Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Rolul politicii de coeziune în combaterea inegalităților în noua perioadă de programare de după criza provocată de pandemia de COVID-19. Complementarități și posibile suprapuneri cu Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și cu planurile naționale de redresare”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 517/01)

Raportor:	Ioannis VARDAKASTANIS
Coraportor:	Judith VORBACH

Decizia Adunării plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	8.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	23.9.2021
Sesiunea plenară nr.	563
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	211/0/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Pe lângă faptul că se bazează pe solidaritatea dintre statele membre, NextGenerationEU (NGEU) simbolizează și faptul că statele membre au o viziune comună asupra viitorului. Efectul său de stimulare a încrederii a contribuit deja la reducerea probabilității unei crize profunde în unele țări, iar impactul său pozitiv va interveni pe deplin în momentul în care vor începe cheltuielile efective. Deși apreciază extrem de mult faptul că UE a reușit să elaboreze și să adopte un mecanism atât de amplu într-o perioadă atât de scurtă, CESE solicită, de asemenea, să se depună toate eforturile pentru îmbunătățirea în continuare a mecanismului și pentru abordarea eventualelor lacune.

1.2.

În general, CESE pledează pentru o politică economică și socială axată pe prosperitate, în care bunăstarea cetățenilor să ocupe un loc prioritar și nimeni să nu fie lăsat în urmă. În prezentul aviz, Comitetul se concentrează asupra modalităților prin care politica de coeziune și NGEU, mai ales prin intermediul Mecanismului său de redresare și reziliență (MRR) (1) emblematic, propun remedierea inegalităților. NGEU va contribui, de fapt, la o convergență ascendentă între statele membre și poate, de asemenea, să consolideze marja de manevră bugetară pentru măsurile de politică socială. În cele din urmă, însă, amploarea și modul în care inegalitățile din interiorul țărilor și dezechilibrele dintre regiuni urmează să fie combătute prin intermediul NGEU constituie marea provocare pentru anii următori.

1.3.

A existat deja o problemă considerabilă în ceea ce privește inegalitățile înainte de pandemia de COVID-19. Criza a evidențiat și a exacerbat și mai mult aceste lacune de durată din cadrul societăților noastre, inclusiv distribuirea inegală a veniturilor și a bogăției și accesul la asistență medicală și educație. Aceste inegalități variază în funcție de gen, vârstă, medii educaționale și handicap, precum și între regiuni, sectoare și ocupații. Pandemia a afectat în mod disproporționat femeile și tinerii. Incidența infecțiilor cu COVID-19 a fost cea mai ridicată în rândul persoanelor cele mai defavorizate, ceea ce, la rândul său, le poate afecta veniturile în mod negativ. De asemenea, este mai puțin probabil ca persoanele mai sărace să se afle în poziția de a fi implicate în telemuncă, ceea ce s-a dovedit a fi un factor major în ceea ce privește pierderile de locuri de muncă.

1.4.

UE ar trebui să profite de oportunitatea unică reprezentată de NGEU, pentru a remedia deficiențele politicilor sociale, economice și de mediu și pentru a pune în aplicare o abordare axată pe prosperitate. CESE salută faptul că obiectivele sociale, în special obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale, sunt integrate în cei șase piloni ai MRR, iar criteriile de evaluare pentru planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) includ impactul social al acestora. Pe bună dreptate, statele membre trebuie să explice și modul în care PNRR contribuie la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți. Totuși, CESE consideră că accentul pus pe distribuția echitabilă în cadrul PNRR și al NGEU în ansamblu trebuie consolidat în mare măsură și trebuie făcut mai specific.

1.5.

Pentru a asigura faptul că planurile naționale de redresare și reziliență au o dimensiune socială mai puternică, CESE sugerează Comisiei nu doar să elaboreze o metodologie de raportare a cheltuielilor sociale, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (4) din Regulamentul privind MRR, ci să elaboreze și o metodologie de evaluare a impactului social al reformelor structurale propuse în PNRR. În acest context, este foarte discutabil faptul că actul delegat, care va furniza specificații privind dimensiunea socială, va fi pus la dispoziție numai după elaborarea planurilor naționale de redresare și reziliență și chiar după aprobarea acestora.

1.6.

O mare provocare este asigurarea coerenței și a sinergiilor între politica de coeziune și NGEU, în special MRR și React-EU. Deși este important să se evite suprapunerile și confuziile în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor, este esențial și să se asigure faptul că programele nu se contrazic, nici nu se subminează reciproc. În plus, posibila prioritizare a finanțării MRR în defavoarea politicii de coeziune, ca urmare a presiunii asupra absorbției rapide, poate reduce atenția și capacitatea de a face față programării și punerii în aplicare a finanțării politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, contribuind la noi întârzieri și la probleme legate de adoptarea resurselor de coeziune.

1.7.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, având în vedere temeiul său juridic diferit (a se vedea punctul 3.4), dispozițiile privind reducerea inegalităților consacrate în politica de coeziune nu sunt reflectate în mod adecvat în normele care reglementează utilizarea NGEU și a MRR. Este important ca amploarea și claritatea dimensiunii sociale din cadrul politicii de coeziune să servească drept model pentru NGEU și MRR. În plus, normele stricte ale politicii de coeziune privind consultarea părților interesate și, mai ales, principiul parteneriatului ar trebui să fie luate cel puțin ca model pentru procedurile MRR, pentru a direcționa investițiile în mod eficient către măsuri de incluziune socială și pentru a combate inegalitatea.

1.8.

Având în vedere condiționarea rambursării fondurilor de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, este cu atât mai important ca semestrul european să fie reformat, inclusiv standardele minime pentru consultarea partenerilor sociali și a societății civile, astfel cum s-a subliniat în Rezoluția CESE pe tema Participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență (2). În contextul politicii de coeziune, al NGEU și al recomandărilor specifice fiecărei țări, CESE recomandă cu fermitate să se pună un accent detaliat pe toate aspectele diferite ale inegalității și pe eforturile de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, precum și pe o monitorizare îndeaproape a modului în care au fost cheltuite fondurile.

1.9.

În plus, CESE solicită integrarea sistematică a Pilonului european al drepturilor sociale și a tabloului de bord social în NGEU și în evaluarea PNRR. Ca o componentă a acestei integrări, trebuie să se verifice că NGEU răspunde obiectivelor privind crearea de locuri de muncă decente. Prin urmare, plata către întreprinderi a fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență ar trebui condiționată de anumite criterii, cum ar fi aplicarea contractelor colective de muncă sau furnizarea de locuri de muncă de înaltă calitate pe baza legislației și a reglementărilor naționale derivate din acordurile partenerilor sociali naționali. Trebuie să se asigure că beneficiile atât ale redresării, cât și ale tranziției verzi și a celei digitale sunt partajate de toate persoanele care trăiesc în Uniunea Europeană.

2.   Observații generale

2.1.

UE se bazează de mult timp pe politica sa de coeziune (CP) și, în special, pe fonduri precum Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social, pentru a reduce inegalitățile atât între statele membre, cât și în interiorul acestora. În 2020, pandemia de COVID-19 a provocat un șoc sistematic economic extraordinar și a exacerbat dezechilibrele existente între statele membre în asemenea mod, încât fondurile de coeziune nu au putut face față singure. Acest lucru a dus la crearea unei noi inițiative de finanțare, cunoscută sub denumirea de NextGenerationEU (NGEU), un pachet de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR care urmează să fie împărțit între statele membre.

2.2.

Pe lângă faptul că se bazează pe solidaritatea dintre statele membre, NGEU reprezintă și un progres semnificativ în procesul de integrare europeană, implicând, de exemplu, mutualizarea datoriilor, ceea ce înseamnă emiterea comună de obligațiuni și preluarea colectivă a datoriilor. Efectul NGEU de stimulare a încrederii a contribuit deja la reducerea probabilității unei crize profunde în unele țări, iar impactul său pozitiv va interveni pe deplin în momentul în care vor începe cheltuielile efective. Datorită efectului său de stimulare a creșterii economice, aceasta va contribui la reducerea șomajului. Pe termen lung, se estimează că NGEU va contribui în mod considerabil la durabilitatea mediului, economică și socială. CESE consideră că NGEU reprezintă o ocazie unică de a consolida modelul social european și de a construi o UE competitivă și integrată prin contribuirea la o redresare economică rapidă, echitabilă și durabilă. În cele din urmă, este probabil ca toate statele membre să devină beneficiari neți (3). În cele din urmă, CESE consideră că fondurile europene nu sunt doar cifre, obiective și termene, ci simbolizează faptul că statele membre ale UE au o viziune comună asupra viitorului.

2.3.

MRR este elementul central al NGEU, cu 672,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor realizate de statele membre ale UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de coronavirus și de a face economiile și societățile europene mai durabile, mai favorabile incluziunii, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și ale celei digitale.

2.3.1.

Acesta este structurat în jurul a șase „piloni”, incluzând coeziunea economică, socială și teritorială, sănătatea și reziliența socială și politicile pentru generația următoare, copii și tineret. Statele membre trebuie să încurajeze sinergiile și să promoveze o coordonare strânsă între planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) și programarea politicii de coeziune. În plus, PNRR ar trebui să abordeze în mod eficient provocările cauzate de evoluțiile economice din ce în ce mai divergente și căile de redresare diferite, care nu sunt direct identificate în cadrul semestrului european. Deosebit de relevante sunt recomandările specifice fiecărei țări din anii 2019 și 2020.

2.4.

În afară de MRR, NGEU include și Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), pentru care sunt alocate 47,5 miliarde EUR. Aceasta este o nouă inițiativă care are ca scop extinderea răspunsului la criză și a măsurilor de ameliorare a efectelor provocate de situații de criză, adoptate prin Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus și prin Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus plus. Cu toate acestea, în comparație cu alte măsuri, bugetul disponibil este destul de mic. Prin urmare, el nu poate contribui decât într-un mod limitat la redresarea economică verde, digitală, durabilă, favorabilă incluziunii și rezilientă. Fondurile din partea REACT-UE vor fi puse la dispoziția Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE) și a Fondului european de ajutor destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

2.5.

În plus, prin intermediul programelor de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre vor beneficia de un total de 377,8 miliarde EUR. Această sumă va fi alocată prin următoarele fonduri: — Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) care vizează corectarea dezechilibrelor în materie de dezvoltare dintre regiunile sale; — Fondul de coeziune care sprijină proiectele UE în domeniul rețelelor transeuropene de transport, al infrastructurii de mediu și proiectele în domeniul eficienței energetice și al utilizării energiei din surse regenerabile sau al mobilității urbane durabile; — Fondul social european (FSE); și — Fondul pentru o tranziție justă, nou creat.

3.   Complementarități, sinergii și lacune între MRR și politica de coeziune

3.1.

În general, CESE pledează pentru o politică economică și socială axată pe prosperitate, în care bunăstarea cetățenilor să ocupe un loc prioritar și nimeni să nu fie lăsat în urmă. Printre altele, principalele obiective de politică trebuie să fie creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, calitatea vieții și reducerea inegalităților. CESE solicită ca aceste obiective să fie integrate în diverse domenii de politică, inclusiv în domeniul fiscal, al pieței forței de muncă, al politicii industriale și al celei monetare. În cadrul semestrului european, al cadrului de guvernanță economică și al cadrului financiar multianual, se recomandă cu fermitate acordarea unei atenții sporite soluționării problemei legate de creșterea inegalității. În prezentul aviz, Comitetul se concentrează asupra modalităților prin care politica de coeziune și NGEU, mai ales prin intermediul mecanismului său emblematic, MMR, propun remedierea inegalităților.

3.2.

Plățile de compensații brute din partea NGEU nu se bazează pe criterii foarte clare. Ca atare, este foarte probabil ca NGEU să permită economiilor mai slabe ale UE să se redreseze mai rapid grație convergenței ascendente și să contribuie la convergența ascendentă, pe care CESE o consideră foarte salutară. Însă amploarea și modul în care inegalitățile din interiorul țărilor și dezechilibrele dintre regiuni urmează să fie combătute prin intermediul NGEU sunt mai puțin clare. În orice caz, suprapunerile între politica de coeziune și NGEU înseamnă că este foarte probabil să se producă inclusiv efecte negative.

3.2.1.

Condițiile de concurență echitabile în cadrul politicilor sociale și privind ocuparea forței de muncă sunt de o importanță esențială, iar dispozițiile privind NGEU ar trebui să impună astfel de reforme. CESE atrage atenția asupra diverselor sale propuneri de combatere a inegalității din interiorul țărilor, de exemplu legând sistemul de achiziții publice de anumite criterii și programe de sprijin pentru grupurile vulnerabile (de exemplu, Garanția pentru tineret). În acest sens, ar trebui promovată calitatea locurilor de muncă și a sistemelor de negociere colectivă.

3.2.2.

Sprijinul oferit de fondurile NGEU poate reduce presiunea asupra bugetelor publice și poate consolida marja de manevră bugetară în special a țărilor mai îndatorate, care ar putea fi utilizată, de asemenea, pentru îmbunătățirea măsurilor de politică socială, în vederea atenuării inegalităților. În plus, CESE recomandă analizarea factorilor care au jucat un rol semnificativ în deteriorarea finanțelor publice în unele state membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

3.3.

O mare provocare este asigurarea coerenței și a sinergiilor între politica de coeziune și NGEU, în special MRR și React-EU. Din planurile naționale de redresare și reziliență care au fost prezentate și făcute publice în cadrul procesului Mecanismului de redresare și reziliență, MRR și programele politicii de coeziune par a avea, la prima vedere, o serie de obiective comune (4). Cu toate acestea, procesele utilizate pentru a stabili unde sunt direcționate investițiile par să difere foarte mult, ridicând întrebarea dacă cele două pot funcționa în armonie. Deși este important să se evite suprapunerile și confuziile în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor, este esențial și să se asigure faptul că programele nu se contrazic, nici nu se subminează reciproc. Principiile politicii de coeziune, cu normele sale stricte privind consultarea părților interesate, ar trebui preluate de procedurile MRR pentru a direcționa investițiile în mod eficient către măsuri de incluziune socială.

3.4.

Politica de coeziune are o lungă tradiție în ceea ce privește alocarea strategică a fondurilor și resurselor pentru obiectivele sociale, precum și parteneriatul și instituirea obligatorie a comitetelor de monitorizare ce reprezintă o gamă largă de părți interesate și parteneri sociali în selectarea proiectelor. Eficacitatea acestor principii, deși nu este suficient de rezistentă pentru a asigura investiții de calitate, a fost totuși probată în general în timp prin audituri și evaluări ex post. Din nefericire, aceste practici dovedite au fost utilizate doar parțial în momentul elaborării PNRR. CESE solicită statelor membre să adopte practici precum înființarea comitetelor de monitorizare în faza de punere în aplicare a PNRR. Comitetele de monitorizare ar trebui să includă reprezentanți ai partenerilor sociali și ai organizațiilor societății civile.

3.5.

Dacă analizăm cel mai recent Regulament privind dispozițiile comune (RDC) (5) care reglementează modul în care sunt utilizate fondurile de coeziune, normele care stabilesc dacă acțiunile sunt eligibile pentru finanțare sunt destul de clare. De exemplu, articolul 73 prevede că „pentru selectarea operațiunilor, autoritatea de management stabilește și aplică criterii și proceduri nediscriminatorii și transparente, care asigură accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și egalitatea de gen”. CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, având în vedere temeiul său juridic diferit (a se vedea punctul 3.4), dispozițiile privind reducerea inegalităților consacrate în politica de coeziune nu sunt reflectate în mod adecvat în normele care reglementează utilizarea NGEU și a MRR. Este important ca amploarea și claritatea dimensiunii sociale din cadrul politicii de coeziune să servească drept model pentru NGEU și MRR.

3.6.

În ceea ce privește parteneriatul, articolul 8 prevede că „pentru acordul de parteneriat și pentru fiecare program, fiecare stat membru organizează și implementează un parteneriat cuprinzător”, care include „organismele relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi partenerii din domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării”. Condițiile favorizante din anexa la regulament precizează, de asemenea, cu strictețe că finanțarea UE nu trebuie să contribuie la segregarea persoanelor aflate în îngrijire instituțională.

3.7.

La fel ca politica de coeziune, coeziunea economică, socială și teritorială este menționată în mod explicit în domeniul de aplicare și obiectivele MRR. Cu toate acestea, ca urmare a faptului că NGEU se bazează pe articolul 122 din TFUE privind situațiile de urgență pentru dificultăți economice neprevăzute și grave, principiul central este solidaritatea. Pe de altă parte, MRR se bazează pe articolul 175 din TFUE, ceea ce înseamnă că unul dintre obiectivele reflectate în PNRR (6) ar trebui să fie coeziunea. O dimensiune teritorială slabă a PNRR poate avea implicații potențiale pentru politica de coeziune și coeziunea teritorială, inclusiv reducerea disparităților interne, rolul nivelurilor subnaționale și principiul guvernanței pe mai multe niveluri.

3.8.

Suprapunerea dintre politica de coeziune și MRR în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală, ridică probleme deosebite în ceea ce privește suprapunerile. În plus, domeniul amplu de aplicare al acoperii de către MRR a diferite domenii face mai dificilă definirea unui accent clar și asigurarea coordonării cu intervențiile politicii de coeziune în ceea ce privește delimitarea diverselor surse de către politica de coeziune, ceea ce este de o importanță capitală din motivele prezentate mai jos. Acesta este încă un motiv pentru care monitorizarea și participarea societății civile organizate sunt atât de importante.

3.9.

Posibila prioritizare a finanțării MRR în defavoarea politicii de coeziune, ca urmare a presiunii asupra implementării/absorbției rapide (de exemplu, natura urgentă, o durată de viață mai scurtă și un calendar mai strâns pentru PNRR), poate reduce atenția și capacitatea de a face față programării și punerii în aplicare a finanțării politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, contribuind la noi întârzieri și la probleme legate de adoptarea resurselor de coeziune.

3.10.

Societatea civilă și partenerii sociali au depus eforturi neobosite pentru a asigura o formulare solidă în Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), care reglementează utilizarea fondurilor de coeziune, precum și a altor fonduri ale UE. Regulamentul pentru perioada 2021-2027 definește în mod clar modul în care ar trebui utilizate resursele pentru a continua incluziunea socială a grupurilor marginalizate și nu pentru a le separa și mai mult. De asemenea, acesta stabilește norme clare pentru includerea societății civile și a partenerilor sociali în selectarea, guvernanța și monitorizarea operațiunilor finanțate de UE. Acest lucru contrastează puternic cu MRR. Articolul 18 alineatul (4) litera (q) prevede doar că autoritățile naționale furnizează un rezumat al procesului de consultare. În practică, lipsa unor dispoziții juridice mai detaliate privind implicarea partenerilor sociali și a societății civile a dus la o consultare publică complet inadecvată din partea statelor membre și la niveluri de transparență extrem de scăzute, multe state membre nepunând la dispoziția publicului proiectele lor de PNRR.

3.10.1.

CESE înțelege că intervalul de timp dintre aprobarea NGEU și termenul de depunere a PNRR a fost scurt. Cu toate acestea, Comitetul consideră că o consultare deplină și semnificativă a societății civile și a partenerilor sociali ar fi trebuit să fie privită de către statele membre ca o oportunitate de a contribui la facilitarea procesului de elaborare a unor planuri naționale de redresare și reziliență de calitate, și nu o povară împotriva căreia multe state membre au ales să opună rezistență.

3.11.

Lipsa controlului public în cursul perioadei de elaborare a condus la îngrijorarea că statele membre vor utiliza MRR pentru a eluda normele care le împiedică să utilizeze fondurile de coeziune pentru anumite tipuri de investiții. Acest lucru s-a dovedit deja a fi valabil în cazul unui mic număr de proiecte de PNRR puse la dispoziția publicului, în special în ceea ce privește normele privind investițiile în incluziunea socială. Normele prevăzute în RDC, în special în condițiile sale favorizante, au fost introduse la cererea societății civile și a partenerilor sociali. Dacă nu este necesar să se demonstreze că acțiunile finanțate în paralel de către MRR vor respecta principiile stricte susținute în RDC pentru a fi aprobate, vom fi avea mai puține garanții că aceste principii vor fi respectate. Deși trebuie să se admită faptul că RDC însuși nu a reușit întotdeauna să prevină deturnarea fondurilor, regulamentul oferă cel puțin un temei pe baza căruia să se conteste sau să se solicite întreruperea finanțării care nu îndeplinește condițiile favorizante. Cu MRR, capacitatea de a contesta sau de a întrerupe deturnarea fondurilor rămâne incertă.

3.12.

CESE critică faptul că principiul parteneriatului nu a fost respectat în elaborarea multor PNRR. CESE consideră că principiul parteneriatului și implicarea societății civile organizate sunt elemente esențiale pentru politicile eficiente și pentru o asumare eficientă a acestora. Principiul parteneriatului face parte din ADN-ul politicii de coeziune. Am observat bune exemple de participare activă din partea cetățenilor, a comunităților locale și a societății civile. Pentru punerea în aplicare și o posibilă reelaborare a PNRR, ar trebui implementat un sistem mai ambițios de consultare a părților interesate, care să preia principiul parteneriatului ca model. În ceea ce privește aspectele locale, strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, investițiile teritoriale integrate în orașe, Acțiunile urbane inovatoare și cooperarea transfrontalieră Interreg oferă multe exemple de proiecte din întreaga UE, iar acest lucru ar trebui să se reflecte și în punerea în aplicare a PNRR.

4.   Combaterea inegalităților prin politica de coeziune, NextGenerationEU și MRR

4.1.

Persoanele responsabile cu elaborarea politicilor se confruntă în continuare cu un nivel ridicat de incertitudine în ceea ce privește evoluția pandemiei. Previziunile de creștere pentru perioada 2019-2023 au fost revizuite în sens descrescător în mai multe țări. Va exista o divergență considerabilă și din ce în ce mai mare în ceea ce privește creșterea în cadrul UE, care poate fi explicată în mare măsură prin efectele diferite ale pandemiei asupra diferitelor sectoare economice. De exemplu, țările cu un amplu sector al turismului au suferit foarte mult, iar artele și divertismentul, comerțul, călătoriile și cazarea, sectorul comerțului cu amănuntul și transportul au fost, de asemenea, afectate (7).

4.1.1.

În plus, pandemia a exacerbat lacunele de durată din societățile noastre, inclusiv distribuirea inegală a veniturilor și a bogăției, accesul inegal la asistență medicală și educație și o expunere diferită la prejudiciile aduse mediului și a cauzat excluziune socială și financiară. De exemplu, în Germania, numărul șomerilor de lungă durată a crescut la peste un milion. În special cei cu locuri de muncă precare și-au pierdut slujbele, numărul șomerilor cu locuri de muncă precare crescând cu 40 %, majoritatea fiind tineri și femei. În general, inegalitățile variază în funcție de gen, vârstă și de mediile educaționale, precum și între regiuni, sectoare și ocupații. Grupurile vulnerabile, cum ar fi, de exemplu, persoanele cu handicap și migranții, suferă cel mai mult de pe urma consecințelor crizei sanitare.

4.2.

În general, recesiunile ar putea provoca mai multă suferință persoanelor mai sărace decât persoanelor mai bogate din cauza pierderii veniturilor. Cu toate acestea, atunci când are loc o redresare economică, persoanele mai sărace nu sunt primele care își revin, ceea ce înseamnă că inegalitățile sociale cauzate, de exemplu, de o criză financiară pot fi resimțite timp de zeci de ani. Creșterea inegalității ce rezultă din actuala criză ar putea fi și mai accentuată din cauza impactului negativ al pandemiei. Observăm că incidența infecțiilor cu COVID-19 este cea mai ridicată în rândul persoanelor cele mai defavorizate, ceea ce, la rândul său, poate le afecta negativ veniturile. De asemenea, este mai puțin probabil ca persoanele mai sărace să se afle în poziția de a fi implicate în telemuncă, ceea ce s-a dovedit a fi un factor major în ceea ce privește pierderile de locuri de muncă.

4.2.1.

În plus, sectoarele dominate de lucrătorii cu venituri reduse (de exemplu, restaurantele, călătoriile, divertismentul) au fost grav afectate (8). Pe măsură ce pandemia a accelerat automatizarea și digitalizarea, inclusiv inteligența artificială, cererea de forță de muncă înalt calificată a crescut, în timp ce lucrătorii slab calificați au abandonat piața forței de muncă (9). De asemenea, s-ar putea ca șomajul de lungă durată să aibă efecte îndelungate, precum pierderea competențelor, și ar putea împiedica reintegrarea pe piața forței de muncă. În plus, închiderea școlilor și a universităților a afectat cel mai mult părțile vulnerabile ale societății.

4.3.

Dincolo de efectul pe care pandemia l-a avut asupra bunăstării materiale, CESE ar dori să sublinieze și impactul disproporționat pe care l-a avut asupra siguranței cetățenilor și asupra exercitării drepturilor lor de bază. Nu este deloc necunoscut faptul că centrele medicale și unitățile de îngrijire au devenit focare de infecție cu un mare număr de decese, în special în cazul persoanelor în vârstă și al persoanelor cu handicap.

4.3.1.

Spitalele copleșite din unele state membre au instituit, de asemenea, un sistem de triaj pentru a stabili cine va putea și cine nu va putea să primească tratament de urgență. În unele cazuri, a apărut o discriminare gravă. Vârsta și handicapul au fost utilizate pentru a justifica refuzarea pacienților, expunând în mod clar prioritățile prin care administrațiile cuantifică valoarea diferiților lor cetățeni. Este extrem de important ca acest lucru să nu se mai întâmple niciodată, iar persoanele vulnerabile să nu fie tratate ca cetățeni de categoria a doua.

4.4.

De asemenea, CESE subliniază lipsa unor date de înaltă calitate privind distribuția bogăției. Totuși, încă din 2016, BCE a concluzionat în sondajul său privind finanțele și consumul gospodăriilor că distribuția bogăției nete a gospodăriilor este „foarte asimetrică” în zona euro, în sensul că cele mai bogate 10 % dintre gospodării dețin 51,2 % din bogăția netă totală (10). Alte proiecții estimează o distribuție și mai inegală a bogăției, sugerând că procentul de 1 % al celor mai bogate gospodării reprezintă o pondere de până la 32 % din bogăția totală. S-ar putea ca pandemia de COVID-19 să aprofundeze și mai mult inegalitatea în materie de bogăție. În general, se pare că aceasta a determinat o creștere a economiilor. Cu toate acestea, gospodăriile cu venituri mici și-au redus cheltuielile într-o măsură mai mică decât persoanele cu venituri ridicate. Din cauza necesității de a răspunde nevoilor de subzistență, gospodăriile cu venituri mici au revenit mai rapid la nivelurile de dinainte de criză decât persoanele cu venituri mai ridicate (11).

4.5.

Pandemia le-a afectat în mod disproporționat pe femei. Femeile s-au confruntat cu o probabilitate mai mare de a fi disponibilizate, concediate sau nevoite să-și reducă programul de lucru oficial din mai multe motive. Ele sunt mai bine reprezentate în unele dintre profesiile care au fost cel mai grav afectate de măsurile de izolare, iar o parte mai mare au fost angajate pe bază de contracte de muncă cu fracțiune de normă sau alternative. Întreprinderile au avut mai degrabă tendința de a proteja lucrătorii angajați pe bază de contracte de muncă permanente. În plus, femeile și-au părăsit locurile de muncă sau și-au redus programul de lucru din cauza creșterii obligațiilor de îngrijire a copiilor cauzate de închiderea școlilor. Mai mult decât atât, pandemia a amplificat decalajul de gen în ceea ce privește munca la domiciliu neplătită (12).

4.6.

NGEU este menit să fie unul dintre principalele instrumente ale UE pentru atenuarea impactului social negativ al crizei, pentru consolidarea rezilienței sociale și pentru îmbunătățirea ocupării forței de muncă. Cu toate acestea, succesul său depinde de modul în care este pus în aplicare. Este important ca diversele resurse să fie cheltuite în mod eficient și în timp util, astfel încât redresarea să poată fi realizată. În plus, o utilizare eficientă a resurselor va genera inclusiv un climat de încredere între statele membre. În ansamblu, va fi esențial ca NGEU să nu fie utilizat doar pentru a continua investițiile deja planificate înainte de pandemie, ci să reacționeze foarte clar prin instituirea unor reforme care să contribuie la prevenirea reapariției celor mai grave consecințe provocate de pandemia de COVID-19 asupra societăților noastre.

4.7.

CESE salută faptul că obiectivele sociale, în special obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale, sunt integrate în cei șase piloni ai săi, că respectivele criterii de evaluare a planurilor de redresare și reziliență includ impactul social al acestora și că statele membre trebuie să explice modul în care MRR contribuie la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți. Cu toate acestea, CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dimensiunea socială ar putea să nu fie reprezentată în mod adecvat în PNRR sau că anumite măsuri sunt etichetate drept „sociale”, deși nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor sociale, astfel cum se prevede în regulament. Până în prezent, pare puțin probabil ca disparitățile sociale să fie abordate în mod eficient de PNRR. Pentru a asigura faptul că fiecare PNRR are o puternică dimensiune socială, CESE sugerează Comisiei nu doar să elaboreze o metodologie de raportare a cheltuielilor sociale, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (4) din Regulamentul privind MRR, ci să elaboreze și o metodologie de evaluare a impactului social al reformelor structurale propuse în PNRR. În plus, accentul pus pe o distribuție echitabilă trebuie consolidat în continuare și trebuie să devină mai specific.

4.8.

MRR ar trebui utilizat pentru reforme care să ajute statele membre să se redreseze în urma impactului produs de pandemie. CESE solicită ca investițiile să fie direcționate în primul rând către grupurile care au fost cel mai grav afectate de pandemia de COVID-19. În egală măsură, ar trebui desprinse învățăminte din acele segmente în care oamenii au avut cel mai mult de suferit în timpul acestei crize sanitare. Investițiile speciale ar trebui direcționate pentru a sprijini revenirea cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în special a femeilor, a tinerilor, a șomerilor de lungă durată, a persoanelor care aparțin minorităților etnice, a persoanelor cu handicap și a persoanelor în vârstă, a căror pondere în societate, în ansamblul său, s-ar putea să crească. În cele din urmă, ar trebui protejată durabilitatea sistemelor de pensii.

4.8.1.

Este imperativ să se consolideze serviciile de sănătate publică și de îngrijire publică, în special în statele membre în care au fost constatate lacune grave din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19. În opinia CESE, MRR reprezintă o oportunitate unică pentru statele membre de a reforma aceste tipuri de servicii și de a crea, de asemenea, oferte de sprijin personalizat pentru persoanele din comunitatea lor, inclusiv sprijin pentru asistență personală și sprijin la domiciliu.

4.9.

În plus, trebuie să se verifice că NGEU răspunde obiectivelor privind crearea de locuri de muncă decente. CESE recomandă să se adopte o abordare politică deja dovedită în contextul fondurilor structurale europene, și anume să se coreleze plata fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență cu anumite criterii. De exemplu, întreprinderile ar trebui să beneficieze de resursele MRR numai dacă încheie acorduri colective sau oferă locuri de muncă de înaltă calitate pe baza legislației și a reglementărilor naționale derivate din acordul partenerilor sociali naționali, convin să reducă numărul de locuri de muncă precare (de exemplu, contractele de muncă pe durată determinată, munca temporară impusă în mod unilateral de angajator) sau dacă au instituții puternice de codecizie.

4.10.

Actele delegate privind tabloul de bord al redresării și rezilienței și privind metodologia de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv în ceea ce privește copiii și tinerii, urmează să fie furnizate. CESE sprijină în mod explicit solicitarea Parlamentului European conform căreia Comisia ar trebui „să asigure transparența deplină a calendarului pentru aprobarea” a acestor acte, precum și „aprobarea rapidă a acestor acte delegate înainte de vacanța de vară” (13). Este foarte discutabil dacă specificațiile privind dimensiunea socială vor fi puse la dispoziție după elaborarea planurilor naționale de redresare și reziliență și chiar după aprobarea acestora.

4.11.

Din nefericire, lipsește, de asemenea, o condiție specifică pentru cheltuirea unei anumite cantități de resurse din partea MRR pentru proiectele sociale. Într-adevăr, ponderea cheltuielilor legate direct de obiectivele sociale este neclară și pare destul de mică. CESE solicită un raport clar privind ponderea și conceperea cheltuielilor și a proiectelor care sunt considerate a îndeplini obiectivele sociale, în general, și coeziunea socială, în special. De asemenea, trebuie să se asigure că investițiile verzi și digitale și toate celelalte cheltuieli acoperite de NGEU sunt puse în aplicare cu respectarea obiectivului de durabilitate socială. Din nou, este necesară o imagine mai clară a investiției vizate.

4.12.

Bazarea PRR pe procesul semestrului european, pe recomandările specifice fiecărei țări și pe condiționalități este problematică, întrucât în ultimii ani au existat mai multe recomandări discutabile privind, de exemplu, cheltuielile pentru sănătate sau pensii. În loc de corelarea MRR cu semestrul european, ar fi fost mai adecvată o alocare clară a fondurilor ca o condiționalitate strictă care să asigure o absorbție eficientă a fondurilor UE. Având în vedere condiționarea rambursării fondurilor de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, este cu atât mai important ca semestrul european să fie reformat, inclusiv standardele minime pentru consultarea partenerilor sociali și a societății civile, astfel cum s-a subliniat în Rezoluția CESE pe tema Participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență (14). Este necesară, de asemenea, implicarea efectivă a parlamentelor naționale și a Parlamentului European.

4.12.1.

În contextul politicii de coeziune, al NGEU și al recomandărilor specifice fiecărei țări, CESE recomandă cu fermitate să se pună un accent detaliat pe toate aspectele diferite ale inegalității și pe eforturile de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, precum și pe o monitorizare îndeaproape a modului în care au fost cheltuite fondurile. Trebuie să se asigure faptul că beneficiile atât ale redresării, cât și ale tranziției verzi și ale tranziției digitale sunt partajate de toți europenii, ținând seama în același timp de punerea în aplicare a acțiunilor de combatere a excluziunii digitale și a sărăciei energetice, fenomene care ar putea fi exacerbate de tranziție.

4.12.2.

CESE salută accentul pus pe Pilonul european al drepturilor sociale și pe tabloul de bord social în procesul semestrului și, prin urmare, și asupra NGEU. Cu toate acestea, CESE solicită în mod explicit integrarea lor sistematică în NGEU și evaluarea PNR. CESE subliniază mai ales semnalul pozitiv din partea Summitului de la Porto că ar trebui să depășim PIB-ul ca măsură de prosperitate. NGEU nu trebuie să fie evaluat doar pe baza interacțiunii sale cu semestrul european, ci trebuie considerat, de asemenea, drept un mijloc de coeziune teritorială și socială și de punere în aplicare a programelor respective.

4.13.

În ansamblu, CESE solicită Uniunii Europene să valorifice oportunitatea unică reprezentată de NGEU, pentru a încuraja și accelera reformele structurale atât de necesare și pentru a remedia deficiențele de la nivelul politicilor sociale, economice și de mediu, precum și pentru a pune în aplicare o abordare axată pe prosperitate. Având în vedere impactul și utilizarea pe termen lung a fondurilor, CESE recomandă obținerea unui consens între partidele politice, partenerii sociali, antreprenori, organizațiile sindicale și societatea civilă, pentru a asigura reușita acestei oportunități în cea mai mare măsură posibilă. CESE consideră că fondurile europene nu sunt doar cifre, obiective și termene, ci simbolizează faptul că Uniunea Europeană are o viziune comună asupra viitorului.

---

(1)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(2)  Involvement of Organised Civil Society in the National Recovery and Resilience Plans – What works and what does not? (Participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență – Ce funcționează și ce nu funcționează?), Comitetul Economic și Social European, (JO C 155, 30.4.2021, p. 1).

(3)  The nonsense of Next Generation EU net balance calculations, Bruegel (Absurditatea calculelor soldului net al NextGenerationEU).

(4)  Mecanismul de redresare și reziliență, Comisia Europeană.

(5)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(6)  Mecanismul de redresare și reziliență, Comisia Europeană.

(7)  The great COVID-19 divergence: managing a sustainable and equitable recovery in the European Union (Marea divergență a pandemiei de COVID-19: gestionarea unei redresări durabile și echitabile în Uniunea Europeană), Bruegel, 2021.

(8)  WP-2021-06_30032021.pdf

(9)  Stantcheva_covid19_policy.pdf

(10)  Banca Centrală Europeană, The Household Finance and Consumption Survey: results from the second wave (Sondaj privind finanțele și consumul gospodăriilor: rezultatele celui de al doilea val), nr. 18, decembrie 2016.

(11)  Stantcheva_covid19_policy.pdf

(12)  Stantcheva_covid19_policy.pdf

(13)  Propunere de rezoluție referitoare la dreptul Parlamentului de a fi informat în legătură cu evaluarea în curs a planurilor naționale de redresare și reziliență.

(14)  Involvement of Organised Civil Society in the National Recovery and Resilience Plans – What works and what does not? (Participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență – Ce funcționează și ce nu funcționează?), Comitetul Economic și Social European, 2021.