COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.6.2021

COM(2021) 527 final

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Suediei pentru 2021

{SWD(2021) 501 final}

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Suediei pentru 2021

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale 2 din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 3 . În comunicarea sa, Comisia și-a exprimat opinia potrivit căreia condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale erau îndeplinite, având în vedere încetinirea severă preconizată a creșterii economice, rezultată în urma epidemiei de COVID-19. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu aprecierea Comisiei. Clauza derogatorie generală a acordat statelor membre flexibilitate bugetară pentru a face față crizei. Aceasta a facilitat coordonarea politicilor bugetare într-o perioadă de recesiune economică gravă. Activarea acestei clauze permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu al fiecărui stat membru, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. La 17 septembrie 2020, în strategia sa anuală privind creșterea durabilă, Comisia a anunțat că clauza derogatorie generală va rămâne activă în 2021 4 .

(2)La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat Suediei 5  să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu clauza derogatorie generală, pentru a răspunde în mod eficace pandemiei, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. De asemenea, acesta a recomandat Suediei să aplice, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, politici bugetare prin care se urmărește să se ajungă la poziții bugetare prudente pe termen mediu și să se asigure sustenabilitatea datoriei, consolidând în același timp investițiile.

(3)Instrumentul Next Generation EU, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, va asigura o redresare sustenabilă, incluzivă și echitabilă. Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 6 a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Acest mecanism va oferi sprijin financiar pentru punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, implicând un impuls bugetar finanțat de UE. Acesta va contribui la redresarea economică, la punerea în aplicare a reformelor și investițiilor sustenabile și de stimulare a creșterii, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală, și va consolida reziliența și creșterea potențială a economiilor. La rândul său, mecanismul va ajuta, de asemenea, finanțele publice să revină la poziții mai favorabile pe termen scurt și va contribui la consolidarea sustenabilității finanțelor publice, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung.

(4)La 3 martie 2021, Comisia a adoptat o comunicare prin care a oferit orientări de politică pentru a facilita coordonarea politicilor bugetare și pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre 7 . Orientarea bugetară generală, luând în considerare bugetele naționale și Mecanismul de redresare și reziliență, ar trebui să rămână favorabilă în 2021 și 2022. În același timp, având în vedere așteptarea cu privire la normalizarea treptată a activității economice în a doua jumătate a anului 2021, politicile bugetare ale statelor membre trebuie să devină mai diferențiate în 2022. Politicile bugetare ale statelor membre ar trebui să ia în considerare starea redresării, sustenabilitatea finanțelor publice și necesitatea de a reduce divergențele economice, sociale și teritoriale. Având în vedere necesitatea de a sprijini o redresare sustenabilă pentru UE, statele membre cu riscuri reduse în ceea ce privește sustenabilitatea ar trebui să își orienteze bugetele către menținerea unei politici bugetare favorabile în 2022, ținând cont de impactul Mecanismului de redresare și reziliență. Statele membre cu niveluri ridicate ale datoriei ar trebui să urmeze politici bugetare prudente, păstrând în același timp investițiile finanțate la nivel național și utilizând granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța proiecte de investiții suplimentare de înaltă calitate și reforme structurale. Pentru perioada de după 2022, politicile bugetare vor trebui să țină seama în continuare de forța redresării, de gradul de incertitudine economică și de considerațiile de sustenabilitate a finanțelor publice. Reorientarea politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, inclusiv prin eliminarea treptată a măsurilor de sprijin în timp util, va contribui la asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(5)Comunicarea din 3 martie 2021 a anunțat, de asemenea, opinia Comisiei potrivit căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui luată ca o evaluare generală a stării economiei, nivelul activității economice din UE sau din zona euro, comparat cu nivelurile dinaintea crizei (finele anului 2019), fiind criteriul cantitativ principal. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, la data de 2 iunie, Comisia a considerat că erau îndeplinite condițiile pentru continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și pentru dezactivarea acesteia începând cu 2023. Situațiile proprii fiecărei țări vor continua să fie luate în considerare după dezactivarea clauzei derogatorii generale 8 .

(6)La 30 aprilie 2021, Suedia și-a prezentat programul de convergență pentru 2021 în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.

(7)În 2020, pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al Suediei a fost de 3,1 % din PIB, în timp ce datoria publică a crescut la 39,9 % din PIB. Variația anuală a soldului bugetar primar a fost de - 3,8 % din PIB, incluzând măsuri bugetare discreționare de 3,3 % din PIB în sprijinul economiei și al funcționării stabilizatorilor automați. De asemenea, Suedia a furnizat întreprinderilor și gospodăriilor sprijin sub formă de lichidități (precum garanții și amânarea plății impozitelor care nu au un impact bugetar direct și imediat), estimat la 11,5 % din PIB.

La 2 iunie 2021, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. Acest raport analizează situația bugetară a Suediei, întrucât deficitul său public în 2020 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Raportul a concluzionat că criteriul deficitului a fost îndeplinit.

(8)Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază proiecțiile bugetare este prudent în 2021 și realist în 2022. Bazându-se pe date mai recente, previziunile Comisiei din primăvara anului 2021 estimează o rată de creștere a PIB-ului real în 2021 mai mare decât cea din scenariul de bază din programul de convergență pentru 2021.

(9)În Programul său de convergență pentru 2021, guvernul preconizează o creștere a deficitului public de la 3,1 % din PIB în 2020 la 4,5 % din PIB în 2021, în timp ce ponderea datoriei este prevăzută să rămână la 39,9 % din PIB în 2021. Conform programului, se preconizează că variația soldului bugetar primar în 2021 față de nivelul de dinainte de criză (2019) va fi de - 5,2 % din PIB, reflectând măsurile bugetare discreționare de 5,0 % din PIB în sprijinul economiei și al funcționării stabilizatorilor automați. Aceste proiecții ale deficitului public sunt mai mari decât în previziunile Comisiei din primăvara anului 2021, care estimează o revenire mai rapidă a activității economice și, prin urmare, o reducere a cheltuielilor referitoare la măsurile de sprijin pentru depășirea crizei, în special pentru acoperirea șomajului temporar și a pierderilor de cifră de afaceri ale întreprinderilor care sunt puternic afectate de criză.

(10)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și la recesiunea economică conexă, Suedia a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor afectate cel mai mult. Acest răspuns politic ferm a atenuat contracția PIB-ului care, la rândul său, a redus creșterea deficitului public și a datoriei publice. Măsurile bugetare trebuie să maximizeze sprijinul acordat redresării fără a anticipa traiectorii bugetare viitoare. Prin urmare, măsurile trebuie să evite crearea unei presiuni permanente asupra finanțelor publice. Atunci când statele membre introduc măsuri permanente, ele trebuie să le finanțeze în mod corespunzător pentru a asigura neutralitatea bugetară pe termen mediu. Măsurile luate de Suedia în 2020 și 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Unele dintre măsurile discreționare adoptate de guvern în 2020 și 2021 și anunțate pentru 2022 nu par a fi temporare sau însoțite de măsuri compensatorii. Dincolo de orizontul previziunilor Comisiei, în 2023, impactul rămas al acestor măsuri fără caracter temporar este estimat, cu titlu preliminar, la aproximativ 1 % din PIB, constând în principal într-o serie de măsuri privind cheltuielile și reduceri ale impozitului pe venit.

(11)Programul de convergență pentru 2021 nu include cheltuieli din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Previziunile de primăvară ale Comisiei includ venituri din granturi MRR în proiecțiile sale bugetare, în valoare de 1/11 din totalul granturilor alocate disponibile în 2021 și 2/11 în 2022 și estimează o integrare simplificată și liniară a cheltuielilor finanțate în cadrul MRR 9 .

(12)Indicatorii de ajustare fiscală stabiliți în Regulamentul (CE) nr. 1466/97 trebuie luați în considerare în contextul circumstanțelor actuale. În primul rând, există incertitudini semnificative în ceea ce privește estimările privind deviația PIB-ului. În al doilea rând, este necesar ca politica bugetară să fie pregătită să se adapteze rapid la evoluția pandemiei, trecând de la ajutorul de urgență la măsuri mai bine direcționate odată ce riscurile pentru sănătate se vor diminua. În al treilea rând, contextul actual se caracterizează printr-un răspuns politic semnificativ pentru sprijinirea activității economice. În prezența unor transferuri importante de la bugetul UE (cum ar fi cele de la Mecanismul de redresare și reziliență), indicatorii stabiliți nu reflectă întregul impuls oferit economiei de politicile bugetare. În acest context, soldul structural nu pare adecvat în circumstanțele actuale. La rândul său, criteriul de referință privind cheltuielile trebuie ajustat 10 și completat cu informații suplimentare pentru a evalua pe deplin orientarea politicii bugetare.

În primul rând, în mod similar abordării urmărite în evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2021, măsurile de urgență temporare au fost excluse din totalul cheltuielilor. Aceste măsuri temporare de urgență legate de criză sprijină sistemele de sănătate și compensează lucrătorii și întreprinderile pentru pierderile de venituri cauzate de măsurile de izolare și de perturbările lanțului de aprovizionare; eliminarea acestora de către autoritățile publice depinde de revenirea la normalitate a situației economice și în materie de sănătate publică.

În al doilea rând, pentru a evalua orientarea bugetară generală la momentul actual, transferurile importante de la bugetul UE (cum ar fi cele de la Mecanismul de redresare și reziliență) ar trebui să fie incluse în totalul cheltuielilor relevante. Prin urmare, orientarea bugetară este apoi măsurată prin variația cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile temporare de urgență legate de criză), inclusiv cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE.

Dincolo de orientarea bugetară generală, analiza urmărește, de asemenea, să evalueze dacă politica bugetară națională este prudentă și dacă structura sa este favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu tranziția verde și cu tranziția digitală. Din acest motiv, se acordă o atenție deosebită evoluției cheltuielilor primare curente și a investițiilor finanțate la nivel național.

(13)În programul său de convergență pentru 2021, se preconizează că deficitul public al Suediei va scădea la 1,0 % din PIB în 2022, în mod similar previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, în principal datorită redresării economice, corelate cu întreruperea măsurilor temporare de sprijin adoptate în 2020 și 2021. Se estimează că ponderea datoriei publice va scădea la 37,0 % din PIB în 2022, într-o oarecare măsură sub nivelul estimat în previziunile Comisiei din primăvara anului 2021, parțial ca urmare a efectelor evaluării.

Pe baza previziunilor Comisiei, orientarea bugetară generală, astfel cum este definită mai sus – incluzând și impactul asupra cererii agregate, în 2022, al investițiilor finanțate atât din bugetul național, cât și din bugetul UE, în special Mecanismul de redresare și reziliență – este estimată la - 0,2 % din PIB 11 . Se preconizează că contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE va crește, cu 0,1 puncte procentuale din PIB. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră 12 . Se preconizează că cheltuielile primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) vor avea o contribuție expansionistă de 0,1 puncte procentuale din PIB.

(14)Calitatea măsurilor bugetare ale statelor membre pare a fi deosebit de importantă. Reformele structurale bugetare menite să îmbunătățească structura bugetelor naționale pot sprijini creșterea potențială, pot crea o marjă de manevră bugetară atât de necesară și pot contribui la asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen lung, inclusiv având în vedere schimbările climatice și provocările în materie de sănătate. În ceea ce privește veniturile, criza provocată de pandemia de COVID-19 a consolidat importanța reformelor pentru sisteme de venituri publice mai eficiente și mai echitabile. În ceea ce privește cheltuielile, a devenit și mai important să se crească nivelul și calitatea investițiilor sustenabile și de stimulare a creșterii, în concordanță cu îndeplinirea obiectivelor de consolidare a potențialului de creștere, a rezilienței economice și sociale și a dublei tranziții verzi și digitale. Planurile de redresare și reziliență vor permite îmbunătățirea structurii bugetelor naționale.

(15)Conform planurilor bugetare pe termen mediu din program, se preconizează că excedentul public va crește de la 0,5 % în 2023 la 1,0 % din PIB în 2024. Programul nu include informațiile necesare pentru estimarea orientării bugetare generale în 2023 și 2024.

Creșterea potențială nominală medie pe 10 ani este estimată în prezent la 4 % 13 . Cu toate acestea, această estimare nu include impactul reformelor care fac parte din Planul de redresare și reziliență și pot stimula creșterea potențială a Suediei.

(16)Se estimează că ponderea datoriei publice va scădea de la 33,7 % din PIB în 2023 la 31,4 % din PIB în 2024. Se consideră că Suedia se confruntă cu riscuri reduse în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu, conform celei mai recente analize a sustenabilității datoriei 14 .

(17)Având în vedere gradul de incertitudine încă extrem de ridicat în prezent, orientările în materie de politică bugetară ar trebui să rămână predominant calitative. În anul 2022 ar trebui furnizate orientări cuantificate mai precise pentru anii următori, dacă gradul de incertitudine a scăzut suficient până atunci.

Consiliul a evaluat programul de convergență pentru 2021 și măsurile luate de Suedia ca urmare a Recomandării Consiliului din 20 iulie 2020.

RECOMANDĂ CA SUEDIA:

1.În 2022, să mențină o orientare bugetară favorabilă, inclusiv impulsul oferit de Mecanismul de redresare și reziliență, și să păstreze investițiile finanțate la nivel național.

2.Atunci când condițiile economice o vor permite, să aplice o politică bugetară vizând realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu. În același timp, să sporească investițiile pentru a stimula potențialul de creștere.

3.Să acorde o atenție deosebită compoziției finanțelor publice, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli a bugetului, precum și calității măsurilor bugetare, pentru a asigura o redresare sustenabilă și favorabilă incluziunii. Să acorde prioritate investițiilor sustenabile și de stimulare a creșterii economice, în special sprijinirii tranziției verzi și a tranziției digitale. Să acorde prioritate reformelor structurale bugetare care vor contribui la finanțarea priorităților în materie de politici publice și la asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, inclusiv prin consolidarea acoperirii, a caracterului adecvat și a sustenabilității sistemelor de sănătate și de protecție socială pentru toți.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(2)    Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă.

(3)    Comunicarea Comisiei către Consiliu privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, Bruxelles, 20.3.2020, COM(2020) 123 final.

(4)    Comunicarea Comisiei privind strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, Bruxelles, 17.9.2020, COM(2020) 575 final.

(5)    Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020 privind Programul național de reformă al Suediei și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Suediei pentru 2020, JO C 282, 26.8.2020, p. 177.

(6)     JO  L 57, 18.2.2021, p. 17.

(7)    Comunicare a Comisiei către Consiliu - Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară, Bruxelles, 3.3.2021, COM(2021) 105 final.

(8)    Comunicarea Comisiei privind coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre, Bruxelles, 2.6.2021, COM(2021) 500 final.

(9)    A se vedea caseta 1.2.3 din previziunile economice europene ale Comisiei din primăvara anului 2021.

(10)    În special, echilibrarea investițiilor pe o perioadă de 4 ani utilizată în criteriul de referință privind cheltuielile nu permite evaluarea corespunzătoare a sprijinului bugetar pentru redresare oferit de investițiile finanțate la nivel național.

(11)    Un semn negativ al indicatorului corespunde unui excedent al creșterii cheltuielilor primare în comparație cu creșterea economică pe termen mediu, ceea ce indică o politică bugetară expansionistă.

(12)    Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră.

(13)    Estimată de Comisie, pe baza metodologiei stabilite de comun acord.

(14)    A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Statistical Annex providing background data relevant for the assessment of the 2021 Stability and Convergence Programmes”, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip143_en.pdf .