EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021IP0056

Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la situația drepturilor omului din Kazahstan (2021/2544(RSP))

JO C 465, 17.11.2021, p. 147–153 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

17.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 465/147


P9_TA(2021)0056

Situația drepturilor omului în Kazahstan

Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la situația drepturilor omului din Kazahstan (2021/2544(RSP))

(2021/C 465/15)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la situația drepturilor omului în Kazahstan (1) și rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kazahstan, inclusiv cele din 18 aprilie 2013 (2), 15 martie 2012 (3) și 17 septembrie 2009 (4),

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte, care a fost semnat la Astana la 21 decembrie 2015 și care a intrat pe deplin în vigoare la 1 martie 2020, în urma ratificării sale de către toate statele membre,

având în vedere concluziile Consiliului din 17 iunie 2019 privind noua strategie a UE privind Asia Centrală,

având în vedere raportul de țară referitor la Kazahstan din raportul anual pe 2019 al UE privind drepturile omului și democrația în lume,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Pactul internațional privind drepturile civile și politice și Convenția ONU împotriva torturii,

având în vedere cea de-a 17-a reuniune a Consiliului de cooperare UE-Kazahstan din 20 ianuarie 2020, cea de a 12-a reuniune a Dialogului UE-Kazahstan privind drepturile omului din 26 și 27 noiembrie 2020 și cea de a 18-a reuniune a Comitetului de cooperare UE-Kazahstan din 25 septembrie 2020,

având în vedere evaluarea periodică universală a Kazahstanului efectuată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 12 martie 2020,

având în vedere Cel de al doilea protocol facultativ la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 1 februarie 2021 privind presiunea din ce în ce mai mare exercitată asupra ONG-urilor din domeniul drepturilor omului din Kazahstan, din 11 ianuarie 2021 privind alegerile parlamentare din Kazahstan și din 7 ianuarie 2021 privind măsurile de abolire a pedepsei cu moartea,

având în vedere declarația Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) privind constatările și concluziile sale preliminare legate de alegerile din Kazahstan din 10 ianuarie 2021,

având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, în ultimele săptămâni, s-a observat o deteriorare îngrijorătoare a situației generale a drepturilor omului și o reprimare a organizațiilor societății civile din Kazahstan, cu restricții severe ale drepturilor la libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere; întrucât societatea civilă și organizațiile pentru drepturile omului care își desfășoară activitatea în Kazahstan au fost supuse unei presiuni din ce în ce mai mari și din ce în ce mai multor penalizări din partea autorităților țării, ceea ce împiedică eforturile de reformă și limitează activitatea esențială a societății civile;

B.

întrucât, la 21 decembrie 2015, Uniunea Europeană și Kazahstanul au semnat un Acord de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) menit să asigure un cadru amplu pentru un dialog politic consolidat și cooperare în domeniul justiției, afacerilor interne și în numeroase alte domenii; întrucât acest acord pune un accent puternic pe democrație, statul de drept, drepturile omului, libertățile fundamentale, dezvoltarea durabilă și cooperarea cu societatea civilă; întrucât APCC a intrat pe deplin în vigoare la 1 martie 2020, în urma ratificării sale de către toate statele membre;

C.

întrucât noua strategie a UE pentru Asia Centrală pune un accent puternic pe angajamentul UE față de Asia Centrală în ceea ce privește protejarea și promovarea statului de drept, ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, inclusiv ale libertății de asociere și de exprimare, și pe crearea unui mediu propice pentru societatea civilă și apărătorii drepturilor omului; întrucât Uniunea Europeană oferă Kazahstanului un ajutor substanțial în ceea ce privește COVID-19, inclusiv ultimul ajutor sub formă de sprijin financiar acordat pentru un transport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de peste 8 000 kg de materiale medicale la 29 ianuarie 2021;

D.

întrucât SEAE a calificat alegerile parlamentare din Kazahstan din 10 ianuarie 2021 drept o ocazie ratată de a demonstra eficacitatea aplicării reformelor politice și progresele procesului de modernizare de la ultimele alegeri, în timp ce recomandările formulate cu mult timp în urmă de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (ODIHR) cu privire la o serie de aspecte rămân neabordate, inclusiv cele legate de libertățile fundamentale, imparțialitatea administrației electorale, dreptul de a vota și de a candida la alegeri, înregistrarea votanților, mass-media și publicarea rezultatelor alegerilor; întrucât, potrivit constatărilor preliminare ale OSCE/ODIHR și ale Adunării Parlamentare a OSCE, cadrul juridic din Kazahstan nu permite încă organizarea de alegeri în conformitate cu standardele internaționale;

E.

întrucât deficiențele sistemice în ceea ce privește respectarea libertății de asociere, de întrunire și de exprimare continuă să restrângă peisajul politic, iar lipsa unei concurențe politice veritabile și a unor grupuri politice de opoziție (nu s-a mai înregistrat niciun partid nou din 2013), a lăsat alegătorii fără nicio posibilitate reală de a alege; întrucât alegerile democratice reprezintă o piatră de temelie pentru realizarea reformelor politice și construirea unei societăți libere și deschise;

F.

întrucât două mișcări de opoziție, Koshe Partiyasy și Alegerea Democratică a Kazahstanului, au fost interzise prin hotărâri judecătorești secrete care le etichetau drept organizații „extremiste” și nu le ofereau drept de recurs; întrucât 17 lideri ai mișcării Koshe Partiyasy au fost trimiși în centre de arest preventiv în conformitate cu articolul 405 și articolul 182 din Codul penal al Kazahstanului și riscă să primească pedepse lungi cu închisoarea; întrucât prizonierii acuzați că au sprijinit Alegerea Democratică a Kazahstanului își execută încă pedepsele cu închisoarea; întrucât 26 de prizonieri politici, printre care Almat Zhumagulov, Aset Abishev, Kenzhebek Abishev, Askhat Zheksebayev, Kairat Klyshev, Yerbol Yeskhozin, Abai Begimbetov, Asel Onlabekkyzy, Yerkin Sabanshiyev, Zhanat Zhamaliyev, Diana Baimagambetova, Noyan Rakhimzhanov și Askar Kayyrbek, au fost persecutați politic deoarece au sprijinit aceste mișcări;

G.

întrucât Partidului Democrat, partidul de opoziție neînregistrat, nu i s-a permis să participe la aceste alegeri, deoarece, la 22 februarie 2020, autoritățile au împiedicat partidul să-și organizeze congresul fondator la Almaty; întrucât înregistrarea unui partid este condiționată de organizarea unui astfel de congres; întrucât membrii Partidului Democrat au fost supuși unor presiuni din partea autorităților, unii dintre aceștia fiind arestați pentru presupuse încălcări administrative, iar alții fiind împiedicați să se deplaseze la locul de desfășurare a congresului;

H.

întrucât, în timpul campaniei electorale și în ziua alegerilor, autoritățile kazahe au încercat să cenzureze și să controleze și mai mult internetul, întrerupând în mod repetat accesul la internet și forțând cetățenii să instaleze un „certificat de securitate națională” prin care poate fi interceptat traficului web criptat; întrucât statul controlează din ce în ce mai mult internetul, inclusiv încercând să restricționeze fluxul de informații prin cenzurarea, controlul și întreruperea internetului, precum și continuând să le impună cetățenilor să instaleze un „certificat de securitate națională” care să permită interceptarea traficului online al utilizatorilor de internet;

I.

întrucât, în timpul campaniei, au avut loc arestări în masă; întrucât, în ziua alegerilor, autoritățile au reținut în mod ilegal cel puțin 350 de protestatari pașnici în 10 orașe diferite; întrucât autoritățile kazahe împiedică în mod sistematic desfășurarea unor proteste pașnice care critică politicile guvernamentale; întrucât legea privind întrunirile pașnice și modificările aduse legilor privind partidele politice și alegerile, adoptate în mai 2020, nu respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor Kazahstanului;

J.

întrucât misiunea limitată de observare a alegerilor a ODIHR a raportat că activitatea observatorilor independenți a fost îngreunată și împiedicată de autorități, în timp ce observatorilor pro-guvernamentali li s-a permis să monitorizeze procesul electoral; întrucât ONG-urile din domeniul drepturilor omului au raportat că un număr considerabil de observatori independenți la alegerile legislative din 10 ianuarie 2021 au făcut obiectul intimidării, arestărilor administrative și amenzilor;

K.

întrucât peisajul mediatic din Kazahstan este dominat de canale mass-media deținute de stat sau subvenționate de stat; întrucât, în perioada ianuarie-iulie 2020, șapte jurnaliști au fost atacați fizic și 21 de jurnaliști, bloggeri și activiști au fost reținuți, șapte dintre aceștia în timp ce raportau; întrucât, în 2020, autoritățile au inițiat împotriva jurnaliștilor peste 38 de cauze penale pentru presupuse infracțiuni, cum ar fi răspândirea de informații false și instigare; întrucât principalele ziare naționale ale opoziției au fost interzise toate în 2016, iar jurnaliștii independenți continuă să fie hărțuiți; întrucât autoritățile au adus acuzații penale împotriva redactorului-șef al ziarului independent Uralskaya Nedelya, Lukpan Akhmedyarov, pentru informările sale cu privire la actele de corupție ale elitei locale, și au atacat-o și deținut-o pe Saniya Toiken, jurnalistă în cadrul serviciului RFE/RL din Kazahstan, de nenumărate ori pentru relatările sale de la manifestații pașnice și de la alegerile parlamentare din 2021;

L.

întrucât, între februarie-noiembrie 2020, cinci activiști din opoziție au fost uciși sau au murit în circumstanțe neelucidate după o persecuție politică continue pentru activitățile lor de opoziție, și anume bloggerul torturat Dulat Agadil, fiul său în vârstă de 17 ani, Zhanbolat Agadil, martor-cheie al arestării arbitrare a tatălui său, Amanbike Khairolla, Serik Orazov și Garifulla Embergenov; întrucât autoritățile nu au efectuat investigații amănunțite și transparente cu privire la decesele lor; întrucât este de maximă importanță ca cei responsabili pentru ordonarea și comiterea acestor crime să fie aduși în fața justiției și să se asigure că nu vor fi persecutați activiștii societății civile și membrii familiilor lor care vor să afle adevărul despre victime; întrucât autoritățile kazahe au reprimat cel puțin 200 de activiști care au participat la ceremonia de comemorare a lui Dulat Agadil sau au organizat activități de strângere de fonduri pentru familia sa și familiile altor prizonieri politici; întrucât 57 dintre aceștia au fost acuzați de „extremism”, inclusiv Dametkan Aspandiyarova, mamă a trei copii, care se află în prezent în arest la domiciliu și riscă până la 12 ani de închisoare pentru acuzații de extremism pentru organizarea unei activități de strângere de fonduri în sprijinul familiei lui Dulat Agadil;

M.

întrucât în închisorile din Kazahstan se recurge la tortură și rele tratamente, cel puțin 200 de cazuri de tortură fiind raportate în fiecare an de către Coaliția împotriva torturii; întrucât autorii unor astfel de abuzuri s-au bucurat de impunitate, în schimb Elenei Semenova, apărătoare a drepturilor omului, i s-a intentat proces de către autoritățile penitenciare pentru dezvăluirea utilizării torturii în sistemul penitenciar kazah pe platformele de comunicare socială;

N.

întrucât, în pofida apelurilor din partea Raportorului special al ONU (5), din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și din partea Uniunii Europene, autoritățile kazahe abuzează de legislația vagă și excesiv de interpretabilă privind extremismul pentru a persecuta opoziția și apărătorii drepturilor omului; întrucât, în virtutea acestei legislații, începând cu 22 octombrie 2020 când autoritățile au anunțat data alegerilor, numărul de cauze penale motivate politic s-a dublat, crescând la 99, în special pe acuzații de „extremism”; întrucât 69 dintre cei vizați sunt în pericol de arestare iminentă, cu ar fi activista Gulzipa Dzhaukerova, iar 11 activiști au fost plasați în arest la domiciliu sub acuzații false de „extremism”;

O.

întrucât mai multe ONG-uri independente din domeniul drepturilor omului, printre care ECHO, Erkindik Kanaty, Biroul internațional pentru drepturile omului și statul de drept din Kazahstan și International Legal Legislative, au fost recent amendate cu sume importante și li s-a ordonat să își suspende activitatea timp de cel puțin trei luni începând cu 25 ianuarie 2020, din motive juridice neclare; întrucât, ca represalii pentru desfășurarea de activităților lor, autoritățile îi hărțuiesc și chiar îi urmăresc penal pe apărătorii drepturilor omului, cum ar fi Sholpan Dzhanzakova, Anna Shukeyeva, Raigul Sadyrbayeva, Aizhan Izmakova, Daniyar Khassenov, Altynai Tuksikova, Dana Zhanay, Nazym Serikpekova, Alma Nurusheva, Abaibek Sultanov, Zukhra Nariman, Ulbolsyn Turdiyeva, Aliya Zhakupova, Roza Musayeva și Barlyk Mendygaziyev; întrucât, între octombrie-noiembrie 2020, cel puțin 15 de organizații au fost informate că au încălcat articolul 460-1 din Codul infracțiunilor administrative, pentru a nu fi informat autoritățile în mod corespunzător cu privire la finanțarea străină primită;

P.

întrucât, în 2020, 112 de persoane, trei organizații caritabile și o societate comercială au fost condamnate pentru că și-au exercitat libertatea religioasă sau de convingere;

Q.

întrucât în Kazahstan este larg răspândită corupția în rândul elitei aflate la guvernare, după cum o demonstrează faptul că această țară se situează pe locul 94 în ceea ce privește indicele de percepție a corupției stabilit de Transparency International în 2020, ceea ce pune mari dificultăți în respectarea drepturilor omului, a justiției sociale și și în dezvoltarea socioeconomică;

R.

întrucât, în plină pandemie de COVID-19, guvernul a abuzat de restricțiile impuse ca pretext pentru a intensifica represiunile politice împotriva societății civile, a activiștilor pentru drepturile omului, a vocilor opoziției și a personalului medical care a denunțat eșecul autorităților în a împiedica răspândirea epidemiei;

S.

întrucât, la 21 ianuarie 2021, doi etnici kazahi (Murager Alimuly și Kaisha Akankyzy), care au fugit din China de frică să nu fie trimiși în lagăre de concentrare, au fost ulterior bătuți și înjunghiați de atacatori necunoscuți și, prin urmare, trebuie să se acorde suficientă atenție tensiunilor etnice continue din regiunile sudice ale Kazahstanului; întrucât în Kazahstan continuă ciocnirile etnice violente, în special în sud, unde, în februarie 2020, ciocnirile dintre kazahi și etnicii dungani au provocat moartea a 11 de persoane, rănirea a zeci de persoane și peste 23 000 de persoane, în special de etnie dungană au fost forțate să își părăsească domiciliul;

T.

întrucât autoritățile kazahe au abuzat de mecanismele internaționale de cooperare în materie penală, de exemplu de „notificările roșii” emise de Interpol și de mecanismele de asistență judiciară reciprocă, pentru a urmări penal și a confisca documentele unui refugiat politic aflat în Belgia, avocatul și apărătorul drepturilor omului Bota Jardemalie; întrucât, la 29 septembrie 2020, Curtea Națională pentru Azil din Franța a acordat azil politic fondatorului mișcării Alegerea democratică din Kazahstan, Mukhtar Ablyazov, care a fost condamnat în contumacie de o instanță kazahă la închisoare pe viață, încălcându-i astfel dreptul la apărare, remarcând aici natura sistemică și politică a aparatului represiv de stat și utilizarea abuzivă a procedurilor civile și penale;

U.

întrucât autoritățile kazahe continuă să vizeze sindicatele independente și activiștii sindicali; întrucât, în 2020, Legea privind sindicatele a fost modificată, eliminând afilierea sindicală și cerințele de înregistrare în două etape; întrucât, în pofida acestei modificări, administrația orașului Șimkent a renunțat la acțiunea sa împotriva sindicatului industrial al lucrătorilor din domeniul combustibililor și energiei (Industrial Trade Union of Fuel and Energy Workers – ITUFEW), acțiune intentată pe baza unor acuzații nefondate sau a unor dispoziții caduce sau inaplicabile ITUFEW;

V.

întrucât egalitatea de gen rămâne o problemă în Kazahstan; întrucât ONG-urile afirmă că violența împotriva femeilor este subraportată și că există o rată scăzută de urmărire penală a acestor cazuri, precum și a cazurilor de hărțuire sexuală; întrucât, potrivit ONU, COVID-19 a atras noi obstacole pentru fete în ceea ce privește accesul egal la informații și educație; întrucât victimele nu beneficiază de o protecție suficientă, iar ofițerii din domeniul judiciar și polițienesc și asimilați nu sunt instruiți să identifice, să prevină și să reacționeze la violența împotriva femeilor;

W.

întrucât persoanele LGBTI din Kazahstan se confruntă încă cu probleme juridice și cu discriminare; întrucât parlamentul kazah a adoptat amendamente discriminatorii la noul cod de sănătate în iunie 2020, care reglementează aspecte ale asistenței medicale acordate persoanele transgen; întrucât procesul de schimbare a identității de gen în Kazahstan rămâne invaziv și umilitor,

1.

îndeamnă guvernul Kazahstanului să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale, astfel cum sunt consacrate la articolele 1, 4, 5 și 235 din APCC; invită autoritățile din Kazahstan să respecte standardele internaționale în ceea ce privește respectarea cadrului juridic pentru organizarea de alegeri și să aplice recomandările emise de misiunea limitată de observare a alegerilor a ODIHR, inclusiv cele privind libertățile fundamentale garantate prin constituție, participarea societății civile, pluralismul politic, imparțialitatea administrației electorale, dreptul la vot și dreptul de a candida la alegeri, înregistrarea alegătorilor, mass-media și publicarea rezultatelor alegerilor;

2.

solicită guvernului Kazahstanului să renunțe la acuzațiile motivate politic și să pună capăt tuturor formelor de detenție arbitrară, represalii și hărțuire împotriva activiștilor pentru drepturile omului, a organizațiilor religioase, a organizațiilor societății civile, a sindicatelor, a jurnaliștilor și a mișcărilor opoziției politice, precum și să permită oamenilor să își exprime liber opiniile politice, religioase și de altă natură; invită guvernul să modifice noua lege privind întrunirea pașnică, astfel încât această libertate să fie garantată;

3.

solicită insistent guvernului din Kazahstan să elibereze imediat și să reabiliteze pe deplin toți prizonierii politici, în special Almat Zhumagulov, Aron Atabek, Nurgul Kaluova, Saltanat Kusmankyzy, Daryn Khassenov, Ulasbek Akhmetov, Kenzhebek Abishev, Yerzhan Yelshibayev, Aset Abishev, Igor Chuprina, Ruslan Ginatullin, Askhat Zheksebayev, Kairat Klyshev, Yerbol Yeskhozin, Abai Begimbetov, Asel Onlabekkyzy, Yerkin Sabanshiyev, Zhanat Zhamaliyev, Diana Baimagambetova, Noyan Rakhimzhanov și Askar Kayyrbek și să pună capăt de urgență măsurilor de detenție preliminară, de arest la domiciliu și de limitare a libertăților impuse societății civile și activiștilor de opoziție, utilizatorilor de platforme de comunicare socială și protestatarilor pașnici; invită guvernul Kazahstanului să revadă cauzele și să ofere despăgubiri foștilor prizonieri politici și victimelor torturii Iskander Yerimbetov, Maks Bokayev și Mukhtar Dzhakishev, în conformitate cu recomandările Grupului de lucru al ONU privind detenția arbitrară și ale Comitetului ONU pentru drepturile omului;

4.

salută măsurile luate de guvernul Kazahstanului de a închide cauzele motivate politic împotriva apărătorilor drepturilor omului Daniyar Khassenov și Abaibek Sultanov, dar este preocupat de intentarea unei noi cauze penale pe motive de „extremism” împotriva acestuia din urmă; invită guvernul kazah să anuleze toate acuzațiile motivate politic împotriva filantropului Barlyk Mendygaziyev și să pună capăt persecuției motivate politic a membrilor familiei sale și a foștilor săi asociați;

5.

condamnă utilizarea abuzivă a legislației anti-extremism împotriva susținătorilor mișcărilor pașnice de opoziție, Alegerea Democratică a Kazahstanului (DCK) și Koshe Partiyasy, și îndeamnă autoritățile să permită pluralismul politic și concurența politică; îndeamnă guvernul Kazahstanului să pună în aplicare recomandările Parlamentului European, ale Raportorului special al ONU pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în combaterea terorismului, precum și ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, condamnând aplicarea arbitrară a legilor împotriva extremismului;

6.

invită Kazahstanul să pună în aplicare reforme menite să promoveze modernizarea, democrația și stabilitatea țării, să își intensifice eforturile de reformare a sistemului politic din Kazahstan, astfel încât să dezvolte parlamentarismul și un sistem pluripartit, precum și să extindă participarea civică; ia act de înființarea unui Consiliu Suprem pentru Reforme și ia act de anunțul făcut de autoritățile kazahe cu privire la o nouă etapă a reformelor, în special în ceea ce privește aplicarea legii, sistemul judiciar și acordarea de prioritate drepturilor omului; subliniază importanța continuării acestui proces, inclusiv a modificărilor aduse legii electorale și a punerii în aplicare depline a recomandărilor OSCE/ODIHR;

7.

solicită autorităților kazahe să înceteze să mai utilizeze codul penal împotriva activiștilor, bloggerilor, jurnaliștilor și altor persoane pentru că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare;

8.

salută decizia autorităților kazahe de a anula amenzile și de a permite ONG-urilor să reia activitățile, astfel cum a fost anunțat la 3 februarie 2021; solicită ca interdicția de trei ani a activismului impusă împotriva lui Max Bokayev să fie ridicată și ca acestuia să i se permită să își continue activitatea esențială; invită autoritățile din Kazahstan să înceteze utilizarea abuzivă a sistemelor de raportare financiară pentru a exercita presiuni asupra grupurilor pentru drepturile omului, să renunțe la acuzațiile nefondate de infracțiuni administrative împotriva grupurilor vizate pentru presupuse încălcări, să alinieze legislația și practicile privind raportarea veniturilor străine la standardele internaționale, inclusiv prin abrogarea articolelor 460-1 și 460-2 din Codul privind infracțiunile administrative și, în loc de aceste acțiuni, să protejeze și să faciliteze activitatea importantă a societății civile;

9.

își reafirmă convingerea fermă că persecutarea ONG-urilor independente prin inspecții fiscale nejustificate și hărțuirea apărătorilor drepturilor omului și a mișcărilor precum Bostandyq Kz, Femina Virtute, Veritas, 405 și Elimay, precum și a activiștilor societății civile, prin arestări administrative, amenzi și urmăriri penale, nu numai că obstrucționează eforturile de reformă depuse deja de autorități, ci sunt și în detrimentul reputației internaționale a Kazahstanului;

10.

deplânge situația îngrijorătoare a libertății mass-mediei din țară și solicită guvernului Kazahstanului să asigure un mediu liber și sigur pentru jurnaliștii independenți;

11.

îndeamnă guvernul Kazahstanului să permită sindicatelor independente să se înregistreze și să funcționeze în conformitate cu standardele internaționale în domeniul muncii ratificate de Kazahstan, fără nicio ingerință sau hărțuire; regretă profund suspendarea pe șase luni, la 5 februarie 2021, a operațiunilor sindicatului industrial combustibili și energie (ITUFEW) de către Tribunalul economic interdistrictual specializat din Șimkent pentru presupusa neînregistrare în conformitate cu Legea privind sindicatele; încurajează guvernul Kazahstanului să pună în aplicare în mod semnificativ Legea privind sindicatele, astfel cum a fost modificată în mai 2020;

12.

ia act cu îngrijorare de noul proiect de lege privind organizațiile caritabile, care impune măsuri de reglementare suplimentare organizațiilor societății civile și care contrazice în mod direct logica și cele mai bune practici ale activității caritabile, precum și inițiativa recentă de a crea o asociație a organizațiilor donatorilor sub egida guvernului, care riscă să fie utilizată în mod abuziv pentru a controla organizațiile donatoare, reducând și mai mult independența acestora și asumarea activităților;

13.

ia act de faptul că, din 2008, când Kazahstanul a ratificat Protocolul ONU privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii, Kazahstanul și-a îmbunătățit în mod semnificativ legislația națională privind urmărirea penală a traficului de persoane și protecția victimelor traficului de persoane; afirmă însă că există încă anumite probleme care trebuie abordate de Kazahstan pentru a elimina traficul de persoane, atât în ceea ce privește sprijinul acordat victimelor, cât și urmărirea penală a infractorilor;

14.

invită autoritățile să combată toate formele de violență împotriva femeilor, inclusiv prin asigurarea unor canale de raportare eficace și accesibile și a unor măsuri de protecție care să țină seama de nevoile victimelor și de confidențialitate; îndeamnă să se pună capăt impunității și să se ia măsuri pentru a asigura sancțiuni penale adecvate împotriva autorilor, inclusiv în cazurile de violență domestică; îndeamnă autoritățile kazahe să incrimineze violența domestică ca infracțiune de sine stătătoare și să asigure sancțiuni penale împotriva autorilor; invită autoritățile kazahe să considere că adăposturile și serviciile pentru supraviețuitorii violenței domestice sunt „servicii esențiale” și să faciliteze accesul la acestea pentru toate femeile și fetele, inclusiv în timpul crizei provocate de coronavirus; îndeamnă Kazahstanul să semneze și să ratifice Convenția de la Istanbul;

15.

insistă asupra respectării pe deplin a drepturilor comunității LGBTI; invită guvernul Kazahstanului să garanteze prin lege principiul nediscriminării împotriva comunității LGBTI, inclusiv prin interzicerea discriminării bazate pe identitate de gen sau orientare sexuală; solicită o formare adecvată pentru personalul judiciar și polițienesc, precum și pentru furnizorii de servicii, pentru a se asigura că persoanele LGBTI beneficiază de îngrijire și protecție adecvate;

16.

îndeamnă guvernul Kazahstanului să asigure siguranța etnicilor kazahi și a altor grupuri minoritare care au fugit din lagărele de concentrare ale Chinei, inclusiv prin acordarea statutului de refugiat permanent lui Murager Alimuly și Kaisha Akankyzy, și să acorde suficientă atenție tensiunilor etnice continue din regiunile sale sudice;

17.

sfătuiește autoritățile kazahe să nu folosească în mod abuziv mecanismele de cooperare judiciară, cum ar fi sistemul de notificare roșie al Interpol și cererile de asistență judiciară reciprocă în scopul de a persecuta oponenții regimului din străinătate și a obține acces la informații confidențiale;

18.

salută abolirea de către Kazahstan a pedepsei cu moartea pentru toate infracțiunile prin ratificarea de către Kazahstan, la 2 ianuarie 2021, a celui de Al doilea protocol opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, devenind astfel cea de a 88-a parte la acord; îndeamnă guvernul Kazahstanului să își respecte angajamentele de toleranță zero față de tortură și să se asigure că toate acuzațiile de tortură sunt investigate pe deplin și că cei responsabili sunt aduși în fața justiției;

19.

îndeamnă guvernul Kazahstanului să elimine tortura și relele tratamente din închisori, să respecte drepturile deținuților și să asigure condiții de viață adecvate, igienă și un mediu sigur în ceea ce privește abordarea amenințărilor reprezentate de COVID-19;

20.

invită Kazahstanul să introducă garanții adecvate pentru datele cu caracter personal și să consolideze legislația privind protecția datelor, precum și să limiteze utilizarea tehnologiilor de supraveghere digitală invazive și să introducă un cadru de reglementare care să interzică în mod clar supravegherea digitală arbitrară și ilegală, inclusiv recunoașterea facială, în conformitate cu drepturile omului;

21.

solicită UE și statelor sale membre să sprijine cu fermitate, inclusiv în cadrul summiturilor și al altor reuniuni la nivel înalt, în cadrul forumurilor multilaterale și prin intermediul reprezentanțelor locale, societatea civilă, să ia măsuri suplimentare pentru a oferi sprijin societății civile kazahe prin intermediul Comisiei, inclusiv prin extinderea schemelor de granturi financiare la organizațiile societății civile care promovează drepturile omului, valorile democratice, statul de drept și libertățile fundamentale în Kazahstan, în special apărătorii drepturilor omului, dar fără a se limita la acestea, și să consolideze contactele interpersonale cu cetățenii Kazahstanului; subliniază că asistența financiară acordată Kazahstanului ar trebui să vizeze sprijinirea societății civile și a victimelor persecuțiilor politice, și nu sprijinirea regimului autoritar;

22.

încurajează delegația UE în Kazahstan să își intensifice colaborarea cu membrii locali ai societății civile prin organizarea de reuniuni periodice și prin prezentarea recomandărilor acestora în cadrul reuniunilor oficiale cu oficiali ai guvernului kazah;

23.

îndeamnă delegația UE în Kazahstan să monitorizeze încălcările drepturilor omului în curs și să adopte o poziție publică față de aceste încălcări, să ofere asistență victimelor persecuțiilor politice și activiștilor încarcerați, participând la procesele împotriva criticilor guvernului și a apărătorilor drepturilor omului și solicitând vizite în închisori, și să reacționeze rapid și hotărât la orice act care contravine principiilor statului de drept, democrației și drepturilor omului;

24.

reamintește regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, recent aprobat, care permite UE să îi vizeze pe autorii încălcărilor grave ale drepturilor omului la nivel mondial, care, în cazul Kazahstanului, ar permite vizarea persoanelor, entităților și organismelor implicate sau asociate cu încălcări răspândite și sistematice ale drepturilor omului; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și statele membre să ia în considerare impunerea de sancțiuni specifice persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului;

25.

solicită ca drepturile omului să se afle în centrul dialogului UE cu Asia Centrală; subliniază că relațiile politice și economice mai profunde cu UE, astfel cum se prevede în APCC, trebuie să se bazeze pe valori comune și să corespundă angajamentului activ și concret al Kazahstanului în ceea ce privește reformele democratice, care decurg din obligațiile și angajamentele sale internaționale;

26.

invită Comisia și VP/ÎR să efectueze o revizuire cuprinzătoare a APCC în lumina evoluțiilor recente și a rezultatului revizuirii politicii comerciale;

27.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru Asia Centrală, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Kazahstanului.

(1)  JO C 23, 21.1.2021, p. 83.

(2)  JO C 45, 5.2.2016, p. 85.

(3)  JO C 251 E, 31.8.2013, p. 93.

(4)  JO C 224 E, 19.8.2010, p. 30.

(5)  Raportorul special al ONU pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în lupta împotriva terorismului.


Top