COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.9.2021

COM(2021) 579 final

2021/0297(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

{SEC(2021) 330 final} - {SWD(2021) 266 final} - {SWD(2021) 267 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Începând din 1971, Uniunea Europeană (UE) acordă preferințe comerciale țărilor în curs de dezvoltare 1 , în cadrul sistemului său generalizat de preferințe tarifare (SGP). Acesta face parte din politica comercială comună, în conformitate cu dispozițiile generale care reglementează acțiunile externe ale UE 2 .

SGP este unul dintre principalele instrumente comerciale ale UE, menite să ajute țările în curs de dezvoltare să se integreze în economia mondială, să reducă sărăcia și să sprijine dezvoltarea durabilă prin promovarea drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță. SGP cuprinde trei regimuri:

·SGP standard: pentru țările cu venituri mici și medii inferioare, prevăzând o reducere sau o eliminare completă a taxelor vamale pentru două treimi din liniile tarifare ale UE.

·SGP+: regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, prevăzând o reducere a tarifelor la 0 % în mare pentru aceleași linii tarifare ca SGP standard. Acesta se acordă țărilor vulnerabile cu venituri mici și medii inferioare care pun în aplicare 27 de convenții internaționale privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță.

·EBA („Everything But Arms” - „Totul în afară de arme”): regimul special pentru țările cel mai puțin dezvoltate („least developed countries” - LDC), care le oferă acestora acces fără taxe și fără contingente la piața UE pentru toate produsele, cu excepția armelor și munițiilor.

(a)facilitarea accesului la regimul SGP+ pentru numărul tot mai mare de țări cel mai puțin dezvoltate care evoluează de la stadiul EBA;

(b)ajustarea pragurilor de graduare a produselor pentru ca preferințele să se concentreze mai bine asupra produselor și țărilor mai puțin competitive;

(c)reflectarea priorităților în continuă evoluție, cum ar fi cele care stau la baza Pactului verde european, prin extinderea condiționalității negative și la convențiile de mediu și de bună guvernanță;

(d)actualizarea listei convențiilor internaționale într-un mod bine direcționat și ușor de gestionat, fără a pune însă în pericol procesul de monitorizare;

(e)asigurarea unui proces de retragere a preferințelor mai receptiv în cazuri urgente;

(f)îmbunătățirea monitorizării și a punerii în aplicare a angajamentelor SGP+, de exemplu prin creșterea transparenței și a gradului de participare a părților interesate relevante, inclusiv prin intermediul mecanismului „punct unic de intrare” („Single Entry Point” - SEP) creat recent pentru plângerile legate de neconformitate.

Aceasta este o inițiativă în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT).

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Obiectivele generale ale SGP sunt în concordanță cu analiza și perspectiva Comunicării Comisiei intitulate Revizuirea politicii comerciale: O politică comercială deschisă, durabilă și fermă 3 din 18 februarie 2021. Revizuirea politicii comerciale (RPC) confirmă obiectivul revizuirii SGP de a spori oportunitățile comerciale pentru țările în curs de dezvoltare pentru a reduce sărăcia și a crea locuri de muncă, pe baza valorilor și a principiilor internaționale. De asemenea, ia act de interesul UE în ceea ce privește sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare vulnerabile pentru a se integra în economia mondială și a sprijini multilateralismul, precum și asigurarea respectării valorilor universale, punând accentul pe provocările climatice și de mediu, rămânând totodată pregătită să acționeze cu fermitate în apărarea intereselor sale.

Inițiativa este în concordanță cu instituirea responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială (CTEO) și a punctului unic de intrare (SEP); dezvoltarea în curs a legislației privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare, regimul de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului la nivel mondial nou instituit, precum și programarea în curs a cooperării pentru dezvoltare.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Continuarea SGP face parte din angajamentul politic al UE de a sprijini dezvoltarea durabilă la nivel mondial, astfel cum se reflectă în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) – la care s-au angajat toți membrii Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Obiectivele SGP sunt, de asemenea, în conformitate cu coerența politicilor UE în favoarea dezvoltării (CPD), care constituie un pilon esențial al eforturilor UE de sporire a impactului pozitiv și a eficacității cooperării pentru dezvoltare 4 . În plus, aceasta este în concordanță cu dispozițiile Tratatului în ceea ce privește promovarea dezvoltării durabile și a drepturilor omului prin acțiuni externe, cu dispozițiile comerciale care reglementează importurile, cu inițiativele Pactului verde european și cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Temeiul juridic pentru un nou regulament SGP este articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care stabilește politica comercială comună a UE.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Politica comercială comună este enumerată la articolul 3 din TFUE printre domeniile de competență exclusivă a Uniunii.

În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), principiul subsidiarității nu se aplică în domeniile care sunt în competența exclusivă a UE.

•Proporționalitatea

Principiul proporționalității este respectat, deoarece propunerea include doar ajustări limitate ale eficacității și eficienței. Propunerea este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care analizează proporționalitatea în capitolele 3 (De ce ar trebui să acționeze UE?), 6 (Care este impactul opțiunilor politice?) și 7 (Cum se compară opțiunile?). Implicațiile practice ale inițiativei sunt discutate în anexa 3 la raportul de evaluare a impactului care însoțește propunerea legislativă (Cine este afectat și în ce mod?). Opțiunile de politică din propunere sunt descrise în capitolul 8 din raportul de evaluare a impactului care însoțește prezentul document (capitolul 8 – Opțiuni preferate) și pot fi rezumate după cum urmează:

–menținerea arhitecturii actuale constând în trei regimuri;

–modificarea criteriilor de vulnerabilitate (eligibilitate economică) pentru SGP+ pentru a permite țărilor cel mai puțin dezvoltate care îndeplinesc toate cerințele pentru a nu mai fi considerate țări LDC să adere la SGP+;

–revizuirea pragurilor de graduare a produselor;

–extinderea condiționalității negative la convențiile de mediu și de bună guvernanță și revizuirea listei convențiilor internaționale;

–extinderea și îmbunătățirea procedurii de retragere (efectuarea unei evaluări a impactului socioeconomic, asigurarea unui mecanism de reacție rapidă care să poată fi activat în cazul unor încălcări deosebit de grave, extinderea domeniului de aplicare al instrumentului pentru a include, de asemenea, principiile convențiilor privind mediul și buna guvernanță și alte domenii, cum ar fi cele legate de migrație);

–îmbunătățirea transparenței și a incluziunii societății civile și raționalizarea ciclului de monitorizare (raportare o dată la 3 ani).

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

În perioada 11 martie 2020-15 iulie 2020 a fost deschisă o consultare publică deschisă cu privire la SGP și la opțiunile de reformă propuse. Un rezumat detaliat al consultării părților interesate este prezentat în anexa 2 la raportul de evaluare a impactului care însoțește prezentul document.

În cadrul consultării publice au fost transmise 512 răspunsuri. Dintre respondenți, 54 % sunt părți interesate din UE, 41 % din țările SGP, iar restul de 5 % din alte țări (inclusiv Regatul Unit). În ceea ce privește tipul de respondent, „întreprinderile/organizațiile de afaceri” reprezintă cea mai mare parte a răspunsurilor (28 %), urmate de asociațiile de întreprinderi (24 %) și de cetățenii UE (17 %), sectorul public (12 %), societatea civilă (ONG-uri, organizații de protecție a mediului și a consumatorilor și mediul academic; 8 %) și altele (inclusiv sindicatele; 7 %).

O mare majoritate, și anume, aproximativ 70 % dintre respondenți, consideră că schimburile comerciale internaționale pot aduce o contribuție importantă la eradicarea sărăciei în țările în curs de dezvoltare, iar alți 10 % consideră că pot aduce o contribuție minoră; 17 % consideră că acestea nu pot contribui la reducerea sărăciei. Punctele de vedere exprimate în țările SGP sunt în mod clar pozitive în ceea ce privește rolul comerțului în reducerea sărăciei: în acest caz, 92 % dintre respondenți afirmă că schimburile comerciale pot avea o contribuție importantă, comparativ cu 52 % dintre respondenții din UE; în schimb, 19 % dintre respondenții din UE nu consideră că schimburile comerciale pot contribui la eradicarea sărăciei, comparativ cu 2 % din țările SGP. Întrebați despre cum a contribuit comerțul la reducerea sărăciei, majoritatea respondenților au indicat generarea de locuri de muncă și, pe termen lung, dezvoltarea competențelor prin intermediul exporturilor.

În medie, se consideră că SGP are efecte pozitive în toate domeniile dezvoltării durabile.

86 % dintre respondenți consideră că este important ca UE să continue monitorizarea nivelului de punere în aplicare a celor 27 de convenții internaționale de către țările care beneficiază de SGP+, comparativ cu 8 % care consideră neimportant acest lucru. Respondenții consideră că o gamă largă de surse de informații oferă informații utile pentru monitorizarea de către Comisie a punerii în aplicare a convențiilor internaționale. Sursa cea mai relevantă, la o oarecare distanță, este reprezentată de rapoartele organismelor de monitorizare a convențiilor, și anume ONU, Organizația Internațională a Muncii (OIM) și alte organizații internaționale, urmate de informațiile furnizate de partenerii sociali și de întreprinderile din țările beneficiare, precum și de organizațiile neguvernamentale (ONG-uri).

•Obținerea și utilizarea expertizei

BKP Economic Advisors GmbH a întreprins un studiu extern (denumit în continuare „studiul”) care stă la baza proiectului de raport de evaluare a impactului. Raportul final al studiului a fost publicat în mai 2021 și este disponibil pe site-ul DG Comerț 7 . Studiul a preluat concluziile evaluării la jumătatea perioadei și s-a axat pe mai multe opțiuni de politică care ar putea îmbunătăți realizarea obiectivelor generale ale instrumentului SGP. Acesta a ținut seama de literatura de specialitate existentă și de rezultatele consultării publice deschise descrise mai sus. Un rezumat al recomandărilor studiului este disponibil pe site-ul DG Comerț 8 .

Rezultatele studiului justificativ au fost prezentate Grupului de experți SGP la următoarele date: 20 octombrie 2020, 7 decembrie 2020 și 23 februarie 2021; și Comisiei INTA, în cadrul unei prezentări tehnice cu ușile închise din 12 aprilie 2021.

•Evaluarea impactului

(1)Regimurile SGP și țările beneficiare (graduarea țărilor)

Acest cluster analizează reducerea continuă a numărului de beneficiari ai SGP. Țările pot pierde accesul la SGP dacă încheie un acord de liber schimb cu UE sau dacă se încadrează în categoria țărilor cu venituri medii superioare. Evaluarea impactului analizează opțiunile de modificare a structurii pe trei niveluri a SGP și a acoperirii naționale a sistemului. Analiza arată că nu există niciun motiv imperios pentru modificarea structurii existente sau a acoperirii naționale a SGP, deoarece sistemul se concentrează deja asupra țărilor care au cea mai mare nevoie de ajutor, iar structura pe trei niveluri abordează diferitele nevoi de dezvoltare ale beneficiarilor.

Opțiunea care contribuie cel mai mult la obiectivul general de a contribui la eradicarea sărăciei și la obiectivul specific de extindere a exporturilor din țările în curs de dezvoltare este cea de modificare a criteriilor de vulnerabilitate economică pentru SGP+. Această opțiune are ca scop să atenueze consecințele negative semnificative ale pierderii preferințelor EBA în urma graduării de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată.

Accesul continuu la SGP (în special la SGP+) este important pentru numărul relativ mare de beneficiari de tipul țărilor cel mai puțin dezvoltate care se preconizează că vor pierde statutul de EBA în anii următori. Studiul justificativ constată că, dintre cele 12 țări care ar putea să îndeplinească toate cerințele pentru a nu mai fi considerate țări EBA pe durata următorului regulament, este probabil ca șase țări să se confrunte cu un impact economic semnificativ, în special Bangladesh.

Prin urmare, studiul justificativ și raportul de evaluare a impactului sugerează următoarele opțiuni pentru a se asigura că toate țările beneficiare ale regimului „Totul în afară de arme” care urmează să îndeplinească toate cerințele pentru a nu mai fi considerate țări cel mai puțin dezvoltate pot trece la regimul SGP+: (1) menținerea arhitecturii actuale constând în trei regimuri; și (2) modificarea criteriilor de vulnerabilitate (eligibilitate) pentru a facilita accesul unui număr mai mare de țări care îndeplinesc toate cerințele pentru a nu mai fi considerate țări cel mai puțin dezvoltate la regimul SGP+.

(2)Produsele vizate și mecanismul de graduare a produselor

Studiul justificativ și raportul de evaluare a impactului au analizat dacă mecanismul de graduare a produselor acoperă în mod suficient produsele cele mai competitive 9 și țările cele mai competitive (opțiunea de a extinde mecanismul de graduare a produselor de la beneficiarii SGP standard la SGP+ sau EBA). În plus, au mai evaluat dacă produsele vizate reflectă potențialul de export al beneficiarilor SGP.

Analiza socioeconomică a constatat că definiția actuală a mecanismului de graduare ar putea fi menținută și ar putea continua să se aplice numai pentru SGP standard. Nu se observă niciun impact economic și social semnificativ dacă graduarea produselor este extinsă la beneficiarii SGP+ sau EBA sau dacă produsele vizate sunt extinse la noi sectoare și produse.

Prin urmare, propunem menținerea graduării produselor numai pentru SGP standard, dar revizuirea pragurilor pentru graduarea produselor. Propunem menținerea actualei metode de graduare pe secțiuni și reducerea pragurilor de graduare a produselor cu 10 puncte procentuale.

(3)Condiționalitatea obținerii/menținerii preferințelor tarifare

Condiționalitatea SGP rămâne unul dintre instrumentele-cheie ale UE pentru promovarea respectării drepturilor omului, dreptului internațional umanitar și a drepturilor lucrătorilor, a protecției mediului și a bunei guvernanțe în țările care beneficiază de SGP: o țară nu ar trebui să beneficieze de regimuri comerciale preferențiale dacă acționează într-un mod care contravine standardelor și principiilor internaționale și, prin urmare, și propriilor nevoi de dezvoltare. Evaluarea impactului analizează opțiunile de extindere a condiționalității pozitive și negative, de modificare a listei convențiilor SGP relevante și de introducere a unor modificări în procesul de retragere a preferințelor.

Pe baza evaluării la jumătatea perioadei și a studiului justificativ, principala concluzie este de a extinde condiționalitatea negativă [și anume, dispozițiile privind retragerea prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (a) din actualul Regulamentul (UE) nr. 978/2012 privind SGP] și la convențiile de mediu și de bună guvernanță (în prezent se referă numai la convențiile fundamentale ale ONU/OIM privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor). Un alt obiectiv este consolidarea în continuare a contribuției SGP la dezvoltarea durabilă prin actualizarea listei convențiilor internaționale și prin îmbunătățirea procedurii de retragere.

Experiența mecanismelor de monitorizare și retragere ale SGP, astfel cum sunt aplicate în prezent convențiilor privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, sugerează că o extindere a condiționalității negative la convențiile privind mediul și buna guvernanță ar crea oportunități similare de a se implica în astfel de chestiuni în sprijinul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și al contribuției agendei verzi a UE pentru țările care beneficiază de SGP.

În ceea ce privește procedura de retragere din SGP, experiența de până acum a demonstrat că o astfel de procedură poate fi lentă în perspectiva adoptării unei decizii finale; încheierea tuturor retragerilor anterioare a durat până la doi ani, incluzând etapele pregătitoare înainte de lansarea unei anchete de retragere. Cu toate acestea, având în vedere încălcările extrem de grave, Comisia trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a reacționa prompt. Prin urmare, propunem un mecanism de reacție rapidă având în vedere circumstanțele specifice din țara beneficiară.

Experiența în ceea ce privește retragerea temporară și parțială 10 a preferințelor EBA pentru Cambodgia în 2020 a arătat că este necesar să se evalueze cu atenție impactul socioeconomic al retragerii preferințelor asupra sectoarelor de producție afectate, pentru a nu afecta cea mai vulnerabilă parte a populației.

(4)Transparența în monitorizarea și punerea în aplicare a angajamentelor SGP

În iulie 2020, Comisia a numit responsabilul cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială (CTEO), având rolul de a asigura o mai bună aplicare a politicii comerciale. În acest sens, în noiembrie 2020, Comisia a lansat un nou mecanism de tratare a plângerilor, punctul unic de intrare („Single Entry Point” – SEP), ca parte a eforturilor sale sporite de a consolida asigurarea respectării și punerea în aplicare a angajamentelor comerciale. Prin intermediul SEP, Comisia primește plângeri cu privire la diverse aspecte legate de politica comercială, inclusiv încălcări ale angajamentelor SGP. Prin urmare, este necesar să se integreze acest nou sistem de plângeri în cadrul Regulamentului SGP, în special în ceea ce privește procedura de retragere.

Părțile interesate consultate în cursul elaborării studiului justificativ pentru evaluarea la jumătatea perioadei din 2018 și a evaluării impactului din 2021 au subliniat necesitatea de a îmbunătăți transparența și comunicarea în diferitele etape ale activității de monitorizare și punere în aplicare a SGP. Acest lucru ar putea contribui la consolidarea sistemului de monitorizare și la un dialog mai eficace cu țările beneficiare, precum și la consolidarea implicării părților interesate în SGP.

Evaluarea impactului analizează opțiunile privind îmbunătățirea procesului de monitorizare și a implicării societății civile, precum și ajustarea ciclului de monitorizare a SGP+. Prin urmare, propunem publicarea unor orientări cu privire la procesul de monitorizare, astfel cum au fost elaborate prin intermediul practicii administrative, cu privire la actorii implicați și la oportunitățile de implicare a societății civile. În propunerea legislativă, clarificăm suplimentar includerea pe scară largă a surselor de informații pentru monitorizarea SGP+ și sugerăm modificarea duratei ciclului de monitorizare a SGP de la doi la trei ani.

(5)Aplicarea măsurilor de salvgardare

Studiul justificativ și raportul de evaluare a impactului iau în considerare două tipuri de extindere în legătură cu măsurile de salvgardare automate – în ceea ce privește produsele vizate și beneficiarii SGP vizați. Concluzia este că niciuna dintre acestea nu ar conduce la o aplicare mai frecventă a acestui mecanism. Prin urmare, nu par să fie necesare modificări majore ale mecanismului de salvgardare. De aceea, se propune să se continue doar cu o serie de ajustări și îmbunătățiri tehnice care vizează o mai bună aliniere a măsurilor de salvgardare automate la graduarea produselor, și anume: (1) calcularea creșterilor importurilor la nivelul secțiunilor SGP mai degrabă pe baza valorilor importurilor decât pe volumele importurilor, din cauza eterogenității produselor din cadrul secțiunilor; acest lucru va reflecta mai bine cazurile de creștere a importurilor care ar putea dăuna industriei UE; (2) alinierea pragurilor pentru măsurile de salvgardare automate și graduarea produselor, astfel încât să se completeze reciproc.

Impactul global al setului preferat de opțiuni

Impactul economic și neeconomic general (social, de mediu, asupra drepturilor omului) al opțiunilor de politică propuse este limitat, deoarece se propune menținerea actualei structuri pe trei niveluri a SGP. Această opțiune a fost aleasă pentru a limita cu precizie scăderea preconizată a PIB-ului real, a bunăstării, a exporturilor totale către UE și a veniturilor guvernamentale în comparație cu scenariul de referință actual, care ar putea fi resimțită de țările care aplică SGP standard sau SGP+, în cazul în care structura actuală ar fi modificată. În cazul întreruperii SGP standard și/sau a SGP+, ar fi de așteptat o reducere semnificativă a exporturilor în sectoare specifice, cum ar fi textilele și îmbrăcămintea, pielăria și încălțămintea, produsele agroalimentare, industria chimică, cauciucul și materialele plastice. Analiza economică din studiul justificativ a fost realizată utilizând simulări bazate pe modele de echilibru general calculabil („Computable General Equilibrium” – CGE). Aceasta a arătat (în toate celelalte scenarii, cu excepția menținerii arhitecturii actuale a SGP), impactul negativ asupra PIB-ului și comerțului atât pentru UE, cât și pentru beneficiarii SGP (unii dintre aceștia pot fi mai afectați) 11 și sprijină această alegere fundamentală în favoarea continuității sistemului și a structurii sale actuale.

Opțiunea de a construi o punte către SGP+ pentru țările cel mai puțin dezvoltate care părăsesc EBA (prin modificarea criteriilor de eligibilitate economică pentru SGP+) consolidează opțiunea continuității și reduce impactul negativ care ar fi putut fi resimțit asupra țărilor cel mai puțin dezvoltate.

Se preconizează că utilizarea mai activă a condiționalității legate de retragerile potențiale (parțiale sau sectoriale) va avea un impact pozitiv asupra eficacității sistemului SGP: ar contribui la realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește obiectivul de dezvoltare durabilă al SGP. De asemenea, ar fi în concordanță cu alte politici ale UE, în special cu cooperarea pentru dezvoltare, cu promovarea drepturilor omului și a aspectelor sociale, precum și cu contribuția UE la Agenda 2030.

Impactul global asupra relațiilor politice

Continuarea SGP cu modificările specifice propuse va fi un semnal încurajator esențial din partea UE către partenerii în curs de dezvoltare, menținând o platformă importantă de colaborare cu țările beneficiare pentru a aduce schimbări care să fie în concordanță cu agenda UE privind valorile și coerența politicilor în favoarea dezvoltării.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Tabelele complete cu beneficiile și costurile pot fi găsite în anexa 3 la raportul de evaluare a impactului care însoțește propunerea. Beneficiile potențiale ale setului de obiective propus sunt dificil de cuantificat, deoarece implică adesea îmbunătățiri tehnice ale structurii și dispozițiilor existente ale cadrului SGP – pentru a maximiza eficiența și eficacitatea acestuia și pentru a spori potențialul de dezvoltare economică durabilă al țărilor beneficiare. Propunerea menține statu-quo-ul ori de câte ori nu există motive imperioase pentru schimbare, pentru a asigura previzibilitatea și stabilitatea sistemului. În ceea ce privește modificările propuse, inițiativa are următoarele implicații practice, beneficii și costuri asociate, în raport cu scenariul de referință, pentru fiecare cluster:

(g)Regimuri și acoperire la nivel național: Toate țările care îndeplinesc criteriile pentru a nu mai fi considerate țări EBA ar urma să fie a priori eligibile pentru SGP+, în cazul în care autoritățile lor doresc să solicite aplicarea acestui regim. Aceasta este o măsură de atenuare: nu se preconizează niciun câștig, dar vizează evitarea pierderilor și a impactului economic negativ grav pentru țările cel mai puțin dezvoltate care îndeplinesc criteriile pentru a nu mai fi considerate țări EBA și care ar pierde preferințele EBA. De asemenea, sprijină obiectivul de dezvoltare al SGP, prin asigurarea accesului continuu la sistem pentru țările care au cea mai mare nevoie de acesta. Acest lucru ar implica, de asemenea, o anumită simplificare a sistemului și o reducere a sarcinii administrative pentru calcularea și monitorizarea criteriilor relevante.

(h)Produsele vizate și graduarea produselor: Modificarea pragurilor de graduare a produselor vizează creșterea eficacității mecanismului de graduare a produselor în ceea ce privește vizarea anumitor produse competitive. Se preconizează că acest lucru va contribui la o mai bună concentrare a sistemului asupra produselor și țărilor care au cea mai mare nevoie de ajutor.

(i)Condiționalitate: Extinderea condiționalității negative contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice prin încurajarea țărilor care beneficiază de SGP să îmbunătățească punerea în aplicare a convențiilor privind clima și mediul și la îmbunătățirea bunei guvernanțe în toate țările beneficiare. Rolul SGP poate fi semnificativ, deoarece degradarea mediului tinde să afecteze cel mai mult țările în curs de dezvoltare din cauza producției extensive de produse dependente de resursele naturale (cum ar fi textilele), precum și din cauza lipsei adesea observate a legislației și a programelor de protecție a mediului în țările respective. Actualizarea listei convențiilor internaționale sporește influența și atenția acordată principalelor drepturi ale omului (de exemplu, drepturile persoanelor cu handicap, drepturile copiilor) și standardelor (și anume, în ceea ce privește inspecția muncii) și sprijină acțiunile de combatere a schimbărilor climatice prin includerea Acordului de la Paris (și eliminarea Protocolului de la Kyoto care nu mai este de actualitate).

Introducerea unei evaluări a impactului înainte de retragerea preferințelor va permite echilibrarea obiectivelor generale ale SGP de a contribui la reducerea sărăciei și de a sprijini dezvoltarea durabilă. În special, se asigură că o eventuală retragere este adaptată la circumstanțele din țara beneficiară vizată, la nevoile sale de dezvoltare economică și la impactul socioeconomic al oricărei măsuri de retragere.

Introducerea unei proceduri de retragere mai rapide oferă un instrument specific pentru a aborda circumstanțe specifice caracterizate de încălcări deosebit de grave și de necesitatea de a reacționa de urgență. Acest lucru sporește, de asemenea, eficacitatea retragerii prin creșterea presiunii asupra beneficiarilor pentru a răspunde preocupărilor identificate.

(j)Transparență: Extinderea ciclului de monitorizare a SGP+ îmbunătățește eficacitatea și eficiența prin apropierea duratei ciclului de monitorizare a SGP+ de ciclul de monitorizare a convențiilor internaționale de către organismele respective de monitorizare a tratatelor și acordând țărilor beneficiare mai mult timp pentru a aborda problemele legate de punerea în aplicare a convențiilor.

(k)Măsuri de salvgardare: Modificările tehnice propuse asigură coerența între măsurile menite să protejeze industria UE și prevăd simplificarea procedurii de măsuri de salvgardare automate și reducerea sarcinii administrative.

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea de regulament nu prevede cheltuieli de la bugetul UE. Totuși, aplicarea acestuia implică pierderi de venituri din taxe vamale. Pe baza ultimelor date disponibile (2019) 12 , aceste preferințe reprezintă, în temeiul propunerii de regulament privind SGP, o pierdere de venituri pentru UE de 2 977,6 milioane EUR. Noul regulament ar perpetua în mare măsură preferințele existente, dar ar înăspri condițiile pentru graduarea secțiunilor de produse individuale. Prin urmare, traiectoria pierderilor de venituri în temeiul noului regulament ar fi oarecum mai scăzută decât cea prevăzută în regulamentul actual 13 . În plus, posibilitatea ca țările să piardă acoperirea sistemului din cauza atingerii statutului de țări cu venituri medii superioare sau a semnării unui ALS cu UE ar contribui la reducerea pierderilor de venituri.

O situație financiară detaliată este disponibilă în propunerea de mai jos.

Impactul global asupra costurilor administrative

Propunerea pune accentul pe continuitate, având drept rezultat o evaluare globală de impact moderat, în ceea ce privește sarcina administrativă, pentru UE și țările beneficiare. În cadrul opțiunilor preferate, aspectele care au cea mai mare probabilitate de a avea un astfel de impact sunt propunerile privind condiționalitatea și eforturile sporite de monitorizare care vor fi necesare. În special, în cadrul clusterului privind condiționalitatea (detaliat în secțiunea 6.3.1 din raportul de evaluare a impactului), următoarele opțiuni de politică pot genera costuri administrative suplimentare: adăugarea de noi convenții ca o condiție pentru a continua să primească sau să beneficieze de SGP; extinderea condiționalității negative la convențiile de mediu și de bună guvernanță; reducerea duratei procedurii de retragere în circumstanțe excepționale; pregătirea evaluării impactului socioeconomic ca etapă suplimentară după lansarea procedurii de retragere din SGP sau adăugarea unor elemente legate de obligația de readmisie a propriilor resortisanți ai țării beneficiare ar adăuga costuri administrative (în principal, implicarea personalului). Sarcina administrativă (evaluată în tabelul 6 din raportul de evaluare a impactului) este evitată prin opțiunea de a extinde condiționalitatea pozitivă, și anume ratificarea convențiilor și obligații solide de monitorizare pentru beneficiarii SGP standard și EBA.

Opțiunile de politică referitoare la monitorizare (detaliate în secțiunea 6.4 din raportul de evaluare a impactului) au, de asemenea, o influență directă asupra costurilor administrative. În special, acestea pot contribui la sarcinile administrative ale UE. Totuși, acest lucru este dificil de cuantificat, deoarece reprezintă o codificare a practicilor deja existente. În plus, modificarea ar răspunde solicitărilor părților interesate, cum ar fi sindicatele și ONG-urile, de a juca un rol mai activ în procesul de monitorizare.

Un alt cost ar fi asistența tehnică și sprijinul acordate de UE țărilor SGP în vederea consolidării capacității lor instituționale de a ratifica și de a pune în aplicare convențiile internaționale. Totuși, aceste elemente de costuri sunt foarte dificil de estimat din cauza lipsei de informații relevante în acest stadiu.

Se preconizează că prelungirea ciclului de monitorizare de la doi la trei ani va reduce sarcina administrativă atât pentru UE, cât și pentru țările beneficiare.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

•Documente explicative (pentru directive)

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Anexa VIII la prezenta propunere conține un tabel de corespondență detaliat.

Mai jos este prezentat un comentariu pe capitole privind dispozițiile specifice:

Capitolul I Dispoziții generale:

Articolul 2 - Au fost adăugate definiții ale noțiunilor de „plângere” (13), „cumulul regional” (14) și „cumul extins” (15).

Articolul 3 alineatul (2) a adăugat posibilitatea de a actualiza lista țărilor eligibile în funcție de evoluția nevoilor lor comerciale și de dezvoltare. Nu au fost propuse alte modificări de fond.

Capitolul II Regimul standard (SGP standard):

Articolul 4 alineatul (3) a fost eliminat, deoarece era o clauză tranzitorie pentru regulamentul din 2012. Nu au fost propuse alte modificări de fond.

Capitolul III Regim special de încurajare: (SGP+)

Articolul 9 alineatul (1) litera (d) a adăugat cerința ca țările candidate la SGP+ să prezinte un plan de acțiune pentru punerea în aplicare efectivă a convențiilor relevante pentru SGP, ca parte a aplicării SGP+.

Articolul 9 alineatul (2) a fost eliminat, deoarece se referă la criteriul de vulnerabilitate a competitivității la export pentru SGP+, care se propune a fi eliminat, pe baza studiului justificativ și a evaluării impactului.

Articolul 10 alineatul (8) a fost adăugat pentru a prevedea dispoziții tranzitorii pentru beneficiarii actuali ai SGP+, care ar trebui să solicite din nou aderarea pentru a îndeplini noile cerințe pentru SGP+ (ratificarea a șase convenții suplimentare care sunt propuse a fi adăugate pe lista convențiilor relevante pentru SGP+).

Articolul 14 a modificat perioada de raportare la trei ani pentru a se asigura o raționalizare și o sincronizare mai bună cu rapoartele organismelor de monitorizare.

Articolul 15 alineatul (9) a introdus o dispoziție potrivit căreia Comisia trebuie să ia în considerare efectul socioeconomic al retragerii temporare a preferințelor tarifare în țara beneficiară atunci când propune retragerea.

Articolul 16 introduce posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al măsurilor de retragere în cazul apariției unor motive sau încălcări suplimentare.

Capitolul IV Regimul special (EBA):

Articolul 18 alineatul (2) și articolul 18 alineatul (3) au fost eliminate, deoarece nu mai sunt necesare.

Capitolul V Retragerea temporară:

Articolul 19 alineatul (1) litera (c) a introdus o procedură de retragere referitoare la readmisia propriilor resortisanți.

Articolul 19 alineatul (10) a introdus o dispoziție potrivit căreia Comisia trebuie să ia în considerare efectul socioeconomic al retragerii temporare a preferințelor tarifare în țara beneficiară atunci când propune retragerea.

Articolul 19 alineatul (14) a fost adăugat pentru a spori flexibilitatea în ceea ce privește revizuirea domeniului de aplicare al retragerii, a amâna sau a suspenda aplicarea acesteia în cazul unor circumstanțe excepționale, cum ar fi o situație de urgență de sănătate sau sanitară la nivel mondial.

Articolul 19 alineatul (16) și articolul 19 alineatul (17) au fost adăugate pentru a prevedea o procedură de retragere urgentă în cazul unor încălcări grave ale convențiilor SGP relevante, atunci când este necesar un răspuns rapid având în vedere circumstanțele specifice din țara beneficiară.

Articolul 20 introduce posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al măsurilor de retragere în cazul apariției unor motive sau încălcări suplimentare.

Capitolul VI Măsuri de salvgardare și supraveghere:

Articolul 29 alineatul (1) a eliminat dispoziția privind stabilirea pragurilor de salvgardare pe baza volumelor importurilor și a înlocuit-o cu un calcul bazat pe valoarea importurilor.

Capitolul VII Dispoziții comune:

Articolul 33 alineatul (3) și articolul 33 alineatul (4) introduc un proces specific pentru a asigura că cumulul răspunde nevoilor de dezvoltare, de finanțare și comerciale ale țării solicitante.

Articolul 40 prelungește de la doi la trei ani perioada de prezentare a raportului către Parlament și Consiliu.

Capitolul VIII Dispoziții finale:

Lista anexelor:

Anexa I: Furnizează lista țărilor eligibile și regimul de care beneficiază într-o singură anexă, înlocuind anexa I și părțile pozitive din anexele II, III și IV la fostul Regulament SGP. Elimină din lista țărilor eligibile țările care nu sunt considerate țări în curs de dezvoltare în contextul SGP (Rusia, China, Hong Kong, Macao) pentru a se asigura că beneficiile SGP sunt limitate la țările în curs de dezvoltare care au nevoi similare în materie de comerț, finanțare și dezvoltare.

Anexa II: Furnizează o listă unică a țărilor din care au fost retrase preferințele SGP, înlocuind listele specifice corespunzătoare din fostele anexe II, III și IV.

Anexa III: Furnizează o listă de produse care fac obiectul regimurilor SGP și SGP+.

Anexa IV: (Fosta anexă VI) Ajustează descrescător graduarea produselor și pragurile de salvgardare cu 10 % pentru a viza mai bine produsele competitive.

Anexa V: (Fosta anexă V) Elimină criteriul de vulnerabilitate a competitivității la export ca mai sus.

Anexa VI: (Fosta anexă VIII) Adăugă șase convenții internaționale suplimentare în conformitate cu studiul justificativ și cu evaluarea impactului.

Anexa VII: Furnizează o listă de produse vizate doar de regimul SGP+.

Anexa VIII: (Fosta anexă X) Furnizează un tabel de corespondență.

2021/0297 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Începând din 1971, Uniunea a acordat preferințe comerciale țărilor în curs de dezvoltare în cadrul sistemului său generalizat de preferințe tarifare („SGP”).

(2)Politica comercială comună a Uniunii are la bază principiile și urmărește obiectivele stabilite în dispozițiile generale care reglementează acțiunea externă a Uniunii, prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”).

(3)Politica comercială comună a Uniunii trebuie să respecte și să consolideze obiectivele politicii Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare prevăzute la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), în special eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu durabile și a bunei guvernanțe în țările în curs de dezvoltare. Aceasta trebuie să fie în conformitate cu cerințele Organizației Mondiale a Comerțului („OMC”), în special cu Decizia privind tratamentul diferențiat și mai favorabil, reciprocitatea și o mai mare participare a țărilor în curs de dezvoltare („clauza de abilitare”), adoptată prin Acordul general pentru tarife și comerț („GATT”) în 1979, în temeiul căreia statele membre ale OMC pot acorda un tratament diferențiat și mai favorabil țărilor în curs de dezvoltare.

(4)Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 14  prevede aplicarea sistemului generalizat de preferințe tarifare (denumit în continuare „sistemul”) până la 31 decembrie 2023, cu excepția regimului special pentru țările cel mai puțin dezvoltate cărora nu li se aplică o astfel de dată de expirare. După acest moment, SGP ar trebui să se aplice în continuare timp de 10 ani de la data aplicării preferințelor prevăzute de prezentul regulament, cu excepția regimului special în favoarea țărilor cel mai puțin dezvoltate, care ar trebui să se aplice în continuare fără termen de expirare. 

(5)Obiectivele generale ale SGP sunt de a sprijini eradicarea sărăciei în toate formele sale, în conformitate cu Agenda 2030 și cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 17.12, precum și de a promova agenda de dezvoltare durabilă, evitând totodată prejudicierea intereselor industriei UE. Potrivit concluziilor evaluării la jumătatea perioadei a SGP din 2018 și studiului justificativ din 2021 pentru evaluarea impactului care stau la baza prezentului regulament, cadrul SGP în temeiul Regulamentului (UE) nr. 978/2012 a îndeplinit aceste obiective principale, care s-au aflat în centrul revizuirii generale din 2012 a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului 15 .

(6)Aceste obiective rămân relevante în contextul global actual și sunt în concordanță cu analiza și perspectiva recentei comunicări a Comisiei intitulate „Revizuirea politicii comerciale - O politică comercială deschisă, durabilă și fermă” 16 (RPC). Potrivit RPC, Uniunea are „un interes strategic de a sprijini integrarea sporită în economia mondială a țărilor în curs de dezvoltare vulnerabile” și „trebuie să utilizeze pe deplin puterea oferită de deschiderea sa și de atractivitatea pieței sale unice” pentru a sprijini multilateralismul și a asigura respectarea valorilor universale. În ceea ce privește SGP în mod specific, RPC ia act de rolul său important în „promovarea respectării drepturilor fundamentale ale omului și a drepturilor lucrătorilor” și stabilește obiectivul SGP, și anume, „creșterea în continuare a oportunităților comerciale pentru țările în curs de dezvoltare cu scopul de a reduce sărăcia și a crea locuri de muncă pe baza valorilor și principiilor internaționale”. În plus, sistemul ar trebui să ajute beneficiarii să se redreseze în urma impactului COVID-19 și să își reconsolideze economiile într-un mod durabil, inclusiv în ceea ce privește standardele internaționale în materie de drepturi ale omului, de muncă, de mediu și de bună guvernanță. Ar trebui să se asigure concordanța între SGP și obiectivele sale, precum și asistența acordată țărilor beneficiare, în conformitate cu coerența politicilor UE în favoarea dezvoltării (CPD), care constituie un pilon esențial al eforturilor Uniunii de a spori impactul pozitiv și eficacitatea cooperării pentru dezvoltare 17 .

(7)Oferind un acces preferențial la piața Uniunii, sistemul ar trebui să sprijine țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a reduce sărăcia și de a obține și promova buna guvernanță și dezvoltarea durabilă, ajutându-le să genereze venituri suplimentare prin intermediul comerțului internațional, care să poată fi reinvestite ulterior pentru propria lor dezvoltare și, în plus, să își diversifice economiile. Preferințele tarifare din cadrul sistemului ar trebui să se concentreze pe sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare care au nevoi mai mari legate de dezvoltare, comerț și finanțe.

(8)Sistemul ar trebui să constea într-un regim de bază (denumit în continuare „regimul SGP standard”) și două regimuri speciale, și anume „regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe – SGP+” și „regimul special pentru țările cel mai puțin dezvoltate – EBA”. Prin urmare, acesta continuă structura din ultimii zece ani, care este considerată un succes, deoarece se concentrează asupra țărilor care au cea mai mare nevoie de sprijin și răspunde diferitelor nevoi de dezvoltare ale beneficiarilor.

(9)Regimul SGP standard ar trebui acordat tuturor țărilor în curs de dezvoltare care au aceleași nevoi în ce privește dezvoltarea și care se află în stadii similare de dezvoltare economică. Nu există o definiție a noțiunii de „țară în curs de dezvoltare” la nivelul OMC, rămânând în sarcina țărilor care acordă preferințe să stabilească lista țărilor în curs de dezvoltare eligibile pentru SGP. Țările care și-au încheiat cu succes tranziția de la economii centralizate la economii de piață și sunt în prezent economii puternice cu o poziție puternică în cadrul comerțului internațional, cum ar fi China, Hong Kong, Macao și Rusia, nu ar trebui considerate țări în curs de dezvoltare în contextul SGP și, prin urmare, ar trebui eliminate de pe lista țărilor eligibile. Țările clasificate de Banca Mondială ca având venituri mari sau venituri medii-superioare înregistrează un nivel al veniturilor pe cap de locuitor care le permite să atingă un grad mai înalt de diversificare, fără intervenția sistemului de preferințe tarifare. Acestea se află într-o etapă diferită de dezvoltare economică și, prin urmare, nu împărtășesc aceleași nevoi de dezvoltare, comerciale și financiare ca țările în curs de dezvoltare cu venituri mai mici sau cu țările în curs de dezvoltare mai vulnerabile. Pentru a preveni discriminarea nejustificată, este nevoie să fie tratate în mod diferit. Prin urmare, acestea nu beneficiază de regimul SGP standard. În plus, utilizarea preferințelor tarifare acordate în cadrul sistemului de către țările cu venituri mari sau medii-superioare ar mări presiunea concurențială asupra exporturilor din țările mai sărace și mai vulnerabile și, prin urmare, ar putea impune o povară de nejustificat pentru țările în curs de dezvoltare mai vulnerabile. Regimul SGP standard ar trebui să ia în considerare faptul că nevoile de dezvoltare, comerț și finanțe se pot schimba și să garanteze că acordul rămâne deschis dacă situația unei țări se modifică.

(10)Din motive de coerență, preferințele tarifare acordate în cadrul regimului SGP standard nu ar trebui extinse la țările în curs de dezvoltare care beneficiază de un acord de acces preferențial pe piață încheiat cu Uniunea, care oferă cel puțin același nivel de preferințe tarifare ca și SGP, pentru cvasitotalitatea schimburilor comerciale. Cu toate acestea, pentru ca o țară beneficiară și operatorii economici să aibă timpul necesar pentru o adaptare în bune condiții, regimul SGP standard ar trebui să fie în continuare acordat pe o perioadă de doi ani de la data punerii în aplicare a unui regim de acces preferențial pe piață.

(11)Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) se bazează pe conceptul de dezvoltare durabilă recunoscut de convențiile și instrumentele internaționale, precum Declarația Organizației Națiunilor Unite privind dreptul la dezvoltare din 1986, Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea din 1992, Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă din 1998, Declarația mileniului a ONU din 2000, Declarația de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă din 2002, Declarația centenarului OIM privind viitorul muncii din 2019, Documentul final al Summitului ONU privind dezvoltarea durabilă din 2015 „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Acordul de la Paris privind schimbările climatice din cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Prin urmare, sistemul de preferințe tarifare suplimentare acordate în temeiul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe ar trebui să fie acordat acelor țări în curs de dezvoltare care, din cauza lipsei de diversificare, sunt vulnerabile din punct de vedere economic, dar au ratificat convențiile internaționale fundamentale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția climei și a mediului și buna guvernanță, și se angajează să asigure punerea în aplicare efectivă a acestora. Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe ar trebui să ajute aceste țări să își asume responsabilitățile suplimentare care decurg din ratificarea și punerea în aplicare efectivă a acestor convenții. Lista convențiilor relevante pentru SGP ar trebui actualizată pentru a reflecta mai bine evoluția principalelor instrumente și standarde internaționale și pentru a adopta o abordare proactivă a dezvoltării durabile, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Agenda 2030 18 . În acest sens, se adaugă următoarele convenții: Acordul de la Paris privind schimbările climatice (2015) – care înlocuiește Protocolul de la Kyoto; Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD); Protocolul facultativ la Convenția privind drepturile copilului cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate (OP-CRC-AC); Convenția OIM nr. 81 privind inspecția muncii; Convenția OIM nr. 144 privitoare la consultările tripartite; și Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate.

(12)Țările care au îndeplinit condițiile pentru a nu mai fi considerate în categoria de țări cel mai puțin dezvoltate (LDC) stabilită de ONU ar trebui stimulate să continue pe calea dezvoltării durabile. În acest scop, criteriile de vulnerabilitate economică pentru a se califica pentru regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe ar trebui simplificate în comparație cu Regulamentul (UE) nr. 978/2012, pentru a facilita accesul unui număr mai mare de țări care au îndeplinit condițiile pentru a nu mai fi considerate țări cel mai puțin dezvoltate.

(13)Preferințele ar trebui concepute astfel încât să încurajeze creșterea economică și, în acest fel, să răspundă pozitiv cerințelor unei dezvoltări durabile. În consecință, în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, taxele vamale ad valorem pentru țările beneficiare în cauză ar trebui să fie suspendate. Taxele specifice ar trebui, de asemenea, să fie suspendate, cu excepția cazului în care sunt combinate cu o taxă vamală ad valorem.

(14)Țările care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe ar trebui să beneficieze de preferințe tarifare suplimentare dacă, la cererea acestora, Comisia stabilește că sunt respectate condițiile relevante.

(15)Țările cărora li s-a acordat regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 978/2012 ar trebui să depună o nouă cerere în termen de doi ani de la data aplicării prezentului regulament. Cu toate acestea, pentru a asigura continuitatea și securitatea juridică pentru operatorii economici, preferințele tarifare din cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 978/2012 trebuie menținute în perioada în care este evaluată aplicarea lor. Cererile de asistență tehnică și financiară din partea țărilor solicitante în legătură cu ratificarea și punerea în aplicare a convențiilor pot fi analizate în mod favorabil.

(16)Comisia și, după caz, Serviciul European de Acțiune Externă, ar trebui să monitorizeze stadiul ratificării convențiilor internaționale privind drepturile omului și dreptul la muncă, protecția mediului și buna guvernanță și punerea efectivă în aplicare a acestora, examinând informațiile relevante, în special, dacă sunt disponibile, concluziile și recomandările organismelor de supraveghere relevante instituite în temeiul convențiilor respective. O dată la trei ani, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind stadiul ratificării convențiilor respective, privind respectarea de către țările beneficiare a obligațiilor de raportare asumate în temeiul convențiilor respective și privind stadiul punerii în aplicare a convențiilor.

(17)În scopul monitorizării punerii în aplicare și, după caz, al retragerii preferințelor tarifare, sunt esențiale rapoartele organismelor de supraveghere relevante. Cu toate acestea, rapoartele pot fi însoțite de alte informații aflate la dispoziția Comisiei, inclusiv de informații obținute în cadrul programelor bilaterale sau multilaterale de asistență tehnică, precum și de informații din alte surse, cu condiția să fie exacte și fiabile. Acestea ar putea include informații din partea Parlamentului European și a Consiliului, a guvernelor, a organizațiilor internaționale, a societății civile, a partenerilor sociali sau plângeri primite prin intermediul SEP, cu condiția să îndeplinească cerințele relevante. Deficiențele identificate în cursul procesului de monitorizare pot contribui la programarea viitoare a asistenței pentru dezvoltare de către Comisie într-un mod mai bine direcționat.

(18)În iulie 2020, Comisia a numit responsabilul cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială care are rolul de a asigura respectarea normelor comerciale. În acest sens, în noiembrie 2020, Comisia a lansat un nou mecanism de tratare a plângerilor, punctul unic de intrare („Single Entry Point” – SEP), ca parte a eforturilor sale sporite de a consolida asigurarea respectării și punerea în aplicare a angajamentelor comerciale. Prin intermediul SEP, Comisia primește plângeri cu privire la diverse aspecte legate de politica comercială, inclusiv încălcări ale angajamentelor SGP. Acest nou sistem de plângeri ar trebui integrat în cadrul prezentului regulament.

(19)Regimul special în favoarea țărilor cel mai puțin dezvoltate (EBA) ar trebui să asigure în continuare accesul pe piața Uniunii, fără plata de taxe vamale, al produselor originare din țările cel mai puțin dezvoltate, recunoscute și clasificate astfel de Organizația Națiunilor Unite (ONU), cu excepția comerțului cu arme. Atunci când o țară nu mai este clasificată de ONU ca țară cel mai puțin dezvoltată, ar trebui să se stabilească o perioadă de tranziție pentru a atenua orice efect defavorabil determinat de eliminarea preferințelor tarifare acordate în cadrul acelui regim. Preferințele tarifare acordate în cadrul regimului special pentru țările cel mai puțin dezvoltate ar trebui acordate în continuare pentru țările cel mai puțin dezvoltate care beneficiază de un alt regim de acces preferențial pe piața Uniunii.

(20)În ceea ce privește regimul SGP standard, ar trebui menținută diferențierea între regimurile tarifare preferențiale pentru produse nesensibile și regimurile tarifare preferențiale pentru produse sensibile, pentru a se ține seama de situația sectoarelor care produc aceleași produse în Uniune.

(21)Produsele nesensibile ar trebui să beneficieze în continuare de suspendarea taxelor vamale prevăzute de Tariful vamal comun, în timp ce produsele sensibile ar trebui să beneficieze de o reducere tarifară, pentru a asigura o rată de utilizare satisfăcătoare, ținând seama, în același timp, de situația industriilor corespondente din Uniune.

(22)O astfel de reducere tarifară ar trebui să fie suficient de atractivă pentru a încuraja comercianții să utilizeze oportunitățile oferite de sistem. Prin urmare, taxele ad valorem ar trebui reduse, la modul general, cu o valoare forfetară de 3,5 puncte procentuale din taxa corespunzătoare clauzei „națiunii celei mai favorizate”, în timp ce astfel de taxe pentru textile și pentru produsele textile ar trebui reduse cu 20 %. Taxele specifice ar trebui reduse cu 30 %. Atunci când se prevede o taxă minimă, aceasta nu ar trebui să se aplice.

(23)Taxele vamale ar trebui suspendate în totalitate atunci când, în urma aplicării tratamentului preferențial pentru o declarație de import individuală, ar rezulta o taxă ad valorem mai mică sau egală cu 1 % sau o taxă specifică mai mică sau egală cu 2 EUR, întrucât costul perceperii unor asemenea taxe ar putea fi superior încasărilor.

(24)Graduarea produselor ar trebui să se facă pe baza criteriilor legate de secțiunile și capitolele din Tariful vamal comun. Graduarea produselor ar trebui să se aplice pe secțiuni sau subsecțiuni, pentru a reduce numărul cazurilor de graduare pe produse eterogene. Graduarea pe secțiuni sau subsecțiuni (alcătuite din capitole) pentru o țară beneficiară ar trebui să se aplice atunci când secțiunea în cauză îndeplinește criteriile de graduare timp de trei ani consecutiv, pentru a ameliora previzibilitatea și caracterul echitabil al graduării prin eliminarea efectelor variațiilor semnificative și excepționale ale statisticilor privind importurile. Graduarea produselor nu ar trebui să se aplice țărilor beneficiare ale regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) și nici în cazul țărilor beneficiare ale regimului special pentru țările cel mai puțin dezvoltate (EBA), deoarece acestea au un profil economic foarte asemănător, ceea ce le face vulnerabile din cauza unei baze de export scăzute, nediversificate. - Preferințele tarifare prevăzute în prezentul regulament se aplică produselor originare din țările beneficiare în conformitate cu regulile de origine prevăzute în Codul vamal al Uniunii și în actele juridice adoptate în conformitate cu competențele conferite prin respectivul cod, în special Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei 19 și Regulament de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei 20 . Cumulul regional între țări din diferite grupuri regionale și cumulul extins ar trebui acordate cu condiția ca țara beneficiară solicitantă să aducă suficiente dovezi potrivit cărora cumulul răspunde nevoilor sale în materie de dezvoltare, finanțare și comerț, conducând astfel, printre altele, la creștere economică, eliminarea sărăciei, diversificarea exporturilor și industrializare și cu condiția să nu aibă un impact negativ asupra situației altor țări, în special a țărilor care beneficiază de regimul „Totul în afară de arme”. Atunci când evaluează dacă acordarea cumulului răspunde nevoilor țării solicitante în materie de dezvoltare, finanțare și comerț, Comisia ar trebui să țină seama de dependența țării beneficiare de țara furnizoare și de perspectivele viitoare cu privire la produsele în cauză.

(25)Printre motivele de retragere temporară a regimurilor din cadrul sistemului ar trebui să se regăsească încălcările grave și sistematice ale principiilor prevăzute în anumite convenții internaționale privind drepturile fundamentale ale omului (inclusiv anumite principii de drept internațional umanitar conținute în convențiile respective), drepturile lucrătorilor, protecția climei și a mediului, precum și buna guvernanță, pentru a promova obiectivele respectivelor convenții. Preferințele tarifare prevăzute de regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe ar trebui să fie retrase temporar dacă țara beneficiară încalcă obligația pe care și-a asumat-o de a menține ratificarea și punerea efectivă în aplicare a convențiilor respective sau de a respecta cerințele de raportare impuse de convențiile respective, sau dacă țara beneficiară nu cooperează cu procedurile de monitorizare ale Uniunii, stabilite prin prezentul regulament. Retragerea temporară ar trebui să continue până când motivele care o justifică nu se mai aplică. În situațiile caracterizate de gravitatea excepțională a încălcărilor, Comisia ar trebui să aibă competența de a reacționa rapid prin adoptarea de măsuri într-un termen mai scurt. În cadrul abordării Uniunii privind toleranța zero față de munca copiilor, motivele retragerii temporare ar trebui să includă exporturile de mărfuri realizate prin munca copiilor interzisă la nivel internațional, precum și prin muncă forțată, inclusiv sclavia și munca în închisori, astfel cum sunt identificate în convențiile relevante din anexa VI.

(26)Migrația internațională ordonată poate aduce beneficii importante țărilor de origine și de destinație ale migranților și poate contribui la nevoile de dezvoltare durabilă ale acestora. Sporirea coerenței dintre politicile comerciale, de dezvoltare și de migrație este esențială pentru a se asigura că beneficiile migrației se acumulează reciproc atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. În acest sens, este esențial ca atât țările de origine, cât și țările de destinație să abordeze provocări comune, cum ar fi intensificarea cooperării privind readmisia propriilor resortisanți și reintegrarea durabilă a acestora în țara de origine, în special pentru a evita o scădere constantă a populației active în țările de origine, cu consecințe pe termen lung asupra dezvoltării, și pentru a garanta că migranții sunt tratați cu demnitate.

(27)Returnarea, readmisia și reintegrarea reprezintă provocări comune pentru Uniune și partenerii săi. În special, fiecare stat are obligația de a-și readmite proprii resortisanți în temeiul dreptului cutumiar internațional și al convențiilor internaționale multilaterale, cum ar fi Convenția privind aviația civilă internațională semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Îmbunătățirea reintegrării durabile și a consolidării capacităților ar consolida în mod semnificativ dezvoltarea locală în țările partenere.

(28)În temeiul Regulamentului (UE) nr. 978/2012 și al predecesorilor săi, preferințele tarifare au fost retrase în ceea ce privește importurile de produse originare din Belarus (retragere integrală) și Cambodgia (retragere parțială) din cauza încălcărilor grave și sistematice ale principiilor anumitor convenții privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor. Motivele care justifică retragerea preferințelor sunt încă valabile; prin urmare, retragerea temporară pentru Belarus și Cambodgia ar trebui menținută în temeiul prezentului regulament.

(29)Pentru a realiza un echilibru între necesitatea pentru o mai bună orientare, mai mare coerență și transparență, pe de o parte, și o mai bună promovare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe printr-un sistem de preferințe comerciale unilaterale, pe de altă parte, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să îi fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările anexelor la prezentul regulament și retragerea temporară a preferințelor tarifare din cauza încălcărilor grave și sistematice ale principiilor stabilite în convențiile relevante în ceea ce privește drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția climei și a mediului și buna guvernanță și alte motive relevante stabilite în prezentul regulament, precum și normele procedurale privind depunerea cererilor pentru preferințele tarifare acordate în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, desfășurarea anchetelor de retragere temporară și salvgardare în scopul stabilirii de dispoziții tehnice uniforme și detaliate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună reglementare 21 . În mod special, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate. În vederea oferirii unui cadru stabil pentru operatorii economici, competența adoptării unui act în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește abrogarea unei decizii privind retragerea temporară în temeiul procedurii de urgență înainte ca respectiva decizie de retragere temporară a preferințelor tarifare să devină aplicabilă, în cazul în care motivele care justificau retragerea temporară încetează să mai fie valabile. De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a amâna data aplicării unui act prin care se impune retragerea temporară sau pentru a modifica domeniul de aplicare al acestuia, din motive legate de o urgență sanitară mondială sau de alte circumstanțe excepționale.

(30)Pentru a asigura condiții unitare de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 22 .

(31)Procedura consultativă ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor depunere în aplicare de suspendare a preferințelor tarifare pe anumite secțiuni din SGP pentru țările beneficiare și la inițierea procedurilor de retragere temporară, ținând seama de natura și impactul actelor respective.

(32)Prin urmare, procedura de examinare ar trebui să fie utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind anchetele de salvgardare și la suspendarea regimurilor de preferințe tarifare în cazul în care importurile ar putea genera perturbări grave pe piețele Uniunii.

(33)Pentru a asigura integritatea și buna funcționare a sistemului, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri bine întemeiate legate de retragerile temporare datorate nerespectării procedurilor și obligațiilor vamale, acest lucru este impus de motive de extremă urgență.

(34)În vederea oferirii unui cadru stabil pentru operatorii economici, după încheierea perioadei maxime de șase luni, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri bine întemeiate legate de încetarea sau prelungirea retragerilor temporare datorate nerespectării procedurilor și obligațiilor vamale, acest lucru este impus de motive de extremă urgență.

(35)De asemenea, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile dacă, în cazuri justificate în mod corespunzător legate de anchetele de salvgardare, acest lucru este impus de motive de extremă urgență legate de deteriorarea situației economice și/sau financiare a producătorilor din Uniune, care ar fi dificil de remediat.

(36)Comisia ar trebui să raporteze cu regularitate către Parlamentul European și Consiliu în legătură cu efectele sistemului în temeiul prezentului regulament prin intermediul comitetelor instituționale relevante. Până la 1 ianuarie 2030, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea la jumătatea perioadei a prezentului regulament și să evalueze necesitatea revizuirii sistemului. Raportul este necesar pentru a analiza impactul sistemului asupra nevoilor de dezvoltare, comerț și financiare ale beneficiarilor, precum și asupra comerțului bilateral și asupra veniturilor tarifare ale Uniunii, acordând o atenție deosebită obiectivelor de dezvoltare durabilă. 

(37)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 978/2012 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

1.Sistemul generalizat de preferințe tarifare prin care Uniunea oferă acces preferențial pe piața sa („sistemul” sau „SGP”) se aplică în conformitate cu prezentul regulament.

2.Sistemul prevede următoarele regimuri tarifare preferențiale:

(a)un regim standard („SGP standard”);

(b)un regim special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+);

(c)un regim special pentru țările cel mai puțin dezvoltate (regimul „Totul în afară de arme” sau „EBA”).

Articolul 2

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„țări” înseamnă țările și teritoriile care au autorități vamale;

(2)„țări eligibile” înseamnă țările în curs de dezvoltare, enumerate în anexa I;

(3)„țări care beneficiază de SGP standard” înseamnă țările care beneficiază de regimul standard, astfel cum sunt enumerate în anexa I;

(4)„țări care beneficiază de SGP+” înseamnă țările care beneficiază de regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, astfel cum sunt enumerate în anexa I;

(5)„țări care beneficiază de regimul «Totul în afară de arme»” înseamnă țările care beneficiază de regimul special în favoarea țărilor cel mai puțin dezvoltate, astfel cum sunt enumerate în anexa I;

(6)„taxe vamale prevăzute de Tariful vamal comun” înseamnă taxele menționate în partea II din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului 23 , cu excepția taxelor stabilite în cadrul contingentelor tarifare;

(7)„secțiune” înseamnă orice secțiune din Tariful vamal comun prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87;

(8)„capitol” înseamnă orice capitol din Tariful vamal comun prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 2658/87;

(9)„secțiune SGP” înseamnă o secțiune enumerată în anexa III și stabilită pe baza secțiunilor și capitolelor din Tariful vamal comun;

(10)„regim de acces preferențial pe piață” înseamnă acces preferențial pe piața Uniunii prin intermediul unui acord comercial aplicat provizoriu sau în vigoare sau prin preferințe autonome acordate de Uniune;

(11)„punerea în aplicare efectivă” înseamnă punerea în aplicare integrală a angajamentelor și obligațiilor asumate în temeiul convențiilor internaționale enumerate în anexa VI, asigurându-se astfel îndeplinirea principiilor, obiectivelor și drepturilor garantate de aceste convenții pe întregul teritoriu al țării beneficiare;

(12)„plângere” înseamnă o plângere transmisă Comisiei prin intermediul punctului unic de intrare;

(13)„cumul regional între țări beneficiare din diferite grupuri regionale” înseamnă cumulul de origine menționat la articolul 55 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446;

(14)„cumul extins” înseamnă cumulul de origine menționat la articolul 56 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446.

Articolul 3

1.În anexa I, coloanele A și B, este prezentată lista țărilor eligibile.

2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru a modifica coloanele A și B din tabelul din anexa I pentru a ține seama de modificările statutului internațional sau ale clasificării țărilor, de dezvoltarea economică a acestora sau de nevoile lor comerciale, de finanțare și de dezvoltare.

3.Comisia comunică țărilor eligibile în cauză modificările survenite în statutul acestora în cadrul sistemului.

CAPITOLUL II

Regimul standard

Articolul 4

1.Țările eligibile beneficiază de preferințele tarifare acordate în temeiul regimului standard prevăzut la articolul 1 alineatul (2) litera (a), cu excepția cazului în care:

(a)au fost clasificate de Banca Mondială ca țări cu venituri medii-superioare sau cu venituri mari timp de trei ani consecutiv, imediat înainte de actualizarea listei țărilor beneficiare; sau

(b)beneficiază de un regim de acces preferențial pe piață cu Uniunea, care oferă preferințe tarifare identice sau mai favorabile decât SGP pentru cea mai mare parte a schimburilor comerciale.

2.Alineatul (1) literele (a) și (b) nu se aplică în cazul țărilor cel mai puțin dezvoltate, astfel cum au fost identificate de Organizația Națiunilor Unite.

Articolul 5

1.Țările care beneficiază de SGP standard și care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 4 sunt enumerate în anexa I coloana C.

2.Până la 1 ianuarie a fiecărui an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia revizuiește anexa I. Pentru ca țările care beneficiază de SGP standard și operatorii economici să aibă timpul necesar pentru o bună adaptare în urma modificării statutului țării în cadrul sistemului:

(a)decizia de a elimina o țară beneficiară de pe lista țărilor care beneficiază de SGP standard, în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol și în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a), se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor împlinirii unui an de la data intrării în vigoare a deciziei respective;

(b)decizia de a elimina o țară beneficiară de pe lista țărilor care beneficiază de SGP standard, în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol și în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b), se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor împlinirii a doi ani de la data punerii în aplicare a unui regim de acces preferențial pe piață.

3.În sensul alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36, de modificare a anexei I, coloana C, pe baza criteriilor stabilite în articolul 4.

4.Comisia comunică respectivei țări care beneficiază de SGP standard orice modificare a statutului acesteia în cadrul sistemului.

Articolul 6

1.Produsele incluse care intră sub incidența regimului standard prevăzut la articolul 1 alineatul (2) litera (a) sunt enumerate în anexa III.

2.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36, de modificare a anexei III în vederea includerii schimbărilor devenite necesare în urma modificării Nomenclaturii Combinate.

Articolul 7

1.Taxele vamale prevăzute de Tariful vamal comun se suspendă în totalitate pentru produsele enumerate în anexa III, considerate produse nesensibile, cu excepția componentelor agricole.

2.Taxele vamale ad valorem din Tariful vamal comun aplicabile produselor enumerate în anexa III, considerate produse sensibile, se reduc cu 3,5 puncte procentuale. Pentru produsele de la secțiunile S-11a și S-11b din anexa III din SGP, reducerea este de 20 %.

3.În cazul în care taxele preferențiale, calculate în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 978/2012 privind taxele vamale ad valorem prevăzute de Tariful vamal comun aplicabile în ziua intrării în vigoare a prezentului regulament, prevăd, pentru produsele prevăzute la alineatul (2) din respectivul articol, o reducere tarifară mai mare de 3,5 puncte procentuale, se aplică respectivele taxe preferențiale.

4.Taxele specifice din Tariful vamal comun, altele decât taxele minime sau maxime aplicabile produselor enumerate în anexa III, considerate produse sensibile, se reduc cu 30 %.

5.În cazul în care taxele vamale prevăzute de Tariful vamal comun aplicabile produselor enumerate în anexa III, considerate produse sensibile, conțin taxe vamale ad valorem și taxe specifice, taxele specifice nu fac obiectul unei reduceri.

6.În cazul în care taxele vamale reduse în conformitate cu alineatele (2) și (4) prevăd o taxă vamală maximă, respectiva taxă vamală maximă nu se reduce. Atunci când respectivele taxe prevăd o taxă vamală minimă, respectiva taxă vamală minimă nu se aplică.

Articolul 8

1.Preferințele tarifare prevăzute la articolul 7 se suspendă în cazul produselor dintr-o secțiune SGP originare dintr-o țară care beneficiază de SGP standard, dacă valoarea medie a importurilor Uniunii de astfel de produse provenind din respectiva țară care beneficiază de SGP standard, calculată pe o perioadă de trei ani consecutiv, depășește pragurile enumerate în anexa IV. Pragurile se calculează ca procent din valoarea totală a importurilor Uniunii de produse identice provenind din toate țările beneficiare ale SGP.

2.Anterior aplicării preferințelor tarifare prevăzute în prezentul regulament, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), o listă de secțiuni SGP pentru care preferințele tarifare menționate la articolul 7 se suspendă în ceea ce privește o anumită țară care beneficiază de SGP standard. Respectivul act de punere în aplicare se aplică de la 1 ianuarie 2024.

3.La fiecare trei ani, Comisia revizuiește lista menționată la alineatul (2) de la prezentul articol și adoptă un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), pentru a suspenda sau a restabili preferințele tarifare menționate la articolul 7. Respectivul act de punere în aplicare se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor intrării sale în vigoare.

4.Lista menționată la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol se stabilește pe baza datelor disponibile la data de 1 septembrie a anului în care se desfășoară revizuirea și la data de 1 septembrie a celor doi ani ce precedă anul revizuirii. La revizuire se iau în considerare importurile din țările care beneficiază de SGP, enumerate în anexa I, în forma aplicabilă la momentul respectiv. Cu toate acestea, nu se ia în considerare valoarea importurilor din țări care beneficiază de SGP, care la data depunerii cererii de suspendare nu mai beneficiază de preferințele tarifare acordate în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (b).

5.Comisia comunică țării în cauză actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu alineatele (2) și (3).

6.Atunci când anexa I se modifică în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 4, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36, de modificare a anexei IV în scopul de a ajusta modalitățile enumerate în anexa respectivă, astfel încât proporția secțiunilor SGP pentru care preferințele tarifare au fost suspendate să rămână astfel cum este definită la alineatul (1) de la prezentul articol.

CAPITOLUL III

Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe

Articolul 9

O țară care beneficiază de SGP poate beneficia de preferințele tarifare prevăzute în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)este considerată a fi vulnerabilă din cauza lipsei de diversificare, astfel cum este definit în anexa V;

(b)a ratificat toate convențiile enumerate în anexa VI („convențiile relevante”), iar Comisia nu a identificat, pe baza informațiilor disponibile, în special a celor mai recente concluzii disponibile ale organismelor de supraveghere în temeiul convențiilor respective, o problemă gravă în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a acestor convenții;

(c)referitor la convențiile relevante, nu a formulat o rezervă care să fie interzisă de vreuna dintre convențiile respective sau care, în sensul prezentului articol, este considerată incompatibilă cu obiectul și scopul respectivei convenții. 

În sensul prezentului articol, rezervele sunt considerate incompatibile cu obiectul și scopul unei convenții în unul dintre următoarele cazuri:

(i)acest lucru este stabilit prin intermediul unui proces prevăzut special în acest scop în cadrul convenției;

(ii)în lipsa unui astfel de proces, Uniunea, în cazul în care este o parte la convenție, și/sau o majoritate calificată de state membre care sunt părți la convenție, ridică obiecții cu privire la rezervă, conform competențelor lor stabilite prin tratate, invocând incompatibilitatea acesteia cu obiectul și scopul convenției, prin care se opune intrării în vigoare a convenției, astfel cum a fost convenită între statele respective și statul care a formulat rezerva, în conformitate cu dispozițiile Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor, semnată la Viena la 23 mai 1969;

(d)își asumă un angajament ferm de a menține ratificarea convențiilor relevante și de a garanta punerea în aplicare efectivă a acestora, însoțit de un plan de acțiune pentru punerea în aplicare efectivă a convențiilor relevante;

(e)acceptă fără rezerve obligațiile de raportare impuse de oricare dintre convențiile relevante și își asumă un angajament ferm de a accepta monitorizarea și revizuirea periodică a modului de punere în aplicare, în conformitate cu dispozițiile convențiilor relevante;

(f)își asumă un angajament ferm de a participa și coopera în cadrul procedurii de raportare și monitorizare a Uniunii menționate la articolul 13.

Articolul 10

1.Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe se acordă în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)țara care beneficiază de SGP a înaintat o cerere în acest sens;

(b)Comisia consideră, pe baza examinării cererii, că țara solicitantă îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 9.

2.Țara solicitantă prezintă cererea sa Comisiei, în scris. Cererea trebuie să furnizeze informații complete privind ratificarea convențiilor relevante și să cuprindă angajamentele ferme prevăzute la articolul 9 literele (d), (e) și (f).

3.După primirea cererii, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la aceasta.

4.În urma examinării cererii, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36, să modifice anexa I pentru a acorda respectivei țări solicitante beneficiul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, incluzând țara respectivă pe lista țărilor care beneficiază de SGP+.

5.Atunci când o țară care beneficiază de SGP+ nu mai îndeplinește condițiile menționate la articolul 9 litera (a) sau (c) sau își retrage oricare dintre angajamentele ferme menționate la articolul 9 literele (d), (e) și (f), Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 36, pentru a modifica anexa I în vederea eliminării țării respective din regimul SGP+.

6.Comisia comunică țării solicitante orice decizie luată în conformitate cu alineatele (4) și (5) de la prezentul articol după publicarea actului delegat de modificare a anexei I în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Atunci când țării solicitante i se acordă regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, aceasta este informată cu privire la data la care respectivul act delegat intră în aplicare.

7.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36, pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la procedura de acordare a regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, în special în ceea ce privește termenele-limită, precum și transmiterea și prelucrarea cererilor.

8.Țările care, la 31 ianuarie 2023, sunt țări care beneficiază de SGP+ în temeiul Regulamentului (UE) nr. 978/2012 pot solicita acordarea regimului SGP+ în temeiul prezentului regulament până la 31 decembrie 2025. Regimul SGP+ prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 978/2012 pentru țările solicitante respective va fi menținut până la expirarea acestui termen și pe parcursul perioadei de evaluare a solicitării lor de către Comisie și, după caz, în perioada în care Parlamentul European și Consiliul vor revizui actul delegat de modificare a anexei I care a fost adoptat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 36 alineatul (5).

Articolul 11

1.Produsele care intră sub incidența regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe sunt enumerate în anexele III și VII.

2.Fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (2), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36, de modificare a anexei VII astfel încât aceasta să reflecte modificările la Nomenclatura Combinată care afectează produsele enumerate în anexa respectivă.

Articolul 12

1.Se suspendă taxele vamale ad valorem prevăzute de Tariful vamal comun pentru toate produsele enumerate în anexa III și anexa VII, care provin dintr-o țară care beneficiază de SGP+.

2.Taxele vamale specifice prevăzute de Tariful vamal comun aplicabile produselor prevăzute la alineatul (1) se suspendă în totalitate, cu excepția produselor pentru care taxele vamale din Tariful Vamal Comun încorporează și taxe vamale ad valorem. Pentru produsele încadrate la codul NC 1704 10 90, taxele vamale specifice se limitează la 16 % din valoarea în vamă.

Articolul 13

1.Începând cu data acordării preferințelor tarifare prevăzute în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, Comisia urmărește și monitorizează, în ceea ce privește fiecare dintre țările care beneficiază de SGP+, stadiul ratificării convențiilor relevante și punerea lor efectivă în aplicare, precum și cooperarea țării care beneficiază de SGP+ cu organismele de monitorizare relevante. În acest sens, Comisia examinează toate informațiile relevante, în special concluziile și recomandările organismelor de monitorizare relevante.

2.O țară care beneficiază de SGP+ trebuie să coopereze cu Comisia și să furnizeze toate informațiile necesare în vederea evaluării gradului de respectare a angajamentelor ferme prevăzute la articolul 9 literele (d), (e) și (f) și a situației sale în ceea ce privește articolul 9 literele (b) și (c).

Articolul 14

1.Până la 1 ianuarie 2027 și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind stadiul ratificării convențiilor relevante, respectarea de către țările care beneficiază de SGP+ a obligațiilor de raportare asumate în temeiul convențiilor respective și stadiul punerii efective în aplicare a acestora.

2.Raportul respectiv conține:

(a)concluziile sau recomandările organismelor de supraveghere relevante, pentru fiecare țară care beneficiază de SGP+; și

(b)concluziile Comisiei și, după caz, ale Serviciului European de Acțiune Externă cu privire la respectarea sau nerespectarea de către fiecare țară care beneficiază de SGP+ a angajamentului ferm de a se conforma obligațiilor de raportare, de a coopera cu organismele de supraveghere în conformitate cu convențiile relevante și de a asigura punerea în aplicare efectivă a convențiilor respective;

Raportul poate să cuprindă orice informație din orice sursă pe care Comisia o consideră relevantă.

3.Atunci când își formulează concluziile privind punerea în aplicare efectivă a convențiilor relevante, Comisia și, după caz, Serviciul European de Acțiune Externă, evaluează concluziile și recomandările organismului de monitorizare relevant, precum și, fără a aduce atingere altor surse, informațiile prezentate de Parlamentul European sau de Consiliu, precum și de părți terțe, inclusiv guverne și organizații internaționale, societatea civilă și partenerii sociali.

Articolul 15

1.Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe se retrage temporar, în ceea ce privește toate sau unele dintre produsele originare dintr-o țară care beneficiază de SGP+, în cazul în care țara respectivă nu își respectă angajamentele ferme prevăzute la articolul 9 literele (d), (e) și (f) sau țara care beneficiază de SGP+ a formulat o rezervă care este interzisă de oricare dintre convențiile relevante sau care este incompatibilă cu obiectul și scopul convenției respective, stabilite la articolul 9 litera (c).

2.Sarcina probei în ceea ce privește respectarea obligațiilor care rezultă din angajamentele ferme prevăzute la articolul 9 literele (d), (e) și (f), precum și în ceea ce privește situația respectivei țări astfel cum este menționată la articolul 9 litera (c) îi revine țării care beneficiază de SGP+.

3.În cazul în care, pe baza concluziilor din raportul menționat la articolul 14 sau pe baza dovezilor disponibile, inclusiv a dovezilor prezentate printr-o plângere, Comisia nu poate determina cu un grad de certitudine rezonabil că o anumită țară care beneficiază de SGP+ nu își respectă angajamentele ferme prevăzute la articolul 9 literele (d), (e) și (f) sau a formulat o rezervă care este interzisă de oricare dintre convențiile relevante sau care este incompatibilă cu obiectul și scopul convenției respective, astfel cum se prevede la articolul 9 litera (c), în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 39 alineatul (2), aceasta adoptă un act de punere în aplicare pentru inițierea procedurii de retragere temporară a preferințelor tarifare prevăzute în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu aceasta.

4.Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și informează respectiva țară care beneficiază de SGP+ cu privire la acest lucru. Avizul trebuie:

(a)să precizeze motivele care suscită îndoielile întemeiate menționate la alineatul (3) de natură să pună în discuție dreptul țării care beneficiază de SGP+ de a continua să beneficieze de preferințele tarifare prevăzute în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe;

(b)să specifice perioada, nu mai mare de trei luni de la data publicării avizului, în care țara care beneficiază de SGP+ trebuie să transmită observații.

5.În perioada prevăzută la alineatul (4) litera (b), Comisia oferă țării care beneficiază de SGP+ în cauză, cu orice ocazie, posibilitatea să coopereze.

6.Comisia solicită toate informațiile pe care le consideră necesare, între altele, concluziile și recomandările organismelor de supraveghere relevante. La redactarea concluziilor sale, Comisia ia în considerare toate informațiile relevante.

7.În termen de trei luni de la expirarea perioadei prevăzute în aviz, Comisia decide:

(a)să închidă procedura de retragere temporară; 

(b)să retragă temporar preferințele tarifare acordate în temeiul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe.

8.În cazul în care constatările Comisiei nu justifică retragerea temporară, aceasta adoptă un act de punere în aplicare pentru închiderea procedurii de retragere temporară, în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 39 alineatul (2). Respectivul act de punere în aplicare se bazează, inter alia, pe dovezile primite.

9.În cazul în care constatările Comisiei justifică retragerea temporară, pentru motivele prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, aceasta este împuternicită, în conformitate cu articolul 36, să adopte actele delegate de modificare a anexei I și a anexei II în vederea retragerii temporare a preferințelor tarifare stabilite în conformitate cu regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (b). La adoptarea actului delegat, Comisia poate, după caz, să ia în considerare efectul socioeconomic al retragerii temporare a preferințelor tarifare în țara beneficiară.

10.În cazul în care Comisia decide cu privire la o retragere temporară, un astfel de act delegat intră în vigoare la șase luni de la data adoptării sale.

11.În cazul în care motivele care justificau retragerea temporară nu se mai aplică înainte ca actul delegat menționat la alineatul (9) de la prezentul articol să devină aplicabil, Comisia este împuternicită să abroge actul adoptat de retragere temporară a preferințelor tarifare, în conformitate cu procedura de urgență prevăzută la articolul 37.

12.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36, pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de norme referitoare la procedura de retragere temporară a regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, în special în ceea ce privește termenele-limită, drepturile părților, confidențialitatea și condițiile de revizuire.

Articolul 16

În cazul în care Comisia constată că motivele care justificau retragerea temporară a preferințelor tarifare, prevăzute la articolul 15 alineatul (1), nu mai sunt valabile, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 și să modifice anexa I și anexa II pentru a restabili preferințele tarifare acordate în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe.

În cazul în care unele dintre motivele menționate la articolul 15 alineatul (1) pentru care s-a decis retragerea temporară continuă să se aplice, în timp ce altele nu, sau în cazul în care devin aplicabile motive suplimentare față de cele care au justificat o retragere temporară, măsurile adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (9) se ajustează în consecință.

CAPITOLUL IV

Regimul special în favoarea țărilor cel mai puțin dezvoltate

Articolul 17

1.O țară eligibilă beneficiază de preferințele tarifare acordate în temeiul regimului special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (c), dacă a fost identificată de Organizația Națiunilor Unite ca aparținând categoriei țărilor cel mai puțin dezvoltate.

2.Comisia revizuiește în permanență lista țărilor beneficiare ale regimului „Totul în afară de arme” cuprinsă în coloana C din anexa I, pe baza celor mai recente date disponibile.

În cazul în care o țară beneficiară a regimului „Totul în afară de arme” nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 și să modifice anexa I în vederea eliminării țării respective din regimul „Totul în afară de arme” după o perioadă de tranziție de trei ani de la data la care țara beneficiară a regimului „Totul în afară de arme” nu mai îndeplinește condițiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

3.Până la identificarea de către Organizația Națiunilor Unite a unui nou stat independent ca aparținând categoriei țărilor cel mai puțin dezvoltate, Comisia adoptă acte delegate, conform articolului 36, de modificare a anexei I ca măsură interimară, în vederea includerii țării respective pe lista țărilor beneficiare ale regimului „Totul în afară de arme”.

Dacă un nou stat independent nu este identificat de Organizația Națiunilor Unite ca aparținând categoriei țărilor cel mai puțin dezvoltate în cursul primei revizuiri disponibile a categoriei țărilor cel mai puțin dezvoltate, Comisia este împuternicită să adopte de îndată acte delegate, conform articolului 36, de modificare a anexei I în vederea excluderii unui astfel de stat din anexa respectivă, fără acordarea perioadei de tranziție prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol.

4.Comisia comunică respectivei țări beneficiare de regimul „Totul în afară de arme” orice modificare apărută în statutul acesteia în cadrul regimului.

Articolul 18

Taxele vamale prevăzute de Tariful vamal comun pentru produsele enumerate în capitolele 1 – 97 din Nomenclatura combinată, cu excepția celor enumerate în capitolul 93, originare dintr-o țară beneficiară a regimului „Totul în afară de arme” se suspendă în totalitate.

CAPITOLUL V

Prevederi privind retragerea temporară comune tuturor regimurilor

Articolul 19

1.Regimurile preferențiale prevăzute la articolul 1 alineatul (2) pot fi retrase temporar în ceea ce privește toate sau unele dintre produsele originare din țara beneficiară, pentru oricare dintre motivele următoare:

(a)încălcarea gravă și sistematică a principiilor definite de convențiile enumerate în anexa VI;

(b)exportul de produse fabricate prin munca copiilor interzisă la nivel internațional și prin muncă forțată, inclusiv sclavie și muncă în închisori;

(c)deficiențe grave în ceea ce privește controalele vamale privind exportul sau tranzitul de droguri (substanțe ilicite sau precursori) sau legate de obligația de readmisie a propriilor resortisanți ai țării beneficiare sau de nerespectarea gravă a convențiilor internaționale privind combaterea terorismului sau a spălării banilor;

(d)practici comerciale neloiale grave și sistematice, inclusiv acele practici care afectează oferta de materii prime, care au efect negativ asupra industriei Uniunii și pe care țara beneficiară nu le-a remediat. În ceea ce privește practicile comerciale neloiale care sunt interzise sau care pot da naștere la o acțiune în temeiul acordurilor OMC, aplicarea prezentului articol este condiționată de decizia prealabilă în acest sens a organismului competent al OMC;

(e)încălcarea gravă și sistematică a obiectivelor adoptate de organizațiile regionale de pescuit sau a acordurilor internaționale cu privire la conservarea și gestionarea resurselor piscicole, la care Uniunea este parte.

2.Alineatul (1) litera (d) nu se aplică produselor dintr-o țară beneficiară dacă fac obiectul unor măsuri antidumping sau compensatorii în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului 24  sau al Regulamentului (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului 25 .

3.În cazul în care, acționând în urma unei plângeri sau din proprie inițiativă, consideră că există suficiente motive întemeiate care să justifice retragerea temporară a preferințelor tarifare acordate în cadrul regimurilor preferențiale prevăzute la articolul 1 alineatul (2) pe baza motivelor prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care inițiază procedura de retragere temporară în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 39 alineatul (2). Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la adoptarea actului de punere în aplicare respectiv.

4.Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în care anunță inițierea procedurii de retragere temporară și informează țara beneficiară în cauză cu privire la aceasta. Avizul trebuie:

(a)să prezinte motive întemeiate suficiente în legătură cu actul de punere în aplicare de a iniția procedura de retragere temporară prevăzută la alineatul (3);

(b)să anunțe că Comisia va monitoriza și va evalua situația din țara beneficiară în cauză pe parcursul perioadei de monitorizare și evaluare menționate la alineatul (5).

5.În cursul perioadei de monitorizare și evaluare de șase luni de la data publicării anunțului, Comisia oferă țării beneficiare respective, cu orice ocazie, posibilitatea de a coopera.

6.Comisia solicită toate informațiile pe care le consideră necesare, între altele, evaluările, comentariile, hotărârile, recomandările și concluziile disponibile ale organismelor de supraveghere relevante, precum și informațiile relevante din alte surse, inclusiv dovezile prezentate prin intermediul unei plângeri sau furnizate de părți terțe, după caz. La redactarea concluziilor sale, Comisia ia în considerare toate informațiile relevante.

7.În termen de trei luni de la expirarea perioadei menționate la alineatul (5), Comisia transmite către țara beneficiară în cauză un raport cu privire la constatările și concluziile sale. Țara beneficiară are dreptul să își prezinte observațiile cu privire la raport. Perioada acordată pentru comentarii nu trebuie să depășească o lună.

8.În termen de șase luni de la expirarea perioadei prevăzute la alineatul (4) litera (b), Comisia decide:

(a)să închidă procedura de retragere temporară;

(b)să retragă temporar preferințele tarifare acordate în cadrul regimului special prevăzute la articolul 1 alineatul (2).

9.În cazul în care constatările Comisiei nu justifică retragerea temporară, Comisia adoptă un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), privind încetarea procedurii de retragere temporară.

10.În cazul în care Comisia consideră că retragerea temporară este justificată de constatările sale, pentru motivele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, ea este împuternicită, conform articolului 36, să adopte acte delegate de modificare a anexelor I și II, în vederea retragerii temporare a preferințelor tarifare astfel cum sunt stabilite în regimurile preferențiale prevăzute la articolul 1 alineatul (2). La adoptarea actului delegat, Comisia poate, după caz, să ia în considerare efectul socioeconomic al retragerii temporare a preferințelor tarifare în țara beneficiară.

11.Pentru oricare dintre cazurile menționate la alineatele (9) și (10), actul adoptat se bazează, între altele, pe dovezile colectate și primite.

12.În cazul în care Comisia decide cu privire la o retragere temporară, un astfel de act delegat intră în vigoare la șase luni de la data adoptării sale.

13.În cazul în care motivele care justifică retragerea temporară încetează să mai fie valabile înainte ca actul delegat menționat la alineatul (10) de la prezentul articol să devină aplicabil, Comisia este împuternicită să abroge actul adoptat de retragere temporară a preferințelor tarifare, conform procedurii de urgență menționate la articolul 37.

14.În cazul în care Comisia consideră că, în circumstanțe excepționale, cum ar fi o situație de urgență legată de sănătate sau sanitară la nivel mondial, o catastrofă naturală sau alte evenimente neprevăzute, este oportun să se revizuiască domeniul de aplicare al retragerii temporare, să se amâne sau să se suspende aplicarea retragerii temporare, Comisia este împuternicită să modifice actul delegat în conformitate cu procedura de urgență menționată la articolul 37.

15.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36, de completare a prezentului regulament prin stabilirea normelor referitoare la procedura de retragere temporară a tuturor acordurilor, în special în ce privește termenele, drepturile părților, confidențialitatea și revizuirea oricăror măsuri.

16.În cazul în care Comisia consideră că există suficiente dovezi pentru a justifica retragerea temporară din motivul prevăzut la alineatul (1) litera (a), iar gravitatea excepțională a încălcărilor impune un răspuns rapid având în vedere circumstanțele specifice din țara beneficiară, aceasta inițiază procedura de retragere temporară în conformitate cu alineatele (3) – (15). Cu toate acestea, perioada menționată la alineatul (4) litera (b) se reduce la 2 luni, iar termenul menționat la alineatul (8) se reduce la 5 luni.

17.În cazul în care Comisia decide cu privire la retragerea temporară în temeiul alineatului (16) din prezentul articol, respectivul act delegat este adoptat în conformitate cu articolul 37 și se aplică la o lună de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 20

În cazul în care constată că motivele care justifică retragerea temporară a preferințelor tarifare prevăzute la articolul 19 alineatul (1) nu mai sunt valabile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru a modifica anexele I și II, pentru a reintroduce preferințele tarifare acordate în cadrul regimurilor preferențiale prevăzute la articolul 1 alineatul (2).

În cazul în care unele dintre motivele menționate la articolul 19 alineatul (1) pentru care s-a decis retragerea temporară continuă să se aplice, în timp ce altele nu, sau în cazul în care devin aplicabile motive suplimentare față de cele care au justificat o retragere temporară, măsurile adoptate în conformitate cu articolul 19 alineatul (10) se ajustează în consecință.

Articolul 21

1.Regimurile preferențiale prevăzute de prezentul regulament pot fi retrase temporar, în ceea ce privește toate sau unele dintre produsele originare dintr-o țară beneficiară, în caz de fraudă, nereguli, nerespectare sistematică a regulilor de origine a produselor sau de neasigurare a respectării acestora, precum și a procedurilor conexe sau în cazul absenței cooperării administrative necesare pentru punerea în aplicare și controlul respectării regimurilor preferențiale prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

2.Cooperarea administrativă prevăzută la alineatul (1) presupune, printre altele, ca țara beneficiară:

(a)să comunice Comisiei și să actualizeze informațiile necesare punerii în aplicare a regulilor de origine, precum și controlului respectării acestora;

(b)să asiste Uniunea, efectuând, la cererea autorităților vamale ale statelor membre, controlul ulterior al originii produselor, și să comunice la timp Comisiei rezultatele;

(c)să asiste Uniunea, autorizând Comisia, în coordonare și în strânsă colaborare cu autoritățile competente ale statelor membre, să efectueze misiunile de cooperare administrativă și de anchetă ale Uniunii în respectiva țară, în vederea verificării autenticității documentelor sau a exactității informațiilor relevante în cazul acordării regimurilor preferențiale prevăzute la articolul 1 alineatul (2);

(d)să efectueze sau să prevadă anchete corespunzătoare, cu scopul de a identifica și a împiedica orice abatere de la regulile de origine;

(e)să respecte sau să asigure respectarea regulilor de origine în ceea ce privește cumulul regional, dacă țara beneficiază de acesta;

(f)să asiste Uniunea la verificarea comportamentelor care ar putea constitui o fraudă privind regulile de origine; frauda poate fi prezumată atunci când importurile de produse care intră sub incidența regimurilor preferențiale prevăzute în prezentul regulament depășesc considerabil nivelurile obișnuite ale exporturilor țării beneficiare.

3.În cazul în care consideră că există suficiente elemente de probă care să justifice retragerea temporară pentru motivele prevăzute la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura de urgență prevăzută la articolul 39 alineatul (4) pentru a retrage temporar preferințele tarifare stabilite în conformitate cu regimurile preferențiale menționate la articolul 1 alineatul (2), în ceea ce privește toate sau unele dintre produsele originare dintr-o țară beneficiară.

4.Înainte de a adopta asemenea acte, Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, declarând că există motive de îndoială întemeiată privind respectarea dispozițiilor alineatelor (1) și (2), de natură să pună în discuție dreptul țării beneficiare în cauză de a continua să beneficieze de regimurile prevăzute de prezentul regulament.

5.Comisia informează țara beneficiară în cauză cu privire la orice act adoptat în conformitate cu alineatul (3), înainte ca acesta să devină aplicabil.

6.Durata retragerii temporare nu trebuie să depășească șase luni. Cel mai târziu la încheierea respectivei perioade, Comisia adoptă un act de punere în aplicare imediat aplicabil, în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (4), fie să suspende retragerea temporară, fie să prelungească perioada de aplicare a retragerii temporare.

7.Statele membre transmit Comisiei toate informațiile relevante care pot justifica retragerea temporară a preferințelor tarifare, prelungirea sau încetarea acesteia.

CAPITOLUL VI

Dispoziții de salvgardare și supraveghere

Secțiunea I

Măsuri de salvgardare cu caracter general

Articolul 22

1.Atunci când un produs originar dintr-o țară ce beneficiază de oricare dintre regimurile preferențiale menționate la articolul 1 alineatul (2) este importat în cantități sau la prețuri care generează sau amenință să genereze dificultăți grave producătorilor din Uniune de produse similare sau aflate în concurență directă, taxele vamale prevăzute de Tariful vamal comun, care sunt aplicabile în mod normal pentru produsul respectiv, pot fi reintroduse integral sau parțial.

2.În sensul prezentului capitol, prin „produs similar” se înțelege un produs care este identic, și anume asemănător în toate privințele cu produsul în cauză, sau, în absența unui astfel de produs, un produs care, deși nu seamănă în toate privințele, prezintă caracteristici foarte apropiate celor ale produsului avut în vedere.

3.În sensul prezentului capitol, „părțile interesate” înseamnă acele părți implicate în producția, distribuția sau vânzarea produselor importate menționate la alineatul (1) și a produselor similare sau aflate în concurență directă.

4.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 36 de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor norme referitoare la procedura de adoptare a măsurilor de salvgardare cu caracter general, în special în ce privește termenele, drepturile părților, confidențialitatea, comunicarea, verificarea, vizitele și revizuirea măsurilor.

Articolul 23

Se consideră că există dificultăți grave de tipul celor menționate la articolul 22 alineatul (1) în cazul în care este afectată situația economică sau financiară a producătorilor din Uniune. La stabilirea existenței unei asemenea afectări, Comisia va ține seama, printre altele, de următorii factori privind producătorii din Uniune, în cazurile în care informațiile sunt disponibile:

(a)cota de piață;

(b)producția;

(c)stocurile;

(d)capacitatea de producție;

(e)cazurile de faliment;

(f)rentabilitatea;

(g)gradul de utilizare a capacității de producție;

(h)gradul de ocupare a forței de muncă;

(i)importurile;

(j)prețurile.

Articolul 24

1.În cazul în care consideră că există suficiente dovezi prima facie care demonstrează că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1), Comisia investighează dacă taxele vamale prevăzute de Tariful vamal comun care sunt aplicabile în mod normal ar trebui reintroduse integral sau parțial.

2.O anchetă se deschide la cererea unui stat membru, la cererea oricărei persoane juridice sau a oricărei asociații fără personalitate juridică, care acționează în numele producătorilor din Uniune, sau la inițiativa Comisiei, în cazul în care Comisia consideră că există suficiente elemente de probă prima facie, stabilite pe baza factorilor menționați la articolul 23, care să justifice deschiderea unei anchete. Cererea de deschidere a anchetei trebuie să conțină dovezi că sunt îndeplinite condițiile de aplicare a măsurii de salvgardare stabilite la articolul 22 alineatul (1). Cererea trebuie să fie transmisă Comisiei. Comisia examinează, în măsura posibilului, exactitatea și caracterul concludent ale elementelor de probă furnizate în cerere, pentru a stabili dacă există suficiente elemente de probă prima facie pentru a justifica deschiderea unei anchete.

3.În cazul în care este evident că există suficiente elemente de probă prima facie pentru a justifica inițierea unei anchete, Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul inițierii unei anchete, avizul furnizează toate detaliile necesare cu privire la procedură și termene, inclusiv posibilitatea de contestare a deciziei la consilierul-auditor din cadrul Direcției Generale pentru Comerț a Comisiei Europene. Procedura se inițiază în termen de o lună de la notificarea cererii primite în conformitate cu alineatul (2).

4.Ancheta, inclusiv etapele procedurale prevăzute la articolele 25, 26 și 27, trebuie încheiată în termen de 12 luni de la data inițierii sale.

Articolul 25

Pentru motive de urgență justificate în mod corespunzător legate de o deteriorare a situației economice sau financiare a producătorilor din Uniune și, în cazul în care întârzierea ar putea provoca prejudicii care ar fi greu de reparat, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (4), în vederea reintroducerii taxelor vamale prevăzute de Tariful vamal comun, aplicabile în mod normal, pentru o perioadă de până la 12 luni.

Articolul 26

În cazul în care, din constatarea definitivă a faptelor, reiese că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1), Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care reintroduce taxele vamale prevăzute de Tariful vamal comun, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 39 alineatul (3). Respectivul act de punere în aplicare intră în vigoare în termen de o lună de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 27

În cazul în care, din constatarea definitivă a faptelor, reiese că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1), Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru încetarea anchetei în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 39 alineatul (3). Respectivul act de punere în aplicare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul în care nu se publică niciun act de punere în aplicare în termenul menționat la articolul 24 alineatul (4), ancheta se consideră încheiată și orice act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 25 expiră în mod automat. Eventualele taxe vamale prevăzute de Tariful vamal comun colectate ca urmare a respectivelor acte de punere în aplicare se rambursează.

Articolul 28

Taxele vamale prevăzute de Tariful vamal comun se reintroduc, integral sau parțial, atât timp cât este necesar pentru a contracara deteriorarea situației economice sau financiare a producătorilor din Uniune, sau atât timp cât riscul unor asemenea deteriorări persistă. Perioada de reintroducere nu poate depăși trei ani, cu excepția cazului în care este prelungită, în cazuri justificate în mod corespunzător.

Secțiunea II

Măsuri de salvgardare în industria textilă, în sectorul agricol și în cel al pescuitului

Articolul 29

1.Fără a aduce atingere secțiunii I din prezentul capitol, la 1 ianuarie în fiecare an, Comisia, din proprie inițiativă și în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 39 alineatul (2), adoptă un act de punere în aplicare pentru eliminarea preferințelor tarifare prevăzute la articolele 7 și 12 cu privire la produsele din secțiunile S-11a și S‑-11b ale SGP sau la produsele încadrate la codurile tarifare din NC 2207 10 00, 2207 20 00, 2909 19 10, 3814 00 90, 3820 00 00, 38249956, 38249957, 38249992, 38248400, 38248500, 38248600, 38248700, 38248800, 38249993 și 38249996, dacă importurile de asemenea produse sunt originare dintr-o țară beneficiară și dacă valoarea lor totală:

(a)pentru produsele care se încadrează la codurile NC 2207 10 00, 2207 20 00, 2909 19 10, 3814 00 90, 3820 00 00 și 38249956, 38249957, 38249992, 38248400, 38248500, 38248600, 38248700, 38248800, 38249993 și 38249996 depășește cota menționată la punctul 1 din anexa IV din valoarea importurilor Uniunii de aceleași produse din toate țările și teritoriile enumerate în anexa I coloanele A și B, în cursul unui an calendaristic;

(b)pentru produsele care fac obiectul secțiunilor S-11a și S-11b ale SGP depășește cota menționată la punctul 3 din anexa IV din valoarea importurilor Uniunii de produse din secțiunile S-11a și S-11b ale SGP din toate țările și teritoriile enumerate în anexa I coloanele A și B, în cursul unui an calendaristic.

2.Alineatul (1) nu se aplică țărilor beneficiare ale regimului „Totul în afară de arme” și nici țărilor cu o cotă pentru produsele relevante menționate la alineatul (1) care nu depășește 6 % din importurile totale ale acelorași produse în Uniune.

3.Eliminarea preferințelor tarifare devine aplicabilă la două luni de la data publicării actului Comisiei în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 30

Fără a aduce atingere secțiunii I din prezentul capitol, atunci când importurile de produse enumerate în anexa I la Tratatul TFUE generează sau amenință să genereze perturbări grave ale piețelor Uniunii, în special într-una sau mai multe dintre regiunile ultraperiferice, sau perturbări ale mecanismelor de reglementare ale acelor piețe, Comisia, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, după consultarea comitetului relevant privind organizarea comună a piețelor din domeniul agriculturii sau pescuitului, adoptă un act de punere în aplicare pentru a suspenda regimurile preferențiale în ceea ce privește produsele în cauză, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 39 alineatul (3).

Articolul 31

Comisia informează țara beneficiară în cauză, în cel mai scurt timp posibil, cu privire la orice decizie luată în conformitate cu articolul 29 sau cu articolul 30 înainte ca aceasta să devină aplicabilă.

Secțiunea III

Supravegherea în sectorul agricol și în sectorul pescuitului

Articolul 32

1.Fără a aduce atingere secțiunii I din prezentul capitol, produsele care intră sub incidența capitolelor 1 – 24 din Tariful vamal comun, astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, originare din țările beneficiare, pot face obiectul unui mecanism special de supraveghere, pentru a evita perturbarea piețelor Uniunii. Comisia, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, după consultarea comitetului relevant privind organizarea comună a piețelor din domeniul agriculturii sau pescuitului, adoptă un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 39 alineatul (3), pentru a aplica sau nu acel mecanism special de supraveghere și identifică produsele cărora li se aplică acel mecanism de supraveghere.

2.În cazul în care secțiunea I din prezentul capitol se aplică produselor care intră sub incidența capitolelor 1 – 24 din Tariful vamal comun, astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, originare din țările beneficiare, perioada menționată la articolul 24 alineatul (4) din prezentul regulament se reduce la două luni, în următoarele cazuri:

(a)dacă țara beneficiară în cauză nu asigură respectarea regulilor de origine sau nu asigură cooperarea administrativă menționată la articolul 21;

(b)dacă importurile de produse care intră sub incidența capitolelor 1 – 24 din Tariful Vamal Comun, astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, realizate în cadrul regimurilor preferențiale acordate în temeiul prezentului regulament depășesc considerabil nivelurile obișnuite ale exporturilor provenind din țara beneficiară în cauză.

CAPITOLUL VII

Dispoziții Comune

Articolul 33

1.Pentru a beneficia de preferințele tarifare, produsele pentru care se solicită preferințele tarifare trebuie să fie originare dintr-o țară beneficiară.

2.În sensul regimurilor de preferințe tarifare menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, normele privind originea preferențială sunt cele stabilite în conformitate cu articolul 64 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 26 .

3.Fără a aduce atingere normelor menționate la alineatul (2) și la cererea unei țări beneficiare, Comisia acordă cumulul regional între țările beneficiare din diferite grupuri regionale sau cumulul extins dacă și atât timp cât sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)cererea din partea țării beneficiare furnizează suficiente dovezi că un astfel de cumul este necesar având în vedere nevoile specifice ale țării respective în materie de comerț, dezvoltare și finanțare;

(b)cumulul nu creează dificultăți comerciale nejustificate pentru alte țări eligibile, în special pentru beneficiarii regimului „Totul în afară de arme”, având în vedere posibila deturnare a fluxurilor comerciale;

(c)țara beneficiară face dovada că nu poate respecta regulile de origine aplicabile mărfurilor în cauză, fără acordarea unui astfel de cumul.

4.Atunci când evaluează dacă cererea este justificată având în vedere nevoile specifice în materie de comerț, dezvoltare și finanțare ale țării beneficiare, în special pe baza informațiilor furnizate de țara respectivă, Comisia ia în considerare nivelul de dependență a țării beneficiare de producția integrată cu țările terțe vizate de cerere, impactul unei astfel de dependențe pentru țara beneficiară, relevanța sectoarelor cu o astfel de producție integrată pentru economia țării beneficiare și perspectivele de dezvoltare viitoare în ceea ce privește produsele în cauză.

5.Înainte de a lua o decizie cu privire la o cerere, Comisia oferă țării beneficiare posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere.

Articolul 34

1.Atunci când, pentru o declarație de import individuală, nivelul unei taxe vamale ad valorem reduse în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament este mai mic sau egal cu 1 %, respectiva taxă se suspendă în totalitate.

2.Atunci când, pentru o declarație de import individuală, nivelul unei taxe vamale specifice reduse în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament este mai mic sau egal cu 2 EUR pentru fiecare sumă calculată în euro, respectiva taxă se suspendă în totalitate.

3.Sub rezerva alineatelor (1) și (2), nivelul final al taxelor vamale preferențiale, calculat în conformitate cu prezentul regulament, se rotunjește la prima zecimală.

Articolul 35

1.Sursele statistice utilizate în sensul prezentului regulament sunt statisticile de comerț exterior ale Comisiei (Eurostat).

2.Statele membre transmit către Comisie (Eurostat) datele lor statistice privind produsele care fac obiectul procedurii vamale de punere în liberă circulație în cadrul regimurilor de preferințe tarifare, în conformitate cu Regulamentul (CE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului 27 . Pentru a facilita informarea și a spori transparența, Comisia se asigură și că datele statistice relevante pentru secțiunile SGP sunt disponibile cu regularitate într-o bază de date publică.

3.În conformitate cu articolele 55 și 56 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, statele membre furnizează Comisiei, la cererea acesteia, informații privind cantitățile și valorile produselor puse în liberă circulație în cadrul regimurilor de preferințe tarifare în cursul lunilor precedente. Datele respective includ produsele prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol.

4.Comisia monitorizează, în strânsă colaborare cu statele membre, importurile de produse încadrate la codurile tarifare NC 0603, 0803 90 10, 1006, 1604 14, 1604 19 31, 1604 19 39, 1604 20 70, 1701, 1704, 1806 10 30, 1806 10 90, 2002 90, 2103 20, 2106 90 59, 2106 90 98, 6403, 2207 10 00, 2207 20 00, 2909 19 10, 3814 00 90, 3820 00 00, 3824 99 56, 38249957, 38249992, 38248400, 38248500, 38248600, 38248700, 38248800, 38249993 și 38249996, pentru a determina dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 22, 29 și 30.

Articolul 36

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 3, 5, 6, 8, 10, 11, 15, 16, 17, 19, 20 sau 22 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de timp începând cu 1 ianuarie 2024.

3.Delegarea de competențe menționată la articolele 3, 5, 6, 8, 10, 11, 15, 16, 17, 19, 20 sau 22 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare încetează delegarea de competență specificată în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 3, 5, 6, 8, 10, 11, 15, 16, 17, 19, 20 sau 22 intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu a formulat nicio obiecție într-un termen de două luni de la comunicarea actului către Parlamentul European și Consiliu, sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European și a Consiliului.

Articolul 37

1.Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui astfel de act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

2.Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 36 alineatul (5). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul notifică decizia de a formula obiecții.

Articolul 38

1.Informațiile primite în temeiul prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în scopul în care au fost solicitate.

2.Nicio informație de natură confidențială și nicio informație furnizată în mod confidențial, primite în aplicarea prezentului regulament, nu sunt divulgate fără autorizarea specifică a persoanei care le furnizează.

3.Fiecare cerere de tratament confidențial indică motivele pentru care informația este confidențială. Cu toate acestea, în cazul în care persoana care a furnizat informația nu dorește nici să o facă publică, nici să autorizeze divulgarea acesteia în termeni generali sau sub formă de rezumat și în cazul în care se constată că cererea de tratament confidențial nu este justificată, informația în cauză poate să nu fie luată în considerare.

4.În orice caz, informațiile sunt considerate a fi confidențiale atunci când divulgarea lor este susceptibilă a avea o consecință nefavorabilă semnificativă pentru furnizorul sau sursa informațiilor respective sau pentru relațiile internaționale bilaterale ale Uniunii.

5.Alineatele (1)-(4) nu împiedică autoritățile Uniunii să facă trimitere la informații cu caracter general, în special la motivele pe care sunt bazate deciziile luate în temeiul prezentului regulament. Totuși, aceste autorități țin seama de interesele legitime ale persoanelor fizice și juridice în cauză, astfel încât secretele lor comerciale să nu fie divulgate.

Articolul 39

1.Comisia este asistată de Comitetul pentru preferințe generalizate instituit prin Regulamentul (CE) nr. 732/2008. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

4.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

Articolul 40

Până la 1 ianuarie 2027 și ulterior la fiecare trei ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la efectele sistemului, vizând cea mai recentă perioadă de trei ani și toate regimurile preferențiale prevăzute la articolul 1 alineatul (2).

Până la 1 ianuarie 2030, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. Un astfel de raport poate fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

Articolul 41

Regulamentul (UE) nr. 978/2012 se abrogă de la 1 ianuarie 2024. 

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VIII.

CAPITOLUL VIII

Dispoziții finale

Articolul 42

1.Orice anchetă sau procedură de retragere temporară inițiată, dar nu și închisă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 978/2012 se redeschide în mod automat în temeiul prezentului regulament, cu excepția dispozițiilor care se referă la țările beneficiare ale regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și bunei guvernanțe prevăzut în regulamentul respectiv, în cazul în care ancheta sau procedura se referă doar la prestațiile acordate în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și bunei guvernanțe. Cu toate acestea, o astfel de anchetă sau procedură se redeschide în mod automat în cazul în care aceeași țară beneficiară solicită regimul special de încurajare în conformitate cu prezentul regulament înainte de 1 ianuarie 2025.

2.Informațiile primite în cadrul unei anchete inițiate, dar nu și închise în temeiul Regulamentului (UE) nr. 978/2012 se iau în considerare cu ocazia eventualelor redeschideri ale anchetei.

Articolul 43

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Prezentul regulament se aplică până la 31 decembrie 2033. Cu toate acestea, data expirării nu se aplică regimului special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, astfel cum s-a stabilit la capitolul IV, și nici oricărei alte dispoziții a prezentului regulament, în măsura în care acestea se aplică coroborat cu respectivul capitol.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „VENITURI” – PENTRU PROPUNERI CU IMPACT BUGETAR ASUPRA PĂRȚII DE VENITURI A BUGETULUI

1.    TITLUL PROPUNERII:

REGULAMENT al PARLAMENTULUI EUROPEAN și al CONSILIULUI de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 al Consiliului

2.    LINII BUGETARE:

Linia de venituri (capitol/articol/post): Articolul 120

Suma înscrisă în buget pentru exercițiul financiar în cauză: nu se aplică

(numai în cazul veniturilor alocate):

Veniturile vor fi alocate următoarei linii de cheltuieli (capitol/articol/post): nu se aplică

3.IMPACT FINANCIAR

    Propunerea nu are implicații financiare

X    Propunerea nu are implicații financiare asupra cheltuielilor, dar are implicații financiare asupra veniturilor.

    Propunerea are un impact financiar asupra veniturilor alocate

Efectul este următorul: 

(milioane EUR cu o zecimală)

(Numai în cazul veniturilor alocate, cu condiția ca linia bugetară să fie deja cunoscută): nu se aplică

1.MĂSURI ANTIFRAUDĂ

nu se aplică

ALTE OBSERVAȚII

Sistemul generalizat de preferințe tarifare (SGP) acordă, în anumite condiții, preferințe vamale pentru anumite produse care intră în UE.

Pe baza ultimelor date disponibile (2019) 31 , aceste preferințe reprezintă, în temeiul propunerii de regulament privind SGP, o pierdere de venituri pentru UE de 2,978 milioane EUR (anexa 1).

Noul regulament ar perpetua în mare măsură preferințele existente, dar ar înăspri condițiile pentru graduarea secțiunilor de produse individuale. Prin urmare, traiectoria pierderilor de venituri în temeiul noului regulament ar fi oarecum mai scăzută decât cea prevăzută în regulamentele actuale 32 . În plus, posibilitatea ca țările să piardă acoperirea sistemului din cauza atingerii statutului de țări cu venituri medii superioare sau a semnării unui ALS cu UE ar contribui la reducerea pierderilor de venituri.

Pierderea totală de venituri ar fi de 3 970 milioane EUR (valoare brută). Scăzând 25 % care sunt reținute în statele membre pentru a compensa costurile de colectare, pierderea de venituri pentru bugetul UE ar fi de 2 978 milioane EUR, distribuită între diferitele regimuri după cum urmează:

Anexa 1 Efectul asupra veniturilor UE în funcție de beneficiarul SGP

Anexa 2: Efectele pragurilor reduse pentru graduarea produselor 33

(1)    Expresia „țări în curs de dezvoltare” este utilizată conform terminologiei OMC; a se vedea, de exemplu, partea introductivă a Acordului de la Marrakesh de instituire a OMC („Recunoașterea în continuare a faptului că sunt necesare eforturi pozitive pentru a garanta că țările în curs de dezvoltare, în special țările cel mai puțin dezvoltate, obțin o cotă din comerțul internațional proporțională cu nevoile dezvoltării lor economice”) și clauza de abilitare GATT („Decizia privind tratamentul diferențiat și mai favorabil, reciprocitatea și participarea deplină a țărilor în curs de dezvoltare”).

(2)    Tratatul privind Uniunea Europeană - TITLUL V: DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND ACȚIUNEA EXTERNĂ A UNIUNII ȘI DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND POLITICA EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE COMUNĂ, Capitolul 1: Dispoziții generale privind acțiunea externă a Uniunii – articolul 21 http://data.europa.eu/eli/treaty/teu_2008/art_21/oj .

(3)    COM(2021) 66 final, 18 februarie 2021 https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=COM(2021)66&lang=ro.

(4)    Articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede următoarele: „Uniunea ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”.

(5)    Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea la jumătatea perioadei a sistemului generalizat de preferințe [ SWD(2018) 430 final ], http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/september/tradoc_156085.pdf .

(6)    De exemplu, începând din 2011, Bangladesh, un beneficiar al regimului „Totul în afară de arme”, aproape și-a dublat exporturile către UE, de la 9 miliarde EUR la aproximativ 18 miliarde EUR în 2018. Exporturile din țările SGP, în special din țările cel mai puțin dezvoltate, s-au extins semnificativ în ultimii ani. Au fost utilizate mecanismele de salvgardare ale sistemului. Prin promovarea dezvoltării socioeconomice, respectând în același timp valorile fundamentale, SGP a contribuit în mod pozitiv la promovarea și protejarea drepturilor omului și ale lucrătorilor. Cu toate acestea, EJP a remarcat că impactul SGP asupra protecției mediului a fost mai puțin clar.

(7)     https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/706f539c-f0db-11eb-a71c-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-221478841 și https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/be174994-f337-11eb-aeb9-01aa75ed71a1/language-en

(8)    https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/f7031da3-f0dc-11eb-a71c-01aa75ed71a1/language-en

(9)    Acoperire calculată ca pondere procentuală a unui anumit grup de produse importat dintr-o țară beneficiară în UE din totalul importurilor în UE de produse din grupul respectiv din toate țările care beneficiază de regimul SGP.

(10)    Posibilitatea retragerii parțiale a preferințelor a fost introdusă ca urmare a reformei SGP din 2012.

(11)    Analiza CGE arată că PIB-ul UE ar scădea cu până la 0,01 %, în timp ce pierderile țărilor SGP ar fi mai mari în termeni relativi, și anume între 0,04 % și 0,07 %. Această medie relativ moderată nu schimbă faptul că unele țări ar fi afectate în sens negativ mai mult, în special Pakistan și Bangladesh, acestea pierzând până la 0,3 % și, respectiv, 0,36 % din PIB.

(12)    Datele pentru 2020 sunt disponibile, dar nu au fost alese ca bază pentru calcule, deoarece anul este considerat unul neobișnuit și nereprezentativ.

(13)    Pentru detalii, a se vedea situația financiară.

(14)    Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).

(15)    Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului din 22 iulie 2008 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare începând cu 1 ianuarie 2009 și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 552/97 și (CE) nr. 1933/2006 și a Regulamentelor (CE) nr. 1100/2006 și (CE) nr. 964/2007 ale Comisiei (JO L 211, 6.8.2008, p. 1).

(16)    COM(2021) 66 final, 18 februarie 2021.

(17)    Articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede următoarele: „Uniunea ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”.

(18)    Organizația Națiunilor Unite (2015). Rezoluția adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015, Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (A/RES/70/1), disponibilă la adresa: https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld .

(19)    Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(20)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558-893).

(21)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(22)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(23)    Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(24)    Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21.).

(25)    Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).

(26)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(27)    Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile europene de întreprindere, de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (JO L 327, 17.12.2019, p. 1).

(28)    Sumele pe an trebuie să fie estimate pe baza formulei sau a metodei definite la punctul 5. Pentru primul an, cuantumul anual se plătește de obicei fără o reducere sau o cotă-parte proporțională.

(29)    În cazul resurselor proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

(30)    A se utiliza doar dacă este necesar.

(31)    Datele pentru 2020 sunt disponibile, dar nu au fost alese ca bază pentru calcule, deoarece anul este considerat unul neobișnuit și nereprezentativ.

(32)    Pentru detalii, a se vedea anexa 2.

(33)    În plus față de cele menționate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/249 al Comisiei.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.9.2021

COM(2021) 579 final

ANEXE

la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului

de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

{SEC(2021) 330 final} - {SWD(2021) 266 final} - {SWD(2021) 267 final}

LISTA ANEXELOR

ANEXA I

Țări eligibile și beneficiare ale SGP

* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1244 (1999) și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind declarația de independență a Kosovo.

ANEXA II

Țări beneficiare pentru care preferințele SGP au fost retrase sau suspendate temporar în ceea ce privește toate sau unele dintre produsele
originare din aceste țări

ANEXA III

Lista produselor care intră sub incidența regimului standard
menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (a) și a regimului special de încurajare
a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe
menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (b)

Fără a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii Combinate („NC”), descrierea produselor trebuie considerată ca fiind una orientativă, preferințele tarifare fiind determinate de codurile tarifare din NC. Atunci când în fața codului tarifar NC figurează un „ex”, preferințele tarifare sunt determinate nu numai de codul tarifar NC, ci și de descrierea produselor.

Clasificarea unui produs având codul NC marcat cu un asterisc (*) face obiectul condițiilor prevăzute de legislația în domeniu a Uniunii.

Coloana intitulată „Sensibile/nesensibile” se referă la produsele care intră sub incidența regimului standard (articolul 6). Respectivele produse sunt enumerate fie cu inițialele NS [nesensibile, în sensul articolului 7 alineatul (1)], fie cu S [sensibile, în sensul articolului 7 alineatul (2)].

Din considerente de simplificare, produsele sunt enumerate pe grupe. Printre acestea se pot afla produse care beneficiază de retragerea sau suspendarea taxelor prevăzute de Tariful Vamal Comun.