pe cunoaștere și a programelor de îndrumare destinate întreprinderilor și regiunilor din domeniul turismului pentru a sprijini tranziția sustenabilă și digitală. În plus, investiția include achiziții de servicii pentru dezvoltarea centrului de date Visit Finland și a altor servicii digitale (platforma STF și visitfinland.com) prin integrare și interfețe deschise într-un ecosistem de date de călătorie cuprinzător și conform. Investiția include, de asemenea, C&I finanțare pentru proiecte de cercetare, experimentare și dezvoltare care sprijină comercializarea întreprinderilor și a inovațiilor din domeniul turismului.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2025.
L.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
121 |
P3C4I1 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programul de accelerare a creșterii |
Jalon |
Publicarea cererii de candidaturi pentru sprijinirea capacităților de internaționalizare ale întreprinderilor |
Publicarea primei cereri de candidaturi |
|
|
|
T2 |
2022 |
Lansarea primei cereri de candidaturi pentru sprijinirea capacităților de internaționalizare ale întreprinderilor. Criteriile de eligibilitate/selecție asigură faptul că proiectele selectate au un efect semnificativ de digitalizare, inclusiv, în special, utilizarea tehnologiei digitale și a metodelor de operare în operațiunile comerciale ale întreprinderilor mici și în activitățile de internaționalizare. |
|
122 |
P3C4I1 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programul de accelerare a creșterii |
Jalon |
Acordarea de granturi pentru toate proiectele pentru capacitățile de internaționalizare ale întreprinderilor |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
T4 |
2024 |
Notificarea acordării tuturor granturilor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor de propuneri. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 121. |
|||
|
123 |
P3C4I1 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programul de accelerare a creșterii |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite pentru capacitățile de internaționalizare ale întreprinderilor |
|
Număr |
0 |
240 |
T2 |
2026 |
Se finalizează cel puțin 240 proiecte sprijinite în cadrul cererilor de candidaturi menționate în etapa 122, după cum reiese din rapoartele finale de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. |
|
124 |
P3C4I2 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programe-cheie pentru creșterea la nivel internațional |
Jalon |
Publicarea primelor trei cereri de candidaturi în cadrul programelor-cheie pentru creștere internațională |
Publicarea primelor trei cereri de candidaturi |
|
T2 |
2022 |
Se lansează cel puțin trei cereri de candidaturi pentru programe-cheie pentru creșterea internațională, inclusiv: ·Promovarea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a economiei circulare și a reînnoirii digitale în industrie și creșterea exporturilor de servicii industriale; ·Ecosistemul de transport al vehiculelor grele electrice; ·Conversia vehiculelor și subvențiile pentru achiziționarea de vehicule, în cazul cărora se preconizează că 80 % din fonduri vor fi alocate subvențiilor pentru camioane noi cu gaz și energie electrică și subvenții pentru automobilele electrice și 20 % pentru conversia de gaz și etanol a automobilelor, a camionetelor și a vehiculelor grele existente; ·Expertiza și tehnologia în materie de sănătate și bunăstare, în sprijinul foii de parcurs a strategiei de creștere a sectorului sănătății; ·Program pentru creșterea și exportul de expertiză în domeniul gestionării apei. Criteriile de eligibilitate asigură faptul că proiectele respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
||
|
125 |
P3C4I2 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programe-cheie pentru creșterea la nivel internațional |
Jalon |
Acordarea de granturi pentru toate proiectele din cadrul programelor-cheie pentru creștere economică internațională |
Notificarea acordării tuturor granturilor |
T4 |
2023 |
Notificarea acordării tuturor granturilor pentru proiectele selectate în cadrul cererilor de propuneri. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 124. |
|||
|
126 |
P3C4I2 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programe-cheie pentru creșterea la nivel internațional |
Țintă |
Numărul de entități care au primit sprijin în cadrul cererilor de candidaturi |
|
Număr |
0 |
550 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 550 de entități (inclusiv organizații și persoane fizice) beneficiază de sprijin în cadrul cererilor de candidaturi menționate la jalonul 125, după cum reiese din rapoartele preliminare sau finale ale proiectului prezentate de beneficiarii proiectului, din prima înmatriculare a vehiculelor (pentru subvențiile pentru achiziționarea de vehicule) sau din facturile pentru lucrările de conversie (pentru subvențiile pentru conversia vehiculelor). |
|
127 |
P3C4I3 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijin pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
Jalon |
Publicarea a două cereri de candidaturi pentru proiecte care sprijină reînnoirea sectoarelor culturale și creative, pentru ajutor pentru dezvoltare și, respectiv, pentru asistență pilot |
Publicarea unei prime cereri de candidaturi pentru ajutor pentru dezvoltare și a unei prime cereri de candidaturi pentru ajutoare pilot |
T4 |
2021 |
Primele două cereri de candidaturi (una de către Business Finland și una de către Ministerul Educației și Culturii) vor fi lansate cu scopul de a revitaliza, de a crește și de a internaționaliza industriile creative, punând accentul pe transformarea digitală și pe inovare. Criteriile de eligibilitate/selecție asigură faptul că proiectele se axează pe promovarea digitalizării întreprinderilor (în conformitate cu domeniul de intervenție 015 din anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență). Criteriile de eligibilitate asigură, de asemenea, faptul că proiectele respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|||
|
128 |
P3C4I3 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijin pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru proiecte care sprijină reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
|
Număr |
0 |
145 |
T4 |
2024 |
Notificarea acordării de granturi pentru cel puțin 145 proiecte selectate în cadrul tuturor cererilor de propuneri. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție menționate în etapa 127. |
|
129 |
P3C4I3 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijin pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
Țintă |
Ponderea proiectelor finalizate pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
|
% (procent) |
0 |
90 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 90 % din proiectele sprijinite în cadrul cererilor de candidaturi menționate în jalonul 128 trebuie finalizate, astfel cum reiese din rapoartele preliminare de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. |
|
130 |
P3C4I4 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijinirea creșterii durabile și digitale în sectorul turismului |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru proiecte CDI în sectorul turismului |
Publicarea primei cereri de candidaturi de către Business Finland |
|
|
|
T2 |
2022 |
Business Finland va lansa prima cerere de candidaturi pentru dezvoltarea cercetării și finanțarea inovării în sectorul turismului. Criteriile de selecție se axează pe stimularea creșterii durabile și a inovării în sectorul turismului. Finanțarea vizează proiecte de cercetare, experimentare și dezvoltare care sprijină comercializarea întreprinderilor și a inovațiilor din domeniul turismului, de exemplu pe temele tranziției digitale și verzi, anticipării și previziunilor, turismului durabil, turismului virtual și înțelegerii de către consumatori. Criteriile de eligibilitate/selecție asigură faptul că proiectele se axează pe promovarea digitalizării întreprinderilor (în conformitate cu domeniul de intervenție 015 din anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență). Criteriile de eligibilitate asigură, de asemenea, faptul că proiectele respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu. |
|
131 |
P3C4I4 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijinirea creșterii durabile și digitale în sectorul turismului |
Țintă |
Numărul de entități care au primit sprijin pentru proiecte de CDI în domeniul turismului |
|
Număr |
0 |
35 |
T2 |
2025 |
Cel puțin 35 de entități (companii de turism, instituții de învățământ superior, institute de cercetare) primesc sprijin în cadrul proiectelor selectate în cadrul tuturor cererilor de candidaturi, după cum reiese din rapoartele finale de proiect depuse de beneficiarii proiectelor. Toate cererile se bazează pe criteriile de eligibilitate/selecție indicate în jalonul 130. |
|
132 |
P3C4I4 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijinirea creșterii durabile și digitale în sectorul turismului |
Țintă |
Ponderea întreprinderilor și a regiunilor în cadrul programului Sustainable Travel Finland s-a angajat să utilizeze un calculator pentru amprenta de carbon |
|
% (procent) |
0 |
45 |
T4 |
2024 |
Cel puțin 45 % din întreprinderile și regiunile din domeniul turismului angajate în programul Sustainable Travel Finland utilizează un calculator național pentru amprenta digitală de carbon pentru serviciile turistice. Calculatorul amprentei naționale pentru serviciile turistice va permite măsurarea impactului asupra climei al serviciilor turistice, în conformitate cu abordarea stabilită în strategia națională în domeniul turismului și în Foaia de parcurs digitală pentru turism Visit Finland. |
PILONUL 4: Îmbunătățirea disponibilității serviciilor de asistență socială și de asistență medicală și creșterea rentabilității
M. COMPONENTA P4C1: ÎMBUNĂTĂȚIREA DISPONIBILITĂȚII SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ ȘI CREȘTEREA RENTABILITĂȚII
Această componentă a planului finlandez de redresare și reziliență abordează o serie de provocări legate de disponibilitatea și rentabilitatea serviciilor de asistență socială și de asistență medicală. Accesul la serviciile sociale și de sănătate în Finlanda este fragmentat. Fragmentarea sistemului de servicii și a soluțiilor sale digitale reprezintă o provocare pentru elaborarea răspunsurilor necesare pentru a răspunde nevoilor sociale și de sănătate ale populației. Prin urmare, obiectivul acestei componente este de a îmbunătăți accesul la serviciile sociale și de sănătate în întreaga țară și de a elimina întârzierile în furnizarea de servicii legate de pandemia de COVID-19. Componenta contribuie la punerea în aplicare a reformei garanției de șapte zile, care constă în reducerea termenelor pentru îngrijirile care nu sunt urgente în asistența medicală primară la șapte zile de la termenul actual de trei luni. Aceasta contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea garanției pentru îngrijirea de bază, la reducerea inegalităților, axându-se pe identificarea timpurie și pe prevenirea eficace, precum și la consolidarea calității și a rentabilității serviciilor de sănătate și sociale. Un alt obiectiv este îmbunătățirea condițiilor de muncă și a bunăstării lucrătorilor din domeniul sănătății și din cel social. Componenta include o reformă și investiții care se consolidează reciproc. Reforma contribuie la pregătirea reformei în domeniul social și al sănătății. Investițiile contribuie la: (i) punerea în aplicare a garanției pentru îngrijire (inclusiv îngrijirea sănătății mintale) și reducerea întârzierilor în furnizarea de servicii generate de pandemia de COVID19; (ii) consolidarea prevenirii și a identificării timpurii a nevoilor sociale și de sănătate ca parte a punerii în aplicare a garanției de îngrijire; (iii) consolidarea bazei de cunoștințe și îmbunătățirea orientărilor pentru a sprijini eficiența din punctul de vedere al costurilor a serviciilor sociale și de sănătate; (iv) introducerea inovațiilor digitale sub forma unui serviciu de garantare a îngrijirii; și (v) introducerea unui sistem digital de informații centrat pe persoană în Åland.
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea raportului cost-eficacitate și a accesului egal la serviciile sociale și de asistență medicală (recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2019) și la abordarea deficitelor de lucrători din domeniul sănătății pentru a consolida reziliența sistemului de sănătate și a îmbunătăți accesul la serviciile sociale și de sănătate (recomandarea specifică C 1, 2020).
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).
M.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1 (P4C1R1): Pregătirea reformei protecției sociale și a asistenței medicale în sprijinul punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire
Ca parte a pregătirii reformei sociale și a reformei sistemului de sănătate, obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor de sănătate și sociale prin promovarea punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire. Această reformă oferă sprijin pentru următoarele activități: (i) să pună în aplicare garanția pentru îngrijire și să consolideze furnizarea de servicii; (ii) să consolideze prevenirea și identificarea timpurie a nevoilor sociale și de asistență medicală și (iii) să consolideze baza de cunoștințe și să îmbunătățească orientările pentru a sprijini raportul cost-eficacitate al soluțiilor digitale în domeniul social și al asistenței medicale.
Se preconizează că Legea privind punerea în aplicare a reformei serviciilor de sănătate, sociale și de salvare și intrarea în vigoare a legislației conexe vor intra în vigoare la 1 iulie 2021. Reforma constă în adoptarea unei serii de acte legislative de reformare a sistemului de asistență socială și de sănătate din Finlanda, pe baza cărora vor fi stabilite 22 de zone sociale regionale. Zonele sociale sunt responsabile pentru furnizarea de servicii sociale, de asistență medicală și de salvare. Acestea sunt operaționale până la 1 ianuarie 2023.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2023.
Investiția 1 (P4C1I1): Promovarea punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire și reducerea întârzierilor în furnizarea de servicii din cauza pandemiei de COVID-19
Obiectivul acestei investiții este de a reduce întârzierile în furnizarea de tratamente medicale și de îngrijire pe termen lung.
Măsura constă în sprijinirea: (i) simplificarea proceselor de îngrijire, reabilitare și servicii și introducerea unor abordări noi și mai eficiente orientate către client, multidisciplinare și multiprofesionale; și (ii) dezvoltarea serviciilor sociale și de asistență medicală, făcându-le mai accesibile și mai receptive la nevoile persoanelor vulnerabile. Îmbunătățirea disponibilității serviciilor de bază necesită dezvoltarea sistematică a modelelor de operare și o schimbare permanentă în punerea lor în aplicare. Proiectele promovează disponibilitatea serviciilor sociale și de asistență medicală utilizând modele operaționale inovatoare care s-au dovedit a fi eficace, cum ar fi orientarea clienților și a serviciilor, programări medicale la fața locului și servicii de asistență medicală la distanță.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2 (P4C1I2): Consolidarea prevenirii și a identificării timpurii a problemelor de sănătate
Obiectivul acestei investiții este de a introduce noi abordări transsectoriale pentru a promova incluziunea, sănătatea și bunăstarea și de a consolida prevenirea și identificarea timpurie, ca modalitate de promovare a punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire.
Măsura constă în sprijin la nivel național pentru: (i) audituri ale bunăstării; (ii) analiza bunăstării și sănătății umane; (iii) noi instrumente de autoîngrijire (inclusiv metode de promovare a sănătății mintale) care pot fi utilizate în mod independent; și (iv) serviciile de trimitere. Măsura include, de asemenea, sprijin la nivel regional pentru gestionarea integrată a serviciilor multisectoriale, inclusiv a serviciilor sociale și de sănătate și a serviciilor culturale, sportive și legate de natură.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3 (P4C1I3): Consolidarea bazei de cunoștințe și a procesului decizional bazat pe dovezi pentru a spori raportul cost-eficacitate al serviciilor de asistență socială și de asistență medicală
Obiectivul acestei investiții este de a spori calitatea și rentabilitatea serviciilor sociale și de sănătate prin promovarea cercetării privind bunele practici și dezvoltarea unei monitorizări și a unor metode de analiză eficiente.
Măsura constă în acordarea de sprijin pentru: (i) punerea în aplicare a unor măsuri de monitorizare pentru garanția pentru îngrijire și abordarea lacunelor în materie de informații identificate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; (ii) consolidarea utilizării informațiilor privind costurile și raportul cost-eficacitate în procesul decizional, planificarea, orientarea și producția de servicii în domeniul social și al sănătății; (iii) dezvoltarea cercetării pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemului social și de sănătate, îmbunătățind astfel calitatea serviciilor, și (iv) dezvoltarea unui mecanism de evaluare a impactului socioeconomic și a unor metode de lucru pentru a sprijini luarea deciziilor sociale în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4 (P4C1I4): Introducerea inovațiilor digitale pentru serviciile de asistență socială și de asistență medicală
Obiectivul acestei investiții este de a oferi soluții digitale pentru a sprijini dezvoltarea serviciilor sociale și de asistență medicală și pentru a promova punerea în aplicare a garanției pentru îngrijire.
Măsura constă în furnizarea de soluții digitale pentru: (i) creșterea eficienței resurselor și facilitarea accesului la servicii, inclusiv prin accelerarea evaluării nevoilor de îngrijire și a direcționării acestora, precum și prin facilitarea diagnosticării, monitorizării și tratării la distanță a bolilor; (ii) sprijinirea identificării timpurii a problemelor și creșterea gradului de utilizare a serviciilor preventive; (iii) facilitarea partajării unei game mai largi de servicii și expertiză multidisciplinare între diferite regiuni și furnizori de servicii și (iv) consolidarea rolului clienților și, prin urmare, creșterea eficienței și eficacității serviciilor.
Actorii naționali și regionali dezvoltă servicii digitale care vizează cetățenii, sisteme profesionale și soluții de gestionare.
Serviciile pentru cetățeni includ, dar nu se limitează la (I) soluții digitale pre-servicii și acces (de exemplu, liste de servicii, evaluări ale simptomelor, servicii de autoîngrijire, calculatoare de prestații), (II) autoîngrijire, handling (de exemplu, servicii digitale de sănătate mintală, servicii post-tratament și servicii de monitorizare post-tratament) și (III) soluții digitale pentru serviciile preventive și serviciile fără prag.
Sistemele profesionale pot include (I) segmentarea clienților și modele de servicii digitale specifice segmentului, bazate pe analiza datelor privind clienții; (II) noi soluții de gestionare a afacerilor (de exemplu, plasarea în servicii de îngrijire pe termen lung, planificarea muncii și optimizarea îngrijirii la domiciliu) și (III) soluții digitale pentru munca interprofesională (de exemplu, teleconsultații, recepții în echipă).
Soluțiile de gestionare pot include dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții avansate de gestionare a cunoștințelor și de analiză. Acestea permit un control mai bun și monitorizarea la nivel național a pachetelor de servicii și îmbunătățesc raportul cost-eficacitate al sistemului de servicii.
Dezvoltarea serviciilor digitale ține seama de nevoia persoanelor vulnerabile de a asigura accesibilitatea. Introducerea serviciilor va fi sprijinită printr-o mai bună înțelegere de către consumatori a utilizării serviciilor digitale pentru a sprijini sănătatea și bunăstarea.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Investiția 5 (P4C1I5): Introducerea unui sistem digital de informații privind asistența medicală centrată pe persoane în Åland
Obiectivul acestei investiții este de a crea un sistem modern de informații medicale pentru sănătate și asistență medicală în Åland, care ar trebui să fie compatibil cu nevoile serviciilor sociale municipale, precum și ale operatorilor privați.
Măsura constă în acordarea de sprijin pentru: (i) dezvoltarea unor procese orientate către client, bazate pe nevoile, valorile și preferințele pacienților; (ii) dezvoltarea de servicii digitale care să permită participarea pacienților; (iii) dezvoltarea structurilor de informare și de proces ca bază pentru crearea unor prezentări generale ale pacienților și a unui plan coordonat de asistență medicală; (iv) elaborarea unui plan coordonat de asistență medicală care să integreze toate planurile de îngrijire a pacienților în asistența socială și medicală; (v) dezvoltarea și punerea în aplicare a unor standarde pentru schimbul electronic de date și de sisteme de evidență medicală care să permită îmbunătățirea prevenirii, diagnosticării, tratamentului și gestionării medicamentelor; (vi) dezvoltarea de servicii digitale de informare care să sprijine cooperarea dintre unitățile sanitare și evenimentele organizaționale, atât la nivel regional, cât și cu sistemul național de sănătate din Finlanda și Suedia, și (vii) contribuția la elaborarea și punerea în aplicare a unor standarde pentru rezultatele în materie de sănătate.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.
M.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Număr |
Măsură |
Jalon/ Țintă |
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor |
Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
133 |
P4C1R1 – Pregătirea reformei protecției sociale și a asistenței medicale în sprijinul punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire |
Jalon |
Intrarea în vigoare a cadrului juridic inițial de stabilire a zonelor sociale și de reformare a serviciilor sociale și de asistență medicală și de salvare |
Dispoziții din actele legislative care indică intrarea lor în vigoare |
|
|
|
T3 |
2021 |
Intrarea în vigoare a primului set de acte legislative care stabilesc instituirea de zone sociale și reforma serviciilor sociale, de sănătate și de salvare, prin: -Înființarea a 22 de zone sociale, cărora li s-au încredințat sarcini în domeniul sănătății, al serviciilor sociale și al serviciilor de salvare, care se aflau în responsabilitatea municipalităților și a autorităților municipale comune; -Transferul responsabilității juridice pentru organizarea serviciilor de asistență medicală, de asistență socială și de salvare și a altor servicii și sarcini care țin de domeniul social; -Organizarea serviciilor de salvare în cadrul domeniilor sociale ca sector separat, care să funcționeze în paralel cu sectorul asistenței medicale și al asistenței sociale. |
|
134 |
P4C1R1 – Pregătirea reformei protecției sociale și a asistenței medicale în sprijinul punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire |
Jalon |
Intrarea în vigoare a cadrului juridic suplimentar care completează instituirea de zone sociale și reforma serviciilor sociale și de asistență medicală și de salvare |
Dispoziții din actele legislative suplimentare care indică intrarea lor în vigoare |
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a celui de-al doilea set de acte legislative prin care se finalizează instituirea de zone sociale și reforma serviciilor sociale, de sănătate și de salvare, prin: -Stabilirea normelor de guvernanță, a procedurilor administrative și a structurilor organizaționale din domeniul social; -Transferul către zonele de asistență socială a unităților spitalicești, a districtelor de îngrijire specială, a serviciilor prestate de asistenți sociali și psihologi în domeniul bunăstării studenților (atât zonele sociale, cât și municipalitățile vor fi responsabile de promovarea sănătății și a bunăstării); -Transferul personalului medical și social și al sarcinilor acestora de la municipalități și autorități municipale comune la ocuparea forței de muncă în zonele sociale; -Instituirea mecanismului de finanțare a activităților din domeniul social ale administrației centrale și a taxelor percepute de la utilizatorii serviciilor. -Crearea unui comitet consultativ pentru sănătate și bunăstare socială în cadrul Ministerului Afacerilor Sociale și Sănătății, care să monitorizeze și să evalueze îndeplinirea îndatoririlor în materie de sănătate și servicii sociale și să sprijine orientarea și orientarea la nivel național a asistenței medicale și a bunăstării sociale. |
|||
|
135 |
P4C1R1 – Pregătirea reformei protecției sociale și a asistenței medicale în sprijinul punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire |
Jalon |
Operaționalizarea zonelor sociale regionale cu capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru organizarea serviciilor sociale, de sănătate și de salvare |
Raportul Ministerului Afacerilor Sociale și Sănătății prin care se confirmă faptul că zonele sociale regionale sunt operaționale și pregătite să pună în aplicare reforma protecției sociale și a asistenței medicale |
|
|
|
T2 |
2023 |
Zonele sociale regionale responsabile cu organizarea serviciilor sociale, de asistență medicală și de salvare sunt stabilite și operaționale, în conformitate cu foaia de parcurs pentru planificarea și pregătirea punerii în aplicare a reformei serviciilor sociale și de sănătate. Ministerul Afacerilor Sociale și Sănătății examinează și confirmă într-un raport punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru sprijinirea creării zonelor sociale. Aceasta acoperă următoarele domenii: 1) gestionare, 2) administrație, 3) finanțe și 4) servicii. |
|
136 |
P4C1I1- Promovarea punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire și reducerea întârzierilor în furnizarea de servicii din cauza pandemiei de COVID-19 |
Țintă |
Ponderea vizitelor de îngrijire efectuate, fără caracter urgent, care ating termenul de 7 zile pentru accesul la îngrijire |
% (procent) |
58 |
80 |
T4 |
2025 |
Proporția vizitelor de îngrijire care nu sunt urgente și care ating termenul de șapte zile pentru accesul la îngrijire crește de la 58 % (în 2020) la 80 %. Acest lucru se va realiza prin introducerea unor abordări operaționale noi și inovatoare, care să vizeze servicii și servicii de îngrijire mai rapide, mai eficiente și mai orientate către client în regiuni. Serviciile și sprijinul sunt dezvoltate astfel încât să fie mai ușor accesibile și mai receptive la nevoile persoanelor vulnerabile. |
|
|
137 |
P4C1I2 – Consolidarea prevenirii și a identificării timpurii a problemelor de sănătate |
Jalon |
Dezvoltarea și punerea în aplicare a unor modele regionale integrate de gestionare a serviciilor multisectoriale în 22 de domenii de protecție socială |
Publicarea unui raport de punere în aplicare care să confirme introducerea modelelor regionale integrate în cele 22 de domenii de protecție socială |
T4 |
2024 |
Modelele regionale integrate de gestionare a serviciilor multisectoriale (inclusiv serviciile de asistență socială și de asistență medicală și serviciile culturale, sportive și legate de natură) sunt dezvoltate și puse în aplicare în cele 22 de domenii de protecție socială stabilite în cadrul reformei asistenței sociale și a asistenței medicale. Un raport de punere în aplicare confirmă introducerea modelelor regionale integrate în cele 22 de domenii ale bunăstării. |
|||
|
138 |
P4C1I3 – Consolidarea bazei de cunoștințe și a procesului decizional bazat pe dovezi pentru a spori raportul cost-eficacitate al serviciilor de asistență socială și de asistență medicală |
Jalon |
Sistemul național de monitorizare în timp real a garanției de îngrijire utilizate în toate centrele medicale |
În toate centrele medicale este introdus un sistem modernizat de monitorizare a garanției de îngrijire. |
T4 |
2025 |
În toate centrele medicale se introduce un sistem național online actualizat în timp real pentru monitorizarea punerii în aplicare a garanției de îngrijire prin intermediul serviciilor Kanta-(comparativ cu 90 % dintre centre în 2020). |
|||
|
139 |
P4C1I4 – Introducerea de inovații digitale pentru serviciile de asistență socială și de asistență medicală |
Țintă |
Creșterea proporției populației care utilizează serviciile electronice de asistență socială și de sănătate |
% (procent) |
26 |
35 |
T4 |
2025 |
Ponderea populației (cu vârsta de 20 de ani și peste) care utilizează serviciile electronice de asistență medicală și de asistență socială crește de la 26 % (nivelul de referință 2020) la 35 %. Noile metode digitale vor fi elaborate în colaborare între zonele sociale și actorii naționali (Ministerul Afacerilor Sociale și Sănătății, Institutul Național pentru Sănătate și Bunăstare, DigiFinland Oy, KELA) pentru a sprijini furnizarea unei garanții de îngrijire în asistența socială și medicală. Acestea includ servicii de e-sănătate și e-sociale efective, cum ar fi programări telefonice, chat și video, servicii de asistență inter pares pacient, servicii de consiliere pentru clienți și alte servicii electronice. În plus, se iau măsuri pentru a sprijini competențele personalului medical și social și pentru a asigura utilizarea sporită a soluțiilor digitale. |
|
|
140 |
P4C1I5 – Introducerea unui sistem digital de informare în domeniul sănătății orientat către persoane în Åland |
Țintă |
Ponderea serviciilor sociale și de sănătate municipale și/sau a întreprinderilor private de îngrijire care au adoptat sistemul de informații în domeniul sănătății |
|
%) (procent) |
0 |
80 |
T4 |
2025 |
Un sistem de informații privind asistența medicală, serviciile sociale și actorii privați este dezvoltat de către serviciile de sănătate și de asistență medicală ale Åland (ÅHS). Sistemul devine operațional și este utilizat de întregul sistem public de sănătate și de 80 % din serviciile sociale ale municipalităților și de actorii privați din Åland. Sistemul include documentarea proceselor de îngrijire, prescripții medicale, ajutor pentru decizii medicale, evidențe clinice, trimiterea la servicii specializate, alocarea resurselor de timp și monitorizarea de bază a calității și a producției. În timpul procesului de achiziții publice, pot fi atașate la sistem alte sisteme de îngrijire specializată, cum ar fi, de exemplu, sistemele logistice și operaționale. |
2.Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență
Costul total estimat al planului de redresare și reziliență pentru Finlanda este de 2 094 687 000 EUR.
SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR
1.Contribuția financiară
Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
2 |
P1C1R2 – Transformarea sistemului energetic – Reforma impozitării energiei pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind accizele la energie electrică și anumiți combustibili |
|
3 |
P1C1I1 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în infrastructura energetică |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru proiecte de infrastructură energetică |
|
6 |
P1C1I2 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în noi tehnologii energetice |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru investiții în noi tehnologii energetice |
|
14 |
P1C2R2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – Promovarea strategică a economiei circulare și reforma Legii privind deșeurile |
Jalon |
Adoptarea rezoluției guvernului referitoare la punerea în aplicare a Programului strategic pentru o economie circulară |
|
16 |
P1C2I1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Jalon |
Publicarea primei cereri naționale de candidaturi pentru producția și utilizarea hidrogenului cu emisii scăzute, precum și pentru captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
|
19 |
P1C2I2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – electrificarea directă și decarbonizarea proceselor industriale |
Jalon |
Publicarea primei cereri de propuneri pentru electrificarea directă și decarbonizarea redusă a proceselor industriale care vizează reducerea emisiilor de CO2 din industrie |
|
22 |
P1C2I3 – Reforme și investiții industriale în sprijinul tranziției verzi și digitale – reutilizarea și reciclarea materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru proiecte de investiții care promovează reutilizarea deșeurilor și a fluxurilor secundare. |
|
28 |
P1C3I1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Înlocuirea sistemelor de încălzire din clădiri de la combustibili fosili la forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a decretului guvernamental de definire a detaliilor schemei de ajutor pentru locuințele unifamiliale |
|
31 |
P1C3I2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Programul privind un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Publicarea unei prime cereri de candidaturi privind sprijinul pentru un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
|
34 |
P1C4R1 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Foaie de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili |
Jalon |
Adoptarea Rezoluției Guvernului nr. LVM/2021/62 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul intern |
|
35 |
P1C4R1 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Foaie de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili |
Jalon |
Publicarea deciziei guvernamentale privind măsurile naționale suplimentare de reducere a emisiilor generate de transportul intern |
|
37 |
P1C4R2 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Reforma fiscală pentru un transport durabil |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind impozitul pe venit (1205/2020) în ceea ce privește impozitarea beneficiilor în materie de ocupare a forței de muncă generate de mobilitate |
|
44 |
P1C4I2 - Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura de încărcare privată |
Jalon |
Intrarea în vigoare a deciziilor guvernamentale de extindere a bugetului pentru sprijinirea infrastructurii de încărcare a clădirilor rezidențiale și de extindere a domeniului de aplicare al sprijinului pentru infrastructura privată de încărcare la locurile de muncă |
|
52 |
P1C5I2 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – măsuri rezistente la schimbările climatice în sectorul exploatării terenurilor |
Jalon |
Publicarea primei cereri de propuneri pentru proiecte forestiere de precizie |
|
71 |
P2C2R2 – Creșterea eficacității și transparenței reformelor și investițiilor RRP prin dezvoltarea de sisteme de informații, administrare și audit |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind punerea în aplicare a PRR |
|
72 |
P2C2R2 – Creșterea eficacității și transparenței reformelor și investițiilor RRP prin dezvoltarea de sisteme de informații, administrare și audit |
Jalon |
Sistemul de repertorii pentru audit și controale: Informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență |
|
91 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind Centrul de servicii pentru învățarea continuă și ocuparea forței de muncă |
|
96 |
P3C2I1 – Program de digitalizare pentru învățarea continuă |
Jalon |
Finalizarea arhitecturii IT pentru serviciile digitale de învățare continuă |
|
103 |
P3C3I2 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Academia Finlandei) |
Jalon |
Publicarea de către Academia Finlandei a unei prime cereri de candidaturi pentru proiecte de cercetare care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
|
115 |
P3C3I6 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri naționale de cercetare |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor naționale de cercetare |
|
127 |
P3C4I3 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijin pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
Jalon |
Publicarea a două cereri de candidaturi pentru proiecte care sprijină reînnoirea sectoarelor culturale și creative, pentru ajutor pentru dezvoltare și, respectiv, pentru asistență pilot |
|
133 |
P4C1R1 – Pregătirea reformei protecției sociale și a asistenței medicale în sprijinul punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire |
Jalon |
Intrarea în vigoare a cadrului juridic inițial de stabilire a zonelor sociale și de reformare a serviciilor sociale și de asistență medicală și de salvare |
|
Valoarea tranșelor |
312 801 163 EUR |
||
1.2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
9 |
P1C1I3 – Transformarea sistemului energetic – Pachetul de investiții și reforme în Åland |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru investiții în energia din surse regenerabile în Åland |
|
11 |
P1C2R1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – Reforma Legii privind clima și industrializarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii revizuite privind schimbările climatice |
|
26 |
P1C3R2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Plan de acțiune pentru eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili |
Jalon |
Publicarea planului de acțiune pentru eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili |
|
29 |
P1C3I1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Înlocuirea sistemelor de încălzire din clădiri de la combustibili fosili la forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a decretului guvernamental sau a deciziei privind bugetul de stat care definește detaliile schemei de ajutor pentru alte clădiri (nu casele unifamiliale) |
|
38 |
P1C4R2 – Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Reforma fiscală pentru un transport durabil |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind impozitul pe venit (xx/2021) în ceea ce privește impozitarea autovehiculelor de serviciu |
|
39 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Jalon |
Publicarea cererii de candidaturi pentru îmbunătățirea infrastructurii de distribuție a vehiculelor pe bază de gaz, electricitate și hidrogen |
|
48 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Jalon |
Se atribuie proiecte pentru furnizarea, transportul și distribuția ghipsului |
|
55 |
P2C1I1- conectivitatea digitală – Dezvoltarea calității și disponibilității rețelelor de comunicații |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative aduse legislației privind ajutoarele pentru banda largă |
|
58 |
P2C1I2 – Transport și utilizarea terenurilor – Proiect Digirail |
Jalon |
Laboratorul de testare a echipamentelor de modelare pentru sistemul european comun de protecție automată a trenurilor (ERTMS) este operațional |
|
61 |
P2C2I1 – Economia digitală – Programul „Economia în timp real” (RTE) |
Jalon |
Ecosistemul minim viabil este creat și operațional |
|
64 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Țintă |
Se atribuie proiecte în domeniul microelectronicii |
|
66 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Jalon |
Sunt premiate proiecte de dezvoltare a tehnologiei 6G, a inteligenței artificiale și a informaticii cuantice |
|
77 |
P3C1R1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – model nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind serviciile publice de ocupare a forței de muncă și serviciile pentru întreprinderi care reglementează modelul nordic de servicii de ocupare a forței de muncă pentru procesul de servicii al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă |
|
81 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind studenții, cercetătorii și stagiarii (719/2018) |
|
83 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Țintă |
Scăderea numărului mediu de zile pentru prelucrarea cererilor de permise de ședere care fac parte dintr-o procedură accelerată pentru specialiști și antreprenori în creștere |
|
86 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii privind noul operator intermediar de pe piața forței de muncă, deținut de stat |
|
93 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru a oferi formare în vederea consolidării competențelor digitale și verzi |
|
98 |
P3C2I2 – Îmbunătățirea nivelului de educație prin creșterea numărului de studenți din învățământul superior |
Țintă |
Creșterea numărului de studenți înscriși în instituții de învățământ superior |
|
100 |
P3C3I1 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care promovează tranziția verde – Întreprinderi principale |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru proiectele principalelor întreprinderi |
|
106 |
P3C3I3 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Business Finland) |
Jalon |
Publicarea de către Business Finland a unei cereri de candidaturi pentru proiecte CDI care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
|
109 |
P3C3I4 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – Sprijinirea întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
Jalon |
Publicarea de către Business Finland a unei cereri de candidaturi pentru proiecte CDI în sprijinul întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
|
112 |
P3C3I5 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri locale de cercetare |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor locale de cercetare |
|
113 |
P3C3I5 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri locale de cercetare |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor locale de cercetare |
|
116 |
P3C3I6 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri naționale de cercetare |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru reînnoirea și dezvoltarea infrastructurilor naționale de cercetare |
|
118 |
P3C3I7 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea infrastructurilor de inovare și cercetare – finanțare competitivă pentru infrastructurile de inovare |
Jalon |
Publicarea unei cereri de candidaturi pentru dezvoltarea infrastructurilor de inovare |
|
121 |
P3C4I1 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programul de accelerare a creșterii |
Jalon |
Publicarea cererii de candidaturi pentru sprijinirea capacităților de internaționalizare ale întreprinderilor |
|
124 |
P3C4I2 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programe-cheie pentru creșterea la nivel internațional |
Jalon |
Publicarea primelor trei cereri de candidaturi în cadrul programelor-cheie pentru creștere internațională |
|
130 |
P3C4I4 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijinirea creșterii durabile și digitale în sectorul turismului |
Jalon |
Publicarea primei cereri de candidaturi pentru proiecte CDI în sectorul turismului |
|
Valoarea tranșelor |
521 335 271 EUR |
||
1.3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
4 |
P1C1I1 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în infrastructura energetică |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru investiții în infrastructura energetică |
|
7 |
P1C1I2 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în noi tehnologii energetice |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru investiții în tehnologii energetice |
|
15 |
P1C2R2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – Promovarea strategică a economiei circulare și reforma Legii privind deșeurile |
Jalon |
Încheierea unui acord național cu actori-cheie privind o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
|
17 |
P1C2I1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiecte privind hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
|
20 |
P1C2I2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – electrificarea directă și decarbonizarea proceselor industriale |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiecte de electrificare directă și de procese industriale cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
|
23 |
P1C2I3 – Reforme și investiții industriale în sprijinul tranziției verzi și digitale – reutilizarea și reciclarea materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiectele de reutilizare și reciclare |
|
30 |
P1C3I1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Înlocuirea sistemelor de încălzire din clădiri de la combustibili fosili la forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiecte care sprijină înlocuirea sistemelor de încălzire a clădirilor din petrol fosil în forme de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon |
|
45 |
P1C4I2 - Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura de încărcare privată |
Jalon |
Acordarea tuturor subvențiilor pentru proiectele de îmbunătățire a infrastructurii de încărcare a clădirilor rezidențiale și a locurilor de muncă pe baza modificărilor aduse decretului bugetar 35.20.52 |
|
47 |
P1C5R1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Modernizarea legislației privind natura |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Actului modificat privind conservarea naturii |
|
50 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Jalon |
Se atribuie proiecte de reciclare și recuperare a nutrienților |
|
53 |
P1C5I2 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – măsuri rezistente la schimbările climatice în sectorul exploatării terenurilor |
Jalon |
Acordarea tuturor granturilor pentru proiectele forestiere de precizie selectate pentru finanțare |
|
68 |
P2C2R1 – Dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Jalon |
Adoptarea legislației privind extinderea domeniului de aplicare al sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
|
78 |
P3C1R1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – model nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
Țintă |
Creșterea numărului anual de interviuri pentru căutarea unui loc de muncă desfășurate în conformitate cu modelul nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
|
79 |
P3C1R1 - Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă - model nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă |
Jalon |
Toate cele cinci funcționalități digitale impuse de modelul nordic al serviciilor de ocupare a forței de muncă sunt integrate în sistemul de informații al serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (TEPES) și sunt operaționale |
|
80 |
P3C1R2 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Eliminarea zilelor suplimentare de alocații de șomaj |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind securitatea șomajului în ceea ce privește eliminarea treptată a zilelor suplimentare de securitate a șomajului |
|
82 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind străinii (301/2004) |
|
87 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Numărul de persoane cu handicap angajate de operatorul intermediar al pieței forței de muncă la 31 decembrie 2023 |
|
92 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Jalon |
Finalizarea unui model de previziune pe termen mediu pentru necesitățile în materie de forță de muncă și de competențe |
|
101 |
P3C3I1 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care promovează tranziția verde – Întreprinderi principale |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru proiectele principalelor întreprinderi |
|
104 |
P3C3I2 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Academia Finlandei) |
Țintă |
Acordarea de către Academia Finlandei a unor subvenții pentru proiecte de cercetare care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
|
107 |
P3C3I3 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Business Finland) |
Țintă |
Acordarea de către Business Finland a granturilor pentru proiecte CDI care vizează sporirea competențelor în sectoare-cheie |
|
110 |
P3C3I4 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – Sprijinirea întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru sprijinirea întreprinderilor cu creștere inovatoare |
|
119 |
P3C3I7 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea infrastructurilor de inovare și cercetare – finanțare competitivă pentru infrastructurile de inovare |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru dezvoltarea infrastructurilor de inovare |
|
125 |
P3C4I2 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programe-cheie pentru creșterea la nivel internațional |
Jalon |
Acordarea de granturi pentru toate proiectele din cadrul programelor-cheie pentru creștere economică internațională |
|
134 |
P4C1R1 – Pregătirea reformei protecției sociale și a asistenței medicale în sprijinul punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire |
Jalon |
Intrarea în vigoare a cadrului juridic suplimentar care completează instituirea de zone sociale și reforma serviciilor sociale și de asistență medicală și de salvare |
|
135 |
P4C1R1 – Pregătirea reformei protecției sociale și a asistenței medicale în sprijinul punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire |
Jalon |
Operaționalizarea zonelor sociale regionale cu capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru organizarea serviciilor sociale, de sănătate și de salvare |
|
Valoarea tranșelor |
417 068 217 EUR |
||
1.4.A patra tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
13 |
P1C2R2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – Promovarea strategică a economiei circulare și reforma Legii privind deșeurile |
Jalon |
Intrarea în vigoare a principalelor procese din Legea revizuită privind deșeurile |
|
32 |
P1C3I2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Programul privind un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Atribuirea tuturor granturilor și a contractelor publice pentru proiecte în sprijinul unui mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
|
40 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Încărcătoare de înaltă tensiune nou instalate și operaționale |
|
41 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Puncte de reîncărcare pentru transportul public nou instalate și operaționale (autobuze) |
|
46 |
P1C4I2 - Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura de încărcare privată |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare private noi și operaționale |
|
56 |
P2C1I1- conectivitatea digitală – Dezvoltarea calității și disponibilității rețelelor de comunicații |
Țintă |
Locuințe suplimentare cu acces la conectivitate în bandă largă rapidă (100/100 Mbit/s) |
|
59 |
P2C1I2 – Transport și utilizarea terenurilor – Proiect Digirail |
Țintă |
Pistă de încercare echipată cu ERTMS radio (nu în traficul feroviar comercial) |
|
62 |
P2C2I1 – Economia digitală – Programul „Economia în timp real” (RTE) |
Jalon |
Schimbul de informații digitale privind întreprinderile în format structurat este pe deplin operațional |
|
75 |
P2C3I1 – Competențe civile în materie de securitate cibernetică |
Jalon |
Dezvoltarea unei platforme digitale pentru formarea civilă în materie de securitate cibernetică |
|
84 |
P3C1R3 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Raționalizarea procesului de imigrație bazat pe muncă și pe educație |
Țintă |
Scăderea numărului mediu de zile pentru prelucrarea cererilor de permis de ședere pe baza încadrării în muncă și a educației |
|
85 |
P3C1R4 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Consolidarea serviciilor multidisciplinare pentru tineri (servicii Ohjaamo) |
Țintă |
Creșterea ponderii punctelor de servicii Ohjaamo care oferă servicii medicale și sociale integrate și expertiză educațională |
|
89 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Extinderea programului de lucru și a modelului de plasament individual și sprijin la 11 domenii noi |
|
90 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Numărul de locuri de muncă și unități de medicină a muncii care au participat la măsuri de sprijinire a sănătății mintale și a capacității de muncă |
|
95 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Țintă |
Numărul de profesioniști din domeniul orientării profesionale care au participat la formare pentru a-și spori nivelul de expertiză |
|
97 |
P3C2I1 – Program de digitalizare pentru învățarea continuă |
Țintă |
Ponderea noilor servicii digitale operaționale pentru învățarea continuă |
|
99 |
P3C2I3 – Creșterea nivelului de competență și reînnoirea învățării continue, digitalizarea și modernizarea educației în Åland |
Țintă |
Ponderea cursurilor modernizate care conțin elemente digitale semnificative în învățământul terțiar din Åland |
|
122 |
P3C4I1 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programul de accelerare a creșterii |
Jalon |
Acordarea de granturi pentru toate proiectele pentru capacitățile de internaționalizare ale întreprinderilor |
|
128 |
P3C4I3 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijin pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
Țintă |
Acordarea de granturi pentru proiecte care sprijină reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
|
132 |
P3C4I4 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijinirea creșterii durabile și digitale în sectorul turismului |
Țintă |
Ponderea întreprinderilor și a regiunilor în cadrul programului Sustainable Travel Finland s-a angajat să utilizeze un calculator pentru amprenta de carbon |
|
137 |
P4C1I2 – Consolidarea prevenirii și a identificării timpurii a problemelor de sănătate |
Jalon |
Dezvoltarea și punerea în aplicare a unor modele regionale integrate de gestionare a serviciilor multisectoriale în 22 de domenii de protecție socială |
|
Valoarea tranșelor |
417 068 217 EUR |
||
1.5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
12 |
P1C2R1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – Reforma Legii privind clima și industrializarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Intrarea în vigoare a strategiei actualizate privind clima și energia, a planului de politică pe termen mediu privind schimbările climatice și a foilor de parcurs sectoriale pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon |
|
27 |
P1C3R2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Plan de acțiune pentru eliminarea treptată a încălzirii pe bază de combustibili fosili |
Țintă |
Reducerea numărului de case unifamiliale care utilizează încălzirea separată a păcurii |
|
42 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Stații CBG noi și operaționale |
|
43 |
P1C4I1 -Soluții cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Infrastructura publică de reîncărcare și realimentare pentru transportul energiei electrice și al gazelor |
Țintă |
Stații LBG noi și operaționale |
|
49 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Țintă |
Câmpuri tratate cu ghips și o scădere combinată a utilizării îngrășămintelor convenționale |
|
51 |
P1C5I1 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – Tratarea gipsului și reciclarea nutrienților |
Țintă |
Situri cu un grad sporit de reciclare sau recuperare a nutrienților |
|
54 |
P1C5I2 - Durabilitatea mediului și soluții bazate pe natură – măsuri rezistente la schimbările climatice în sectorul exploatării terenurilor |
Țintă |
Proiecte forestiere de precizie finalizate |
|
63 |
P2C2I2 – Accelerarea economiei datelor și a digitalizării – Finlanda virtuală |
Jalon |
Platforma comună virtuală Finlanda și serviciile integrate sunt operaționale |
|
65 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Jalon |
Finalizarea tuturor proiectelor selectate |
|
67 |
P2C2I3 – Accelerarea tehnologiilor esențiale (microelectronică, 6G, inteligență artificială și informatică cuantică) |
Jalon |
Finalizarea tuturor proiectelor selectate |
|
69 |
P2C2R1 – Dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Jalon |
Intrarea în vigoare a legislației privind extinderea domeniului de aplicare al sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
|
73 |
P2C3R1 - Asigurarea unei supravegheri și a unei aplicări eficace a prevenirii spălării banilor |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind registrul comerțului și la Legea privind sistemul de control al conturilor bancare și de plăți |
|
75 |
P2C3I1 – Competențe civile în materie de securitate cibernetică |
Jalon |
Dezvoltarea unei platforme digitale pentru formarea civilă în materie de securitate cibernetică |
|
88 |
P3C1I1 – Ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă – Dezvoltarea capacității de muncă, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă |
Țintă |
Numărul de persoane cu handicap angajate de operatorul intermediar al pieței forței de muncă la 31 decembrie 2025 |
|
94 |
P3C2R1- Reforma învățării continue |
Țintă |
Numărul de persoane care au participat la cursuri de formare pentru consolidarea competențelor digitale și verzi |
|
102 |
P3C3I1 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care promovează tranziția verde – Întreprinderi principale |
Țintă |
Ponderea proiectelor finalizate ale principalelor întreprinderi |
|
105 |
P3C3I2 – CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Academia Finlandei) |
Țintă |
Ponderea proiectelor de cercetare sectorială finalizate atribuite de Academia Finlandei |
|
108 |
P3C3I3 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – accelerarea sectoarelor-cheie și consolidarea competențelor (Business Finland) |
Țintă |
Ponderea proiectelor CDI finalizate în sectoare-cheie atribuite de Business Finland |
|
111 |
P3C3I4 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Pachetul de finanțare a CDI care sprijină tranziția verde – Sprijinirea întreprinderilor inovatoare cu creștere economică |
Țintă |
Ponderea proiectelor finalizate pentru întreprinderile inovatoare în creștere |
|
114 |
P3C3I5 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri locale de cercetare |
Țintă |
Ponderea proiectelor locale de infrastructură de cercetare finalizate |
|
117 |
P3C3I6 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea inovării și a infrastructurilor de cercetare – Infrastructuri naționale de cercetare |
Țintă |
Ponderea proiectelor naționale de infrastructură de cercetare finalizate |
|
120 |
P3C3I7 - CDI, infrastructuri de cercetare și proiecte-pilot – Promovarea infrastructurilor de inovare și cercetare – finanțare competitivă pentru infrastructurile de inovare |
Țintă |
Ponderea proiectelor de infrastructură de inovare finalizate |
|
126 |
P3C4I2 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programe-cheie pentru creșterea la nivel internațional |
Țintă |
Numărul de entități care au primit sprijin în cadrul cererilor de candidaturi |
|
129 |
P3C4I3 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijin pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
Țintă |
Ponderea proiectelor finalizate pentru reînnoirea sectoarelor culturale și creative |
|
131 |
P3C4I4 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Sprijinirea creșterii durabile și digitale în sectorul turismului |
Țintă |
Numărul de entități care au primit sprijin pentru proiecte de CDI în domeniul turismului |
|
136 |
P4C1I1- Promovarea punerii în aplicare a garanției pentru îngrijire și reducerea întârzierilor în furnizarea de servicii din cauza pandemiei de COVID-19 |
Țintă |
Ponderea vizitelor de îngrijire efectuate, fără caracter urgent, care ating termenul de 7 zile pentru accesul la îngrijire |
|
138 |
P4C1I3 – Consolidarea bazei de cunoștințe și a procesului decizional bazat pe dovezi pentru a spori raportul cost-eficacitate al serviciilor de asistență socială și de asistență medicală |
Jalon |
Sistemul național de monitorizare în timp real a garanției de îngrijire utilizate în toate centrele medicale |
|
139 |
P4C1I4 – Introducerea de inovații digitale pentru serviciile de asistență socială și de asistență medicală |
Țintă |
Creșterea proporției populației care utilizează serviciile electronice de asistență socială și de sănătate |
|
140 |
P4C1I5 – Introducerea unui sistem digital de informare în domeniul sănătății orientat către persoane în Åland |
Țintă |
Ponderea serviciilor sociale și de sănătate municipale și/sau a întreprinderilor private de îngrijire care au adoptat sistemul de informații în domeniul sănătății |
|
Valoarea tranșelor |
312 801 163 EUR |
||
1.6.A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
P1C1R1 – Transformarea sistemului energetic – Reducerea semnificativă a utilizării cărbunelui pentru energie până în 2026 |
Țintă |
Reducerea cu 40 % a utilizării cărbunelui pentru energie până în 2026 comparativ cu 2019 |
|
5 |
P1C1I1 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în infrastructura energetică |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
|
8 |
P1C1I2 – Transformarea sistemului energetic – Investiții în noi tehnologii energetice |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
|
10 |
P1C1I3 – Transformarea sistemului energetic – Pachetul de investiții și reforme în Åland |
Jalon |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
|
18 |
P1C2I1 – Reforme industriale și investiții în sprijinul tranziției verzi și digitale – hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon și captarea și utilizarea dioxidului de carbon |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
|
21 |
P1C2I2 – Reforme industriale și investiții care sprijină tranziția verde și digitală – electrificarea directă și decarbonizarea proceselor industriale |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
|
24 |
P1C2I3 – Reforme și investiții industriale în sprijinul tranziției verzi și digitale – reutilizarea și reciclarea materialelor esențiale și a fluxurilor secundare industriale |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
|
25 |
P1C3R1 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Reforma Legii privind utilizarea terenurilor și construcțiile |
Jalon |
Intrarea în vigoare a Legii reformate privind utilizarea și construcția terenurilor |
|
33 |
P1C3I2 – Reducerea impactului parcului imobiliar asupra climei și mediului – Programul privind un mediu construit cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
Jalon |
Finalizarea proiectelor sprijinite |
|
36 |
P1C4R1 - Soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru orașe și transporturi – Foaie de parcurs pentru un transport fără combustibili fosili |
Țintă |
Reducerea cu cel puțin 29 % a emisiilor generate de transportul intern până în 2025 comparativ cu 2005 |
|
57 |
P2C1I1- conectivitatea digitală – Dezvoltarea calității și disponibilității rețelelor de comunicații |
Țintă |
Locuințe suplimentare cu acces la conectivitate în bandă largă rapidă (100/100 Mbit/s) |
|
60 |
P2C1I2 – Transport și utilizarea terenurilor – Proiect Digirail |
Țintă |
Pistă pentru pilot comercial echipată cu ERMTS |
|
70 |
P2C2R1 – Dezvoltarea sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale |
Jalon |
Extinderea sferei de acoperire a sistemului de informații privind proprietățile rezidențiale și comerciale a fost implementată din punct de vedere tehnic. |
|
74 |
P2C3R1 - Asigurarea unei supravegheri și a unei aplicări eficace a prevenirii spălării banilor |
Țintă |
Creșterea gradului de automatizare în prelucrarea și schimbul de date între autorități |
|
123 |
P3C4I1 – Consolidarea competitivității și stimularea creșterii în sectoarele afectate de criză – Programul de accelerare a creșterii |
Țintă |
Finalizarea proiectelor sprijinite pentru capacitățile de internaționalizare ale întreprinderilor |
|
Valoarea tranșelor |
104 267 053 EUR |
||
SECȚIUNEA 3: MĂSURI SUPLIMENTARE
2.Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență
Monitorizarea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Finlandei se desfășoară în conformitate cu următoarele dispoziții:
·Procesul de punere în aplicare, monitorizare și raportare a planului finlandez de redresare și reziliență este asigurat la cel mai înalt nivel al guvernului finlandez de către un grup de lucru compus din miniștri și prezidat de ministrul de finanțe. Rolul său este de a orienta și monitoriza punerea în aplicare a programului de creștere durabilă al Finlandei, finanțat prin planul de redresare și reziliență al Finlandei. Grupul de lucru la nivel ministerial urmărește, de asemenea, la nivel politic, punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor legate de program și abordează aspecte conexe legate de politica în domeniul afacerilor și al antreprenoriatului.
·În plus, punerea în aplicare a programului de creștere durabilă al Finlandei este coordonată din punct de vedere administrativ de Grupul interministerial de coordonare alcătuit din secretari permanenți ai tuturor ministerelor și prezidat de Ministerul de Finanțe. Sarcinile la nivel central legate de coordonarea, gestionarea, controlul și auditul programului finlandez de redresare și reziliență sunt consolidate cu Ministerul de Finanțe.
·Ministerul Finanțelor este sprijinit în procesul de punere în aplicare și monitorizare a planului de către un secretariat tehnic, care va funcționa în legătură cu Trezoreria Statului sub administrarea Ministerului Finanțelor. Secretariatul acționează ca un organism de legătură la nivel național între ministerele și agențiile responsabile cu punerea în aplicare și monitorizarea planului.
·Ministerul Finanțelor monitorizează în mod regulat îndeplinirea țintelor și a etapelor legate de reforme și investiții, pe baza informațiilor colectate și raportate de administrațiile publice competente în cauză [Ministerul Economiei și Ocupării Forței de Muncă, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, Ministerul Afacerilor Finlanda, Autoritatea pentru Energie, Centrul de Finanțare și Dezvoltare a Locuințelor din Finlanda (ARA), Centrele Regionale pentru Dezvoltare Economică, Transporturi și Mediu etc.].
·Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de controlor financiar, este responsabil de efectuarea controalelor și a auditurilor, precum și de întocmirea unui rezumat al auditurilor. Acesta definește o strategie de audit și efectuează audituri atât ale sistemelor de control, cât și ale proiectelor și măsurilor. Diferitele ministere și agenții responsabile cu reformele și investițiile sunt responsabile pentru controale, audit, corecții și recuperări, în domeniile lor de competență respective.
3.Măsuri pentru asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente
Pentru a asigura accesul deplin al Comisiei la datele subiacente relevante, Finlanda instituie următoarele măsuri:
·Ministerul de Finanțe, în calitate de organism central de coordonare pentru planul de redresare și reziliență al Finlandei, colectează informații cu privire la evoluția indicatorilor aleși ca obiective de etapă și ținte pentru reformele și investițiile finanțate de plan. Datele relevante sunt prezentate la nivel local și centralizate la nivel național într-un instrument informatic specific și sunt utilizate pentru a monitoriza progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de etapă și a țintelor. Instrumentul informatic este utilizat, de asemenea, ca depozit de informații financiare calitative și alte date obligatorii, cum ar fi cele privind destinatarii finali. Secretariatul Tehnic extrage informații din instrumentul informatic și le raportează Ministerului de Finanțe. Secretariatul UE al Ministerului Finanțelor pregătește cererile de plată care urmează să fie prezentate Comisiei Europene.
·În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Finlanda prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Finlanda se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele relevante care stau la baza justificării corespunzătoare a cererii de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și pentru audit și control.