—

având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36, 37 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și Partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, inclusiv un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (AA/DCFTA), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, și programul de asociere aferent,

—

având în vedere intrarea în vigoare, la 11 iunie 2017, a unui regim de călătorii fără viză pentru cetățenii Ucrainei, ca urmare a modificărilor aduse Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de către Parlamentul European și Consiliu,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (1),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina, în special cea din 12 decembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina (2) și Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina (3), precum și recomandările sale din 19 iunie 2020 adresate Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din iunie 2020 (4),

—

având în vedere rapoartele despre Ucraina ale Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, în special cel de al 30-lea raport privind situația drepturilor omului în Ucraina din septembrie 2020,

—

având în vedere raportul Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, intitulat „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol din Ucraina”, din 19 iunie 2020,

—

având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 12 decembrie 2019 privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privind Ucraina (SWD(2019)0433),

—

având în vedere declarația comună în urma celui de-al 22-lea summit UE-Ucraina din 6 octombrie 2020,

—

având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și ale altor reprezentanți ai societății civile din Ucraina,

—

având în vedere declarațiile finale și recomandările reuniunii Comitetului parlamentar de asociere UE-Ucraina din 19 decembrie 2019,

—

având în vedere concluziile misiunilor sale de observare a alegerilor pentru alegerile prezidențiale din Ucraina din 31 martie și 21 aprilie 2019, precum și alegerile parlamentare anticipate din 21 iulie 2019,

—

având în vedere plata, la 29 mai 2020, a unui împrumut în valoare de 500 de milioane EUR acordat Ucrainei ca parte a celui de al patrulea program de asistență macrofinanciară (AMF) al Comisiei,

—

având în vedere pachetele de asistență fără precedent instituite de UE pentru a ajuta țările învecinate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și, în special, cu privire la împrumuturile pe termen lung în valoare de 1,2 miliarde EUR puse la dispoziția Ucrainei în condiții foarte favorabile prin Decizia (UE) 2020/701 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 2020 privind acordarea de asistență macrofinanciară țărilor implicate în procesul de aderare, precum și partenerilor din vecinătate, în contextul pandemiei de COVID-19 (5),

—

având în vedere declarația comună a Comisiei NATO-Ucraina din 31 octombrie 2019,

—

având în vedere cel de Al cincilea raport de monitorizare la nivel național al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), publicat în septembrie 2017, și concluziile privind Ucraina, publicate în iunie 2020, referitoare la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor din anul 2017,

—

având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre (6) privind măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen, precum și standardele adoptate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

—

având în vedere raportul final al misiunii de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), din 21 iulie 2019, privind alegerile parlamentare anticipate din Ucraina,

—

având în vedere indicele de percepție a corupției pentru anul 2019 realizat de Transparency International, potrivit căruia Ucraina ocupă locul 126 din 180 de țări și teritorii evaluate (primul loc fiind ocupat de țara cu cea mai bună clasificare),

—

având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la 5 noiembrie 1992,

—

având în vedere avizul Comisiei de la Veneția referitor la Legea privind sprijinirea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și avizul referitor la dispozițiile Legii învățământului din 5 septembrie 2017, care vizează utilizarea limbii de stat și a limbilor minoritare și a altor limbi în educație,

—

având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 10 decembrie 2020 privind Curtea Constituțională a Ucrainei,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0219/2020),

A.

întrucât Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (AA/DCFTA) reprezintă piatra de temelie a relațiilor Uniunii Europene cu Ucraina, pe baza asocierii politice și a integrării economice, și constituie și o foaie de parcurs pentru reforme, a cărei punere în aplicare deplină ar trebui să fie considerată favorabilă unei apropieri continue a Uniunii, ducând la o integrare treptată pe piața internă a Uniunii, și un pas în direcția valorificării complete a potențialului și a beneficiilor AA/DCFTA;

B.

întrucât Ucraina are o perspectivă europeană, în temeiul articolului 49 din TUE, și poate candida pentru a deveni membră a Uniunii Europene, cu condiția să respecte toate criteriile de la Copenhaga și principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului și ale minorităților și să susțină statul de drept;

C.

întrucât al 22-lea summit UE-Ucraina a recunoscut aspirațiile europene ale Ucrainei, a salutat opțiunea sa proeuropeană, a recunoscut progresele substanțiale înregistrate de Ucraina în procesul său de reformă și a salutat rezultatele obținute deja în punerea în aplicare a AA și succesul DCFTA;

D.

întrucât, în 2019, Ucraina a trecut printr-o perioadă electorală delicată, atât la nivel prezidențial, cât și la nivel parlamentar, și întrucât gestionarea acestor procese, precum și tranziția pașnică și organizată a puterii care le-a succedat ar trebui apreciate;

E.

întrucât alegerile locale desfășurate la nivel național la 25 octombrie 2020 au reprezentat o altă încercare pentru statul democratic și o oportunitate de consolidare suplimentară; întrucât, în perioada premergătoare alegerilor locale din 25 octombrie 2020, s-a încercat modificarea Codului Electoral în timpul campaniei electorale în curs și întrucât lipsa unor măsuri clare pentru a răspunde la situația provocată de pandemia de COVID-19 rămâne o preocupare semnificativă, din perspectiva adoptării unor noi standarde pentru votarea în siguranță;

F.

întrucât misiunea limitată de observare a alegerilor a ODIHR a concluzionat că alegerile locale din 25 octombrie 2020 din Ucraina au fost deosebit de importante în urma reformelor recente de descentralizare care au conferit competențe și resurse semnificative guvernelor locale, că procesul electoral a fost, în general, calm, bine organizat și transparent, iar procedurile au fost în mare parte urmate și că, în general, Comisia Electorală Centrală din Ucraina a respectat toate termenele legale și a funcționat în mod imparțial, deschis și transparent;

G.

întrucât societatea civilă și experții electorali au raportat că organizațiile politice locale, candidații și membrii comisiilor electorale nu s-au putut pregăti corespunzător pentru înregistrarea candidaților, deoarece Codul Electoral a fost adoptat cu scurt timp înaintea procesului electoral;

H.

întrucât introducerea unor mecanisme de control în sens descendent care aplică principiul mandatului imperativ, precum și condiționarea listelor partidelor de numărul minim de 10 000 de votanți afectează caracterul democratic al alegerilor;

I.

întrucât societatea civilă a criticat decizia de a nu organiza alegeri în 18 comunități locale în regiunile Donețk și Luhansk, care sunt controlate de guvern, fără ca administrația civil-militară să prezinte o justificare clară pentru această decizie, care, practic, privează de drepturi aproximativ 475 000 de votanți care locuiesc în aceste comunități;

J.

întrucât, mai ales în a doua parte a anului 2019, pentru a pune rapid în aplicare reforma promisă în timpul campaniilor electorale, ritmul activității legislative a fost deosebit de susținut, uneori în detrimentul controlului parlamentar, al transparenței și al calității legislației;

K.

întrucât, deși Ucraina a făcut progrese substanțiale în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor aferente AA și integrării în Uniune, mai multe dintre reformele inițiate trebuie finalizate, în special în domeniul statului de drept, al bunei guvernanțe și al combaterii corupției; întrucât, în pofida unor progrese remarcabile, corupția larg răspândită continuă să împiedice procesul de reformă al Ucrainei; întrucât, actuala criză constituțională reprezintă o amenințare la adresa capacității președintelui și a Radei Supreme de a realiza reforme; întrucât oligarhii par să recâștige influența politică; întrucât trebuie încă adoptate unele măsuri suplimentare pentru a se evita orice regres, cu accent pe sistemul judiciar;

L.

întrucât potențialul deplin al reformelor adoptate nu este încă exploatat din cauza dinamicii procesului de reformă și a provocărilor instituționale conexe; întrucât reformele sunt, de asemenea, afectate de instabilitatea și contradicțiile instituționale interne, de lipsa unor criterii de referință clare, de capacitatea redusă, de resursele limitate și de factori externi, cum ar fi pandemia de COVID-19, precum și de lipsa unei voințe politice de a accepta și de a asigura independența deplină a instituțiilor judiciare și economice și de a evita o utilizare selectivă a justiției;

M.

întrucât Declarația comună a Comisiei NATO-Ucraina din 31 octombrie 2019 solicită Ucrainei să respecte obligațiile și angajamentele internaționale, drepturile omului și ale minorităților și să pună pe deplin în aplicare recomandările și concluziile Comisiei de la Veneția privind Legea învățământului;

N.

întrucât cel mai recent raport al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului evidențiază lipsa progreselor în ceea ce privește procedurile penale referitoare la încălcări grave ale drepturilor omului, care ar fi fost comise de membri ai forțelor ucrainene, precum și întârzieri și progrese insuficiente în anchetarea infracțiunilor asociate protestelor din Piața Maidan;

O.

întrucât percepția corupției în Ucraina a scăzut din nou la un nivel egal cu cel din 2017, potrivit celui mai recent raport al Transparency International;

P.

întrucât sprijinul pentru modernizare, dezoligarhizare, reformă și lupta împotriva corupției este încă foarte ridicat în rândul cetățenilor ucraineni, iar aceste așteptări ar trebui îndeplinite fără întârzieri suplimentare;

Q.

întrucât, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, economia ucraineană își recuperase stabilitatea și prezenta o creștere satisfăcătoare și o scădere a ratei șomajului, stimulate de progresele înregistrate în exploatarea potențialului AA/DCFTA;

R.

întrucât Ucraina trebuie să își mențină stabilitatea macroeconomică, prin respectarea angajamentelor asumate față de Fondul Monetar Internațional (FMI) și prin punerea în aplicare a tuturor politicilor structurale pe termen mediu convenite în cadrul programului de asistență macrofinanciară al UE, precum și asigurând forța și independența Băncii Naționale a Ucrainei;

S.

întrucât criza mondială în curs necesită o abordare coordonată și pachete de măsuri de sprijin excepționale; întrucât toate măsurile de urgență trebuie să fie proporționale, să aibă un caracter limitat în timp și să respecte libertățile fundamentale;

T.

întrucât UE a fost alături de poporul ucrainean încă de la începutul pandemiei de COVID-19, oferind sprijin financiar și material prin programe bilaterale și regionale, cum ar fi cele puse la dispoziția Ucrainei de către Uniune în martie, aprilie și mai 2020;

U.

întrucât pandemia de COVID-19 a accentuat problemele sistemului de sănătate ucrainean; întrucât, deși, potrivit legilor ucrainene, asistența medicală este gratuită, numeroși cetățeni ai acestei țări constată contrariul atunci când au nevoie de tratament medical din cauza măsurilor de reformă exagerat de îndelungate adoptate de Ministerul Sănătății din Ucraina;

V.

întrucât, dată fiind pandemia de COVID-19, este și mai important ca ajutorul umanitar să fie asigurat în continuare, iar misiunea specială de monitorizare a OSCE, agențiile ONU, organizațiile neguvernamentale și Comitetul Internațional al Crucii Roșii să aibă acces nerestricționat în zonele care nu sunt controlate de guvern;

W.

întrucât independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional, precum și capacitatea sa de a pune în aplicare reformele economice și sociale necesare sunt în continuare grav subminate de campaniile de dezinformare specifice, de atacurile cibernetice și de alte amenințări hibride, precum și de conflictul nerezolvat din estul țării, cauzat de agresiunea militară continuă a Rusiei și de ocuparea unor porțiuni mari din raioanele Donețk și Luhansk, precum și de ocupația ilegală continuă și de anexarea de către Rusia a stabilității Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, care înrăutățesc situația drepturilor omului și reprezintă un obstacol în calea îmbunătățirii prosperității, stabilității și creșterii țării;

X.

întrucât UE a condamnat cu fermitate agresiunea în curs a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, cu încălcarea suveranității și integrității sale teritoriale, și a instituit și va continua o politică de nerecunoaștere a acesteia și, în acest context, continuă să pună în aplicare măsuri restrictive împotriva persoanelor și entităților implicate în această încălcare a dreptului internațional;

Y.

întrucât UE își menține angajamentul față de eforturile formatului Normandia, ale OSCE, ale Grupului trilateral de contact și ale Misiunii speciale de monitorizare a OSCE în Ucraina și a salutat abordarea constructivă a Ucrainei în formatul Normandia și în cadrul Grupului trilateral de contact și i-a solicitat Rusiei să acționeze în același sens;

Z.

întrucât, la 17 iulie 2014, aeronava aparținând companiei aeriene Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17 între Amsterdam și Kuala Lumpur, a fost doborâtă în spațiul aerian al raionului Donețk, în contextul eforturilor Rusiei de a submina integritatea teritorială a Ucrainei, conducând la decesul tuturor celor 298 de persoane aflate la bord, atât pasageri, cât și membri ai echipajului; întrucât echipa comună de anchetă (JIT) condusă de Țările de Jos a confirmat că aeronava care efectua zborul MH17 a fost doborâtă cu ajutorul unei rachete sol-aer de tip Buk, furnizată de brigada antiaeriană nr. 53 a forțelor terestre ale Rusiei, cantonată la Kursk;

AA.

întrucât, la 9 martie 2020, a fost deschis, în temeiul dreptului neerlandez, un proces împotriva a patru principali suspecți pentru doborârea aeronavei aparținând Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17, situație facilitată de cooperarea Ucrainei în cadrul JIT; întrucât, la 10 iulie 2020, Țările de Jos au introdus o sesizare interstatală împotriva Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru rolul jucat în doborârea aeronavei care efectua zborul MH17; întrucât Rusia a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a include o a cincea persoană de interes, Vladimir Țemah, în schimbul de prizonieri de la 7 septembrie 2019; întrucât, la 15 octombrie 2020, Rusia și-a încetat unilateral participarea la consultările trilaterale de aflare a adevărului în care mai erau implicate Australia și Țările de Jos; întrucât Rusia a obstrucționat în mod constant toate eforturile de a-i aduce pe făptași în fața justiției, inclusiv respingând rezultatele JIT, promovând dezinformările privind zborul MH17 și exercitându-și dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru a împiedica constituirea unui tribunal internațional;

AB.

întrucât UE a condamnat Rusia pentru că și-a încetat cooperarea în cauzele legate de zborul MH17; întrucât UE i-a solicitat cu fermitate Rusiei să coopereze pe deplin la anchetele și la cauzele în instanță legate de zborul MH17;

AC.

întrucât, de la începutul războiului din estul Ucrainei, aproximativ 13 000 de persoane au fost ucise, dintre care un sfert erau civili, iar 30 000 au fost rănite; întrucât aproximativ 1,5 milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să își părăsească locuințele din cauza conflictelor armate cu grupuri armate susținute de Rusia; întrucât sute de cetățeni ucraineni au fost arestați de Rusia și de aliații acesteia, iar despre mulți alții nu se știe în continuare nimic; întrucât conflictul militar actual a generat o criză umanitară, care a avut consecințe devastatoare asupra a 4,4 milioane de persoane, 1,5 milioane dintre acestea fiind strămutate în interiorul țării; întrucât 3,4 milioane de persoane care locuiesc pe linia de contact au nevoie de asistență umanitară și de protecție; întrucât, ca urmare a atacurilor asupra infrastructurii publice, populația locală are acces limitat la servicii medicale, la școli, la apă și la servicii de salubritate;

AD.

întrucât situația drepturilor omului din părțile ocupate din estul Ucrainei și din Peninsula Crimeea ocupată s-a deteriorat semnificativ, iar încălcarea libertății de exprimare, a libertății religioase și a drepturilor de proprietate, restricțiile severe impuse în ceea ce privește dreptul la educație și dreptul de a folosi propria limbă, abuzurile la adresa mass-mediei și impunerea forțată a cetățeniei ruse au devenit sistematice, în timp ce drepturile omului și libertățile fundamentale nu sunt garantate; întrucât autoritățile autoproclamate din Crimeea ocupată îi hărțuiesc în continuare pe tătarii din Crimeea, declanșând proceduri de urmărire penală împotriva mai multor zeci de membri ai acestei etnii, sub pretextul unor acuzații false de terorism; întrucât Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina estimează că cel puțin 94 de cetățeni ucraineni au fost persecutați din motive politice în Crimeea sau în Rusia, 71 dintre aceștia fiind tătari din Crimeea, printre ei numărându-se Marlen Asanov, Mehmet Belialov, Timur Ibragimov, Seiran Saliev, Server Mustafaiev, Server Zekiriaiev și Edem Smailov, condamnați, în septembrie 2020, la pedepse cuprinse între 13 și 19 ani de închisoare;

AE.

întrucât Ucraina ocupă locul 96 în clasamentul mondial al libertății presei pe 2020; întrucât Ucraina a adoptat o serie de reforme, inclusiv o lege privind transparența proprietății în domeniul mass-mediei, însă este nevoie de mult mai mult pentru a slăbi controlul strict al oligarhilor asupra mass-mediei, pentru a încuraja independența editorială și pentru a combate impunitatea în cazul violențelor comise împotriva jurnaliștilor;

AF.

întrucât peisajul mediatic din Ucraina se află în continuare sub influența puternică a unor oligarhi care dețin trusturi de presă, iar lucrătorii din mass-media, în special jurnaliștii care investighează corupția și frauda, sunt în permanență amenințați cu violența, sunt intimidați și amenințați cu moartea, ajungându-se inclusiv la decesul ziaristului Vadim Komarov în 2019, iar activitatea lor este deseori obstrucționată de accesul limitat la informații, de presiunea juridică, inclusiv în cauza penală împotriva Bihus.info, și de atacurile cibernetice, printre alți factori;

AG.

întrucât Ucraina are probleme semnificative în ceea ce privește inegalitatea de gen; întrucât egalitatea în fața legii nu înseamnă efectiv egalitate, ci, în practică, femeile se confruntă în continuare cu obstacole majore, mai ales la locul de muncă; întrucât, în Indexul global privind diferențele de gen pentru 2018 al Forumului Economic Mondial, Ucraina s-a situat pe locul 65 din 149 de țări; întrucât, potrivit indicatorului privind inegalitatea veniturilor, în Ucraina, pentru fiecare 100 de dolari câștigați de bărbați, femeile câștigă doar 63,1 dolari;

AH.

întrucât persoanele LGBTI și activiștii feminiști sunt în permanență supuși discursului de incitare la ură și atacurilor violente, iar persoanele rome se confruntă cu un limbaj discriminator și cu un discurs de incitare la ură din partea autorităților naționale și locale și a mass-mediei;

AI.

întrucât autoritățile care asigură respectarea legii au refuzat în numeroase rânduri să ancheteze plângerile penale introduse de persoanele LGBTI, și anume de demonstranți în cadrul evenimentelor Pride, pentru infracțiuni motivate de ură sau pentru discursuri ale urii, deoarece în Codul Penal nu există dispoziții care să permită urmărirea penală pentru incitarea la ură sau la violență pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen; întrucât ECRI a recomandat modificarea Codului Penal, astfel încât să fie acoperite și aceste motive, iar ele să fie considerate circumstanțe agravante;

AJ.

întrucât Parlamentul recunoaște spiritul de conducere și voința politică a autorităților ucrainene de a asigura o protecție suficientă pentru evenimentele Pride de la nivel național; întrucât discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI rămân, cu toate acestea, răspândite pe scară largă, iar poliția nu asigură întotdeauna protecție, după cum s-a constatat în cazul atacurilor violente din timpul evenimentului Pride de la Kiev, când demonstranții nu și-au putut exercita pe deplin dreptul universal la libertatea de întrunire pașnică și nu au fost protejați de actele de violență;

AK.

întrucât AA/DCFTA vizează apropierea dreptului național al Ucrainei și a standardelor sale naționale de cele ale UE, inclusiv în domeniul social; întrucât, în pofida acestor angajamente, punerea în aplicare a AA/DCFTA în sectorul social rămâne nesatisfăcătoare; întrucât Ucraina a ratificat principalele instrumente internaționale, dar nu le pune încă în aplicare;

AL.

întrucât, în pofida obligațiilor prevăzute în AA și a numeroaselor apeluri adresate de sindicate guvernului în vederea aplicării măsurilor necesare pentru promovarea dialogului social, conceptul consultării tripartite rămâne, în esență, disfuncțional; întrucât, la peste un deceniu de la instituirea sa, Consiliul Social și Economic Tripartit Național rămâne o autoritate slabă și ineficace, fără vreo influență reală asupra dialogului social, afectată în mod constant de lipsa personalului și de coordonarea inconsecventă a activităților sale; întrucât, în 2019, doar o treime din cele 177 de sindicate ucrainene înregistrate la Ministerul Justiției au beneficiat de posibilitatea de a participa la negocierile colective,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

110.

111.

112.

113.

114.

115.

116.

117.

118.

119.

120.

121.

122.

123.

124.

125.

126.

127.

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

140.

141.