COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.8.2021

COM(2021) 465 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI










PRIVIND FONDUL DE GARANTARE PENTRU ACȚIUNI EXTERNE ȘI GESTIONAREA ACESTUIA ÎN 2020

{SWD(2021) 224 final}

Cuprins

1.Introducere

2.Poziția financiară și tranzacțiile semnificative ale Fondului de garantare

2.1.Poziția financiară a Fondului de garantare la 31 decembrie 2020

2.2.Tranzacții semnificative ale fondului în 2020

2.2.1Cereri de executare a garanției adresate Fondului de garantare în 2020

2.2.2Provizionarea Fondului de garantare 2020

2.3.Tranzacții semnificative după data de raportare (la sfârșitul lunii aprilie 2021)

3.Situații financiare preconsolidate ale fondului

3.1.Poziția financiară preconsolidată la 31 decembrie 2020

3.2.Contul de profit și pierdere preconsolidat

4.Gestionarea trezoreriei Fondului de garantare

4.1.Politica de investiții

4.2. Performanță și evoluția pieței în 2020

5.Cereri de executare a garanției adresate Fondului de garantare

6.Remunerația BEI

1.Introducere

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 (denumit în continuare „regulamentul”) 1 a instituit un Fond de garantare pentru acțiuni externe (denumit în continuare „fondul”) pentru a asigura o rezervă de lichiditate destinată rambursării creditorilor Uniunii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată de către beneficiarii unor împrumuturi acordate sau garantate de Uniunea Europeană. În conformitate cu articolul 7 din regulament, Comisia a încredințat Băncii Europene de Investiții (BEI) gestionarea financiară a fondului, în cadrul unui acord semnat între Uniunea Europeană și BEI la 25 noiembrie 1994 și modificat ulterior la 23 septembrie 1996, 8 mai 2002, 25 februarie 2008, 9 noiembrie 2010 și 28 septembrie 2018 2 (denumit în continuare „acordul”).

În conformitate cu articolul 8 din regulament, pentru fiecare exercițiu financiar, Comisia trebuie să înainteze Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi, până la data de 31 mai a următorului exercițiu financiar, un raport privind situația și gestionarea fondului la sfârșitul anului calendaristic precedent.

Prezentul raport și documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) care îl însoțește servesc acestui scop. Prezentul raport se bazează pe date primite de la BEI, în conformitate cu acordul.

2.Poziția financiară și tranzacțiile semnificative ale Fondului de garantare

2.1.Poziția financiară a Fondului de garantare la 31 decembrie 2020

La 31 decembrie 2020, valoarea totală a Fondului de garantare era de 2 855 047 432,59 EUR (față de 2 828 738 292,88 EUR la 31 decembrie 2019) (a se vedea anexa la SWD: Situațiile financiare ale Fondului de garantare comunicate de BEI).

Valoarea totală din bilanțul fondului a crescut cu circa 26,31 milioane EUR în 2020. Această creștere se explică în principal prin următoarele:

Creșteri:

·contribuția (cuantumul provizionului) de 42,34 milioane EUR de la bugetul UE, pentru ajustarea fondului la suma-țintă de 9 % din totalul obligațiilor neachitate;

·rezultatul economic al operațiunilor financiare s-a ridicat la 22,26 milioane EUR;

·valoarea portofoliului a crescut cu 13,39 milioane EUR ca urmare a ajustării valorii acestuia prin marcare la piață;

·s-au recuperat 0,70 milioane EUR din suma solicitată de-a lungul timpului de la un debitor aflat în incapacitate de plată;

·suma datorată BEI pentru comisioanele de gestiune a trezoreriei și pentru comisioanele de audit restante la 31 decembrie a crescut cu 0,05 milioane EUR.

Scăderi:

·intervențiile fondului pentru a acoperi nerespectarea obligațiilor de plată, în valoare totală de 52,43 milioane EUR;

2.2.Tranzacții semnificative ale fondului în 2020

2.2.1Cereri de executare a garanției adresate Fondului de garantare în 2020

Siria

În 2020, BEI s-a confruntat în continuare cu arierate la împrumuturile suverane ale Siriei. În consecință și în conformitate cu acordul de garanție dintre UE și BEI, aceasta din urmă a prezentat Fondului de garantare al UE 14 cereri suplimentare de executare a garanției până la 31 decembrie 2020, pentru o valoare totală de 52,43 milioane EUR (a se vedea punctul 5).

2.2.2Provizionarea Fondului de garantare 2020

În februarie 2020, a fost transferată de la buget către fond o sumă de 240,15 milioane EUR, corespunzătoare cuantumului provizionului pentru 2019.

Totalul contribuției de la bugetul UE la fond pentru 2021 a fost, de asemenea, calculat în februarie 2020 și se ridică la 42,34 milioane EUR.

Această contribuție a fost calculată conform articolelor 3 și 5 din regulament.

Articolul 3 din regulament prevede pentru fond suma-țintă de 9 % din totalul obligațiilor de capital neachitate care decurg din fiecare operațiune, la care se adaugă dobânda acumulată datorată și neachitată.

Articolul 5 din regulament prevede că suma care urmează să fie transferată de la buget către fond în anul n + 1 se calculează, la începutul anului n, ca diferența dintre suma-țintă și valoarea activelor nete ale fondului la sfârșitul anului n - 1.

Pentru ajustarea fondului la ținta de 9 % din totalul obligațiilor de capital neachitate, s-a pornit de la operațiunile garantate restante la 31 decembrie 2019, pe baza cărora s-a calculat o sumă de 42,34 milioane EUR care a fost introdusă în bugetul UE pentru 2021 în vederea provizionării fondului. Suma a fost aprobată de Consiliu și de Parlamentul European și recunoscută ca activ (creanță) al (a) fondului în bilanțul de la 31 decembrie 2020.

Plata sumei de 42,34 milioane EUR către fondul comun de provizionare urmează să aibă loc la sfârșitul lunii noiembrie, conform planificării convenite la nivel intern. Această plată este direct legată de transferul anterior al activelor FGAE de la BEI către fondul comun de provizionare, transfer care este prevăzut în trimestrul al treilea (sfârșitul lunii iulie), sub rezerva adoptării Regulamentului privind IVCDCI.

2.3.Tranzacții semnificative după data de raportare (la sfârșitul lunii aprilie 2021)

În ianuarie și martie 2021, s-au recuperat sumele de 498 490,95 EUR și, respectiv, de 167 718,31 EUR din împrumutul nerambursat acordat aeroportului din Enfidha (Tunisia).

În aprilie 2021 s-a plătit o sumă de 7,4 milioane EUR corespunzătoare unei cereri de executare a garanției efectuate ca urmare a nerespectării obligațiilor de plată de către Siria (penalități aplicate de BEI).

3.Situații financiare preconsolidate ale fondului

Situațiile financiare preconsolidate ale fondului sunt elaborate pentru a include operațiunile contabile care nu figurează în situațiile financiare ale fondului elaborate de BEI (a se vedea SWD). Ele fac parte din situațiile financiare consolidate ale UE.

3.1.Poziția financiară preconsolidată la 31 decembrie 2020

Bilanț – Active

Bilanț – Pasive

Diferența de 42,34 milioane EUR dintre valoarea totală a bilanțului preconsolidat al fondului (2 812 707 300 EUR) și valoarea fondului din situațiile financiare întocmite de BEI (2 855 047 433 EUR) se poate explica în principal prin următoarele elemente:

·Bilanțul preconsolidat (active) include:

§toate sumele subrogate UE ca rezultat al garanțiilor plătite pentru cererile de executare a garanției prezentate de BEI în legătură cu neplata unor tranșe de împrumut (arierate datorate, plus dobânzi cumulate aferente întârzierilor la plată). Cu toate acestea, având în vedere situația politică din Siria și pe baza unei decizii a contabilului Comisiei Europene, sumele respective au fost pe deplin depreciate în situațiile financiare pentru 2020.

·Bilanțul preconsolidat nu include:

§provizioanele financiare în cuantum de 112,8 milioane EUR legate de viitoarele rate ale împrumuturilor siriene rămase neachitate, provizioane recunoscute în bilanțul preconsolidat din 2020;

§contribuția în cuantum de 42,34 milioane EUR de la bugetul UE către fondul comun de provizionare, deoarece această creanță este compensată de datoria corespunzătoare din situațiile financiare consolidate ale UE.

·Plățile făcute din Fondul de garantare către BEI în urma cererilor de executare a garanției ale acesteia din urmă (și, după caz, recuperările succesive ale cererilor de executare a garanției și ale dobânzilor de penalizare) sunt recunoscute ca scăderi (creșteri) ale activelor nete (contribuția UE) în situațiile financiare întocmite de BEI. În situațiile financiare preconsolidate, sumele plătite pentru cererile de executare a garanției prezentate de BEI nu sunt deduse din activele nete, întrucât ele au devenit sume subrogate. Sumele conexe sunt contabilizate fie ca venituri (dobânzi și penalități de întârziere regularizate, câștiguri de schimb valutar), fie ca și cheltuieli (provizioane, deprecieri, datorii privind garanțiile financiare, pierderi generate de diferențele de schimb valutar). Acest lucru conduce la o diferență permanentă între elementele de active nete (contribuția UE și rezultatele reportate) recunoscute în situațiile financiare întocmite de BEI și situațiile financiare preconsolidate elaborate de Comisia Europeană.

3.2.Contul de profit și pierdere preconsolidat

La fel ca în cazul bilanțului, contul de profit și pierdere preconsolidat este întocmit în vederea includerii sale în situațiile financiare consolidate ale UE.

·Cheltuielile generate de activitățile de exploatare constau, în principal, în comisioanele plătite către BEI pentru gestionarea activelor (0,8 milioane EUR), în suplimentările provizioanelor financiare pentru viitoarele rate ale împrumuturilor siriene (1,1 milioane EUR) și în pierderile din diferențele de curs valutar (1,2 milioane EUR).

·Veniturile financiare includ în principal veniturile din dobânzi aferente portofoliului de investiții (6,8 milioane EUR), câștigurile realizate din vânzarea de active financiare (8,8 milioane EUR), remunerația aferentă riscului obținută din operațiuni de finanțare în temeiul mandatului ERI destinat sectorului privat (9,1 milioane EUR) și dobânda cumulată aferentă întârzierilor la plată privind sumele subrogate (18,1 milioane EUR).

·Costurile financiare includ, în principal, pierderi (19,6 milioane EUR) din deprecierea sumelor transferate către UE prin subrogare în 2020 (a se vedea punctul 5), pierderi realizate din vânzarea de active financiare (1,4 milioane EUR) și datoriile recunoscute privind garanțiile financiare, aferente operațiunilor de finanțare în temeiul mandatului ERI destinat sectorului privat (70,2 milioane EUR).

4.Gestionarea trezoreriei Fondului de garantare

4.1.Politica de investiții

Activele lichide ale fondului sunt investite în conformitate cu principiile de gestionare prevăzute în anexa la Acordul de gestionare, astfel cum a fost modificat 3 . În consecință, trebuie plasate suficiente active în active monetare pentru a acoperi ieșirile pe termen scurt (de mai puțin de un an), într-o proporție care urmează să fie stabilită în strategia anuală de investiții. Activele rămase pot fi alocate instrumentelor pe termen mediu și lung, cu o scadență maximă de 10 ani și 6 luni de la data plății (portofoliu pe termen mediu și lung). La sfârșitul anului 2020, durata totală modificată a portofoliului fondului a fost de aproximativ 3 ani.

4.2.Performanță și evoluția pieței în 2020

Performanța portofoliului fondului a fost monitorizată prin marcare la piață. În cursul anului 2020, portofoliul fondului a înregistrat un randament de 1,074 %, depășind valoarea de referință cu 28.6 puncte de bază. Această performanță a fost determinată de volatilitatea ridicată, în condițiile menținerii unui mediu caracterizat prin randamente mai scăzute, susținută de orientarea acomodantă a politicii fiscal-bugetare și monetare pe durata pandemiei. Randamentul său pozitiv s-a materializat într-o contribuție pozitivă de 30 de milioane EUR. La sfârșitul anului 2020, valoarea de piață a portofoliului fondului s-a ridicat la aproximativ 2 810 de milioane EUR.

Pandemia a creat dificultăți bruște și fără precedent pentru economia mondială. Măsurile de limitare a răspândirii virusului au avut un efect negativ accentuat asupra activității economice, conducând la contracția comerțului mondial și la creșterea volatilității pieței financiare. Măsurile de limitare a circulației persoanelor au afectat o mare parte a economiei mondiale, alimentând nesiguranța în rândul consumatorilor și conducând la scăderea cererii; sectoarele serviciilor au resimțit cel mai puternic impactul negativ al acestor măsuri, în timp ce industria prelucrătoare s-a dovedit a fi mai rezilientă.

Orientarea politicii monetare și fiscal-bugetare a continuat să fie expansionistă. În zona euro, BCE a instituit un nou program temporar de achiziții de active în contextul pandemiei în cuantum total de 1 850 de miliarde EUR, care a venit în completarea programelor existente de achiziții de active. S-au luat măsuri suplimentare de politică monetară acomodantă prin relaxarea condițiilor pentru operațiunea de refinanțare pe termen lung și pentru operațiunile specifice de refinanțare pe termen lung și prin extinderea programelor de achiziții de active prin intermediul pachetului temporar suplimentar de 120 de miliarde EUR. În SUA, Rezervele Federale au aplicat o serie de măsuri de stabilizare a piețelor și de stimulare a creșterii economice, printre care se numără cele 2 noi facilități (Facilitatea de credit pentru întreprinderile de pe piețele primare și, respectiv, cea pentru întreprinderile de pe piețele secundare), eliminarea plafoanelor aplicabile achizițiilor de active planificate în cadrul relaxării cantitative și reducerea, începând din martie 2020, a ratei de impozitare cu 1,5 %, aceasta fiind acum aproape nulă.

Piețele financiare au înregistrat rezultate relativ bune la sfârșitul anului 2020, datorită îmbunătățirii percepției asupra riscurilor, știrilor încurajatoare despre dezvoltarea vaccinurilor și optimismului suscitat de pachetul de măsuri de stimulare fiscală adoptat în urma alegerilor prezidențiale din SUA. În Europa, lansarea programului Next Generation EU (NGEU) și a instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) a consolidat și mai mult măsurile fiscal-bugetare de la nivel național, contribuind la accelerarea dinamicii și la comprimarea spreadurilor. În acest context, ratele dobânzilor și ale creditului din zona euro au continuat să scadă, deși într-un ritm mai lent decât înainte, în timp ce randamentele pe termen lung ale obligațiunilor de trezorerie au înregistrat o tendință ascendentă.

5.Cereri de executare a garanției adresate Fondului de garantare

Siria

În urma deteriorării situației din Siria, Consiliul Afaceri Externe, Parlamentul European și Consiliul au luat decizii în 2011 prin care au interzis BEI să efectueze plăți în cadrul acordurilor de împrumut existente și au suspendat contractele de asistență tehnică acordată de BEI pentru proiectele suverane din Siria. Măsurile restrictive au fost ulterior introduse în Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012, astfel cum a fost modificat.

În consecință, începând din mai 2011, BEI nu a mai efectuat nicio nouă operațiune de finanțare, iar începând din noiembrie 2011, toate plățile în curs și serviciile de asistență tehnică în favoarea Siriei au fost suspendate până la noi dispoziții.

Începând din noiembrie 2011, BEI se confruntă cu arierate la împrumuturile suverane care au fost acordate Siriei. În consecință și în conformitate cu acordurile de garanție relevante dintre UE și BEI, aceasta din urmă a prezentat Fondului de garantare al UE 91 de cereri de executare a garanției până la 31 decembrie 2020, pentru o valoare totală de 528,39 milioane EUR (incluzând penalitățile aplicate de BEI și sumele recuperate).

6.Remunerația BEI

Remunerația BEI este compusă din comisioanele de administrare și comisioanele de recuperare. Comisioanele de administrare acoperă gestionarea activelor fondului. Comisioanele de recuperare acoperă cheltuielile de recuperare externe ale BEI legate de creanțele rezultate în urma neîndeplinirii obligațiilor de plată acoperite de garanția UE pentru operațiunile de finanțare ale BEI din afara Uniunii.

Al doilea Acord suplimentar la Acord, din 8 mai 2002, prevede că comisioanele de administrare ale băncii se calculează prin aplicarea unor rate de comision anuale regresive pentru fiecare tranșă de active a fondului. Această remunerație se calculează pe baza activelor medii anuale ale fondului.

Comisioanele de administrare ale băncii pentru anul 2020 au fost stabilite la 837 634 EUR, ele fiind înregistrate cu titlu de cheltuială în contul de profit și pierdere și cu titlu de angajamente (pasive) în bilanț.

Acordul de recuperare semnat între Comisie și bancă în decembrie 2018 prevede doar plata cheltuielilor de recuperare externe ale BEI (nu și a celor interne).

(1)    JO L 145, 10.6.2009, p. 10; regulamentul a codificat și a abrogat Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2728/94 din 31 octombrie 1994 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe. Acesta a fost modificat la 14.3.2018 prin Regulamentul (UE) 2018/409 al Parlamentului European și al Consiliului.

(2)    Acordul suplimentar nr. 5 la Acordul privind gestionarea Fondului de garantare dintre Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții - Ref. Ares(2018)5207374 - 10/10/2018.

(3) Modificat prin acordul suplimentar nr. 1 din 23 septembrie 1996, acordul suplimentar nr. 2 din 8 mai 2002, acordul suplimentar nr. 3 din 25 februarie 2008, acordul suplimentar nr. 4 din 9 noiembrie 2010 și acordul suplimentar nr. 5 din 28 septembrie 2018.